7/23/2019 Analiza Comparativa Intre Filosofia Medievala Si Moderna

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-comparativa-intre-filosofia-medievala-si-moderna 1/7

1.Eseu pe tema ,,A ajunge să fi ceea ceesti’’ Una dintre cele mai mari provocări în viaţă este să fii tu însuţi , într-o lume care incearcă să tefacă ca toţi ceilalţi. Cineva va fi întotdeauna mai frumos, mai

tînar sau mai deştept ca tine, însă nimeni şi niciodată nu va putea fi ceea ce eşti tu. Nu te schimba,pentru că oamenii să te placă. Fii tu însuţi şi oamenii potriviţite vor iubi pe tine, cel adevărat…  entru a a!un"e să fii ceea ce eşti ,trebuie în primul rînd să înţele"i ,,cine eşti tu #$$ .%ceastaeste o întrebare pe care fiecare dintre noi şi-o pune .&ar cum descoperim răspunsul care uneorini se pare atît de complicat de "ăsit . Cu toate ca acesta este mai aproape decit noi ne putemima"ina ,el se afla in noi , undeva in adincul constiintei si al sufletului nostru. &ar pentru al "asieste necesar sa trecem anumite bariere cum ar fi "indirea ne"ativa , care se declansea'a inmomentul cind ,parca am "asit solutia ,iar ne"ativismul ne abate de pe caleacea dreapta prin contra'icere., punindune la indoiala "indurile. (n asemeneamomente noi trebuie sa ne ,,remodelam$$ "indirea , sa anali'am situatiile care ne framinta , si sa

"indim po'itiv caci "indurile au proprietatea de a se materiali'a.  ) alta bariera destul de semnificativa este parerea celor din !ur, care in ma- !oritatea ca'urilor ne asupreste propria personalitate , ne face sa uitam de eul personal si sa ne conformam doar pentru a fi pe placul cuiva. *i aceasta este o mare "resealadeorece fiecare are dreptul de a fi el insuti ,de a fi el adevarat ,ci nu un actor al carui masti trebuie sa schimbe in dependenta de parerea celordin !ur .

*i totusi cum a!un"i sa fii ceea ce esti #rin felul tau de a fi , de a "indi ,lua deci'ii , actiona si in "eneral de a-ti trai viata. Uneori ne

ratacim si avem sen'atia ca nu stim cine suntem si daca suntem la locul potrivit . %cestea suntniste momente pre'ente in viata fiecaruia dintre noi ,care l-a rindul lor au un anumit ,scop si

anume acela de a ne cunoaste , ratacind prin intrebari noi "asim raspunsuri, anali'am si in celedin urma intele"em propriul eu .  Un rol important in cunoasterea persoanala il au evenimentele atit po'itive cit si ne"ative princare fiecare trece pe parcursul propriei vieti . +le scot la iveala unele aspecte ale personalitatiinoastre pe care noi nici nu stiiam ca le posedam.

(n ca'ul acestor evenimente , noi ne aflam in situatia de a face o ale"ere,iarre'ultatul acestei ale"eri nu este alt ceva decit ,,a!un"erea la ceea ce esti tu defapt$$.

iata noastra e asemenea unui drum , cu multe cotituri , obstacole ,care uneori nu ducnicaieri ,si pacat ca nu intele"em acest fapt pina nu a!un"em inmomentul cind vedem ca nu avem iesire si ne aflam la mar"ine. (nsa nu trebuie sa uitam faptulca de noi depinde drumul pe care il vom ale"e . (n viata trebuie sa ale"em drumurile cu obstacole,daca vrem intradevar sa a!un"em la fericire si sa intele"em cine totusi suntem noi .  ,, % a!un"e sa fii ceea ce esti $$ inseamna a te accepta pe tine insuti , a-ti apre-cia atit calitatile po'itive cit si cele ne"ative , a-ti dovedi tie, si nu altcuiva ca tu esti sin"ura

 persoana care iti influiente'i viata .  Fii ceea ce esti , ci nu ceea ce vor sa vada altii

2.Analiza comparativ ă a flosofei

medievale şi cea modernă

7/23/2019 Analiza Comparativa Intre Filosofia Medievala Si Moderna

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-comparativa-intre-filosofia-medievala-si-moderna 2/7

Filosofa medievală

*e admite in mod conventional ca evul mediul filosofic incepe cu secolul al lea si ca durea'a o

mie de ani.&ar,ca si istoria sociala,istoria filosofica a evului mediului se deschide mult mai

devreme si se incheie mult mai tir'iu decit ne-o spun datele admise prin conventie.+vul mediu

incepe,cel putin in +uropa,abia in secolul al -lea.Conventional,da/in realitate insa,structure carenumai cu anii 011 isi capata individualitatea,sint pre"atite de miscari anterioare.*i tot astfel

,filosofia evului mediu se prelun"este si dincolo de secolul al 2-lea,in *pania,ca si in Franta si

chiar in (talia renascista.Filosofia evului mediu de pretutindeni,filosofia evului mediu in

conceptual ei,asadar,numeste o realitate cultural e3treme de comple3a,care nu si-a pierdut

sensul,nici constiinta propriilor valori.+vul mediu se dovedeste a fi in realitate si prin filosofia

lui o epoca peste care nu se trece,nu doar pentru ca a e3istat,ci intrucit a e3istat valoric.&e aici si

contemporaneitatea sa eterna.(n spatial +uropean cu secolul al -lea,filosofia medieval este

 pre"atita de doua mari moment care nu apartin doar istoriei teolo"iei.+ste vorba de scolatica side patristica.(n linii mari apolo"etii sint primii aparatori ai crestinismului ,iar apolo"iile cele

dintii e3puneri ale "indirii si credintei crestine.

atristica la rindul ei cu nume mari in istoria umanitatii,interprinde o opera de intemeiere a

filosifie crestine.4n filosofia patristică deosebit două mari epoci separate prin 5arele Conciliu

+cumenic din Niceea care şi-a pus ba'ele do"melor creştine sau articolelor de credinţă relevate

de &umne'eu şi &uhul *f6nt.

rima epocă, înainte de Niceea include etapa apostolică caracteri'ată de pre'enţa lui (sus, avel

şi %postolilor şi cea a părinţilor ,,bisericii$$ cu repre'entantul cel mai de ba'ă , )ri"ene, care a pre"ătit do"mele discutate ulterior la Niceea. 4n epoca a doua, postniceană do"mele sunt

de'voltate şi desăv6rşite de alţi părinţi ai bisericii, numiţi şi apolo"işti, !ustificatori ai lui

&umne'eu şi ai credinţei creştine, căci prin ei t6năra biserică a învins duşmanii din afară şi î

s6nul ei. rimii au fost 7uadratus si %ristide,iar cei mai importanti89ustin,%thena"oras,5inucius

Feli3,:ertulian,%rnobius si C;prianus.arintii bisericii apoi sint in ramura "reaca8<ri"ore din

 Na'ian',asile cel 5are,<ri"ore din N;ssa,<ri"ore cel 5are etc.

9ustin 5artirul, numit şi filosoful care ne mărturiseşte în ,,&ialo"ul cu iudeul :rifon$$ că8 ,,

filosofia este bunul ce mai mare şi vrednic al lui &umne'eu. +a sin"ură poate să ne înalţe spre&umnne'eu şi să ne apropie de el. 9ustin confundă adevărul cu &umne'eu, consider6nd filosofia

drept unica posibilitate de a-l reali'a pe &umne'eu în noi.

Vasile cel Mare provine dintr-o familie evlavioasă care a dăruit bisericii = episcopi, cinci

monarhi şi şapte sfinţi. rimele cunoştinţe le-a căpătat de la tatăl şi sora sa.4nvăţătura despre

*f6nta :reime asile cel 5are a acceptato în varianta niceeană, spun6nd că mărturiseşte

specificul iposta'elor şi răm6ne la monarhie. Faptul că persoanele *fintei :reimi posedă

 particularităţi, nu distin"e identitatea fiinţei, căci Fiul este în tată şi :atăl în fiu. &uhul *f6nt este

&umne'eu şi purcede doar de la :atăl. :atăl e rădăcina şi i'vorul Fiului şi al *f6ntului &uh. Uninteres deosebit pre'intă învăţăturile *f6ntulu asile cu privire la viaţa în comun, specifică

7/23/2019 Analiza Comparativa Intre Filosofia Medievala Si Moderna

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-comparativa-intre-filosofia-medievala-si-moderna 3/7

monarhismului. +l a stabilit r6nduielile privind or"ani'area vieţii monahale. iaţa în mănăstire

trebuie întemeiată pe ordine, statornicie, disciplină. asile cel 5are elaborea'ă normele stricte

referitoare la ru"ăciune, la studiu, munca manuală, la raporturile ce trebuiesc stabilite între

monarhi, între aceştea şi lumea din afară, deschi'6nd alături de (oan <ură de %ur şi de alţi *finţi

ărinţi drumul unei umanităţi noi.Grigore de Nyssa  fratele mai mic al lui asile cel 5are, a fost proclamat de Concilul

+cumenic (( din Constantinopol ,,st6lp al ortodo3iei$$. *ufletul raţional, afirmă <ri"ore nu

depinde de corp şi nu se supune lui, căci dacă nu ar fi aşa ar trebui să urme'e tuturor poftelor

corpului. 4n realitate sufletul conduce corpul. *ufletul este creat de &umne'eu pentru a fi unit cu

trupul, şi despărţirea lor prin moarte este doar provi'orie. &e aceea sufletul doreşte mereu

învierea sufletului. Corpul nu moare pe vecie, şi prin aceasta se e3plică dorinţa naturală de a-l

revedea pe cel ce l-am iubit şi l-am pierdut. 4nvierea este o cerinţă naturală a sufletului nostru.

considerabila in tot cursul evului mediu,influenta care nu va inceta nici in vremea noastra.Crestinneoplatoni'ant,

Aureliu Augustin e3emplifica efortul de absorbtie crestina a "indirii antice mai cu seama in

oridinea unei filosofii a constiintei .(mpin"ind mereu in memorie cele percepute,sufletul se

or"ani'ea'a in adincime,fapt care presupune strin"erea,concentrarea,unificarea datelor de sursa

e3terioara.*i astfel prin operatiunea aceasta de unificare,devine posibila trecerea la "indirea

&ivinitatii ca Unul absolute si a Unului ca &umne'eu.

(n fine cam in acelasi spatiu istoric al inceputurilor,mai lucrea'a si >oethius,socotit a fi primul

filosof medieval propriu-'is.Un "inditor ori"inal n-a fost,dar opera sa a avut o considerabilainfluenta in tot timpul evului mediu.5in"ierile filosofiei,poate cartea sa mare,a fost una dintre

cele mai citite in epoca.&ar >oethius mai este important si prin aceea ca traduce in latina citeva

opera aristotelice si o introducere la tratatul aristotelic &espre cate"orii scrisa de un filosof

neoplatonic din secolul al (((,orfir.Faptul acesta este decisive pentru ceea ce se va numi mai

tir'iu,cam dupa secolul al 2-lea, ,,cearta$$ , ,,disputa$$ sau ,,problema$$ universaliilor,care fara sad

ea in e3clusivitate continutul scolasticii ii este totusi caracteristica.*colastica in filosofia evului

mediului latin semnifica intr-o acceptie lar"a intre"ul invatamint,cuprins intre secolele (((-(2 si

2,iar in alta mai restrinsa,invatamintul filosofic,deci filosofia de scoala cum ( se mai spune.*colastica este o filosofie şi teolo"ie fondată pe îmbinarea do"melor reli"ioase cu tradiţia mistică

şi intuitivă a filosofiei patristice, studiate în universităţile europene medievale. rintre

caracteristicile principale la filosofiei scolastice vom menţiona în primul r6nd faptul că ea se

naşte din iniţiativa slu!itorilor bisericii. ?eflecţiile filosofice ale "6nditorilor medievali erau

subordinate credinţelor reli"ioase. +i nu căutau în filosofie o întărire a sentimentului lor reli"ios

care era destul de puternic, ci numai o lămurire prin intermediul idelor filosofice. Funcţia

filosofiei nu era ca în antichitate, de a căuta adevărul, fiindcă pentru oamenii credincioşi din +vul

5ediu adevărul se conţinea în între"ime în Cărţile *finte. ?olul filosofiei constă în a face maiaccesibil minţii omeneşti te3tul acestor Cărţi *finte printr-o interpretare raţională, de a atribui

7/23/2019 Analiza Comparativa Intre Filosofia Medievala Si Moderna

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-comparativa-intre-filosofia-medievala-si-moderna 4/7

do"melor reli"iei creştine o lumină raţională. Filosofia devine astfel o ,,ancilla theolo"iae$$ p6nă

la un anumit punct. :eolo"ia devine şi ea tributară filosofiei căci are nevoie în mare parte de

lumina acesteia. %cest raport de influenţă reciprocă între filosofie şi teolo"ie este caracteristic

 pentru întrea"a cultură scolastică. entru filosofia scolastică problema epistemolo"ică adică

 problema certitudinii, problema "aranţiei adevărului nu se punea, deoarece oamenii credincioşidin +vul 5ediu "ăseau certiduinea absolută în autoritatea bisericii. <aranţia acestui adevăr o

constituie revelaţia divină.

) altă trăsătură caracteristică pentru filosofia medievală ţine de asimilarea filosofiei "receşti,

care s-a făcut prin două etape8

@. rin introducerea lui laton, mai cu seamă a neoplatismului

A. rin introducerea filosofiei lui %ristotel, care va deveni filosofie oficială a +vului 5ediu

occidental.

rintre trăsăturile importante ale filosofiei scolastice poate fi numită şi unificarea ideilor pe ba'a"6ndirii "receşti, care a devenit posibilă datorită e3istenţei unei limbi unice în cultură, limbii

latine. %cest fapt a permis multor profesori să predee succesiv la )3ford, aris, Colonia etc.

Unificarea prin limbă a fost desăv6rşită şi prin unificarea terminolo"iei.

) caracteristică definitorie a scolasticii constă în atitudinea raţională faţă de domeniul cercetat.

*colastica se împarte de obicei în 0 perioade mare8

@. rescolastica sau scolastica epocii ?enaşterii carolin"iene care cuprinde sec al (2-lea cu

urmările lui în sec al 2-lea şi se caracteri'ea'ă printr-un av6nt stimulat de contactele de bi'antini

şi arabiA. *colastica timpurie se caracteri'ea'ă prin efortul de a adapta lo"ica aristotelică şi filosofia

 platoniană şi neoplatoniană la învăţătura creştină

=. *colastica matură numită şi epoca marilor sisteme, este perioada lăr"irii şi desăv6rşirii

scolasticii, în special pentru utili'area filosofiei aristotelice, dar pusă în slu!ma do"melor

 bisericeşti

0. *colastica t6r'ie ţine să fi3e'e "6ndirea medievală mai mult de trecut, dar pre"ăteşte în

acelaşi timp ?enaşterea.

Concluzie8 filosofia medievala este e3trem de comple3a ,de bo"atie impresionanta,a careidescoperire,pentru noi ramin o sarcina de viitor,perfect posibila si necesara,"indirea evului

mediu,istoric,avea sa stea in contra aparentelor ,la inceputurile "indirii modern,ca fundament al

ei.

Filosofa modernă

+poca modernă cuprinde sec. 2((, 2((( şi prima !umătate a sec. 2(2.4ncepînd cu sec. 2(( se

de'voltă puternic ştiinţile naturale, practic aceasta este o e3plo'ie a informaţiilot, se adună omulţime de fapte şi se formulea'ă noi teorii. :orricelli a demonstrat presiunea aerului, a inventat

 barometru cu mercur şi pompa de aer. (. NeBton a descoperit le"ile fundamentale ale mecanicii.

7/23/2019 Analiza Comparativa Intre Filosofia Medievala Si Moderna

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-comparativa-intre-filosofia-medievala-si-moderna 5/7

? . >o;le a formulat definiţia elementului chimic. . Darve; a descoperit circulaţia san"vină.

Un mare salt în de'voltarea mecanicii, fi'icii şi fi'iolo"iei au adus ?.&escartes şi <.Eeibni'.

:.Dobbes şi <.<rotius au de'voltat teoria dreptului natural. *ec. 2(( nu este numai secolul

ştiinţei şi revoluţiilor ştiinţifice, dar este si secolul revoluţiei filo'ofice pe parcursul a cîtorva

decenii a fost efectuată lovitura decisivă filo'ofiei scolastice. %ceastă revoluţie au efectuat-oF.>acon şi ?.&escartes.

>acon credea că filosofia trebuie să adopte metoda ştiinţelor naturii, adică inducţia, iar &escartes

repre'enta metoda ştiinţei matematica, adică deducţia.>acon este repre'entarea eronată a

savanţilor despre obiectul şi scopul ştiinţei. )biectul ştiinţei după cum spune el poate fi numai

natura, iar scopul ei cunoaşterea şi stăp6nirea fenomenelor naturii. >acon îşi elaborea'ă sistemul

său filosofic pornind de la premise că pentru a studia natura trebuie mai înt6i să determinăm

 prcis cate"oriile de fenomene pentru a nu le amesteca unele cu altele.roblema metodei are o

mare importanţă ştiinţifică şi practică, ea devine o forţă promiţătoare foarte puternică, deoareceorientea'ă !ust activitatea omului, măreşte eficienţa ei.5etodei deductive >acon îi opune metoda

inductivă a cunoaşterii. %ceastă metodă spune el este mai aproape de natură, de aceea este şi

unica formă !ustă de ar"umentare.

&acă >acon este fondatorul empirismului modern, apoi &escartes este întemeietorul

raţionalismului şi al metodei inductive raţionale. ?aţionalismul carte'ian constă în considerarea

raţiunii drept facultate principală de cunoaştere şi instanţă supremă a adevărului. Ea fel ca şi

>acon, &escartes îşi pune scopul de a reface din rădăcini şi în între"ime toate ştiinţele.

rincipalele re"uli ale metodei intuitive deductive carte'iene sunt evidenţa, anali'a, sinte'a şienumerarea.

 4n filosofie are loc despărţire definitivă cu scolastica şi reli"ia. 4n lupta cu do"mele reli"iei şi

autoritatea bisericii se formulea'ă concepţia despre atotputernicia raţiunii şi posibilităţile

nelimitate a cunoaşterii. :emelia "îndirii filo'ofice se transferă din sfera reli"iei în sfera

ştiinţei. entru filo'ofia epocii moderne este caracteristic gnoseocentrism, în centrul cercetărilor 

filo'ofice devin problemele "noseolo"ice. Gtiinţele e3perimentale care se de'voltă foarte

 puternic în această perioadă afişau în faţa filosofiei problema !ustificării şi fundamentării

metodelor de cunoaştere. 4n le"ătură cu acest fapt se formea'ă noţiunile subiect şi obiect acunoaşterii, empirism şi raţionalism. entru filosofia din epoca modernă este

caracteristic tendinţa materialistă şi orientarea naturfilozofică ce se ba'a pe ştiinţa naturalistă

e3perimantală şi panteism. 4n această perioadă în societate au avut loc mari schimbări social-

 politice şi economice.%u apărut noi forţe sociale care nu sunt le"ate cu proprietatea funciară şi

 biserica. Filosofia epocii moderne a fost o reacţie la aceste schimbări şi trebuia să ar"umente'e

necesitatea lor. Filosofia acestei perioade a dat lumii o întrea"ă pleiadă de "înditori mari şi şcoli

filosofice ori"inale. 4n filosofia epocii moderne s-au evidenţiat două paradi"me8 ontolo"ică şi

"noseolo"ică. Paradigma ontologică. Filosofii epocii moderne au considerat, că principalulobiectiv al ştiinţei şi filosofiei este de a contribui la mărirea puterii omului asupra naturii. &e

7/23/2019 Analiza Comparativa Intre Filosofia Medievala Si Moderna

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-comparativa-intre-filosofia-medievala-si-moderna 6/7

aceea în centru cercetărilor filo'ofice era paradi"ma ontolo"ică intenţia de a cunoaşte e3istenţa,

structura lumii, le"ităţile naturii. 4nsă această paradi"mă se formula în diferit mod la diferiţi

filo'ofi.Filosofi din perioada moderna8 :homas Dobbes H@IJJ-@KLJM-a propus o filosofie a

naturii in deplina concordanta cu vi'iunea sa empirista si metodolo"ic inductivista.&escartes isi

centrea'a filosofia in idea de rationalitate inte"ral.(mmanuel antH@LA0-@J10M este cu si"urantamomentul de rascruce in "indirea moderna.%ceasta mai cu seama prin idea unei critici a

constiintei cunoscatoare in "enere.

3.Analiza unui text flosofcF.Nietzche ,,Ecce Homo’’

 +ste ultima carte scrisă filosofului Friedrich Niet'sche în anii lui finali ai vieţii care au durat

 p6nă la moartea sa în @O11.Cartea conține mai multe capitole cu titluri ironice, cum ar fi P &e ce sunt at6t de înțelept P,P &e

ce sunt at6t de deşteptP,P &e ce am scrie aceste căr ți bune PșiP de ce am un destin P. 4ntr-un fel

 parado3al, +cce Domo este reflectarea chintesenței umilinței lui Niet'sche ca un filosof, scriitor

și "6nditor 

4n cadrul acestei lucrări, Niet'sche este conștient străduindu-se să pre'inte o nouă ima"ine a

filosofului și al lui însuși, de e3emplu, un filosof Pcare nu este un ale3andrin , nici

academic apolinic înțelept , dar dionisiac . P &in aceste motive, aufmann consideră +cce

Domo o operă literară comparabilă în arta lui incent van <o"h . Niet'sche susține că el însușieste un mare filo'of, din cau'a evaluării sale nimicitoare a fraudei pios de totalitate.Filosofia

care e considerată ca o retra"ere din onestitate c6nd mai este necesar, și un eșec laș să

urmărească obiectivul declarat de a sf6r și re'onabil. Niet'sche insistă asupra faptului că

suferința lui nu este nobil, dar re'ultatul așteptat în ad6ncul auto-înșelăciunii umane, și că prin

depășirea a"onii cuiva o persoană reali'ea'ă mai mult dec6t oricine la dificultăți intelectuale sau

amenințări literale. +l proclamă valoarea finală a tot ceea ce sa înt6mplat cu el Hinclusiv moartea

timpurie a tatălui său și a lui aproape-orbire - un e3emplu de dra"oste de Fate sau amor fati M. 4n

acest sens, formularea titlul nu a fost menită să atra"ă paralele cu (sus , dar su"erea'ă uncontrast, care Niet'sche este cu adevărat Pun om.P unct lui Niet'sche este că pentru a fi Pun omP

sin"ur este de a fi mai mult dec6t Pun DristosP.

Unul dintre obiectivele rinciale ale Ecce Homo a !ost de a o!eri ersectivarorie a lui Nietzsche asura muncii sale ca floso! și om . El a scris" #$naceste condiții am o datorie !aț% de care obiceiurile mele, chiar mai multm&ndria de instinctele mele, revolt% la !und ' și anume, s% sun"(. Ascultați'm% )%ci eu sunt cutare ersoan% mai resus de toate, nu m% con!unda e

mine cu altcineva( # *e'a lun+ul c%rții, el exune ' n mod caracteristichierbolic stilul +%sit n erioada sa -//0'///1 ' n via2a de coil, +usturilesale ca individ, și viziunea sa entru umanitate. El d% comentarii și

7/23/2019 Analiza Comparativa Intre Filosofia Medievala Si Moderna

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-comparativa-intre-filosofia-medievala-si-moderna 7/7

ersective desre diverse oerele sale, inclusiv" Nașterea tra+ediei ,meditatiile rematur% , Human, All oo Human , he *a4n , 5a6 7tiinta , Așa+r%it'a 8arathustra , *incolo de bine și de r%u , e 5enealo+ia 9orala , 4ili+ht a idolilor și )azul :a+ner . Ultimul caitol al Ecce Homo, intitulat #*ece am 7unt un destin#, este n rimul r&nd reocuat reiterarea +&ndurilor lui

Nietzsche bazate creștinism, coroborarea decadenț% creștinismului și ideilesale cu rivire la descoerirea morala creștin% .