Chișinău

GRADUL DE REALIZARE A RECOMANDĂRILOR

Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept

și ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului

pentru Republica Moldova cu privire la proiectele de legi pentru modificarea

și completarea unor acte legislative

(sistemul electoral pentru alegerea Parlamentului)

ANALIZĂ PROMO-LEX

Publicat la 29 ianuarie 2018

2

GRADUL DE REALIZARE A RECOMANDĂRILOR

Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept

și ale Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului

pentru Republica Moldova cu privire la proiectele de legi pentru modificarea

și completarea unor acte legislative

(sistemul electoral pentru alegerea Parlamentului)

ANALIZĂ Promo-LEX

CONCLUZII GENERALE

Asociația Promo-LEX a dedus un număr de 32 de recomandări în textul Opiniei comune a

Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept și a Biroului OSCE pentru Instituții

Democratice și Drepturile Omului (în continuare ”Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR”),

dintre care conform Asociației, 12 (37,50%) au fost executate, 14 (43,75%) – parțial

executate și 6 (18,75%) – nu au fost executate. În cazul calificativului ”executat”, măsurile

adoptate au fost apreciate ca fiind suficiente pentru a considera recomandarea ca una

realizată, iar calificativul ”neexecutat” – a fost atribuit recomandărilor neimplementate.

Calificativul ”parțial executat” a fost atribuit activităților care nu au demonstrat

implementarea integrală a recomandărilor. Aprecierile aparțin Asociației Promo-LEX și sunt

argumentate în tabelul de mai jos.

De cealaltă parte, conform sintezei realizate de către Parlament, toate recomandările

identificate de către autoritatea legislativă în textul Opiniei comune au fost executate. Tabelul

de mai jos demonstrează că acest rezultat a fost obținut în rezultatul, pe de o parte, a

autoaprecierii pozitive pe toate recomandările incluse în analiza Parlamentului, pe de altă

parte, prin omiterea anumitor recomandări ale experților din Opinia comună a Comisiei de la

Veneția și a OSCE/ODIHR.

Generică și principială, în opinia Promo-LEX, este poziția comună a Comisiei de la

Veneția și a OSCE/ODIHR cu privire la faptul că modificarea sistemului electoral în

Republica Moldova nu este recomandabilă.

De asemenea, merită atenție aparte și recomandarea cu privire la necesitatea unui consens

larg în societate pe subiectul sistemului de vot mixt. Or, reieșind din conținutul evenimentelor

politice din Republica Moldova, precum și în baza dezbaterilor electorale organizate de către

Asociație, deducem lipsa unui consens național pe acest subiect. Dimpotrivă, constatăm că

este vorba de un principiu de divizare a societății. În plus, sondajele de opinie, realizate

inclusiv la comanda Promo-LEX, indică spre faptul că sistemul electoral mixt nu se bucură de

aprecierea majorității populației.

Monitorizarea procesului de implementare a noii legislații electorale demonstrează că

acceptarea recomandărilor nu înseamnă și implementarea acestora. Astfel din circa 7

recomandări deja implementate, putem deduce un număr de 5 implementate cu abateri de la

norma legală sau tergiversări de proces (caracterul independent al Comisiei naționale de

constituire a circumscripțiilor; delimitarea circumscripțiilor în baza devierii de 10%;

constituirea circumscripțiilor peste hotare; criteriile clare pentru constituirea

circumscripțiilor pentru regiunea transnistreană; eliberarea cazierelor de integritate pe

exemplul alegerilor locale noi). Or, procesul netransparent și pe alocuri contrar prevederilor

legale de implementare a recomandărilor la etapa dată creează suspiciuni rezonabile privind

integritatea și probabilul caracter discreționar al acțiunilor de implementare pe viitor a

recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR și de desfășurare a alegerilor în baza noilor prevederi legale.

3

CONSTATĂRI

N/O Recomandare din Opinia comună a Comisiei de la Veneția și a OSCE/ODIHR

Măsuri adoptate de legislator în baza recomandărilor

Aprecierea gradului de executare

Argumentarea poziției Promo-LEX

1 Nu este recomandabilă modificarea sistemului electoral

Sistemul electoral de alegere a deputaților în Parlamentul Republicii Moldova a fost modificat prin Legea nr. 154 din 20.07.2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative de la unul proporțional la unul mixt.

Neexecutat

Asociația Promo-LEX atrage atenția că, modificarea sistemului electoral a fost efectuată fără a se ține cont de principala recomandare a Comisiei de la Veneția, care a menționat că, schimbarea sistemului de vot proporțional pe unul mixt pentru Republica Moldova nu este recomandabilă. Mai mult, în avizul său Comisia de la Veneția a reiterat și a atras atenția că, încă în anul 2003 a recomandat Republicii Moldova schimbarea sistemului electoral proporțional cu o singură circumscripție într-un sistem proporțional cu circumscripții plurinominale.

2 Modificarea sistemului electoral cu cel puțin un an până la următoarele alegeri

La 20 iulie 2017, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat legea nr. 154 privind trecerea de la sistemul electoral proporțional către un sistem mixt de alegere a deputaților.

Executat

Conform art. 63 din Constituție și a Hotărârii Curții Constituționale nr. 31 din 10 noiembrie 2010, mandatul Parlamentului este de 4 ani și se calculează începând cu data când au loc alegerile deputaților în legislativ. Ultimele alegeri în Parlament au avut loc la 30 noiembrie 2014 și, respectiv, modificarea urma aprobată până la 30 noiembrie 2017. În același timp, subliniem, că Guvernul Republicii, Moldova în virtutea dispozițiilor finale din Legea nr.154 din 20 iulie 2017, până la 20 octombrie 2017 avea obligația de a veni cu propuneri de modificare și ajustare a cadrului legal. Fapt ce nu a fost realizat.

Obținerea consensului prin dezbaterile publice largi și aprofundate

3

Consens larg efectiv obținut prin intermediul unui proces de consultare publică (în urma unei dezbateri aprofundate în Parlament și în societate)

- Realizarea de dezbateri organizate de către Parlament;

- Organizarea de campanii publice; - Organizarea de dezbateri publice de

către Asociația Promo-LEX; Implicarea părților în dezbateri la radio si TV, organizate inclusiv de Asociația Promo-LEX.

Parțial executat

Elemente de consens au fost prezente în Parlament, unde proiectul a fost votat prin votul unei majorități formate din partide ce fac parte din coaliția majoritară și de un partid din opoziție. Un consens larga efectiv în societate nu a fost atins, fapt demonstrat de modul de desfășurare și conținutul dezbaterilor publice, de rezultatele sondajelor de opinie, de demonstrațiile organizate de opoziția politică extraparlamentară etc.

4

Relevante sunt datele sondajelor de opinie. De exemplu, în perioada 12 februarie – 02 martie 2018, a fost realizat un sondaj la comanda Promo-LEX și potrivit căruia cetățenii ar susține: sistemului proporțional de vot cu liste închise – 23%; modificarea sistemului proporțional actual de vot prin introducerea listelor deschise – 12%; introducerea votului uninominal – 32%; introducerea unui sistem mixt de vot – 21%; NȘ/NR – 12%1. Alte sondaje ar fi: a. Sondaj IRI, februarie-martie 2017, prezintă situația în

care 21% di populație susține foarte mult introducerea sistemului mixt, iar 22% – susțin parțial2.

b. Sondajul IMAS la comanda PDM realizat în perioada mai-aprilie 2017 conține următoarele opțiuni pro: reprezentarea proporțională – 35%; sistem majoritar uninominal – 40%; sistem mixt – 17%; NȘ/NR – 8%3.

c. Sondaj IMAS, iulie 2017 cu următoarele opțiuni: reprezentarea proporțională – 35%; sistem majoritar uninominal – 30%; sistem mixt – 24%; NȘ/NR – 11%4.

d. Sondaj IPP, Barometrul Opiniei Publice, noiembrie 2017: reprezentarea proporțională – 36,9%; sistem majoritar uninominal – 19,1%; sistem mixt – 16,0%; NȘ/NR – 28,1%5

Finanțarea campaniilor electorale și a partidelor politice

4

Cerințe mai cuprinzătoare privind raportarea financiară a campaniilor și stipularea criteriilor pentru limitele de cheltuieli

-

Parțial executat

Recomandările ce țin de cerințe mai cuprinzătoare privind raportarea financiară a campaniilor electorale nu au fost implementate, prevederi de acest gen nefiind prezente nici în varianta anterioară a Codului, nici în proiectul transmis spre examinare. În același timp, Asociația Promo-LEX reiterează că potrivit monitorizării finanțării campaniilor electorale, categoria de cheltuieli pentru publicitate electorală este cea mai costisitoare (subcategoriile –publicitate stradală, TV) acesta fiind și

1 https://promolex.md/10433-sondaj-promo-lex-oamenii-vor-schimbarea-sistemului-electoral-doar-23-sustin-sistemul-actual-de-vot/?lang=ro 2 http://www.iri.org/sites/default/files/iri_moldova_poll_march_2017.pdf 3 http://imas.md/pic/archives/3/Perceptia%20publica%20despre%20Guvernare_Partide%20Politice_Sistem%20Electoral_Mai%202017_Romana.pdf 4 http://imas.md/pic/archives/2/Prezentare%20[bsp]%20Iulie%202017_Romana.pdf 5 http://ipp.md/wp-content/uploads/2017/12/Prezentarea-publica.pdf

5

motivul pentru care inclusiv și Promo-LEX a venit cu recomandarea limitării acesteia pentru a fi create condiții egale și echitabile de competiție electorală pentru toți actorii electorali. Codul electoral a prevăzut oferirea a cel mult 2 minute pe zi pe durata campaniei electorale la fiecare radiodifuzor pentru publicitate electorală contra plată, fiecărui concurent electoral în corespundere cu recomandările Comisiei și ale Promo-LEX.

5 Timp suficient pentru supravegherea eficientă a rapoartelor financiare

La art. 43, alin. (1), s-a stabilit că rapoartele despre mijloacele bănești acumulate și cheltuielile efectuate în campania electorală vor fi prezentate CEC săptămânal.

Parțial executat

În varianta veche a Codului electoral termenul de raportare era de 2 săptămâni, iar în proiectul transmis acest aspect lipsea. Reducerea timpului de depunere a rapoartelor finanțării campaniilor electorale de la 2 săptămâni la 1 săptămână (cele de pe parcursul campaniei) îndeplinește parțial cerința Comisiei de la Veneția; în același timp, obligația de depunere a raportului final cu 2 zile înainte de ziua alegerilor, este o măsură limitativă pentru concurenții electorali, aceștia fiind puși în situația de a evita declararea cheltuielilor din ziua alegerilor și astfel de a încălca măsurile de transparență. Promo-LEX a recomandat în nenumărate rânduri extinderea termenului de depunere a rapoartelor finale, astfel încât acestea sa fie prezentate peste 2-3 zile după ziua alegerilor.

6

Sancțiuni proporționale pentru încălcări privind finanțarea campaniei electorale în timpul colectării semnăturilor și a desfășurării campaniei;

Prin includerea modificărilor la art. 41 și 43, Grupurile de inițiativă au obținut aceleași drepturi și obligații ca și concurenții electorali privind finanțarea și raportarea campaniilor electorale. La art. 75, alin. (2), s-a stabilit că pentru încălcarea legislației electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție poate aplica grupului de inițiativă sau concurenților electorali următoarele sancțiuni: a) avertisment; b) anularea înregistrării grupului de inițiativă; c) intentarea procesului contravențional conform legislației;

Executat

Situația grupurilor de inițiativă nu era reglementată în varianta anterioară a Codului electoral și nici în proiectul transmis spre avizare. În varianta actuală a fost prevăzută aplicarea sancțiunilor existente inclusiv Grupurilor de inițiativă. În același timp, Promo-LEX recomandă ca sancțiunile prevăzute pentru nerespectarea prevederilor care vizează transparența financiară a partidelor politice să fie majorate semnificativ. În același timp, Promo-LEX consideră imperioasă necesitatea clarificării situațiilor problematice în care pot fi aplicate sancțiunile enumerate la art. 75, alin. (2) în Regulamentul CEC privind finanțarea campaniei electorale și în Regulamentul CEC privind finanțarea grupurilor de inițiativă.

6

d) lipsirea de alocații de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau complementară; e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.

7 Desfășurarea activităților de agitație electorală de către terți

Prin modificările operate art. 43, alin. (10), s-a prevăzut că toate serviciile și acțiunile prevăzute la alin. (8), prestate gratuit de persoane fizice și juridice, precum și toate acțiunile de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor și în perioada campaniei electorale în favoarea candidatului sau concurentului electoral se evaluează de către grupul de inițiativă și de către concurentul electoral și se indică obligatoriu în raportul financiar conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de CEC

Executat

Aceste aspecte nu erau reglementate în varianta anterioară a Codului electoral și nici în proiectul transmis spre avizare. Adaptarea Codului electoral la recomandările Comisiei de la Veneția în privința activităților de agitație electorală de către terți, la realitățile Republicii Moldova este un indicator de progres, dar încă insuficient în asigurarea unei transparențe adecvate în ceea ce privește sprijinul acordat de terți. Informațiile prezentate în Opinie6 sugerează în mod clar că aceasta este o zonă gri, care trebuie abordată în continuare, în special din perspectiva implementării acestor prevederi.

Integritatea candidaților electorali

8

Influența oamenilor de afaceri sau a altor actori locali asupra candidaților

Art. 41 alin. (2) lit. d) stabilește că plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral se stabilește de către Comisia Electorală Centrală, luând ca bază de calcul un coeficient înmulțit cu numărul de alegători din circumscripția electorală în care au loc alegerile;

De asemenea, la art. 41, alin. (2), lit. e) au fost coborâte plafoanele donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice în contul „Fond electoral” pentru o campanie electorală, care a fost stabilit de 50 și, respectiv, 100 de salarii medii lunare pe economie stabilite pentru anul respectiv.

La art. 49, lit. e) și f), a fost stabilită obligativitatea candidaților de a prezenta,

Parțial executat

Cu referire la prima normă menționată, reținem că dependența plafonului de cheltuieli în alegeri în raport cu de numărul de alegători din circumscripție este unul binevenit și exclude posibilitatea cheltuielilor excesive în circumscripțiile unde sunt mai puțini alegători. De asemenea, acesta poate fi determinat și legat într-o anumită măsură de cheltuielile efectuate pentru un vot în scrutinele precedente, însă acest fapt are nevoie de o reglementare suplimentară. De asemenea , coroborând coeficientul aplicat de CEC pentru calculul plafonului maxim al mijloacelor financiare ce pot fi transferate pe contul „Fond electoral” al concurentului electoral cu plafonul donațiilor din partea persoanelor fizice și juridice obținem următoarea imagine: Coeficientul de 25, 25 lei înmulțit la numărul de ~ 60 000 de alegători dintr-o circumscripție uninominală ar constitui 1 515 000 de lei, iar plafonul donației unei persoane fizice (50 salarii medii), care concomitent

6 CDL-AD(2017)027, Opinion No. 901/2017 ODIHR Opinion-Nr.:POLIT-MDA/314/2017, Strasbourg, Warsaw, 11 December 2017, Point 57. Sursă: http://www.osce.org/odihr/elections/moldova/362051?download=true.

7

pentru înregistrare, declarația de avere și interese personale a candidatului pentru ultimii 2 ani anteriori anului în care se desfășoară alegerile, în conformitate cu Legea privind declararea averii și a intereselor personale; precum și certificatul de integritate.

deține și o afacere, deci poate dona și ca persoană juridică (+ 100 salarii medii) ar fi de 757 700 de lei. Având în vedere faptul că în campaniile anterioare au fost înregistrate cheltuieli din partea concurenților de maximum 50% din plafonul admis, putem deduce că o singură persoană (om de afacere) este capabilă să finanțeze campania electorală a unui sau altui concurent electoral. În acest context, apreciem diminuarea plafonului maxim al donațiilor dar în același timp reiterăm necesitatea ajustării acestuia la nivelul de trai al cetățeanului simplu și la capacitățile lui reale de a efectua donații. La fel, posibilitatea atingerii plafonului maxim de cheltuieli ale unui candidat prin donațiile unui număr foarte mic de persoane fizice (p. juridice și mai puține), sau chiar a unei singure, este una care pune la îndoială reprezentativitatea implicării populației în finanțarea unei campanii electorale. Or, o implicare financiară largă ar oferi un credit major de încredere candidatului susținut.

9 Definirea clară a conceptului de integritate, cât și sursa acestui cazier

La art. 49, lit. f): certificatul de integritate, eliberat, în condițiile legii, de către Autoritatea Națională de Integritate, care va cuprinde următoarele informații despre candidat: – existența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții publice; – informații cu privire la existența/inexistența actelor de constatare rămase definitive referitoare la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările de incompatibilitate și la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sînt prescrise.

Parțial executat

În privința acestei realizări pretinse a legislatorului venim cu anumite constatări.

În cadrul misiunii de monitorizare a Alegerilor locale noi din toamna anului 2017, Promo-LEX a relatat despre imperfecțiunile de ordin instituțional și procedural în ceea ce privește solicitarea și respectiv eliberarea certificatelor de integritate. Amintim că CEC a difuzat Circulare prin care a indicat CECE-urilor să admită dosarele candidaților fără certificatele în cauză și le-a solicitat Autorității Naționale de Integritate în mod centralizat . Ne exprimăm îngrijorarea că într-un termen atât de scurt situația ar putea să nu sufere prea multe îmbunătățiri și să creeze situații de blocaj în cadrul parlamentarelor din 2018.

De asemenea, ținem să punem la îndoială și incapacitatea unei persoane de a se înregistra în cazul neobținerii certificatului de integritate, or, chiar CEC oferind un răspuns la o contestație a stabilit că :” constatările ANI referitoare la regimul declarării averilor și intereselor

8

personale, la stările de incompatibilitate și la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sunt prescrise, care eventual pot fi indicate în certificatul de integritate, nu restricționează accesul la o funcție publică. […] Prin urmare, pentru respingerea înregistrării în calitate de candidat la alegeri nu servesc actele de constatare ale ANI indicate în certificat, ci neprezentarea acestui certificat organului electoral, or, menirea documentului respectiv este de a aduce la cunoștință publică informația despre candidatul în cauză”. Constatăm din cele relatate rolul neclar al acestui document, atât timp cât autoritățile consideră irelevante faptele indicate în el și sancționează simpla neprezentare a acestuia.

Pragul de accedere în Parlament

10 Diminuarea pragului de accedere a partidelor în parlament

La art. 95, alin. (2), s-a stabilit că pragul minim de reprezentare îl constituie următoarele proporții din voturile valabil exprimate în ansamblu pe țară: a) pentru un partid, o organizație social-politică – 6 la sută; b) pentru un bloc electoral – 8 la sută.

Neexecutat

Pragul de accedere pentru partide, care sunt principalii actori electorali a rămas tot de 6%. De facto, pragul s-a majorat de două ori. Comparativ cu sistemul proporțional precedent, când un partid politic cu suport popular de 6% putea delega în Parlament cel puțin 6 deputați, conform noului sistem electoral, același partid politic cu un suport popular similar la nivel național va putea delega în Parlament cel puțin 3 deputați, adică de două ori mai puțin.7

Circumscripțiile Uninominale

11

Înființarea unei entități independente speciale pentru delimitarea și revizuirea circumscripțiilor, cu implicarea unui geograf, un sociolog și o reprezentare echilibrată a partidelor și a reprezentanților minorităților.

La art. 80, alin. (2), s-a stipulat că Circumscripțiile uninominale se aprobă de Guvern în baza deciziei unei comisii independente, a cărei componență este stabilită prin hotărâre de Guvern și din care fac parte obligatoriu reprezentanți ai: a) Comisiei Electorale Centrale; b) Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului Republicii Moldova; c) Președinției Republicii Moldova; d) fracțiunilor și grupurilor parlamentare;

Parțial executat

În varianta inițială transmisă spre examinare, constituirea circumscripțiilor uninominale era atribuită CEC. Ca urmare a recomandărilor, cu adevărat a fost înființată o comisie cu implicarea reprezentanților partidelor, a mediului academic, a minorităților. Însă, există suspiciuni rezonabile privind caracterul independent al Comisiei, deoarece8:

- dreptul de constituire a fost atribuit unui organ politic - Guvernului, subordonat majorității parlamentare;

- regulamentul de activitate a Comisiei, contrar prevederilor legale, a fost elaborat de Guvern și nu de Comisie;

7 https://promolex.md/9925-d-e-c-l-a-r-a-t-i-e-cu-referire-la-modificarea-sistemului-de-alegere-a-deputatilor-in-parlament/?lang=ro 8 https://promolex.md/10189-opinia-asociatiei-promo-lex-cu-referire-la-proiectul-regulamentului-initiat-de-ministerul-justitiei-privind-activitatea-comisiei-de-delimitare-a-circumscriptiilor-uninominale/?lang=ro

9

e) partidelor politice extraparlamentare care la ultimele alegeri parlamentare au obținut peste 2% din voturile valabil exprimate; f) Adunării Populare a Găgăuziei; g) asociațiilor minorităților naționale; h) autorităților publice locale; i) Biroului pentru Relații cu Diaspora; j) societății civile și mediului academic din domeniu, inclusiv geografi și sociologi.

- mandatul membrilor Comisiei nu a fost determinat în timp, precum și nici procedura de revocare/suplinire a membrilor;

- formarea Comisiei cu încălcarea termenelor legale etc. Toate aceste argumente pun la îndoială independența Comisiei.

12 Organizarea consultărilor ample și cuprinzătoare cu toate părțile interesate relevante

-

Neexecutat

Consultări publice pe subiectul constituirii circumscripțiilor uninominale nu au fost organizate nici de către Comisie, nici de către Guvern9. În plus au fost ignorate și nici nu au fost supuse discuțiilor propunerile parvenite din mediul exterior, spre exemplu ale Asociației Promo-LEX.

13 Demararea delimitării circumscripțiilor cu cel puțin un an înainte de alegeri

La art. 80, alin. (7), a fost prevăzut că revizuirea hotarelor circumscripțiilor uninominale nu poate fi efectuată în mai puțin de un an înaintea alegerilor

Executat

În proiectul transmis spre examinare, revizuirea hotarelor circumscripțiilor uninominale putea fi efectuată cu cel târziu 180 zile înaintea alegerilor ordinare.

14

Abaterea admisibilă de la normă nu trebuie să depășească limita de 10% (în funcție de nr. alegătorilor)

La art. 80, alin. (4), lit. b): devierea numărului de alegători între circumscripțiile electorale uninominale nu trebuie să depășească 10%.

Parțial executat

În proiectul transmis spre examinare devierea era prevăzută de cel mult 15%. Este alarmant faptul că în pofida includerii recomandărilor Comisiei privind limita de 10% în textul Codului electoral, norma legală nu a fost executată circumscripții fiind constituite cu abatere mai mare de 10%10. În plus, implementarea a fost una defectuoasă, și pe motiv că la calcul devierii, a fost utilizat numărul de alegatori din liste, fără a ține cont de numărul total de alegatori din RSA.

Minoritățile naționale

15

Circumscripțiile stabilite în regiuni cu o populație minoritară concentrată să nu fie fuzionate cu alte unități teritoriale sau părți ale țării, pentru a nu dilua reprezentarea minorităților

La art. 80, alin. (4), lit. f) circumscripțiile uninominale în care locuiesc compact minoritățile naționale vor fi constituite luându-se în considerare interesele acestora și ținându-se cont de hotarele unităților administrativ-teritoriale respective.

Parțial executat

În proiectul înaintat spre examinare aceste prevederi lipseau. Însă, introducerea respectivelor trebuia urmată de specificarea inaplicabilității devierii de 10%. Or, circumscripția Taraclia are un număr de circa 35 082 alegători.

9 https://promolex.md/10733-apel-public-privind-transparenta-limitata-si-deficientele-constatate-in-procesul-de-adoptare-a-proiectului-hotararii-privind-constituirea-circumscriptiilor-uninominale/?lang=ro 10 https://promolex.md/wp-content/uploads/2017/11/1-Analiza-circumscriptii_EA_23.11.17.pdf

10

16

Crearea circumscripțiilor contigue care să nu unească părți ale UTAG cu alte părți ale țării

La art. 80, alin. (4), lit. g) circumscripțiile uninominale de pe teritoriul unității teritoriale autonome Găgăuzia se vor constitui în așa fel încât să nu depășească hotarele administrative ale autonomiei, totodată aceste circumscripții nu vor putea fi completate cu localități din afara autonomiei, luând-se în considerare riscul diluării minorității naționale.

Executat

În proiectul înaintat spre examinare aceste prevederi lipseau.

Regiunea transnistreană

17

Criterii clare de constituire a circumscripțiilor electorale pentru Transnistria, cu luarea în calcul a aspectelor de implementare, inclusiv cele ce țin de desfășurarea campaniei și utilizare a fondurilor străine

La at. 80, alin. (6) La constituirea circumscripțiilor uninominale pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) se va ține cont, în particular, de următoarele criterii: a) hotarele administrative ale unităților administrativ-teritoriale de pe malurile drept și stâng ale Nistrului, conform Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova; b) datele din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv de cele în baza înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală.

Parțial executat

Potrivit variantei inițiale a proiectului, CEC va determina numărul, acoperirea demografică și geografică a circumscripțiilor uninominale pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) în baza unor criterii exacte stabilite prin propriul Regulament. În varianta actuală anumite criterii au fost specificate în Cod. În același timp, nu au fost prevăzute aspectele privind desfășurarea campaniei și utilizarea fondurilor străine.

18

Prevederi concrete și detaliate privind regimul de vot pentru locuitorii din Transnistria, care să abordeze instituirea secțiilor de votare, colectarea semnăturilor de sprijin și desfășurarea campaniei

La art. 32, alin. (3): La deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) se vor respecta, în particular, următoarele criterii: a) secțiile de votare se vor deschide în unitățile administrativ-teritoriale aflate sub control constituțional al autorităților Republicii Moldova, atât de pe malul stâng, cât și de pe malul drept al Nistrului; b) pentru localitățile din stânga Nistrului vor fi deschise secții de votare distincte în baza datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv în baza înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin

Parțial executat

Lipsesc detalii privind desfășurarea campaniei. În plus, atât varianta inițială a proiectului cât și în actuala versiune a CE, art. 86, (6) se specifică că: semnăturile pentru susținerea candidaților din circumscripțiile uninominale constituite pentru localitățile din stânga Nistrului (Transnistria) pot proveni de la oricare circumscripție. Faptul dat nu asigură caracterul reprezentativ al candidaturii din circumscripția respectivă.

11

regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală; c) la deschiderea secțiilor de votare se va ține cont de numărul alegătorilor care au participat la scrutinele precedente și de hotarele circumscripției electorale în raport cu domiciliul alegătorului, conform datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv conform înregistrării prealabile.

Egalitatea de gen

19

Includerea măsurilor temporare speciale suplimentare pentru a încuraja partidele să asigure o reprezentare echitabilă a ambelor sexe pe listele de candidați sau posibilitatea de a impune cerința ca, în componenta proporțională a scrutinului, în poziții câștigătoare pe listele de candidați, să fie plasat un număr reprezentativ de femei)

La art. 46, alin. (4) s-a prevăzut majorarea suportului bugetar de cel puțin 10% din suma alocată pentru anul bugetar pentru partidele politice care vor respecta cota de cel puțin 40% de candidați femei înaintați în circumscripțiile uninominale, precum și de un coeficient de multiplicare pentru fiecare candidat femeie ales în circumscripția uninominală. La art. 86, alin. (1), pentru a fi înregistrat de consiliul electoral de circumscripție, un candidat femeie pentru circumscripția uninominală prezintă poate fi înregistrat dacă prezintă semnăturile a cel puțin 250 și cel mult 500 de susținători cu drept de vot din circumscripția unde candidează (pentru bărbați – minim 500 și maxim 1000).

Executat

Codul electoral conținea prevederi despre obligativitatea întocmirii listelor de candidați pentru alegerile parlamentare cu respectarea cotei minime de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. În proiectul transmis spre examinare nu era reglementata acest aspect pentru circumscripțiile uninominale. Ca rezultat al recomandărilor, au fost introduse măsuri.

Alegerile peste hotare

20

Detalierea și specificarea aspectelor privind criteriile de determinare a circumscripțiilor electorale uninominale în străinătate

La art. 80, alin. (5), au fost stabilite următoarele criterii: a) informațiile deținute de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova din țările de reședință; b) informațiile deținute de către autoritățile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante;

Executat

Regretăm faptul că în pofida executării recomandărilor și specificării criteriilor de constituire a circumscripțiilor electorale peste hotare, prevederile legale nu au fost luate în considerație la determinarea numărului de circumscripții constituite peste hotare11.

11 https://promolex.md/10646-opinia-asociatiei-promo-lex-cu-referire-la-numarul-de-circumscriptii-uninominale-care-urmeaza-a-fi-create-peste-hotarele-tarii-si-repartizarea-acestora-potrivit-zonelor-geografice-1/?lang=ro

12

c) informațiile obținute în rezultatul înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate, conform procedurii stabilite prin regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală; d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent; e) alte date relevante, obținute de autoritățile publice centrale, la solicitare, din partea autorităților țării gazdă în condițiile legii; f) la stabilirea hotarelor circumscripțiilor constituite peste hotare, Comisia va acționa în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern și va ține cont de zonele geografice relevante precum: țările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Islanda, Elveția, Liechtenstein, San Marino, țările din Europa de Sud-Est care nu sînt membre ale Uniunii Europene, Turcia, Israel; țările membre ale Comunității Statelor Independente, Ucraina, Georgia, Asia, Orientul Mijlociu; America de Nord, America de Sud, Africa, Australia, Noua Zeelandă, luîndu-se în considerare hotarele statelor care nu vor putea fi intersectate pe interior.

21

Criterii clare și stabile pentru CEC privind modul de determinare a numărului de secții de votare în străinătate, inclusiv privind utilizarea statisticilor demografice

La art. 31, alin. (4), s-a stabili că la deschiderea secțiilor de votare din străinătate se va ține cont de următoarele criterii: a) informațiile deținute de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova din țările de reședință; b) informațiile deținute de către autoritățile publice centrale, inclusiv datele statistice oficiale relevante; c) informațiile obținute în rezultatul înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate, conform procedurii stabilite

Executat

În varianta anterioară a Codului Electoral, cât și în proiectul inițial, secțiile de votare peste hotare erau create în baza înregistrării prealabile a cetățenilor aflați în străinătate și a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent. Respectiv, atestăm o majorare și diversificare a numărului de criterii. În același timp, în condițiile în care avem o normă generală, remarcăm că legislatorul nu a reglementat explicit subiectul posibilității de deschidere suplimentară a secțiilor de votare pentru turul doi de scrutin, pentru cazul scrutinelor ce conțin această etapă, în eventualitatea unor solicitări masive venite din partea

13

printr-un regulament aprobat de Comisia Electorală Centrală; d) numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent; e) alte date relevante, obținute de autoritățile publice centrale, la solicitare, din partea autorităților țării de reședință, în condițiile legii.

cetățenilor aflați peste hotare, după exemplul alegerilor prezidențiale din 2016.

Agitație electorală prin intermediul radiodifuzorilor

22

Obligarea radiodifuzorilor de a asigura timp de emisie gratuit și organizarea dezbaterilor inclusiv pentru candidații în alegerile majoritare

La art. 70 a extins dreptul de reflectare în mass-media inclusiv asupra candidaților din circumscripțiile uninominale, nu doar pentru alegerile din circumscripția națională.

Executat

În varianta inițială a proiectului: obligațiunea radiodifuzorilor de a acorda timp gratuit de emisie si publicitate electorala se referea doar pentru alegerile parlamentare în circumscripția națională, fiind excluși candidații din circumscripțiile uninominale

Retragerea candidaților

23

Ajustarea termenului limită de retragere a candidaților pentru a evita înlocuirea lor la etape târzii ale procesului

La art. 88 și 89, pentru modificarea listei naționale și retragerea concurenților/candidaților electorali a fost stabilit termenul de cel târziu 14 zile înainte de ziua alegerilor.

Parțial executat

In varianta inițială a proiectului, cit si a Codului Electoral vechi, termenul limita de retragere a candidaturii sau a întregii liste de candidați, de înlocuire a unui candidat din listă, a fost de 7 zile.

În același timp, subliniem, că prevederile art. 51 alin. (5) stabilesc că și după expirarea termenului menționat, înregistrarea concurentului electoral poate fi anulată, deja doar în baza deciziei instanței de judecată. Or, conform practicii alegerilor prezidențiale din 2016, decizia instanței poate surveni inclusiv la adresarea concurentului.

În acest context, considerăm că legiuitorul ar fi trebuit să modifice și norma generală care să excludă posibilitatea retragerii candidatului prin decizia instanței pe motivul adresării concurentului, ci doar ca urmare a încălcării legislației electorale.

Responsabilități ce ar trebui executate de CEC

24 Înregistrarea candidaților si alocarea mandatelor de CEC

La art. 85, alin. (3), s-a stabilit că candidații la funcția de deputat pe circumscripții uninominale, inclusiv cei independenți, sunt înregistrați de către consiliile electorale de circumscripție.

Parțial executat

Înregistrarea candidaților pentru circumscripții uninominale a rămas atribuită consiliilor electorale, ca si in proiectul inițial.

14

La art. 75, alin. (5), s-a stabilit că anularea înregistrării se aplică la solicitarea CEC, iar în cazul alegerilor locale – și la solicitarea consiliului electoral de circumscripție, prin hotărâre judecătorească definitivă care constată ca: a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate sau depăşirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral; b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din străinătate; c) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație. În acest caz se anulează înregistrarea candidatului independent sau se exclude din lista concurentului electoral candidatul respectiv; d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art. 52 alin. (3). La art. 99, alin. (2), s-a stabilit că CEC atribuie mandatele candidaților aleși în circumscripții uninominale.

Alocarea mandatelor a fost atribuita CEC (atât pentru circumscripția națională, cit si pentru circumscripțiile uninominale).

25 Verificarea rapoartelor financiare pe campania electorală

La art. 43, alin. (1), s-a stabilit că toate rapoartele financiare privind finanțarea campaniilor electorale vor fi prezentate CEC.

Executat

In proiectul inițial, candidații electorali in circumscripțiile uninominale urmau sa prezinte rapoartele financiare circumscripțiilor electorale si nu CEC, cum a fost stabilit in actuala versiune a Codului Electoral

Alte aspecte

26

Evitarea reglementării și limitării excesive a numărului de membri ai grupurilor de inițiativă și a colectării pachetelor de diverse documente

La art. 87, a fost exclusă obligativitatea ca grupul de inițiativă sa fie format din cel puțin 20 și cel mult 100 persoane cu drept de vot (alegeri parlamentare). În rest, prevederile au rămas aceleași ca în proiectul inițial.

Parțial executat

Nu au fost revăzute actele ce urmează a fi colectate de grupurile de inițiativă. Concomitent, Asociația Promo-LEX atenționează că Parlamentul prin modificările operate a demonstrat o atitudine selectivă și chiar discriminare pentru celelalte grupuri de inițiativă. Astfel, pentru alegerea președintelui, a rămas obligativitatea ca grupul de inițiativă sa fie alcătuit din cel puțin 25 si cel mult 100 persoane cu drept de vot. In cazul referendumului

15

republican – cel puțin 100 membri, iar in cazul referendumului local – cel puțin 20 membri. A rămas nereglementat un aspect extrem de important în opinia Asociației – dreptul persoanelor desemnate de membrii grupului de a colecta semnături (inclusiv persoanele desemnate de candidați/membrii grupului de inițiativă). Avem de afacere cu o extindere nejustificată, care demontează de altfel statutul membrului grupului de inițiativă. În plus, considerăm necesară o reglementare strictă a persoanelor cu acces la datele cu caracter personal a cetățenilor12.

27

Revizuirea cazurilor de votare repetată (nu doar din cauza declarării nule a acestora în baza încălcărilor din ziua alegerilor, dar și pentru cele dinaintea alegerilor (utilizarea necorespunzătoare a resurselor administrative, inegalități în campania electorală în mass-media etc.)

La art. 102 sunt prevăzute condițiile în care Curtea Constituțională poate declara alegerile nule. Astfel, dacă Curtea Constituțională stabilește că, în procesul electoral, în ziua alegerilor și/sau la numărarea voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor, alegerile în circumscripțiile respective sunt declarate nule.

Executat

In varianta inițială a proiectului, Curtea Constituțională urma sa declare alegerile nule daca în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor. Situația putea fi interpretată în sens îngust, conform căruia încălcările în baza cărora pot fi anulate alegerile se referea doar la ziua alegerilor, nu si pentru cele dinaintea alegerilor. Respectiv, în formularea actuală a avut loc o clarificare a condițiilor.

28

Abordarea termenului de 2 săptămâni fixat pentru votarea repetată (se consideră a fi insuficient)

La art. 104, alin. (1), s-a stabilit că dacă alegerile au fost declarate nule, CEC organizează, în termen de 2 săptămâni, alegeri repetate în circumscripțiile respective.

Neexecutat

Nu a fost majorat termenul. În plus, amintim faptul că legislatorul nici în varianta actuală a Codului nu a reglementat strict din ce moment se calculează acest termen de 2 săptămâni, din ziua alegerilor sau din ziua declarării de către Curtea Constituțională a alegerilor nule.

29

Probleme în cazul procedurii judiciare în soluționarea plângerilor și contestațiilor, precum și pentru încetarea mandatelor de deputați ce țin de competența teritorială a instanțelor de judecată de nivelul întâi

-

Neexecutat13

A rămas nereglementată procedura privind soluționarea plângerilor și contestațiilor: cum și de care instanță de judecată va fi examinată contestația din moment ce în cadrul unei circumscripții electorale uninominale sunt mai multe raioane, care pot să se supună diferitor instanțe de judecată

12 https://promolex.md/wp-content/uploads/2017/01/raport-electoral-final_RO_2016.pdf, pagina 15. 13 https://promolex.md/wp-content/uploads/2017/11/1-Analiza-circumscriptii_EA_23.11.17.pdf

16

30 Reducerea numărului maxim de alegători pe secție de votare - în locul majorării acestuia

La art. 30, alin. (2), numărul minim și, respectiv, maxim de alegători la o secție de votare a rămas nemodificat (30 și, respectiv, 3000 alegători).

Neexecutat

În varianta veche a Codului numărul maxim era de 3000 alegători pentru o secție de votare. Respectiv, acesta nu s-a micșorat. La acest subiect, Comisia de la Veneția s-a referit din perspectiva creșterii volumului de lucru (va fi necesara eliberarea a 2 buletine de vot per fiecare alegator), ceea ce ar provoca crearea rândurilor. In acest sens, chiar dacă nu a fost limitat numărul de alegători per secție de votare, ar fi oportună examinarea posibilității de majorare a numărului funcționarilor electorali în cadrul secțiilor de votare mari.

31 Limitarea numărului alegătorilor incluși pe listele electorale suplimentare

La art. 58, alin. (2), lit. a) alegătorii care au venit la secția de votare cu certificatul pentru drept de vot. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripții uninominale, al alegerilor locale sau referendumurilor locale vor fi acceptate doar certificatele pentru drept de vot de pe teritoriul circumscripției respective.

Parțial executat

Nu au fost prevăzute alte condiții pentru limitarea includerii alegătorilor pe liste suplimentare, decât limitarea utilizării certificatelor pentru drept de vot la teritoriul circumscripției uninominale anumite. Menționăm că pe listele suplimentare pot vota inclusiv studenții și elevii cu drept de vot14.

32

Revizuirea termenelor de luare a deciziilor de CEC și CC în privința alocării mandatelor pentru candidații supleanți

La art. 2, alin. (10) și (11) din Legea nr. 39/1994 privind statutul deputatului în Parlament, a fost stabilit termenul de adoptare a deciziei de alocare a mandatelor de 5 zile pentru CEC și, respectiv, 10 zile pentru Curtea Constituțională.

Executat

In varianta inițiala a proiectului, era prevăzut termenul de 10 zile pentru CEC si, respectiv, 30 zile pentru Curtea Constituțională.

14 https://promolex.md/10213-efectele-sistemului-mixt-studiu-de-caz-votul-studentilor-si-elevilor-poate-decide-soarta-alegerilor-din-unele-circumscriptii-uninominale/?lang=ro