Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III

8/18/2019 Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III

1/46

CuprinsIntroducere .................................................................................... ............. 3

Capitolul 1 Pozi ia Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene iț ș

Japoniei în ierarhia economică mondială ...................................

............. 5

Capitolul Economiile SUA, UE i Japonia la început de mileniu III ........ș

2.1. Analiza indicatorilor economici ..............................................

2.1.1. Produsul intern brut .......................................................

2.1.2. Exporturi / importuri ......................................................

2.1.3. Rata omajului ...............................................................ș

2.2. Pia a tridimensională: dolar euro i !en "n condi iileț ș ț

economice actuale ...........................................................................2.3. Politica economică "n cadrul #$A $E i %aponia:ș

intrări/ie iri de '(uri ...................................................................ș

............. 1!

............. 1)

..............1)

............. 1*

............. 1+

............. 22

..............2*

Capitolul 3 Economia "u#terană.....................................................................

3.1. Economia subterană "n cadrul celor trei: tra,ic de dro-uri

porno-ra,ie munca la ne-ru ...........................................................

3.2. Economia subterană ( mijloc de "nlăturare al crizei

,inanciare.........................................................................................

............ $

..............2+

..............32

Capitolul % Criza economică &inanciară de la începutul "ecolului ''I ......

.1. ri-inea crizei ,inanciare ......................................................

.2. 0ăsuri adoptate de statele analizate pentru a ie i din aceastăș

situa ie ...........................................................................................ț

.3. C ti-ătorii i perdan ii acestui ,enomen ..............................ș ș ț

............. 3%

............. 3

............. 3*

..............3

Concluzii ....................................................................................... ............. 3$

(i#lio)ra&ie .................................................................................... ..............%1

Ane*e ............................................................................................. ............. %%

Introducere

2


2/46

lobalizarea unul dintre cele mai contro4ersate ,enomene ale prezentului a

condus 5i 4a a4ea "n continuare un impact poziti4 asupra cre5terii economice ec6ită7ii

securită7ii educa7iei re-ndirii cadrului institu7ional interna7ional transparen7ei

protec7iei mediului o mai bună -u4ernare -lobală care să asi-ure o mai lar-ă distribuire

a oportunită7ilor un mediu propice cre5terii economice ec6ilibrate 5i includerea celor

mar-inaliza7i.8n prezenta lucrare am a4ut "n 4edere o analiză comparati4ă din punct de 4edere

economic a trei dintre actorii de necontestat ai scenei mondiale: #tatele $nite ale

Americii $niunea Europeană 5i %aponia care nu au ,ost ocoli7i de ,enomenul căruia nu i

se poate atribui o de,ini7ie concretă -lobalizarea. Am ales spre analiză cele trei state

"ntruct consider că "n prezent lupta pentru suprema7ie se poartă "ntre #tatele $nite ale

Americii $niunea Europeană 5i %aponia.

Ast,el "n primul capitol am "ncercat să surprind care este pozi7ia celor trei "nlume la "nceput de secol 99& "ntruct "n ciuda unui sistem economic unic răspndit la

ni4el mondial "ncă mai există concuren7a pentru suprema7ia interna7ională iar pie7ele

celor trei puteri analizate interac7ioneaza "n permanen7ă.

Cel de(al doilea capitol "ncercă o analiză pur economică a unor indicatori

considera7i "n opinia mea a ,i cei mai reprezentati4i: produsul intern brut importurile 5i

exporturile rata 5omajului precum 5i raportul dintre cele trei monezi ce ,ormează a5a(

numita pia7ă tridimensională: dolar euro 5i !en "n condi7iile economice actuale 5i nu "n

ultimul rnd cum au in,luen7at in4esti7iile străine directe economiile celor trei puteri 5i

ce anume a determinat apari7ia societă7ilor transna7ionale considerate a ,i principalii

piloni "n men7inerea tendin7ei de -lobalizare care se mani,estă "n domeniul produc7iei 5i

ser4iciilor.

Capitolul: Economia subterană are "n 4edere o parte dintre promotorii acestui

tip de economie 5i anume: tra,icul de dro-uri ;marijuanna


3/46

asemenea tot "n acest capitol 4a ,i interesant să a,lăm justi,icarea existen7ei economiei

subterane "n condi7iile actuale de criză ,inanciară.

$ltimul capitol redă starea actuală a economiei: criza economică ,inanciară 5i

anume: cum 5i de unde a pornit ideea de criză economică ,inanciară 5i dacă aceasta "ntr(

ade4ăr există care sunt 7ările a,ectate de criză 5i ce măsuri au adoptat pentru a reu5i să o

depă5ească care sunt c5ti-ătorii 5i perdan7ii ,enomenului 5i cum anume a ,ost

in,luen7ată ierar6ia economică la ni4el mondial a celor trei puteri a4ute "n 4edere: #tatele

$nite ale Americii $niunea Europeană 5i %aponia.

Cap.1 Pozi+ia Statelor Unite ale Americii, a Uniunii Europene i a

Japoniei în ierarhia economică mondială


4/46

&ne-alitatea de ,or7ă economică dintre 7ări determină ine-alită7i "n sc6imburile

interna7ionale. Există o strnsă corela7ie "ntre poten7ialul economic al unei 7ări 5i

participarea ei la circuitul economic mondial 5i "ntre ni4elul dez4oltării economice 5i

intensitatea antrenării economice na7ionale "n sc6imburile cu străinătatea. Economiamondială cuprinde o mare 4arietate de economii na7ionale a,late "n stadii di,erite ale

e4olu7iei lor .1 $nele 7ări sunt puternic dez4oltate din punct de 4edere economic 5i de7in o

pondere importantă "n P&=(ul mondial ;#$A ermania %aponia An-lia &talia Canada

etc


5/46

,luxului istoriei re,unznd "n mod deliberat timp de mai bine de două secole orice

contact cu lumea exterioara #$A sunt o 7ară ce se a,lă la polul opus "ntruct 5i(a

sărbătorit destul de recent 2)) de ani de existen7ă statală ,iind o na7iune constituită ca

nici o alta de pe -lob exclusi4 din emi-ran7i care domină astăzi umea. 'upă cum

a,irma 5i B. =rzezinsi:DF 8n decursul unui sin-ur secol America s(a trans,ormat( 5i a

,ost trans,ormată de către dinamica interna7ională( dintr(o 7ară relati4 izolată "n emis,era

4estică "ntr(o putere de o bo-ă7ie 5i ,or7ă de domina7ie ,ără precedent "n istoria

omenirii.2

$niunea Europeană supranumită de speciali5ti: bloc economic a apărut ca o

adaptare a statelor membre la o nouă realitate: acceptarea punerii "n comun a

su4eranită7ii pentru a atin-e la un ni4el superior( cel al $niunii( o mai mare

independen7ă 5i o marjă mai lar-ă de ac7iune. Aceasta nu des,iin7ează statul(na7iune dar cere din partea lui o examinare "n pro,unzime a statului 5i a rolului său. $niunea

Europeană reprezintă o pro4ocare pentru statele membre deoarece pune "n discu7ie toate

ec6ilibrele: "ntre exterior 5i interior "ntre centru 5i peri,erie "ntre stat 5i societate.

8n prezent 7ările dez4oltate cu economie de pia7ă domină economia mondială.

Ele au ponderea cea mai mare "n produsul brut mondial "n exporturi 5i "n i4esti7iile

externe de capital. 8nceputul secolului al 99&(lea a -ăsit "n ,runtea acestora economia

#tatelor $nite ale Americii considerată a ,i sin-ura superputere a lumii ocupnd prinsupra,a7ă locul iar prin popula7ie locul 3 pe -lob 5i cu cel mai mare P&= din lume

;cca. 11 ))) miliarde.$#'


6/46

milioanelor de imi-ran7i posibilitatea reală de a bene,icia de o 4ia7ă mai bună 5i de a ,i

tratat ca o ,iin7ă umană nu "ntr(un 4iitor "ndepărtat. 'e peste un secol #$A se

consideră "n4estite cu misiunea de propa-are a idealurilor de libertate a principiilor

proprietă7ii indi4iduale 5i a celor ale democra7iei reprezentati4e. Aceste 4alori uni4ersale

au de4enit baza ideolo-ică a na7ionalismului american 5i codi7ionarea morală a tuturor

inter4en7iilor externe ale statului. *

8ntr(un timp destul de scurt a ,ost creată o pia7ă uria5ă care a ajutat la stimularea

cre5terii economice. #tandardizarea 5i produc7ia de serie mare au apărut ast,el de

timpuriu 5i au ,ost impuse de talia pie7ei americane. 'upă ce au cumpărat o parte din

statele componente astăzi precum: ouisana de la Japoloen; "n 1K) inlanda #uedia Cipru Estonia etonia ituania 0alta

Polonia Republica Ce6ă #lo4acia #lo4enia $n-aria Romnia 5i =ul-aria. Cu o

* #. Je-u7 Introducere în geopolitică Editura 0eteor Press =ucure5ti 2))K pa-. 112O 6ttp://[email protected]/@ii/Histor!Mo,Mt6eM$nitedM#tates

6ttp://@@@.ustr.-o4/trade(a-reements/,ree(trade(a-reements/nort6(american(,ree(trade(a-reement(na,taK 6ttp://europa.eu/abc/europeanMcountries/indexMen.6tm


7/46

popula7ie de circa 2) de milioane de locuitori $niunea Europeană de7ine peste 2)? din

comer7ul mondial exportă cu O)? mai mult dect #$A 5i de două ori mai mult dect

%aponia. &mportul se situează la acela5i ni4el cu #$A 5i este de trei ori mai mare dect al

%aponiei.+

Cu toate că trece printr(o criză economică puternică 5i nu s(au -ăsit "ncă solu7ii asupra

multor probleme de natură economică 5i socială sau "n materie de apărare politică

externă 5i de securitate comună $E poate ,i considerată un model de cooperare "ntre

state o or-aniza7ie "n care interesul na7ional se "mbină armonios cu interesul comunitar

un model de sistem democratic interna7ional un model economic 5i politic desc6is care

5i(a demonstrat capacitatea de a ,urniza stabilitate social(politică 5i resurse pentru a

asi-ura cetă7enilor europeni un standard de 4ia7ă ci4ilizat.

ratatul de la 0aastric6t a instituit principiul subsidiarită7ii con,orm căruia$niunea Europeană ac7ionează la ni4el comunitar numai "n măsura "n care obiecti4ele

propuse nu pot ,i mai bine realizate la acest ni4el. #ubsidiaritatea permite nu numai o

apropiere de cetă7eni "n rezol4area problemelor acestora ci 5i o mai e,icientă solu7ionare

5i păstrare a speci,icului 5i identită7ii na7ionale.1)

8n ceea ce pri4e5te %aponia aceasta este de asemenea un reprezentant de bază al

puterilor economice situndu(se pe a doua pozi7ie "n această ierar6ie la o distan7ă

considerabilă de celelalte 7ări industrializate. 'acă #tatele $nite nu au mai parcurs perioada ,eudală %aponia a sim7it(o din plin "ntruct 5i "n prezent at"t economia ct 5i

"ntrea-a 4ia7ă socială de aici poartă o puternică amprentă a 4ec6ilor cutume. Aici

,eudalismul s(a contopit "n timp cu capitalismul 5i s(a ajuns la o simbioză care s(a

do4edit a ,i pro,itabilă pentru toată lumea. 'e5i nu a dispus de resurse naturale bo-ate

,iind o 7ară relati4 mică muntoasă "n propor7ie de +)? situată "ntr(una din cele mai

acti4e zone 4ulcanice 5i seismice ale Paci,icului %aponia a mizat pe resursele umane pe

disciplina seculară a popula7iei pe un or-oliu na7ional deosebit care a -enerat unasemenea spirit de sacri,iciu. Rolul statului este esen7ial "n modelul japonez. ra4

a,ectată de bombardamentele celui de(al 'oilea Război 0ondial ,iindu(i distrusă cea

mai mare parte a capacită7ii industriale s(au pus bazele unei cooperări ,oarte strnse

"ntre stat 5i "ntreprinderi "n scopul "ncercării de relansare pe scena mondială. 0inisterul

&ndustriei 5i Comer7ului &nterna7ional; 0&& < s(a dotat cu instrumente le-islati4e ,oarte

puternice pentru a controla orientarea capitalului spre sectoarele prioritare 5i pentru a

,iltra o,erta 5i cererea de te6nolo-ii străine. El a contribuit din plin la realizarea unei noi

+ #. Je-u7 Introducere în geopolitică Editura 0eteor Press =ucure5ti 2))K pa-. 1+)1) 6ttp://ec.europa.eu/romania/documents/euMromania/temaM21.pd,

K


8/46

industrii.11 0ai mult dintr(o 7ară "n,rntă cu o economie distrusă a ajuns la "nceputul

mileniului &&& la o putere economică ce depă5e5te 0area =ritanie 5i >ran7a la un loc.

%aponia a ,ost pentru o perioadă "ndelun-ată de timp o pia7ă ,oarte -reu accesibilă

in4estitorilor străini. &n4esti7iile străine directe japoneze "n a,ara -rani7elor proprii au

,ost sus7inute de măsurile de protec7ie adoptate de către 7ările occidentale ;"n special

#$A 5i $E< care au determinat ,irmele japoneze să(5i desc6idă propriile ,iliale "n

străinătate bene,iciind "n ,elul acesta de protec7ia de care bene,iciau 5i companiile

auto6tone precum 5i de 4aloarea ridicată a !enului japonez ceea ce a ,ăcut ,oarte

rentabile in4esti7iile "n special "n zona asiatică unde costurile erau mult mai reduse. 12

Pe măsură ce "n economia japoneză dere-lementarea ,inanciară a pro-resat

puterea 0&& s(a redus "n ,a4oarea sectorului pri4at. Reculul statului a "nsemnat o

alocare a capitalului care a pri4ile-iat sectoarele imediat rentabile "n detrimentul celor cu rezultate 4izibile pe termen lun-. Capacitatea "ntreprinderilor de a pre4edea 5i de a se

pre-ăti pentru e4olu7iile pe termen mediu 5i lun- 5i care constituia un a4antaj comparati4

esen7ial s(a diminuat. e-ăturile pri4ile-iate cu subcontractan7ii auto6toni au cedat pasul

"n ,a4oarea ,urnizorilor străini mai competiti4i13.

8n opinia mea toate cele trei reprezentante ale puterii mondiale #$A $E 5i

%aponia sunt rezultatele unor procese e4oluti4e ale dez4oltării sc6imburilor reciproce de

acti4ită7i de la ,orme in,erioare la ,orme superioare de la simplu la complex. Cele treialături de alte 7ări dez4oltate sau "n dez4oltare sunt constituien7ii ,undamentali ai

economiei mondiale "n ciuda ,aptului că "n prezent sunt tot mai multe 4oci care

consideră că sub impactul -lobalizării statul na7iune 5i economiile na7ionale "n ,orma

actuală nu mai au un 4iitor "ndelun-at este pu7in cam improbabil să dispară.

'e asemenea dacă ne re,erim la puterea de in,luen7ă ea exprimă capacitatea de a

exercita presiuni asupra unui stat altele dect cele le-ate de utilizarea "n mod implicit

sau explicit a ,or7ei sau a sanc7iunilor economice iar #$A reprezintă dupa părerea meacel mai in,luent stat la ni4el mondial. 'irect sau indirect #$A se implică "n toate

problemele de orice natură care au loc pe plan interna7ional. 'e5i nici $E 5i %aponia nu

sunt ni5te state ce trebuiesc uitate puterea 5i supreama7ia celor dinti "ncă răsună.

Cap. Economiile SUA, UE i Japonia la început de mileniu III

11 6ttp://[email protected]/@ii/%apanQo4ernmentMandMpolitics12 R. 0. Ba6aria Economie mondială, Editura A#E =ucure ti 2))ș13 6ttp://@@@.japans6ipcentre.or-.u/[email protected]

+


9/46

.1 Analiza indicatorilor economici

.1.1 Produ"ul intern #rut

#tatele $nite ale Americii este considerată 5i "n prezent ca ,iind de7inătoarea celei

mai mari economii mondiale. Produsul intern brut "n anul 2)) a ,ost de 13K trilioane

$#'. Această 4aloare a ,ost de trei ori mai mare dect cea a 7ării care se a,la pe pozi7ia

secundă "n acest clasament din punct de 4edere al indicatorului men7ionat mai sus

%aponia al cărei produs intern brut a ,ost de trilioane $#'. 'omina7ia la ni4el

interna7ional a #tatelor $nite ale Americii a "nceput să se erodeze o dată cu introducerea

Pie7ei Comune "n $niunea Europeană care de7ine un P&= de peste 13 trilioane $#'.

otu5i dacă această cre5tere a produsului intern brut a ,ost de aproximati4 22? "n anul

2)) "n perioada următoare "n 2))K această cre5tere nu s(a ridicat dect la o 4aloare de

)+? cea mai mică a ultimilor zece ani a căror cre5teri "n medie au ,ost de aproximati4

2K?1 ,apt ce se poate obser4a 5i "n -ra,icul prezentat mai jos:

Sursa: Biroul de Analiză Economică SUA, 2009

1 6ttp://@@@.bea.-o4/national/xls/-dple4.xls

1)


10/46

Cererea 5i o,erta in,luen7ează "n mod direct ni4elul pre7urilor bunurilor 5i

ser4iciilor. Ce se produce 5i "n ce cantitate depinde de pre7ul ,ixat "n urma interac7iunii

cu cererea 5i o,erta. Rolul -u4ernului "n economia #tatelor $nite este unul primordial "n

ceea ce pri4e5te politicile monetare 5i cele ,iscale ce trebuiesc adoptate. u4ernul ,ederal

"5i ia toate măsurile necesare pentru a reu5i asi-urarea unei cre5teri 5i stabilită7i din punct

de 4edere economic a #tatelor $nite. u4ernul utilizează "n totalitate instrumentele

economice care "i sunt la "ndemnă pentru a ajusta rata cre5terii economice.1*

a "nceputul anului 2))K datoriile statului erau "n 4aloare de +2 trilioane $#' ceea ce

reprezenta O? din 4aloare P&=. 'e5i aceste datorii ,ederale sunt cele mai mari din

lume "n termeni absolu7i ca procentaj din P&= este in,erior celui din %aponia 5i similar cu

o parte a celor din 7ările europene. 0ajoritatea acestor datorii sunt rezultatul băncilor

centrale ,ondurilor străine pentru sănătate din Asia Europa 5i rientul 0ijlociu.1O

Economia #$A a a4ansat "n ultimii ani mai rapid dect economiile altor 7ări

industrializate dar această cre5tere a condus "n mod paradoxal la un declin al dolarului

"n ultimii *(O ani după cum consideră anali5tii de pe pie7ele ,inanciare de5i această

monedă rămne( "n ciuda concuren7ei euro(ului 5i a !uan(ului( principala 4alută de

sc6imb din lume. 'e,icitul bu-etar al #$A a atins "n anul ,iscal 2))O 12 miliarde

$#' reprezentnd 3K ? din P&= iar "n anul 2)) a ajuns pnă la 4aloarea de 2*

miliarde $#' iar "n anul ,iscal 2))K de,icitul bu-etar al #tatelor $nite ale Americii aatins un record de ** miliarde $#' "n contextul "n care "ncetinirea economică a redus

4eniturile "n timp ce c6eltuielile pentru războaie sus7inerea băncilor 5i ajutoare de

5omaj s(au majorat. 'e,icitul anului ,iscal "nc6eiat la 3) septembrie a depă5it cele mai

recente estimări ,ăcute "n iulie de Casa Albă de 3K+ miliarde $#' 5i aproape s(a triplat

,a7ă de de,icitul bu-etar din anul precedent de 1O2 miliarde $#'.1 $nii economi5ti sunt

de părere că "n situa7ia "n care de,icitul de cont curent al unei 7ări depă5este procentul de

cinci la sută din 4aloarea produsului intern brut atunci acest de,icit este de nesus7inut 5inecesită o depreciere a monedei respecti4ei 7ări pentru a putea ,acilita ,inan7area

respecti4ei 7ări de către exterior. Acest lucru ar conduce deci la o depreciere a dolarului.

Ca "n majoritatea 7ărilor dez4oltate 5i "n #tatele $nite sectorul ser4iciilor

reprezintă c6eia economiei. 8n anul 2))K contribu7ia ser4iciilor la P&= a ,ost de K*?

sectorul industrial 2)*? iar a-ricultura a reprezentat mai putin de 1?. Aproximati4

1* 6ttp://@@@[email protected]/-dp(-ro@t6/@orld(-dp(-ro@t6/usa.6tml1O 6ttp://,orecasts.or-/-dp.6tm1 6ttp://@@@.bloomber-.com/apps/ne@spidSne@sarc6i4eTsidSat-pN1E2KMs

11


11/46

2/3 din produc7ia totală a 7ării se datorează consumurilor indi4iduale.1K 'e5i cnd se ,ace

re,erire la pia7a #$A aceasta este considerată a ,i una desc6isă se poate obser4a că nu

poate ,i de,inită "n totalitate ast,el "ntrucat sunt re-ulamente emise de către -u4ern cu

pri4ire la protejarea anumitor sectoare "n special ener-ia 5i a-ricultura sectoare mai slab

dez4oltate pe această pia7ă. 'e aceea pia7a poate ,i descrisă ca o economie de consum

mai mult dect una de produc7ie.1+

8n ceea ce pri4e5te produsul intern brut al %aponiei după o rată de cre5tere anuală

de 2? "nre-istrată "n 2))* P&=(ul acestei 7ări a "nceput să scadă treptat. Ast,el "n 2))O

"nre-istra o 4aloare de 22? iar "n 2)) 23 ?. Con,orm &0> "n 2))K %aponia a

cunoscut cea mai scăzută rată a P&=(ului din ultimii 3) de ani de )*? esitmndu(se că

"n 2))+ această 4aloare 4a ,i 5i mai mică ne-ati4ă c6iar 5i asteptndu(se pentru 2)1) o

4aloare apropiată de ). Comer7ul este "nca una din ramurile economice care sus7inecresterea economică a %aponiei. &mporturile bene,iciază de pe urma aprecierii !en(ului

"n 4reme ce exporturile su,eră din cauza mediului ne,a4orabil a,acerilor din #tatele

$nite principalul importator al %aponiei. A,ectate de criza ,ianciară interna7ională

consumurile de uz casnic au contribuit de asemenea la o scădere bruscă a pre7urilor. 2)

=alan7a -u4ernului -eneral din %aponia a "nre-istrat un de,icit destul de ridicat

iar ni4elul brut al datoriilor este destul de semni,icati4. Acesta este moti4ul pentru care

-u4ernul a anun7at o restric7ie "n ceea ce pri4e5te politicile bu-etare 5i monetare.

Sursa: IM ! "orld Economic #utloo$ %ata&ase, 200'

1K 6ttp://@@@.epa.-o4/oecaert6/assistance/sectors/a-riculture.6tml1+ 6ttp://@@@.maretoracle.co.u/Article+3.6tml2) 6ttp://@@@.esri.cao.-o.jp/en/sna/61+(au/1+a1Men.xls

12


12/46

'atorită unor rate de impozitare scăzute economia %aponiei este una ,oarte

competiti4ă la ni4el mondial ,apt determinat de libertatea economică precum 5i de un

sistem dominat de secorul pri4at. %aponia utilizează "n acest sens o dez4oltare plani,icată

bazată pe 5tiin7ă 5i te6nolo-ie cu o cultură a muncii deosebită. 'e asemenea statul

"ncurajează o rela7ie de "n7ele-ere "ntre sectorul industrial 5i -u4ern.21

Con,orm C&A Norld >actboo produsul intern brut estimat( paritatea de

cumparare in %aponia( "n 2)) era de 2+ trilioane $#' 5i produsul inten brut pe cap

de locuitor era de 33O $#'.

Pentru a sus7ine cre5terea ratelor 5i stabilită7ii economice "n %aponia -u4ernul a

propus o serie de idei care să stimuleze protejarea in,la7iei cre5terea sectorului

produc7iei de ser4icii prin consolidarea ,iscală re,ormele re,eritoare la impozite 5i la

,or7a de muncă de pe această pia7ă.%aponia este una din 7ările care de7ine printre cele mai pu7ine resurse naturale dar

cantită7i mari de aur ma-neziu cărbune 5i ar-int sunt ,oarte des "ntalnite "n cererile

industriale curente. Pescuitul estede asemnea una dintre cele mai importante acti4ită7i

economice. 'oar 1*? din supra,a7a %aponiei este propice a-riculturii. Produc7iile de ceai

5i orez sunt două dintre principalele culturi. A-ricultura este unul dintre cele mai

protejate sectoare economice din această 7ară "ntruct contribu7ia sa la produsul intern

brut este una nesemni,icati4ă 5i mai pu7in de *? din popula7ia acti4ă lucrează "n acestdomeniu. 8n sc6imb sectorul industrial este unul ,oarte di4ersi,icat. >irmele japoneze se

ocupă cu ,abricarea att a prodselor de bază ;o7el 6rtie


13/46

Bece ani mai trziu Comunitatea Europeană pentru Cărbune 5i 7el 5i Euratom(

ul ,ormau Comunitatea Europeană care a de4enit "n cele din urmă $niunea Europeană "n

1++3. 8n anul 1+++ a ,ost introdusă moneda unică europeană euro iar $E este ,ormată

de asemenea dintr(un parlament o bancă centrală 5i o curte de jus7ie.23

Europa este o putere economică masi4ă cu un P&= extraordinar care a reu5it să(l

depă5ească 5i pe ce al #tatelor $nite. Produsul intern brut nominal "n 2))K a ,ost de 1+

1+* trilioane $#' 5i se asteaptă ca 4aloarea acestuia să atin-ă suma de 1+ 33+ trilioane

$#' "n 2))+.

Vările membre ale $niunii Europene precum &talia #pania 5i mai recent 0area

=ritanie par să "ntmpine probleme ,inanciare "n condi7iile actuale de criză economică.

'anemarca a intrat o,icial "ntr(o ,ază de recesiune urmată mai apoi de 0area =ritanie.

Cea mai mare economie a Europei ermania experimentează de asemeneadi,icultă7i din punct de 4edere economic.2

'upă cum se poate obser4a 5i din Anexa nr.1 "n >ran7a #pania &talia recia 5i

Cipru produsul intern brut pe cap de locuitor a ,ost de 1)? din media $E 2. Austria

#uedia 'anemarca 0area =ritanie >inalanda ermania 5i =el-ia au a4ut "ntre 1) 5i

3)? peste medie pe cnd cele mai mari 4alori ale produsului intern brut pe cap de

locuitor "n $E 2 au ,ost "nre-istrate de către uxembour- &rlanda 5i landa.

#lo4enia Republica Ce6ă 0alta Portu-alia 5i #lo4acia au "nre-istrat un P&= pecap de locuitor cu 1)(3)? mai scăzut dect media $niunii Europene. Estonia $n-aria

ituania Polonia 5i etonia au a4ut cu 3)(*)? mai pu7in dect media "n timp ce

Romnia 5i =ul-aria au ,ost cu *)(O)? sub medie.2*

Waloarea produsulu intern brut a scăzut cu 2*? "n zona euro 5i cu 2? "n cadrul

$niunii Europene "n prima parte a anului 2))+ comparati4 cu aceea5i perioadă analizată

a anului precedent. 8n al patrulea trimestru al anului 2))K rata de cre5tere a ,ost una

ne-ati4ă 5i anume de (1K? "n zona euro de (1? "n $E.Comparati4 cu primul trimestru al anului 2))K P&=(ul ajustat sezonier a scăzut

cu K? "n zona euro 5i cu *? "n $E 2 după (1? 5i respecti4 (1O? pentru

trimestrul anterior.2O

236ttp://[email protected]/@ii/Histor!Mo,Mt6eMEuropeanM$nion2 6ttp://@@@.eustat.es/elem/ele))))))/not))))OMi.pd,

2* 6ttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cac6e/&UMP$=&C/2()3)O2))+(=P/EJ/2()3)O2))+(=P(EJ.P'>2O 6ttp://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.dore,erenceS0E0/)/2

1


14/46

8n #tatele $nite produsul intern brut a scăzut cu 1* ? "n primul trimestru al

anului 2))+ după o 4aloare de (1O? "n ultimul trimestru al anului precedent. 8n %aponia

P&=(ul a depă5it ? "n primul trimestru al lui 2))+ după (3K? "n trimestrul anterior.

Comparati4 cu prima parte a anului 2))K produsul intern brut a scăzut cu 2*? "n

#tatele $nite 5i cu +1? "n %aponia.2

Sursa: (relucrare proprie.

.1. E*porturile-Importurile

$niunea Europeană exportă di4erse bunuri printre care cele mai ,rec4ent "ntlnite

sunt:

( automobile ;0area =ritanie >ran7a #pania ermania Republica Ce6ă


15/46

ermania este 7ara care exportă cel mai mult din cadrul celor membre ale $niunii

Europene 5i este recunoscută pentru standardele "nalte "n in-inerie precum 5i "n

manu,actură. Acest lucru determină o industrie a4iatică ,oarte acti4ă "n cadrul

ermaniei.

&talia este renumită pentru produse alimentare articole 4estimentare "n ton cu

moda 5i ma5ini toate cele trei reprezentnd sectoarele cele mai importante "n ceea ce

pri4e5te exporturile.

>ran7a este o 7ară cu o produc7ie importantă "n ceea ce pri4e5te 4inurile 5i brnza.

'e asemenea se "ntlne5te aici 5i o industrie auto ecolo-ică iar domeniul 4estimentar

este un alt sector prezent "n exporturile realizate de acest stat.

0area =ritanie are numeroase exporturi "n industria auto ca 5i "n ceea ce pri4e5te

ser4iciile ,inanciare a-ricultură sau măr,uri.'e asemenea $niunea Europeană este un important partener comercial pentru

,oarte multe 7ări de pe -lob. Europenii consumă o -amă lar-ă de produse. Există o mare

di4ersitate a culturilor climatului -usturilor ceea ce presupune ca nu putem 4orbi despre

omo-enitate "n obiceiurile de consum determinnd o necesitate a importurilor.2K

Automobilele ener-ia electrică utilajele industriale măr,urile produsele alimentare

sunt o parte dintre cele mai mari sectoare de import din cadrul $niunii Europene. 'e

asemenea nu trebuiesc omise nici produsele electronice cele de so,t@are sau metalele pre7ioase care se re-ăsesc 5i ele "n topul pre,erin7elor de import.

extilele 5i articolele 4estimentare sunt un alt sector semni,icati4 al produselor

importate "n Europa "n ,iecare an. 0ajoritatea textilelor pro4in din 7ări precum C6ina sau

altele de pe continentul asiatic. 8n iunie 2))* C6ina 5i $niunea Europeană au căzut de

acord cu pri4ire la cotele de import a zece cate-orii de articole 4estimentare. Acest lucru

s(a datorat dorin7ei $niunii Europene de a proteja producătorii care nu pot să concureze

costurile scăzute ale ,or7ei de muncă din Asia.

2+

'aca ne re,erim la #$A =iroul de Analiză Economică prin intermediul

'epartamentului de Comer7 a declarat că exporturile "n luna aprilie au atins 4aloarea de

1211 miliarde $#' iar importurile 1*)3 miliarde $#' rezultate "n urma unui de,icit

de bunuri 5i ser4icii "n 4aloare de 2+2 miliarde $#' "n cre5tere ,a7ă de luna martie cnd

de,icitul "nre-istrat era de 2K* miliarde $#'.

2K 6ttp://@@@[email protected]/@orldMeconom!/europe/export(import.6tml2+ 6ttp://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.dore,erenceS0E0/)/2

1O


16/46

Sursa: Biroul de Analiză Economică SUA, 2009

#căderea "nre-istrată "n domeniul exporturilor "n #tatele $nite din aprilie 2))K "n

compara7ie cu aceea5i lună dar "n anul următor a ,ost determinată de o scădere a

exporturilor cu pri4ire la materiale industriale 5i accesorii ;12.) miliarde $#'


17/46

4amale "n următorii 1) ani. Cei mai importan7i parteneri comerciali ai %aponiei sunt

#tatele $nite C6ina 5i 7ările din Asia de #ud(Est.

8n 2))K %aponia a "nre-istrat un surplus comercial care ar trebui să păstreze o

balan7ă comercială poziti4ă "n următorii ani ;Anexa nr.2


18/46

.1.3 ata oma/ului

Prin amploarea "n-rijorătoare prin structurile complexe dar mai ales prin dinamicile ce

"5i sc6imbă ritmurile 5i sensurile 5omajul a de4enit o problemă macroeconomică ce ,ace

obiectul unor apri-e dispute teoretice metodolo-ice 5i politico(ideolo-ice.

Ast,el această problemă pare să nu ,i ocolit nici cele trei state analizate "ntruct

att #$A ct 5i $E 5i %aponia se con,runtă cu o rată a 5omajului care pare să crească din

ce "n ce mai mult "n ultimile luni ale acestui an mai ales din cauza crizei economice.

Rata 5omajului "n #tatele $nite re,lectă procentajul de persoane considerate

5omere "n #$A. Zomajul este cea mai utilizată ci,ră ,olosită pentru a ilustra condi7iile de

pe pia7a de muncă americană. 'eoarece rezer4ele ,ederale ,ac presiuni asupra men7inerii

sub control a 5omajului un ni4el ridicat al 5omajului presează rata dobnzii ast,el "nct primele "ncearcă remedierea situa7iei ocupării ,or7ei de muncă31.

Zomajul este indicatorul produc7iei economice consumurilor pri4ate ca5ti-urilor

lucrătorilor 5i dorin7ele consumatorilor. rată ridicată a 5omajului presupune 4enituri

mai scăzute c6eltuieli mai mici 5i o sta-nare din punct de 4edere economic.

A5adar numarul 5omerilor din #tatele $nite ;1 milioane< 5i rata 5omajului

;+*?< au cunoscut mici modi,icări "ncepnd cu luna iunie anul precedent. 'e la

"nceputul recesiunii din decembrie 2)) numărul 5omerilor a crescut cu 2 milioaneiar rata 5omajului cu O?.

Sursa: IM ! "orld Economic #utloo$ %ata&ase, 2009

Jumărul celor care 5i(au pierdut locul de muncă sau au locuri de muncă

temporare ;+O milioane


19/46

Jumărul persoanelor an-ajate pe termen lun- a crescut pnă la milioane iar

"n iunie 3 din 1) 5omeri erau din cadrul celor an-aja7i pe termen lun-.

radul de salarizare 5i de ocupare al ,or7ei de muncă a continuat să scadă "n iunie

;(O)))


20/46

7ările membre $E a atins cea mai ridicată 4aloare de K1? "n decembrie peste cea

"nre-istrată "n luna ianuarie de 3?. $ltimile date cu pri4ire la rata 5omajului 5i cea a

in,la7iei au "nceput să apese tot mai tare asupra =ăncii Europene Centrale pentru a

determina o scădere a ratelor dobnzilor 5i a "ncercat "n ,elul acesta să pună capăt "ntr(o

anumită măsură acestei situa7ii.

ata 0oma/ului în UE

Sursa: )omisia Europeană de A*aceri Economice i inanciare, 2009

A5adar nici Europa nu a ,ost ,erită de criza economică mondială 5i acest lucru s(

a re,lectat 5i "n cre5terea ratei 5omajului. 8n 2)) 2 de 7ări din $niunea Europeană au

"nre-istrat o rată a 5omajului "ncadrata "n cursul anului respecti4 lucru notabil pentru

Europa de Est. Apoi "n 2))K 7ări cu o cre5tere puternică precum &rlanda au su,erit o

cre5tere a ratei 5omajului "n timp ce 7ări precum ermania sau >ran7a au bene,iciat de

4olatilitatea limitată a ratei 5omajului.3

#itua7ia pie7ei ,or7ei de muncă a "nceput să se "nrăută7ească 5i "n statele membre după

cum se poate obser4a 5i "n -ra,icul prezentat. 8n acest an speciali5tii a5teaptă o 4aloare

ridicată a ratei 5omajului dacă se au "n 4edere sc6imbările "n 4alorile produsului intern

brut. #e preconizează o rată a 5omajului de K3? "n 2))+ cu o cre5tere 5i mai mare

pentru 2)1).3*

8n concluzie rata 5omajului "n #tatele $nite pare să ,i depă5it cu pu7in media europeană.

'acă "n luna martie a acestui an rata 5omajului pentru #tatele $nite era de K*?

aproximati4 aceea5i 4aloare se "nre-istra 5i "n 1* dintre statele membre ale $niunii

3 6ttp://@@@.n!times.com/2))K/)*/23/business/econom!/23c6arts.6tm3* 6ttp://@@@.4isualizin-economics.com/2))+/)*/2K/us(unemplo!ment(4erses(europe(marc6(2))+/

21


21/46

Europene "n sc6imb "n %aponia acest indicator de5i crescuse comparati4 cu anii

anteriori se a,lă totu5i "ncă la o 4aloare mult in,erioară celorlate doar *3?.

. Pia+a tridimen"ională dolar, euro, 2en în condi iile economice actualeț

8n ultimul secol 6e-emonia monetară a unei 7ări "n cadrul economiei

interna7ionale a ,ost asociată cu stabilitatea monetară cu liberalizarea comer7ului 5i cu o

cre5tere economică rapidă. 'e aceea unii recomandă asumarea de către o 7ară a rolului

de lider ca ,iind cea mai bună solu7ie la problema instabilită7ii monetare iar #tatele

$nite par să ,ie candidatul cel mai probabil. %aponia este cu si-uran7ă incapabilă sau

lipsită de dorin7a de a(5i asuma o asemenea responsabilitate 5i de5i euro 4a juca "n mod

cert un rol din ce "n ce mai important "n economia -lobală nu sunt 5anse cel pu7in "n4iitorul apropiat ca acesta sa(5i asume rolul pe care l(a a4ut dolarul de(a lun-ul ultimei

jumătă7i de secol.

Cu toate acestea re4enirea la 6e-emonia americană pare pu7in probabilă. 'olarul

este "n competi7ie acum cu alte 4alute iar euro "i ,ace o concuren7ă tot mai mare.

Practic la ni4el mondial se poate 4orbi de o lume tri(monetară( compusă din

principalii ri4ali ai secolului al 99&(lea: euro dolar !en( a cărei supra4ie7uire depinde

de mărimea relati4ă a pie7ei. dată cu ,ormarea "ncrederii "n euro mai multe 7ări audorit să sc6imbe euro pe dolar men7innd sc6imbul major "n cursul euro(dolar unele

dintre acestea adoptnd euro ca 5i monedă na7ională. 3O

Raportul euro ( dolar a de4enit o c6estiune importantă pentru Europa #$A 5i

restul lumii. recerea de la dolar la euro a creat amenin7ări unui euro "n cre5tere 5i un

dezastru cu implica7ii considerabile asupra competiti4ita7ii 5i 5omajului "n Europa.

Alternati4a unui euro "n scădere 4a produce izbucnirea in,la7iei. Jatura apropiată a celor

trei blocuri nu ,ace cursul de sc6imb mai pu7in important ori ca raportul dolar ( euro să poată ,i i-norat.3

A5adar "n cadrul unui re-im de cursuri de sc6imb mobile existent ca urmare a

unor acorduri "ntre marile re-iuni industrializate ( #$A %aponia 5i $E ( cursurile de

sc6imb se mi5că endo-en ca răspuns la celelalte sc6imbări din economie.

Cnd ne re,erim la #$A %aponia sau $E 7ări mari puternice din punct de 4edere

economic rata dobnzii mondiale nu poate ,i luată "n considerare ca ,iind dată. Cnd o

3O 6ttp://@@@.,inzoom.ro/&n,o/>inancialJe@s/last(commented/p-(12/36ttp://@@@.dail!,x.com/stor!/strate-!Mpieces/,xcmMspeculati4eMsentimentMindex/$#

M'ollarM>orecastM=earis6MA-ainstM12*3323*1+3.6tml

22


22/46

ast,el de economie mare 5i puternică realizează o politică ,iscală expansionistă rata

dobnzii mondiale cre5te caz "n care e,ectul expansionist al politicii ,iscale nu este "n

"ntre-ime rezultatul unei aprecieri a monedei. expansiune monetară "n una din cele trei

7ări men7ionate mai sus reduce rata dobnzii interne 5i interna7ionale.

a s,r5itul anului trecut cnd conceptul de criză "5i conturase deja prezen7a lani4el mondial pe pia7a 4alutară existau de luni de zile două tabere clar conturate: pe de(

o parte dolarul american 5i !enul japonez care s(au apreciat puternic "n condi7iile crizei

,inanciare de cealaltă parte cea a perdan7ilor a,lndu(se euro 5i mai ales lira sterlină.

'upă o maximă de 1O) dolari pentru un euro la "nceputul anului precedent euro

a pierdut "n raport cu moneda americană 2)? din 4aloare un euro ,iind cotat la 12*

dolari "n raport cu !enul japonez acesta ie,tinindu(se de la 1) la 12) de !eni pentru un

euro. 8n sc6imb "n raport cu lira sterlină cursul de sc6imb al monedei europene de )K*lire pentru un euro se a,lă aproape de ni4elul record de )KOO2.

Potri4it estimărilor cel putin K*? din ,ondurile 6ed-e au dolarul ca 4alută de

bază mai mult de *)? din acti4ele la ni4el mondial datorndu(se in4estitorilor care se

bazează pe dolar. 'at ,iind că "n condi7iile crizei ace5ti in4estitori se retra- "n stil mare

din in4esti7ii riscante de peste tot din lume sau sunt ne4oi7i să le 4ndă pentru a putea

plăti clien7ii "nspre zona dolarului cur- acum sume enorme.3K otodată există pe pia7ă

a5teptări con,orm cărora economia #$A ar urma să se re,acă cel mai repede din această

3K 6ttp://@@@.-ocurrenc!.com/outloo(eur(usd.6tm

23


23/46

criză ceea ce constituie un sprijin pentru dolar. 'in punct de 4edere al exper7ilor nu se

poate "ncă pre4edea "n ce măsură de,icitele bu-etare a,late par7ial "n cre5tere accentuată

"n urma pro-ramelor de sal4are a băncilor 5i a celor conjuncturale 4or in,luen7a cursul

4alutar.

#tatele $nite pre,eră politica monetară independentă 5i libera circula7ie a

,luxurilor de capital "n dauna stabilită7ii cursurilor de sc6imbX 7ările membre ale $niunii

Europene pre,eră "n sc6imb cursuri relati4 ,ixe. 'upă război %aponia a acordat

"ntietate stabilită7ii pre7urilor 5i a implementat politici puternic antiin,la7ioniste "n timp

ce #$A au aplicat politici u5or spre puternic in,la7ioniste.3+

8n prezent aprecierile accidentale ale !enului japonez au ,ost puse de către media

interna7ională pe seama statutului de [monedă de re,u-iu[ al monedei nipone.

Cursul teribil ascendent al !enului care a debutat la mijlocul anului 2)) a a4utla bază pe de(o parte implozia spectaculoasă a opera7iunilor speculati4e tip [carr!

trade[ 5i pe de altă parte reec6ilibrarea dobnzilor de re,erin7ă la ni4el -lobal.

Uenul japonez nu a ,ost "n nici un moment o [monedă de re,u-iu[ un [,ranc

el4e7ian al Asiei[ ;de alt,el la rndul sau aprecierea ,rancului el4e7ian nu a a4ut 4reo

le-ătură cu postura tradi7ională de [monedă de re,u-iu[ a acestuia


24/46

scindează mediile de a,aceri. Atunci cnd persistă instabilitatea monedei a ratei de

sc6imb acest lucru nu numai că reduce consumul 5i in4esti7iile dar 5i precipită 6aosul

industrial nemul7umirile sociale 5i c6iar e4entuale răsturnări "n plan politic.

oate acestea trebuie pri4ite 5i "n condi7iile actuale ale crizei ,inanciare mondiale.

Jici Europa nici %aponia 5i nici #$A nu sunt "ntr(o ,ormă bună sau ,oarte bună 5i de

asemena este posibil ca toate cele trei puteri ce domină lumea să aibă de pierdut de pe

urma acestei crize. 'in acest punct de 4edere nu se poate aprecia cu exactitate care

dintre cele trei monezi de7in controlul la ni4el mondial care se 4a deprecia cel mai mult

5i "n ,a7a cui.

.3 Politica economică în cadrul SUA, UE i Japonia intrări-ieiri de IS

Cooperarea "ntre principalele puteri economice mondiale este esen7ială. 0ul7i

anali5ti consideră că "n cele din urmă 4a "n4in-e interesul economic mutual asi-urnd

men7inerea unei economii -lobale desc6ise. Principalele puteri economice sunt

interesate din punct de 4edere politic 5i economic "n men7inerea -lobalizării. amenii

de a,aceri americani au perceput mi5carea spre unitatea europeană mai de-rabă ca pe o

oportunitate dect ca pe o amenin7areX pia7a europeană imensă pentru bunuri 5i ser4icii 5i

o pia7ă de capital europeană inte-rată pot o,eri oportunită7i serioase exporturilor 5i &E'.iderii americani consideră că Europa unită politic este un partener puternic 5i de

"ncredere.1 Ct pri4e5te %aponia 5i ini7iati4ele ei re-ionale asiatice americanii au "ncetat

să mai ,ie in-rijora7i dar temerile se 4or relua pe măsură ce economia japoneză "5i

recapătă puterile. Pe de altă parte interesele economice mutuale ale celor trei puteri

economice dominante ar putea să asi-ure o bază solidă pentru o economie -lobală

stabilă.2

8n -eneral statele sunt interesate nu numai "n a crea condi7ii de a pătrunde liber in4esti7iile străine "n economiile lor ci 5i de a crea ,acilită7i pentru a atra-e ct mai multe

in4esti7ii. 'e asemenea in4estitorul nu 4ine numai cu capitalul sau bani aduce totodată

te6nici 5i te6nolo-ii noi ;bre4ete


25/46

mondială iar "n cazul $E "n costurile ridicate pe care le implică construc7ia europeană.

8n ceea ce pri4e5te ie5irile de in4esti7ii din aceste 7ări #$A a rede4enit cel mai mare

in4estitor al lumii ceea ce combinat cu intrări reduse de in4esti7ii determină un de,icit

de 122 miliarde dolari.3

0arile ,irme pri4esc cu "ncredere climatul in4esti7ional din 7ările dez4oltate iar

pro-nozele situează "n continuare aceste 7ări printre loca7iile cele mai atracti4e. #$A

rămne cea mai tentantă destina7ie urmată de 0area =ritanie 5i Canada. 'in spa7iul

euro ermania se situează pe primul loc iar pozi7ia %aponiei pe locul * al celor mai

atracti4e destina7ii pentru in4esti7iile directe arată o re4enire a acestei 7ări după un

deceniu de sta-nare economică.

8n ceea ce pri4e5te %aponia a,luxul de in4esti7ii străine directe nete a atins un nou record

pentru a doua oară consecuti4 "n 2))K cu o 4aloare de 2**) milioane $#' mai multcu 1)? "n compara7ie cu anul anterior. &ntrările brute de capital au atins o 4aloare

record de 32 miliarde $#' "n timp ce ie5irile brute de capital au crescut semni,icati4

pnă la KO miliarde $#' o 4aloare ,oarte apropiată de cea record "nre-istrată "n anul

2))O de *2* miliarde $#'. Ji4elul ridicat al ie5irilor de capital este pus pe seama

condi7iilor economice din 7ările industrializate. Cea mai mare parte a ,luxurilor de capital

pro4in din in4esti7iile adi7ionale realizate de institu7iile ,inanciare 5i companiile care

"ncearcă să stimuleze cre5terea de capital "n ,ilialele nipone.*

Con,orm =ăncii japonezeK2*? din in4esti7iile străine directe au ,ost clasi,icate ca I in4esti7ii adi7ionale >TA

;>uziuni si Ac6izi7ii


26/46

din El4e7ia landa. &rlanda ermania. $n ,lux de capital de 21 miliarde $#' 4enit din

El4e7ia a ,ost alocat "n sectorul comer7ului cu ridicata 5i cu amănuntul cel din landa "n

industria petroliera precum 5i "n sectoarele c6imic 5i ,armaceutic.O

Pe de altă parte a existat 5i o importantă scur-ere de capital dinspre %aponia către

Europa de West "n a doua jumătate a anului 2))K. %aponia a "nre-istrat o scur-ere de

capital net de 11 miliarde $#' cu 0area =ritanie din cauza marilor retra-eri ale

,irmelor din sectoarele c6imic ,armaceutic 5i al comer7ului cu ridicata 5i amănuntul.

8n $niunea Europeană 7ările care au "nre-istrat un trend poziti4 5i stabil "n ceea

ce pri4e5te '(urile sunt &rlanda ermania #uedia 5i &talia. Cre5terea de 2K? din

ermania s(a datorat pie7elor Europei de Est precum 5i noului sediu re-ional -erman

precum 5i cererii pentru ser4icii 5i so,[email protected]

&ndustriile sunt mai mult sau mai pu7in a,ectate de recesiunea actuală. Ast,el ceaa ma5inilor 5i uneltelor a cunoscut o cre5tere de 1+? "n proiectele in4esti7iilor străine

directe datorate unei cereri mari "n ,urnizarea de turbine de 4nt componente solare

combustibil. 8n 0area =ritanie sectoarele de & 5i cele ,inanciare au a4ut de su,erit din

cauza recesiunii la ,el ca 5i "n #pania sau >ran7a.

'e asemenea există a5teptări con,orm cărora in4esti7iile străine directe europene

4or scădea 5i mai mult pnă la s,r5itul acestui an. Ast,el se pre4ede o scădere de K? "n

ceea ce pri4e5te proiectele in4esti7ionale "n compara7ie cu anul 2))K.Cu toate acestea "n condi7iile economice actuale pia7a europeană este considerată de

mul7i in4estitori ca ,iind una dintre cele mai si-ure "n această perioadă.

8n urma unui sondaj de opinie e,ectuat "n ,ebruarie anul curent prin care au ,ost

inter4ie4a7i K)+ in4estitori străini Europa de West "n propor7ie de )? 5i Europa centrală

5i de Est ;3+?'&MintoM%apan.6tml

6ttp://@@@.rieti.-o.jp/jp/publications/dp/)1e))2.pd, K 6ttp://@@@.e!.com/&E/en/Je@sroom/Je@s(releases/Press(release(2))+(((European(attracti4eness(sur4e!(2))+

2


27/46

Sursa: U-).A%, "orld In/estment eport 200'

A5adar in4esti7iile străine directe att "n marea parte a 7ărilor din cadrul $niunii

Europene ct 5i "n cele din %aponia sau #tatele $nite au scăzut cu *)? "n primul

semestru al anului 2))+ "n compara7ie cu 2))K "n con,ormitate cu estimările ,ăcute de

de exper7ii EC'.

'acă acest ritm de scădere se men7ine "n tot anul 2))+ economi5tii EC' pre4ăd că '(urile "n 3) dintre 7ările membre EC' 4or scădea la *)) de miliarde

$#' de la un total de 1)2 trilioane $#' "n 2))K.

Această scădere abruptă a '(urilor este "n mare parte cauzată de reducerea

dramatică ,uziunilor 5i ac6izi7iilor pre4ăzute să se diminueze cu O)? "n 2))+ pnă la

3+ miliarde $#' "n 2))+ de la peste un trilion $#' "n 2))K.+

Cap.3 Economia "u#terană

+ 6ttp://@@@.unctad.or-/en/docs/@ips2))Men.pd,

2K


28/46

3.1 Economia "u#terană în interiorul celor trei "tate tra&icul de dro)uri,porno)ra&ia, munca la ne)ru

Apari7ia economiei subterane coincide cu apari7ia statului 5i impunerea unor

re-uli norme 5i le-i iar dez4oltarea ,enomenului este corelată cu etapele istorice ale

dez4oltării statului. Ast,el aceasta poate ,i de,inită ca reprezentnd ansamblul

acti4ită7ilor economice des,ă5urate or-anizat cu "ncălcarea normelor sociale 5i ale

le-ilor economice a4nd drept scop ob7inerea unor 4enituri ce nu pot ,i controlate de

stat.*)

8n s,era de cuprindere a economiei subterane au ,ost incluse practici ,oarte

4ariate respecti4: ,rauda 5i e4aziunea ,iscală munca clandestină tra,icul de dro-uri

tra,icul de arme corup7ia prostitu7ia dar 5i o serie de acti4ită7i casnice care sunt

aducătoare de 4enituri ne"nre-istrate.

Cauzele economiei subterane pot ,i considerate: impozitarea excesi4ă

re-lementările ,oarte dure pentru unele tipuri de acti4ită7i teama de a pierde unele

bene,icii sociale acordate de stat ,lexibilitate prea mare "n utilizarea ,or7ei de muncă

interzicerea unor tipuri de acti4ită7i crizele economice etc.

$nul din principalele e,ecte ne-ati4e ale acesteia "l reprezintă modul "n care

economia subterană poate a,ecta sănătatea ,iscală a unui stat. 8n le-ătură cu acest e,ect

ne-ati4 "n plan ,inanciar există teorii care sus7in că dacă -u4ernele ar ,i capabile să

controleze ,ormele de mani,estare ale economiei subterane multe probleme ,iscale ale

sectorului public cum ar ,i datoria publică de exemplu ar putea ,i reduse.*1

*) 6ttp://[email protected]/@ii/$nder-roundMeconom!*1 6ttp://@@@.capital.ro/dictionar/Economie?2)subterana(*1K.6tml

2+


29/46

'ez4oltarea acti4ită7ilor economice ne,iscalizate de5i pri4ează de 4enituri

bu-etele -u4ernamentale au calitatea de a limita dimensiunile recesiunii mondiale iar

"nmul7irea slujbelor \la ne-ru ,ace ca e,ectele sociale ale escaladării 5omajului o,icial

să poată ,i "ncă 7inute sub control.

'e5i #tatele $nite %aponia 5i Europa se con,runtă cu prima recesiune simultană

de la al doilea Război 0ondial "ncoace anumite tipuri de acti4ită7i economice sunt "n

plină expansiune pe "ntre- mapamondul c6iar dacă ele scapă \radarelor

-u4ernamentale.

Ponderea produc7iei de bunuri 5i ser4icii care de5i nu contra4ine le-ii nu este

declarată o,icial la or-anele ,iscale ale statelor ca procent "n totalul acti4ită7ii economice

mondiale ar putea cre5te anul acesta cel mai mult din anul 2))) "ncoace potri4it unor

cercetari recente. Această majorare a 4olumului economiei subterane măsurată deeconomi5tii 5i anali5tii ,iscali prin intermediul sondajelor in,orma7iilor cu pri4ire la

masa monetară a,lată "n circula7ie 5i \e4iden7ei anectodice este determinată de

retra-erea "n zonele \-ri 5i \nea-ră a a,acerilor derulate de multe "ntreprinderi "n

scopul reducerii costurilor. A doua cauză este aceea că din ce "n ce mai mul7i lucrători

"5i iau slujbe in,ormale din punct de 4edere ,iscal pe ,ondul cre5terii ratei 5omajului.

0arijuana porno-ra,ia 5i munca la ne-ru au creat o pia7ă ascunsă "n #tatele

$nite care contribuie "n prezent cu 1)? la economia americană potri4it unui studiurecent. Cultura de marijuana a depă5it(o pe cea de porumb iar 4eniturile din porno-ra,ie

sunt e-ale cu cele din industria cinemato-ra,ică de la Holl!@ood.*2

'e5i cultura de marijuana este pedepsită mai strict c6iar 5i dect o crimă "n unele

state americanii c6eltuiesc mai mul7i bani pe dro-urile ile-ale dect pe 7i-ari.

8n timp ce produc7ia porno "nre-istrează 4alori de 1+ miliarde $#' 4eniturile

pro4enite din cultura de marijuana atin- pnă la 2* miliarde $#'. $nii speciali5ti

apreciază că "n prezent dro-urile reprezintă cea mai mare cultură a #tatelor $nite.

*3

8n cazul %aponiei canabisul a ,ost o perioadă "ndelun-ată de timp o parte a

culturii japoneze. Canabisul este considerat o iarba sacra "n reli-ia #6into utilizat 5i

lăudat de poe7ii antici din dinastia Ben precum 5i de călu-ării budi5ti.

Cultura de canabis a ,ost suprimată 5i interzisă de ,or7ele americane care au

ocupat %aponia dupa cel de(al doilea Război 0ondial iar "n prezent o mare parte dintre

*2 6ttp://@@@.allbusiness.com/,inance/OK)+*(1.6tml*3 6ttp://[email protected]/content.p6polSeconom!/united(states/us(econom!(pot(porn(o4er(corn.txt

3)


30/46

japonezi nu realizează ,aptul că marijuana este de ,apt aceea5i plantă ca 5i canabisul

care a ,ost o dată parte a culturii lor ca 5i orezul.*

8n timp ce marijuana nu este la ,el de răspndită "n %aponia precum "n Canada sau

#$A cultura de canabis japoneză este cu si-uran7a "nca ,oarte des "ntlnită. Cele mai

populare Idro-uri "n dez4oltarea rapidă a societă7ii nipone sunt nicotina alcoolul 5i

co,eina urmate de am,etamine.

8n cadrul $niunii Europene sunt 7ări care se -ndesc la posibilitatea de a le-aliza

consumul de marijuana asa cum s(a intamplat "n landa. Ast,el "n prezent marijuana

reprezintă pentru acest stat o mare a,acere. u4ernului olandez "i re4in "n medie

aproximati4 )) milioane euro pe an din cele 3) de ca,enele ce se ocupă cu 4nzarea

marijuanei. Cele mai costisitoare culturi de marijuana sunt cele crescute "n casă.

8n ceea ce pri4e5te numărul celor care "nc6iriază casete 4ideo porno "n #$A sauaccesează site(uri porno-ra,ice a crescut de aproximati4 1)) de ori "n compara7ie cu

ultimii ani ai secolului trecut. Porno-ra,ia 6ardcore este distrbuita sub di4erse ,orme:

casete 4ideo internet acte sexuale reale tele4iziunea prin cablu 5i -enerează "n

prezent 4enituri de peste 1) miliarde $#'. Americanii c6eltuiesc mai mul7i bani "n

cluburile de stripteasse dect "n teatre opere muzee etc. la un loc. #e produc

săptamnal aproximati4 211 ast,el de ,ilme. os An-eles(ul este centrul acestor ,ilme 5i

mul7i dintre producătorii 5i consumatorii acestei industrii sunt oameni respectabili aisocietă7ii.**

>enomenul a cunoscut o amploare din ce "n ce mai mare 5i "n 7ările din cadrul

$niunii Europene "ntruct 5i statele membre se con,rună cu aceea5i serie de probleme

"ntalnite 5i "n #$A. #e pare că porno-ra,ia a de4enit 5i aici parte a economiei subterane

"ntruct este cel pu7in la ,el de pro,itabilă ca cea din #tatele $nite.

%aponia a a4ut la s,r5itul anului 2))K 4enituri din porno-ra,ie de aproximati4

21++ miliarde $#' mai mult c6iar 5i dect #$A care de7inea un csti- de 1KOmiliarde $#'.*O

Jumărul total de imi-ran7i "n #$A este de aproximati4 + milioane 5i majoritatea

dintre ace5tia sunt plăti7i la ne-ru ,iind o altă ,ormă a economiei subterane de aici.

Ca 5i "n %aponia 5i $E 5i "n #tatele $nite imi-ran7ii "n mare parte trăiesc "n

condi7ii primiti4e. $n sondaj realizat "n #oledad "n inima statului Cali,ornia pe

pămnturile arabile a arătat că aici trăiau 1*)) de imi-ran7i 1/K din popula7ia totală a

* 6ttp://@@@.cannabisculture.com/articles/1)1.6tml** 6ttp://@@@.-uardian.co.u/@orld/2))K/ma!/)2/usa.duncancampbell1*O 6ttp://@@@.time.com/time/@orld/article/)K*++1K1**)+)).6tml

31


31/46

ora5ului 5i locuiau "n -araje ma-azii etc. 0unca la ne-ru aduce bene,icii economice

reciproce. A4antajele an-ajatorului sunt e4idente.

8n cele douăzeci 5i 5apte de 7ări membre ale $niunii Europene milioane de

europeni lucrează ile-al pentru a e4ita plata contribu7iilor la stat. 8n ,a7a acestei realită7i

comisarul european pentru ocuparea ,or7ei de muncă a,aceri sociale 5i e-alitate de

5anse a propus o serie de măsuri pentru combaterea muncii la ne-ru.

Potri4it unui recent studiu 11? dintre europeni recunosc că au an-ajat pe cine4a

ile-al in ultimul an. #tudiul mai rele4ă că cele mai mari rate ale an-ajării la ne-ru sunt in

'anemarca landa 5i #uedia "nsă este posibil ca acest rezultat să se datoreze ,aptului că

persoanele inter4ie4ate din aceste 7ări să ,i ,ost mai sincere dect cele din alte state. Pe

ansamblu munca la ne-ru este o practică mai lar- răspăndită "n Europa de Est 5i de #ud

I4ictimele[ an-ajării ile-ale ,iind de cele mai multe ori studen7ii 5omerii sau persoanele,izice prestatoare de ser4icii. 0ajoritatea aranjamentelor in,ormale sunt "n sectorul

construc7iilor sau "n -ospodării. Este di,icil de apreciat ni4elul pierderilor economice

su,erite de un stat din cauza muncii la ne-ru. 8n ermania a5a(numita Ieconomie

subterană[ se estimează că ar reprezenta 1*? din produsul intern brut sau aproximati4

3*) de miliarde de euro. Cea mai mare problemă reprezentată de munca la ne-ru este

aceea că subminează sistemul asi-urărilor sociale 5i poate duce la Idumpin- salarial[

care determină o scădere a 4eniturilor tuturor muncitorilor dintr(un anumit sector.*

A5adar economia subterană 4a continua să supra4ie7uiască att timp ct

marijuana porno-ra,ia si munca la ne-ru raman ilicite.

#ocietatea poate să pedepsească acest tip de in,rac7iuni dar pia7a nea-ră 4a ,i

mereu prezentă "n economie. Economia subterană este un bun instrument de măsură a

pro-resului 5i sănătă7ii unui stat.

3. Economia "u#terană 4 mi/loc de înlăturare al crizei &inanciare

\Economia subterană creează un tampon de protec7ie ,a7ă de e,ectele

de4astatoare ale crizei 5i ar putea ,i o explica7ie pentru ,aptul că de5i problemele

economiei se a-ra4ează nu au a4ut loc pnă acum mi5cări sociale 4iolente

semni,icati4e*K comentează =lomber-. A5adar economia subterană ar putea

reprezenta de ce nu "n opinia unor speciali5ti o modalitate la "ndemana de ie5ire din

acest impas numit criză ,inanciară. 'acă se analizează mediul "nconjurator se obser4ă

* 6ttp://@@@.capital.ro/articol/europa(a(ajuns(raiul(muncii(la(ne-ru(2KO.6tml*K 6ttp://@@@.bloomber-.com/apps/ne@spidS2)O)11))

32


32/46

ca deja o mare parte a ,irmelor 5i nu numai au apelat la această solu7ie pentru a "ncerca

să "ndepărteze pe ct posibil e,ectele ne-ati4e ale recesiunii.

und "n calcul 5i economia neo,icială se poate spune că recesiunea nu este

c6iar att de -ra4ă pe ct o arată statisticile o,iciale.

8n opinia mea economia subterană 4a reprezenta "ntotdeauna o parte in,ormală a

economiei unui stat 5i "n ciuda măsurilor de precau7ie luate de către acesta ea nu 4a

"nceta să existe att timp ct unii au bene,icii de pe urma sa. 8n condi7iile actuale de criză

se poate constata la ni4el interna7ional că tot mai multe ,irme mici 5i mijlocii apelează la

acest tip de economie prin ,aptul că "ncurajează munca la ne-ru "ntruct "n ,elul acesta

att ei ct 5i salaria7ii nu mai trebuie să contribuie la anumite taxe obli-atorii. #ă ,ie

acesta un mijloc de a sal4a "ntreprinderea de la ,aliment pe timp de criză 0ul7i

consideră că da dar 5i mai mul7i s(au con,runtat cu ,alimentul "n ciuda utilizării unuiinstrument de pe pia7a nea-ră.

Cap.% Criza economică &inanciară de la începutul "ecolului ''I

33


33/46

%.1 ri)inea crizei &inanciare

a s,r5itul anului 2))O "n #tatele $nite pia7a ipotecară a pornit pe o pantă

descendentă. 0ilioane de americani contractaseră credite ie,tine atra5i de broerii care

"n -oana după pro,it ar ,i "mprumutat pe oricine de dra-ul comisionului. Punctulculminant a ,ost atins pe + au-ust 2)) cnd pia7a "mprumuturilor pe termen scurt a

"n-6e7at.

=anca ,ranceză =JP Paribas a decis să suspende trei dintre ,ondurile sale de

in4esti7ii. >rancezii au ,ost primii care au con5tientizat iminen7a unei crize 5i au tras

semnalul de alarmă iar "n următoarele luni nume mari din lumea bancară au admis că au

probleme cu aceste credite subprime.*+

8n acest sens au ,ost luate măsuri pentru ca acti4ită7ile băncilor să re4ină la normal.

'e exemplu =anca Centrală Europeană a pompat +* de miliarde de euro >ed 5i =anca

%aponiei au luat măsuri similare "nsă băncile pretindeau spor de risc a5a că ratele

dobnzilor au urcat 4erti-inos.

Prima problemă "n zona $niunii Europene s(a consemnat "n 0area =ritanie "n

au-ust 2)) cnd Jort6ern Roc cel mai mare ,urnizor de credite ipotecare din 0area

=ritanie a "nceput să se prăbu5ească. Nall #treet(ul a ,ost z-uduit "n luna septembrie

2))K de noi prăbu5iri. A patra mare bancă de in4esti7ii americană e6man =rot6ers

solicita protec7ie sub le-ea ,alimentului. A& cel mai mare asi-urator din #$A care se

con,runta cu mari probleme de lic6iditate a ,ost sal4at "n ultimul moment de Rezer4a

>ederală printr(o in,uzie de capital de K* mld. dolari.O) Prin urmare sistemul ,inanciar

american a trecut la jumătatea lui septembrie 2))K prin cea mai -rea săptămnă din

istoria sa. Putem compara că tot ceea ce s(a "ntmplat se aseamănă cu un război "n urma

lui rămnnd mor7i răni7i 5i desi-ur supra4ie7uitori care 4or ,i ne4oi7i să trăiască "ntr(o

lume nouă necunoscută.

*+ 6ttp://clear,[email protected]/2))K/1)/)2/t6e(start(o,(t6e(,inancial(crisis/O) 6ttp://@@@.scottis6socialistpart!.or-/economic(crisis/nort6ern(roc(crisis.6tml

3


34/46

Reprezentan7ii celor mai puternice trei institu7ii ,inanciare din %aponia au anun7at

o,icial că au ,ost a,ectate de criza ,inanciară. Acestea au ,ost ne4oite să reducă drastic

pro,iturile nete pre4ăzute pentru anul 2))K(2))+.

%. 6ă"uri adoptate de "tatele analizate pentru a ie i din acea"tă "itua ieș ț

0itsubis6i $>% >inancial au ac6izi7ionat o parte din -i-antul 0or-an #tanle! a

anun7at că(5i 4a reduce pro,itul anual pre4ăzut cu două treimi "n timp ce 0izu6o

>inancial roup institu7ia ,inanciară situată pe locul doi "n %aponia a anun7at că 4a

reduce pro,iturile pre4ăzute cu peste *)? pe ,ondul crizei ,inanciare. O1

&nstitu7iile ,inanciare japoneze care 5i(au re4enit cu doar c7i4a ani "n urmă dintr(

o altă criză a creditelor au ,olosit instabilitatea economică pe plan mondial ca pe ooportunitate de a se extinde "ncercnd să in4estească "n companii străine.

=anca %aponiei a anun7at mic5orarea ratei dobnzii de la )*? la )3? aceasta

,iind prima reducere de acest -en din ultimii 5apte ani. 'ecizia 4ine după un lun- 5ir de

reduceri la rate pe plan mondial aplicate pentru a controla criza ,inanciară.O2

0area =ritanie a ,ăcut primii pa5i "n implementarea celui mai costisitor plan de

sal4are a sistemului ,inanciar. Waloarea totală a acestuia este de *)) miliarde lire sterline.

parte din ,onduri 4or ,i ,olosite pentru a -aranta creditele "ntre bănci 5i pentru aasi-ura lic6iditatea băncii centrale din An-lia. Ast,el banca britanică lo!ds #= a

preluat concurentul său H=# amenin7at de ,aliment. Autorită7ile britanice au in4estitt

12 miliarde lire sterline "n banca ipotecară H=# 5i * miliarde "n lo!ds.O3

ermania a alocat ,onduri de K) miliarde euro pentru re,acerea sistemului

bancar prin crearea unui ,ond de recapitalizare care 4a injecta lic6iditate "n bănci. 'e

asemenea statul -erman 4a "ncerca să readucă "ncrederea "n sistemul ,inanciar prin

-arantarea creditelor. Autorită7ile "mpreună cu bănci 5i asi-uratori au pompat *)miliarde euro pentru a sal4a H!po Real Estate al doilea mare creditor al sectorului

ipotecar din ermania.O

O1 6ttp://@@@.c6ica-otribune.com/topic/econom!(business(,inance/mitsubis6i(u,j(,inancial(-roup( incorporated(RCRP)1)12).topic

O2 6ttp://emsne@[email protected]/2))+/)O/1/anal!zin-(t6e(ban(o,(japan(2))+(carr!(trade(report/O36ttp://business.timesonline.co.u/tol/business/industr!Msectors/banin-MandM,inance/arti

cle23)3).eceO 6ttp://@@@.credit@[email protected]/2))+/)2/6!po(real(estate(O))(billion(in(o,,(

balance(s6eet(assets.6tml

3*

http://www.chicagotribune.com/topic/economy-business-finance/mitsubishi-ufj-financial-group-http://www.chicagotribune.com/topic/economy-business-finance/mitsubishi-ufj-financial-group-http://www.chicagotribune.com/topic/economy-business-finance/mitsubishi-ufj-financial-group-


35/46

>ran7a este o altă 7ară care 4a aloca o sumă care 4a -aranta "mprumuturile cu scopul de a

dez-6e7a sistemul de creditare interbancar 5i creditarea -ospodăriilor 5i a,acerilor. 'exia

o bancă specializată mai ales "n ,ina7area colecti4ită7ilor locale a primit un ajutor din

partea =el-iei >ran7ei 5i uxembur-ului pentru a(5i mări capitalul.

8n #pania există un plan de -arantare a creditelor interbancare de 1)) miliarde

euro prin care se urmăre5te să se reinstaureze "ncrederea "n interiorul sistemului bancar 5i

să o,ere băncilor o mai mare lic6iditate.

8n ceea ce pri4e5te Austria -u4ernul 4a ,urniza 1)) miliarde euro pentru "ntărirea

băncilor 7ării din care circa K* miliarde 4or ,i ,olosite pentru -arantarea "mprumuturilor

dintre bănci.

8n &slanda pia7a monedei străine a "n-6e7at după căderea celor mai mari trei

bănci locale 5i a planului abandonat de -u4ern de a a4ea o rată de sc6imb ,ixă. 8n acestmoment autorită7ile locale au ru-at deja băncile să ,olosească rezer4ele de 4alută "n

tranzac7ii esen7iale cum ar ,i cele pentru mncare medicamente sau petrol.

8n =el-ia >ortis este cel mai mare an-ajator din sectorul pri4at 5i aproximati4

jumătate din locuitorii 7ării sunt clien7i ai băncii. rupul ,inanciar bel-iano(olandez

>ortis a ,ost na7ionalizat de autorită7ile bel-iene olandeze 5i luxembur-6eze.

Băncile din Europa Centrală şi de Est au fost afecate de criză

împreună cu băncile din Europa de Vest şi Statele Unite, însăcâştigurile lor au rămas relativ stabile!"

#n ceea ce priveşte Ungaria, $ondul %onetar &nterna'ional şi Uniunea

Europeană s(au declarat dispuse să a)ute guvernul ungar să facă fa'ă

crizei interna'ionale, inclusiv pe plan *nanciar, în condi'iile în care

moneda na'ională s(a depreciat puternic +reşedin'ia franceză a UE şi

Comisia Europeană au anun'at că au primit favorabil disponibilitatea

$%& de a acorda asisten'ă tenică şi *nanciară, în func'ie de nevoileUngariei, pentru a sus'ine încrederea şi stabilitatea -ceasta este una

din primele măsuri de asisten'ă *nanciară pe care $ondul le(a luat de

când a început criza *nanciară

Ca principală ac'iune a guvernului bulgar este aceea de ma)orare a

plafonului minim

de garantare a depozitelor la ".... euro!!

O* 6ttp://@@@.european4oice.com/article/2))K/)+/,inancial(crisis(6its(,ortis/O2K*.aspxOO 6ttp://@@@.reuters.com/article/CA(CreditCrisis/id$#RE+R32))K1)2+

3O


36/46

#n ceea ce priveşte /omânia, guvernul a luat otărârea de ridicare a

plafonului de

garantare din bănci de la 0.... euro la ".... euro

Bancile centrale mondiale înceie un acord ce prevede ac'iuni

concertate ale băncilor din 1aponia, Canada, -nglia, Elve'ia, Statele

Unite şi Uniunea Europeană

-cordul permite bancilor centrale să se împrumute reciproc cu

licidită'i pe termen scurt, necesare pentru stabilizarea sistemului

*nanciar intern -c'iunea concertată a băncilor centrale are ca scop

stoparea panicii care a cuprins pie'ele *nanciare interna'ionale

4.3 Câștigătorii și perdanții acestui fenomen

Criza *nanciară care a dus la prăbuşirea 2all Street(ului a lăsat

zeci de mii de

specialişti americani din sistemul *nanciar fără un loc de muncă

Specialiştii în recrutare spun că tot mai mul'i profesionişti americani,

în special cei din *nan'e, s(au interesat de)a despre oportunită'ile de

anga)are din afara Statelor Unite 3e asemenea, anga)atorii din Europaapelează la cei americani care iau în considerare această mişcare,

ciar dacă marile metropole din Europa au fost afectate de criza

creditelor ipotecare

&ndustria auto a fost lovită în plin de criza *nanciară /enault,

$ord, 4eneral %otors, 5o6ota, Vol7s8agen, B%2 sunt doar câ'iva

dintre marii )ucători prinşi nepregăti'i!9

Bursele europene au fost afectate de un nou val de scăderi,principalii indici bursieri au inregistrat corectii de peste :; 3e

e",00;?

la -msterdam ac'iunile &@4 au pierdut >",A; din valoare? la Viena,

ac'iunile /aieisen &nternational Ban7 au pierdut >,0> ;, în vreme ce

ac'iunile Erste Ban7 au scăzut cu >0,:>;? ac'iunile băncii DBC au

scăzut cu >,.; pe bursa belgiană? la $ran7furt, ac'iunile 6po /eal

Estate au scăzut cu F,".;, în vreme ce ac'iunile 3eutsce Ban7 au

O 6ttp://[email protected]/@ii/Automoti4eMindustr!McrisisMo,M2))K?E2?K)?+32))+

3


37/46

coborât cu ",!;? la %ilano, titlurile băncii &ntesa Sanpaolo s(au

depreciat cu >0,.F;, iar ac'iunile UniCredit au scăzut cu A,!9; +e

bursa londoneză, ac'iunile bancare au suferit noi corec'ii, astfel tilurile

SBC au pierdut >!,F:;, iar ac'iunile Barcla6s au coborât >F;

-c'iunile /o6al Ban7 of Scotland au scăzut cu :,A!;, în timp ce

titlurile băncii BGS au pierdut >.,.;!:

+e lângă marii perdan'i, e


38/46

-şadar, criza *nanciară s(a declanşat în Statele Unite, dar a

facut numeroase ravagii şi în Europa, precum şi pe continentul asiatic,

în special în 1aponia ceea ce le(a determinat pe statele afectate să ia

măsuri pentru spri)inirea băncilor aKate în di*cultate

S(a încercat coordonarea eforturilor na'ionale pentru a spri)ini sistemul

bancar, pentru a(i prote)a pe deponen'i şi pentru a creşte Ku


39/46

bo-a7ia şi presti-iul. =o-a7ia puterea şi presti-iul străbat timpurile "mpreună. $nde se

a,lă una dintre ele 4or apărea ine4itabil şi celelalte două.) 8n opinia mea cei trei

piloni ai economiei mondiale #tatele $nite al Americi $niunea Europeană şi %aponia

pot ,i descrişi succinct prin intermediul celor trei caracteristice identi,icate de %ose

Ji4aldo %unior bo-ă7ia presti-iul şi puterea. 8n urma analizei comparati4e din punct de

4edere economic e,ectuate pe parcursul acestei lucr ări reiese ,aptul că cele trei ocupă

locuri importante "n ierar6ia economică mondială. Ast,el "n ciuda condi7iilor actuale

mai pu7in ,a4orabile ;criza economică ,inanciar ă


40/46

Ast,el nu trebuie i-norat ,aptul că %aponia este prima putere exportatoare un

lider de necontestat "n lumea te6nolo-iilor de 4r,X $niunea Europeana a dobndit un

poten7ial considerabil reuşind să depăşească "n ultimii ani #tatele $nite ale Americii din

punct de 4edere al 4olumului produsului intern brut ,iind cea mai mare putere

comercială a lumii. otuşi #tatele $nite: a 2)) de ani după re4olta coloniilor dintr(o

"ndepărtată colonie britanică nici o na7iune a lumii nu poate ,ace abstrac7ie de existen7a

şi in,luen7a #tatelor $nite. 8ntr(un mod direct sau nu lumea a intrat "ntr(un sistem de

-ra4ita7ie "n jurul #tatelor $nite care constituie acum sin-ura putere ce dispune de

4oin7a şi de capacitatea de a se amesteca "n ansamblul re-iunilor planetei.1

8ntrebarea care se naşte "n primii ani ai noului mileniu şi care de alt,el mi(a dat şi mie

de -ndit rezultatul ,iind "ncercarea acestei analize comparati4e este: 4or reuşi #tatele

$nite să se men7ina "n ,runtea clasamentului mondial sau 4a ,i ea detronată de $niunea

Europeană care "n ultimii ani a cunoscut o dez4oltare deosebita ri %aponia 4a ,i cea

care 4a de4eni liderul acestei lumi

Cu si-uran7ă "n primii ani ai mileniului al &&&( lea ne(am apropiat tot mai mult de

o lume multipolară ai cărei actori de necontestat au ,ost şi continuă să ,ie #tatele $nite

$niunea Europeană 5i %aponia.

'eşi #tatele $nite continuă să creadă "n miturile ,ondatoare ale societă7ii

americane au de "n,runtat concuren7a $niunii Europene ;care se străduieşte să adau-edimensiunii economice şi una politicăran_ois 6ual , op1 cit . pa-. 31

1


41/46

. 6ttp://[email protected]/@ii/Histor!Mo,Mt6eM$nitedM#tates

K. 6ttp://[email protected]/@ii/Automoti4eMindustr!McrisisMo,M2))K?E2?K)?+32))+

+.6ttp://epp.eurostat.ec.europa.eu/cac6e/&UMP$=&C/2()3)O2))+(=P/EJ/2()3)O2))+(

=P(EJ.P'>

1). 6ttp://no@[email protected]/article.c,marticleidS2212

11. 6ttp://[email protected]/1/6i/business/+**+31.stm

12. 6ttp://us,orei-npolic!.about.com/od/europe/EuropeMandM$#M>orei-nMPolic!.6tm

13.6ttp://us,orei-npolic!.about.com/od/unitednations/$nitedMJationsMandMRelatedM&nte

rnationalMr-anizations.6tm

1. 6ttp://@@@.+am.ro/stiri(re4ista(presei/=usiness/2+3O2/'e,icitul(de(cont(curent(al(

#$A(ameninta(economia(-lobala.6tml

1*. 6ttp://@@@.ade4arul.ro/articole/recesiunea(din(japonia(se(tempereaza.6tml1O. 6ttp://@@@.a-ir.ro/uni4ersin-ineresc/crizaMrestructurareaMsiMdez4oltareaMdurabilaM2

*)2.6tml

1. 6ttp://@@@.bano,america.com/merrill

1K. 6ttp://@@@.bea.-o4/national/xls/-dple4.xls

1+. 6ttp://@@@.bea.-o4/re-ional/RE0'c6art/de,ault.c,mQc6artMtop

2). 6ttp://@@@.bls.-o4/[email protected]/pd,/empsit.pd,

21. 6ttp://@@@[email protected]/bsc6ools/mbainsider/sc6oolsMb!Mspecialt!.6tmlQ ,inance

22. 6ttp://@@@.businessdictionar!.com/de,inition/economic([email protected]

23. 6ttp://@@@.cannabisculture.com/articles/1)1.6tml

2. 6ttp://@@@.census.-o4/,orei-n(trade/Press(Release/currentMpressMrelease/,t+)).pd,

2*. 6ttp://@@@.csnmeridian.ro/,iles/docs/N&R?2)2))(R.pd,

2O. 6ttp://@@@.european4oice.com/article/2))K/)+/,inancial(crisis(6its(

,ortis/O2K*.aspx2. 6ttp://@@@.docstoc.com/docs/*+212/Norld(&n4estment(Report(2))K

2K. 6ttp://@@@.ectap.ro/articole/++.pd,

2+.6ttp://@@@.euratlas.com/Atlasp6!s/countries.6tm-clidSC%4lu,N'K*-C>U`=3-od

R@HH)@

3). 6ttp://@@@.euroeonom.com/-rap6s(data.p6pt!peSunemplo!ment(eu

31. 6ttp://@@@.euroeonom.com/-rap6s(data.p6pt!peSunemplo!ment(japan

32. 6ttp://@@@.eustat.es/elem/ele))))))/not))))OMi.pd,

33.6ttp://@@@.e!.com/&E/en/Je@sroom/Je@s(releases/Press(release(2))+(((European(

2

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/29362/Deficitul-de-cont-curent-al-http://www.bea.gov/regional/REMDchart/default.cfm#chart_tophttp://www.europeanvoice.com/article/2008/09/financial-crisis-hits-http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Business/29362/Deficitul-de-cont-curent-al-http://www.bea.gov/regional/REMDchart/default.cfm#chart_tophttp://www.europeanvoice.com/article/2008/09/financial-crisis-hits-


42/46

attracti4eness(sur4e!(2))+

3. 6ttp://@@@.-lobal(c6allen-es.or-/

3*. 6ttp://@@@.idsa.in/publications/stratcomments/RajaramPanda)+)3)+.6tm

3O. 6ttp://@@@.ieej.or.jp/e-eda/-eneral/in,o/pd,/$#A.pd,

3. 6ttp://@@@.iie.com/publications/papers/paper.c,mResearc6&'S2)K

3K. 6ttp://@@@.indexmundi.com/-/-.aspxcSjaT4S

3+. 6ttp://@@@.jetro.-o.jp/en/in4est/ne@sroom/ot6er/pd,/o2))+))*.pd,

). 6ttp://@@@.millennium(project.or-/millennium/c6allen-.6tml

1. 6ttp://@@@.mo,a.-o.jp/P&CU/econom!/japan/indicator2.pd,

2. 6ttp://@@@.nationsenc!clopedia.com/economies/Asia(and(t6e(Paci,ic/%apan(

WERW&EN(>(ECJ0U.6tml

3. 6ttp://@@@.n!times.com/2))+/)*/23/business/econom!/23c6arts.6tml. 6ttp://@@@.onuin,o.ro/massMmedia/buletineMin,ormati4e/))/

*. 6ttp://@@@.onuin,o.ro/do@nload/)K)+2OM)K*+22MOO.pd,

O. 6ttp://@@@.reuters.com/article/CA(CreditCrisis/id$#RE+R32))K1)2+

.6ttp://@@@.s,in.ro/articolM1*/economiaMsubteranaMMsal4areaMpeMtimpMdeMcriza.6

tml

K.6ttp://@@@.standard.ro/articolM1O/proeminentaMdolaruluiMcaMmonedaM-lobalaMam

enintataMdeMeuro.6tml +. 6ttp://@@@.tradin-economics.com/Economics/$nemplo!ment(rate.aspx

s!mbolS%PU

*). 6ttp://@@@.unctad.or-/sections/press/docs/pr)12rom.pd,

*1. 6ttp://@@@.unctad.or-/en/docs/@ir2))KMen.pd,

*2. 6ttp://@@@.uniuneaeuropeana.ro/euro.6tml

*3. 6ttp://@@@.usatoda!.com/mone!/econom!/2))K()1(21(japan(parallelsMJ.6tm

*. 6ttp://@@@.u44-.ro/studia/economice/index.p6pcate-or!idS1Tp2MarticleidS1K2**. 6ttp://@@@.4isualizin-economics.com/2))+/)*/2K/us(unemplo!ment(4erses(europe(

marc6(2))+/

*O. 6ttp://@@@.@all(street.ro/articol/&nternational/2OOO*/#$A('e,icit(record(de(cont(

curent(de(K*O(mld(dolari(in(2))O.6tml

*. 6ttp://@@@.@all(street.ro/articol/&nternational/*33K3/Economia(%aponiei(a(intrat(in(

recesiune.6tml

*K. 6ttp://@@@.@all(street.ro/articol/&nternational/O3KO/%aponia('e,latie(si(o(rata(a(

somajului(record.6tml

3

http://www.nationsencyclopedia.com/economies/Asia-and-the-Pacific/Japan-http://www.visualizingeconomics.com/2009/05/28/us-unemployment-verses-europe-http://www.wall-street.ro/articol/International/53383/Economia-Japoniei-a-intrat-in-http://www.wall-street.ro/articol/International/63846/Japonia-Deflatie-si-o-rata-a-http://www.nationsencyclopedia.com/economies/Asia-and-the-Pacific/Japan-http://www.visualizingeconomics.com/2009/05/28/us-unemployment-verses-europe-http://www.wall-street.ro/articol/International/53383/Economia-Japoniei-a-intrat-in-http://www.wall-street.ro/articol/International/63846/Japonia-Deflatie-si-o-rata-a-


43/46

S7A7E8E 6E6(E PUSU8 I97E9 (U7 PE CAP E8CUI7:;<

8U'E6(U=

I8A9A8A9AAUS7IASUEIAA9E6ACA6AEA (I7A9IE>I98A9A=E6A9IA(E8=IA>A97ASPA9IA

I7A8IA

=ECIA

2*3

1) 13* 123 121 11+ 11 11O 11O 11* 1) 1)

1)) +*


44/46

CIPUS8?E9IAEPU(8ICA CE@A6A87AP7U=A8IAS8?ACIAES79IAU9=AIA8I7UA9IAP89IA8E79IA6A9IA(U8=AIA

+* +) K) O * 2 O O3 O1 * *O O )

AJE9A JR.1: PR'$#$ &JERJ =R$ PE CAP 'E C$&R &JCA'R$ $J&$J&& E$RPEJE ;?<

Sursa: prelucrare proprie

AJE9A JR. 2: E9PR$/&0PR$ 8J %APJ&A; 2)) ( 2))K<

Indicatoriicomertuluie*tern:mil US<

!!% !!5 !! !!B !!

Importuri#unuri :milUS<

3223 )OKOO 3O1 *3*)+ *333

E*porturi

#unuri :milUS<

+11+ *3K+++ *O*2 O1*K13 OK)+)

*


45/46

Importuri de"erDicii :milUS<

111*2K 13**1 132*O 13***O 1*)3O

E*porturi de"erDicii :mil

US<

O21 +O11 11)21) 112+K 12+11

Importuri de#unuri"i "erDicii:"chim#arianuale ;<

3+ K1 *K ( (

E*porturi de#unuri

"i "erDicii:"chim#arianuale ;

+2 13+ ) ( (

Importuri de#unuri"i "erDicii:; PI(<

1) 11 13) ( (

E*porturi de

#unuri "i"erDicii:; PI(<

12) 133 13 ( (

(alantacomerciala:mil US<

1)O3+O 13213 +3+*K K13)3 1)*2

(alantacomerciala:inclu"iD

"erDicii


46/46

Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III

Documents

Transcript of Analiza Comparativa Intre Economiile Sua Ue Si Japonia La Inceput de Mileniu III