Analele Statistice Şi Economice Revistă Lunară, 19, Nr. 03, Martie, 1936

Anul XIX. No. 3 Marne 1936

ECONOMICE

STATIST10EFONDATORI : t 1. N. PROF, N.

: G. N.

ARTICOLE :Prot G. N. LeonVasile :

Dr. D. Rottman :

Rosculet :Negoescu

SUMARUL:

Consiliulul superior economic.Partide politice, economice curente sociale

in Statele-Unite.Contributiuni la importanta studiului doctri-

nelor economice.portului Constanta.

Studiu asupra ciclurilor economice.

CRONICA FINANCIARADr. I Teodorescu : Schimbul de cu strainatatea.Const. Al. Pandele : Problema in cadrul

românesti.Dr. Stoenescu : bilanturi.

Secara : de plasamenteposta

RECENZII :Bertrand Nogaro :

Platareanu:

Gh Cristi,dorescu:

de economii

Les prix agricoles [G. BranzesculPolitica a Hornaniel in trecut

in cadrul actuale [G. Branzscu].[Victor

Les participations bancaires l'Industrie [G.

ACTIVITATEA ASOCIATIEI GENERALE A ECONOMISTILORDIN ROMANIA :

L Comunicarea D-lui Dr. Alex. Tomoroveanu.a capitalurilor in timpul crizei.

din 24 Februarie 1936]II. Comunicarea D-lui I. N. Evian : Clearing compensatie in

international.din 9 Martie

Discutii contradictorii asupra comunicarii D-lui I. N. Evian.din 23 Martie 1936]

REDACTIA : COMERCIALE SI INDUSTILALE

P BUCURESTI Ill

www.dacoromanica.ro

ABONAMENTE - ABONNEMENTSpe un an pour un

IN - ENParticulari Lei 500 anual

intreprinderi industriale comerciale Lei anua

L'ETRANGER 1.200 'Lei

numär : in România

Un numéro: en100 Lei 240 Lei

Tariful Publicatiilor1 paginä Lei 6000

1/2 3000

2000

Secretar de redactieVINTER

manuserisele seD-lui PROF. VICTOR SaVESCU,

Aleea Alexandru No. 43 Filipeseu)

Toate corespodenta, putchestiunile privind abonament

etc., vor fi :

Analelor EconomicePalatul Academiei de

comerciale Industriale PiataRomanä Bucuresti.

Toutes communications, correspondances, publications, questionsnant les abonnements, doivent étreadressées la : et Admitnistration des Annales Economiqueset statisques», Académie des

Commerciales et Industrielles,Piata - Bucarest.

www.dacoromanica.ro

Anul - No. 3 1936

ANALELE STAT1STICE

FONDATORI :

t Prof. I. N. ANGELESCU Prof. G. N. LEONDIRECTORI:

Prof. G. N. LEON Prof. VICTOR

CONSILIUL SUPERIOR ECONOMICde Prof. N. LEON.

Necesitatea organ consultativ, pentru politica econo-a guvernului, se impune din ce ce ca un

perativ categoric. asemenea necesitate s'a observat cu decenii

La 1880, Bismark, pe când era Ministrul Comerolui,in Prusia un Consiliu numit «Volkswirtschaftsrat» iar

România se un Superior almertului» din 17 Februarie 1907.

Acest din Consiliu campus din 16 printrecari 9 funciionari, 2 Pregedinii de Camera de Con-

silieri comerciali onorifici, avea atribuliunea de a -la cererea Ministerului de - anteproecte de legigulamente cu caracter economic de a-gi da avizul asupragilor economice elaborate de guvern.

astfel de organe au putut lua epoca econo-miilor libere, care viaja economici se pebaza legilor ei firegti, ele nu pot lipsi in economiile deastazi, care fenomenele economice fiede puterea a Statului.

Conducatorii economiei libere au o foarte ugoa-de a veghia la respectarea economice §i de a

ta executarea convenliilor nascute din libera a

www.dacoromanica.ro

2 ANALELE ECONOMICE STATISTICE

autarhiilor au o extrem de ane-voioasä: ei trebuie productia. circulatiatributia bunurilor alte criterii pe cari lereclami comandamentele economice.

Conducerea moderne devine cu maigrea, suntem martorii unei profunde transformärificiului economiei burghezo-capitaliste.

Nouile forme de economica ce-§i fac din cece mai mult aläturarea de sistemul capitalist ,cooperatia,

intreprinderile mixte desvoltarea intreprinderilor de Stat,care motive de alt ordin decât economic, dar mai

ales stabilirea a a salariilor prin con-tinua interventiune a Statului, tot sar-cina conducätorilor economiei.

la economicä este atât de complicatä prinpendenta economiilor individuale de autoritatea

acela care are räspunderea conducerii, se adeseaoriimposibilitate de a face exigentelor timpului.

Autarhizarea economiilor care noiraporturi comerciale, ne chiar voia lastabilirea unui de care supraveghiem

sä cele mai multe din fenomenele economice.Economia de astäzi s'a transformat serie

de economice, cari stau fatä apäratede interesele specifice ale Statelor nationale.

politica economica Stat trebuiestabileasa mai pozitia intereselor sale politice, pentruca astfel sä poatä fixa interesele sale economice

acestea.Politica modernä este legatä de aspecte

de interese, ea nu mai seamänä politicaantebelia

Deasemenea politica investitiilor a cäpätat un caracter po-care exercitä o hotäritoare asupra

or.

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE STATISTICE

In interiorul lupta dintre producatori, consumatoridistribuitorul de bunuri este de

torul economiei nalionale este pus de arbitraj,care-i impune cunoa§terea cea mai a atereselor colective.

Intr'un regim de dictatura stabilirea unui punct vedereeste mai u§or de realizat. Comandamentul central - condi/ieindispensabila pentru reu§ita unei economii dirijate - este rea-lizat. de al doilea comandament al cunoa§terii

tuturor realitatilor.Din aceste motive, de dictatura Consiliile

mice au luat imediat ca o necesitate prim ordin.In democrate problema e mai deoarece

Departament a se ocupa cu problemele ce cadsarcina resortului respectiv, nu vede deck un aspect al pro-blemei, de§i fenomenul economic este complex. Produclia nupoate fi raport posibilitatile de desfacere,

cum numai o a productiei, s zicem,nu poate fi adevarata ei se

toate interesele productiei industiale.organizare democrata se simte primul

nevoia organ de coordonare indrumarea fenomenelor economice, mai ales vremea de

organ - la noi - este Delegatia economicaa

Dar din membriiguvernului, cari delin departamentele caracter econo-

nu poate realiza deck evitarea curentelor contra-politica economica.

Care este organul consultativ al guvernulni?Cari stint antenele cu cari ia contact pentru cunoa§te-

rea nevoilor §i intereselor econodnice aleUn asemenea organ este atât mai necesar,

sufragiul universal interesele sunt reprezentate cadru

www.dacoromanica.ro

4 ANALELE ECONOMICE 51 STATISTICE

geografic, nu profesional. Reprezentantii poporului pot fimeni cari nu nimic comun viata

Parlamentul României Mari cuprinde maimult agricultori, de§i suntem o eminamenteagricoli. (Vezi Anexa).

Este adevärat art. 70 din Constitutie prevede drepturide reprezentare profesionalä; dar aceste dispozitii nu au fost

de a satisface interesele reale ale economieinale.

In adevär, ce poate face Senat un reprezentant alde mai ales când acesta este inregimentat

partid politic §1 când partidele politice au programelecari nu coincid totdeauna cu interesele profesionale ale

economice?Din nenorocire sistemul nostru defectuos de reprezentare

face ca exponentii comertului §i ai industriei dinSenatul se orienteze in activitatea de la par-tidele politice din cari fac parte, in ca partidele se

teze dela ei, mai ales când sunt in de a guverna.Guvernele au de multe ori sincera nevoie a unor

consultative pentru fixarea politicei economice.Camerelor agricole §i industriale nu puteau juca rolul a-

cesta.Din cauza autarhilor economice productia bunurilor nupoate avea ei fire§ti masa consumatoare.

sa de contact direct productieduce fatal la o anarhie economici, pentru cáreia aluat dirijatä». Dar ce fel de economie

fi aceia, care nu se pe cunoagterea orga-nizarea economice?

Consiliul Superior economic se ce-

ce mai mult.

Un Consiliu economic, compus din reprezentantiieconomice, diversitatea ei, va trebui sine-

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE STATISTICE 5

armonizare de interese, o mipcare a contradictoriio supunere a intereselor generale ale o

stabilirea regimului comertului exterior, intereseleindustriei s'au gasit totdeauna conflict interesele

dupa cum se poate ca intereseledezacord intereSele industriei; un moment dat

Consiliul Superior economic, din reprezentantiieconomiei nationale, va fi pus de a da un avizcolectiv asupra unei misuri sau asupra unui proect de lege.cest aviz va trebui drumul de mijloc

intereselor contraselor contradictorii. acumnea Camerelor agricole exprima o parere Uniunea Camerelorindustriale exprima o parere, pepe care o ocupa.

Este de sine problema unui Economicreprezentantii claselor profesionale nu are ratiu-

nea de a fi deck in de structura capitalista, in careliticul §i economical noliuni distincte.

Inteo care nu clase sociale, penductia, se face de ckre Stat, nici nute fi vorba de o reprezentare deoarece functiunile claselor so-

sunt implinite de colectivitate prin sale.In intemeiate pe principiile difereatierilor

ciale, care politic predomida, chemarea e-

conomice luminarea proble.melor de actualitate este singu-corectiv necesar politici de Stat.Chemarea economice la o colaborare facerea

lcgilor a fost generalizafi, dar diversSant mai multe sisteme dupá cari corpurile profesionale

pot fi chemate de a contribui la legiferarea economica. Cutoate acestea au format deosebire obiectul de preocu-pare a oamenilor politici.

sistem suprimarea reprezentirii indivi-duale inlocuirea ei printeo reprezentare de grupuri sociale

profesionale sau mentinerea cu caracterul ei

www.dacoromanica.ro

6 ECONOMICE SI STATISTICE

transformarea adunarezentiind grupele profesionale.

Sistemul al consta conservarea reprezentgriilitice (individuale), plasfind de corpuri consulta-tive, ale avize fie obligatorii .

Cel sistem a fost propus atât Carnerg,literatura de mai multe ori.

n'a putut fi realizat?se izbe§te obiectiuni foarte serioase,

din principiul nationale. In adevgr,versele colegii electorale nu fie decât fractiuni alecorpului electoral prin urmare, fie com-puse electori acia§i calitate, ale§i pe bazatitlu, termeni, simpli Numai sectionareapoate fractioneze suveranitatea exercitiul

o denatureze. Fractiunile nuintregului. Principiul

nationale exclude sufragiul politic, aceia ce sechiamg'reprezentarea intereselor.

Esmein, Eléments de droit Constitutionnel, Paris, 1921,Vol. I, 312).

Reprezentarea intereselor person ale concepute felul demai sus se love§te de un alt princiiu constitutional.

Parlamentarii nu puterile drept, dela cole-giul electoral cari i-a ales, ci dela natiuneaparticipg la exerciliul Ori, aceasta

o a poporului, nici un individpoate atribui ei; cu mai poate

o delege» (vezi Esmein, op. cit., pag. 16).deputatul ales nu drept puterile sale dela

rezult mod necesar ace§tia nu potjuridic le aceia ce se un imperativ..

imperativ nu este numai contrar principiuluiguvernärii rekezentative, dar el nu este mai putin contrarprincipiului de suveranitate (Emnein, op. cit., pag.318).

www.dacoromanica.ro


In Franta Legea electoralâ actualmente vigoare este ca-acest sens art. : mandat imperativ este

nul efect».De acesta este spiritul juridic conceptia dreptu-

lui francez, pe care-I Constitutia dela 1791 dela1848.

Constitutia din 1791 gIasuia: «reprezentantii ale§ipartamente nu vor fi reprezentantii unui Departament parti-cular, ci ai natiunii ei nu vor putea primi mandate im-perative». Constitutia din 1848 prevede unnátoarele dispo-

«Membrii adunarii sunt reprezentanti, nuai Departamentelor care-i numesc, ci ai Frantei Ei nupot primi mandate imperative».

Constitutia oprette mandatele imperative. Art.82 este redactat termenii «Membrii statelornerale fiecare con§tiinta sa,fie prin vreun mandat refere electorilor

Suedia, membrii Riksdag-ului sunt opriti a primi man-date imperative; Danemarca Constitutiamai precis ideie: «Membrii Rigsdag-ului nu sunt

prin nu pot primi niciun mandat im-perativ dela electorii

Aceia§i idee o Italia, Austriaalte State din Europa.

Daca mandatul imperativ nu este posibil, atunciideia reprezentárii intereselor profesionale conceptiuneade mai sus devine Ce rost mai poate avea unment compus din asociatiilor profesionale, dacaace§tia nu au dreptul de a mandatele

In Anglia, asociatiunile muncitore§ti (Trade Unions)casau dela membrii speciale, pentru alcatuiraaunui fond, care-§i onorau reprezentantii Cameranelor. deputatii sustinuti de clasa muncitoreascaorganizata, erau de ei, era dar firesc catari ai le reprezinte exclusiv interesele.

www.dacoromanica.ro

ANALELE SI STATISTICE

ar fi impotriva impotriva intereselor date de ei, ar fide a-i mai onora.

Totugi dela 1903 asociatiunile muncitoregticepuse candidatilor formale nuvor lucra deck pe baza instructiunilor date de ele. In 1910s'au oprit de a mai percepe cotizatii pentrude scopuri; 1911, s'a reforma, prin care s'a intro-dus principiul indemnizarii membrilor din Cameramunelor. (Se mai de 1911, Parlamentarii dinAnglia nu erau rumunerati). In acest s'a ajuns larea mandatelor imperative.

Al doilea sistem care corpurile profesionale nu au de-un caracter consultativ, drept de a

pinge econornice peste sfera drepturilor politice, avit de celor mai multe State in legislatia pozitiva.

era firesc se aceasta, «economieul»este o notiune mai

Prin actiune a oamenilortru satisfacerea colective. Prin urmare scopul politiceieste realizarea masurilor de bine, pentru umanitate, in cadrul

al Statului.Prin «economie» tot actiunea oamenilor,

pentru procurarea de bunuri, vederea satisfacerii nevoilormateriale individuale. Faptele de productie, de circula-

sunt fenomene economice, ce lascopul satisfacerii nevoilor materiale ale oamenilor.

Prinurmare politica economia au la un faptmun Deosebirea consta faptul in

ce economia este o mai restrâns urmaregteunor nevoi individuale, politicta este o notiune mai

urmaregte satisfacerea intereselor generale.faptele economice sunt indrmnate care interesele

colective, avem de aface notiunea care se chiamiPolitica ca prin

www.dacoromanica.ro


litice ale Statului sä acordeze interesele individuale alenilor cu interesul corectivitätii. se explia de ce noivorbi de politica sau aliturea de politica

sau de politicaIn larga a politicii pe detinerea

terii» se o serie de notiuni, pe cari le ob.servm de ori Statul de acord interesulinidividual cu cel colectiv.

Dar ceia ce este mai interesant e faptul nici oeconomia nu are un caracter pur economic atâta

vreme ea se pune in cadrul teritorial al Stat national.Problema comertului exterior, problematarea minelor, toate acestea au primul rând o

aceasta caracterul mäsurilor de econo-

La ce poate servi technicianul atâta vreme el nu cu-noa§te sau nu datele problemei Omul politictrebue fie informat de technicieni asupra fenomenelor eco-nomice, dar nu trebue ca technicianul fie lisat decidi a-supra problemelor economice. In astfel de cazuri se poate

ca technicienii fel, pe oameniipolitici decidi

A da mandat camerilor profesionale de a decide asuprapropriilor nevoi, deci a organizaprezentarea intereselor particulare contra interesului general.

Reprezentarea profesionala reprezentarea inte-reselor. Aceste interese sunt mod necesar interese particu-lare, specifice unei clase de cetateni; ele pot fi de acord cuteresul general, dar sunt adesea conflict cu el. Agricultorul

va zice el clasa cea §i cea maipentru interesul general cere ca fie protejat,

el va judeca legitim de a se gratifica cu scutiri de impozite.Industria§ul, care produce conditiile cele mai dezavan-

tajoase, va gândi el are dretul la o protectie nu nu-mai pentru ea este lui, dar pentru el o crede

prosperitatii

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE $1 STATISTICE

fuziunea teuturor claselor de toate categoriilefesionale, Corp electoral unic, permite anumiti

persoanelor ale cäror interese particulare diferite,a fi de acord pentru a alege aceiagi reprezentanti:care a fost ales de o majoritate amestecata, nu este legat la

apärarea unui interes particular; el va avea, chiar din cauzaacestei mai libertate de spirit pentru acauta interesul general, mai multi de realiza

el va fi descoperit (vezi Emile Giraud, La crise de lamocratie et les réformes nécessaires du pouvoir législatif. Paris,

188-190).camera de reprezentare interesele con-

sumatorilor sunt mai bine ocrotite, deprezentare a factorilor de productie economici. interesulconsumatorului pare a se apropia mai mult de intere-sul general ; el la o de preturi scizutemare productie, ceia ce cre-gterea consumatorilor masse». (Giraud op. cit. pag. 193).

motive au militat pentru sistemulcamerilor profesionale, aliturea de reprezentarea deorgane consultative pentru alatuirea legilor a progiamelorde

De nu cunoagte deck acestchiar institutiilor aliturate corpurilor politice s'autribuit puteri politice de executie caracterul con-sultativ, Germania sub regimul Constitu-tiei dela Weimar Italia sub regimul fascist.

trecem revista cele mai principale sistemeEuropa.

- Germania.Constitutia dela Weimar un consiliu economic

al Imperiului, care avea ca atributii de a colabora cu guvernulla organizarea a Germaniei la executarea legilorde socializare, de a-gi da avizul asupra legilor ca-racter economic.

www.dacoromanica.ro


Art. 165 din Constitulia dela Weimar spunea:«Proectele de legi de politica de

nomicii trebue. mai de afi depuse, fie supuse guvernul Imperial E-conomic al Imperiului. Acesta are dreptul de a prezenta chiarel astfel de proecte de legi. Daca guvernul Imperial nu leproba, el este obligat de a prezenta aceste proecte Reich-stagului, punctul de vedere.

Economic al Imperiului poate apere acestproect prin din membrii sai».

Consiliului Eoconomic i se atributii control deministratie.

Acest consiliu, format pe baza de la Weimar,a fost suprimat, prin legea din 3 Martie 1934, pe data 31

Martie an.Pentru pregatirea organice a economie: germane

Ministerul economiei nationale a primit legea din 27Februarie 1934 puteri

2. - Italia.Consiliul Superior Economic se compune din 45

prin Decret pe timp de patru ani.Ministrul Subsecretarul de Stat ai Economiei Nationale

Consiliul.Aceasta se explica prin faptul Decretul Regal din 6

Septembrie 1923, care se cu organizarea Ministeruluiconomiei Nationale, acest Consiliu fie organconsultativ tehnic al Ministerului Economiei Nationale.

Consiliul se compune din urmatoarele trei sectiuni:gricultura industria, comertul,rile. Problemele privitoare la vor fi supuse la una din

de mai sus, dupa ramura de aetivitate la care ea seporta.

nu este numai un simplu organ con-sultativ; el poate, din contra, fie con-siderat ca un organ de executie. servicii ai Ministe-

www.dacoromanica.ro

12 ANALELE STATISTICE

rului Economiei Nationale sunt de a aplica dea executa deciziile sale. Cincisprezece zile mai de noui-le intruniri ale Consiliului ei trebue adreseze SecretariatuluiGeneral al Consiliului un raport, care sa arate cumxecutat deciziile Consiliului de administratii». (Vezitand et Poudeux, La répresentation professionelle. 1927,pag. 100).

In 14 Septembrie 1925 se mai o sectie relativala prevederi sociale.

3. -National Economic a fost creiat prin

.din 19 1925, prim articol«Se institue un Consiliu Economic, având

functiune de a studia problemele interesând viata economica ade a de a proune adaptarea acestor

puterilor publice». Atributiunile Consiliului Econo-mic, compozitia sa, sunt de ordin consultativ.

Urma ca organizarea Consiliului stabilirea precisa aturor atributiunilor sa se prin lege.

Art. 124 din Legea de finante din 29 Aprilie 1926 autori-za crearea, pe Pre§identia Consiliului, a Secretariatadministrativ permanent §i a Consiliu Economic.

lege va determina compozitia atributiile Consiliului Na-tional Economic».

In 1934 se depune pe biroul Camerii unproect de lege privitor la organizarea Consiliului Eco-nomic. Acest proect se pe urmgtoarele

Consiliul National Economic este de aproblemele interesând economia de a emiteasupra proectelor propunerilor de legi de care a fostde puterile de a propune masurile de control deganizare a §i a schimburilor §i de a arbitraflictele economice.

www.dacoromanica.ro

STATISTICE

este Consiliului de Minigtri,care poate fi printr'un Ministru sau Subsecretar deStat

Consiliul este divizat 20 sectiuni profesionale.este de a studia

interesând profesiunile ,pe cari ea le de a formulapropuneri, vederea

Propunerile au de obiect perfectionarea uceniciei, orga-nizarea productiei, schimburilor serviciilor, calitateadalitatea comertului ori a schimburilor, organizärii

muncii, reglementarea diferendelor privitoare la profe-siuni.

Sectiunile profesionale sunt constitutite potriviturmiitor:

1. - Transport . . 12 membri2. - Cereale . . . . 48 »3. - Viticultura, cultura fructelor, a

florilor, cultura legumelor . »4. - Culturi diverse, 485. - de vite . . 36 »6. - Industrii extractive . . . 12 »7. - Industrii alimentare . 12 »8. - Industria chimicii, cauciuc, hârtie,

carton, ceramica . 12 »9. - Industriile textile . . 24

10. Prelucrarea stofelor . 24 »11. - lärii . . . . 12 »12. - Industria lemnului . 12 »13. - Metalurgie . 36 »14. - Terasament constructii . 12 »15. - articolelor combustibile 12 »16. - Debite, restaurante . . 12 »17. - Tesätorii bazare, comerturi diverse 12 »

18. - Binci soc. de asigurare . . 12 »19. - Profesiuni libere . . 12 »20. - Servicii publice . »

www.dacoromanica.ro

14 ANALELE ECONOMICE

trei dela promulgarea legii se va proceda laal asociatiunilor profesionale.

Deasemeni vor mai face parte din National E-conomic 13 ai Camerilor 18 aimerilor agricultura, 18 delegati ai Camerilor de meserii18 ai Asociatiunilor de muncitori intelectualinuali 12 ai asociatiunilor consurnatorilor.

Toti membrii mai sus indicali adunarea gene-a Consiliului Economic, care trebue fie convo-

putin pe an de ei.Consiliul National Economic poate fi sesizat, fie de gu-

vern, fie de una din Camere, fie de o comisie deproect sau propunere de lege interesänd economia notio-

se poate sesiza §i de chestiune eco-sau sociala.

comisiune poate cere Consiliului Na-Economic de a desemna unul sau mai multi delegati pen-

a participa, fie la toate sale, fie la uncle din deli-berarile sale vot consultativ.

participare devine obligatorie, când na-tionaleconomic a fost sesizat chestiunile discutie.

Consiliul desemneaz o comisie permanentade a culege cererile dorintele diferitelor grupe economice,de a repartiza coordona sectiuni, de a asi-gura relatiile cu puterile de a proceda la studiigente de a decide diestiune adunarea va delega

sale.Decretului din 19 1925 i s'a dat statut legal

legea de Camera la 11 Februarie 1936, reali-- credern - din punct de vedere formal,

de 1)-1 Paul ca acest eco-

nomic grupeze, prin compunerea sa, generalitatea competen-a intereselor, dominând astfel technicitatile partiale

interesele pentru a fi imaginea mai aeconomice sociale ale naliunei.

www.dacoromanica.ro


In acest - dupa spune Ramadier, rapor-torul legii - Consiliul economic, de

publice, acces reprezentantiisindicale: interesele contradictorii se or ciocni între ele lu-

patronii vor schimba punctul de vedere;vor discuta cu comerciantii de general

toate chestiunile vor fi puse, aparate arbitrate. Dinconfruntare generala va ie§i o conciliere,cuvânt apartine tot puterii emanând din sufragiul universal.

4. - Polonia.Constitutia (art. 68) prevede crearea

Consiliu Economic. anume ea spune de auto-nomia o lege va fixa autonomia economicipentru diferitele economice special: Camerile de

de cornert, de industrie, de meserii, de sala-§i altele, formând Camera economica supremi

a Republicei; cooperarea sa cu autoritatea Statului, gestiu-nea a economice supreme a Republicei,meniul activitatii legislative, se va fixa prin lege».

In 1925 s'a elaborat un proect de lege, ajutorul tutu-ror grupelor interesate pe urmatoarele baze:

Consiliul Economic urma colaboreze cu guvernul laprepararea proectelor de §i a tratatelor denational. El trebuia dea avizul asupra tuturor probleme-

de ordin economic, anchete preconizandmäsuri.

Compunerea Consiliului trebue fie urmatoarea: 110membri, din cari 100 de asociatii profesionale,

de Consiliul de iar 10 de Consiliulde Mini§tri.

Membrii Consiliului trebuiau fie olonezi celputin de 35 ani. Ei nu eraonorifice; urma li se diurnele pentrude lucru spesele efective de transport.

www.dacoromanica.ro

16 ANALELE ECONOM10E $1

Deciziunile adunarii trebuiau luate simpla majoritatede voturi; dar opinia minoritatii urma fie comunicatavernului, ea putin o cincime din voturi.

5. - Cehoslovacia.Economic din Cheoslovacia a la 5

Noembrie 1919.se compune din 150 membri ale§i de guvern, din cari

60 patroni, 60 deseminati de organizatiile sindicale §i30 economi§ti.

acestui consiliu este foarte mare. Elavizul, la cererea guvernului sau chiar din proprieasupra tuturor problemelor economice de generala.

Legatura dintre parlament consiliu este foartePrerdintele Camerii poate delegati de ai ei la

desbaterile Consiliului poate cere inmisfile parlamentare.

Cu toate acestea Consiliul nu are un caracler con-sultativ.

am dela inceputul acestei expuneri,a avut un consiliu consultativ din 1907. El se

Superior al Comertului» avea urmatoa-rele atributiuni:

A. - La cererea Ministrului de Comert:a. - dea avizul asupra legilor, regulamentelor §1

tuturor chestiunilor caracter economic;b) se pronunte asupra interpretarii §i sferei

plicatiune a acestor legi;anteproecte de asemenea legi

arnente.B. studieze intern de export al cereale-

Ministerului masurile ce pen-tru buna organizare functionare; asemenea pentru

de import de export genere.

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE SI STATISTICE 17

C. anteproecte de regulamente relativela funclionarea:

a. - Mijlocitorilor autorizap;b. - Oboarelor, târgurilor de cereale de vite.

D. dea avizul asupra de târguri,sau oboare, ce va fi consultat Camera de Comerl

circumscriplia câreia se cere bâlciuluioborului.

E. studieze strâine, in care s'ar putea desfacerodusele de export ale României.

F. un anteproect de regulament pentrucrearea funclionarea muzee comerciale sistr5iniltate ,pie/e strâine legâturi comerciale prezente sauviitoare România.

Ministerului acele piele §i creareala organizarea lui.

G. - §i administreze, conform regulamen-relativ, muzeele comerciale ce s'ar creia de catre Minis-

ter ori altá localitate din

H. un anteproect de regulamenttiv la crearea comerciale române

Atributiunile acestor agenlii au fost:a. - De a studia din punet de vedere economic

cari suntb. - De a Ministerul curent asupra

merciale industriale a acelor piete asupra tarifului§i conventiunilor comerciale incheiate, asupra tari-

felor de transport, etc.;- a ajuta introducerea produselor române§ti;d. - a da Ministerului, la cerere, toate

de cari poate avea nevoe;e. - De a servi ca birouri de informaliuni, care scop

biroul de informatiuni din Minister va fi la dispozilia2

www.dacoromanica.ro


Ace§ti agenti comerciali onorifici §i se prinDecret Regal dintre români sau dupa recomanda-

rea Ministerului de Comert.Anteproectul de regulament respectiv a stabilit cu

nuntul drepturile §i durata functionärii, con-trolului Ministerului cauzele cari pot motiva revocareace nu se putea face decât urma unui raport motivat alnisterului de §i prin Decret Regal.

I. - adune din vreme, mod continuu sistemati-zeze materialul necesar intocrnirii tarifului §i la cere-rea Ministerului elaboreze anteproecte de tarif

J. - prezinte români din comisiuniletuite pentru pregitirea coonventiunilor comerciale, rapoarte

asupra articolelor cari trebuesc protejate deStatu lconvenent, atât ceia ce prive§te exportul acelStat, cât ceia ce prive§te concurenta ce li s'ar face prinprotejarea de import a articolelor similare.

K. - studieze diferitele propuneri fâcute de câtre Ca-de Comert, fie individual, fie congrese, refere

Ministerului de §i rnini§trirespectivi.

L. - dea avizul motivat asupra tuturor tarifelor detransport al - de ar fi aceste tarifepe câile ferate române, pe navigatiunea fluviali §i

Aceste avize se vor comunica drept niciun astfel de tarif nu va putea vigoare, deck o dezile ce acest aviz a fost cerut, de când se a

cere motivat urgenta când termenul se va reduce la o sip-

M. - tuturor ce i s'ar maicredinta legi §i regulamente.

Consiliul se compunea din 16 anume:a. - serviciului comertului meseriilor din Minis-de Dornenii;

www.dacoromanica.ro

SI STATISTICE 19

b. - *eful serviciului Industriei brevete¡or de inven-tiuni din Ministerul de Domenii;

c. - eful serviciului comercial al ferate- serviciului navigatiunei fluviale române;e. - Directorul sau Subdirectorul navigatiunei maritime

române, desemnat de Ministrul Lucrarilor lice;f. - Directorul sau Subdirectorul desemnat

Ministrul de Finante.g. Directorul sau Subdirectorul serviciului consular,

desemnat de Ministerul de Externe;h. - Un membru al Consiliului de de pe

Ministerul de numit de Ministerul de Domenii;- dintele Camerei de din Bucure§ti;k. - Un Secretar al unei camere de comert, numit de

nistrul1. - Din cinci membri români numiti de Ministrul

dintre consilierii comerciali onorifici, despre cari tra-articolul pe termen de trei ani, dreptul de a

fiAcest Consiliu a functionat preajma razboiului1913, care a cazut desuetudine.Mai târziu apoi, prin Regulamentul de organizare

functionare a Ministerului Industriei Comertului din 18s'a creiat un Superior al Economiei Na-

ca organ consultativ la Ministerul Industriei

Consiliul Superior al economiei nationale se:

a. - doi reprezentanti ai agriculturii,§i comerciantilor, de asocialiile profesionale;

b. - Un delegat al Bancii Nationale a României;- Doi numili de Ministerul Industriei §1

dintre Directorii de bgnci române§ti;d. - un reprezentant pentru chestiunile economice

www.dacoromanica.ro


din Banat, Basarabia §i Bucovina, recomandati de Sfa-nationale respective §i confirmati de Ministerul

la unificarea administrativ5,aceea de Ministru;

e. Directorii generali ai ferate coope-ratiei, statisticei;

f. - doi speciali§ti in §tiintele econornice,un jurist, numiti de Ministru.

Membrii delegati sau de drept, erau pe 5prin Decret Regal; nu se putea retrage de insti-

publice sau private de expirarea termenuluiputeau fi revocati decât raport pentru

rectitudine sau rea reprezentare a intereselor

Consiliul Superior al Economiei se convoca deMinisterul Industriei §i Comertului, care hotâra chestiunileasupra cirora urma se avizul sau cu stu-diul clrora fie acesta.

Consiliul Superior Economiei Nationale selucra cursul lunei Februarie.

El putea fi convocat ori de ori Ministerul cre-dea de cuviinfi, cursul anului.

plenare erau prezidate de Ministrul sautul sau.

Din membrii Consiliului se comisiuni specialepentru studierea diferitelor probleme economice cari

sarcina Ministerului.Aceste comisiuni convocate pentru a-§i da avizul a

ajutea directiunile §i serviciile deMinisterud putea cta uneel comisiuni lucreze in modpermanent.

in sau comisiunile avizul asuprachestiunilor economice de ordin studia sau provocastudierea problemelor econoznice nationale §i pregâteau rezol--

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE STATISTICE 21

varea sesiunea alchtuia §i expunea situasiamersul viesei econondce in cursul expirat; preghtealucrhrile pentru eu caracter economic dela fiecarepartament.

Lucririle definitive ale Consiliului §i avizele date sein foile oficiale ale

Superior al Economiei Nasionale a desfkuratoarecare activitate destul de intensi. Astfel, in sale

se regulat, s'a ocupat cu:A. - Darea avizelor proectelor de legi, pri-

vitoare

a. - Clasificarea cerealelor;- Camerele de de industrie;

c. - Camoele de agriculturh;d. - Camerele de munch.

B. - Apoi, diverse propuneri asupra multiplelor ches-tiuni caracter economic financiar.

C. - delegasilor Consiliul Superior deControl Indrumare, Uniunea Camerelor de §i

dustrie, Consiliul Superior al Statisticei, Consiliul SuperiorHigienei, Consiliul superior al apelor.

Cercetarea avizarea la miiloacele eficace pentruorganizarea aprovizionarea Capita lei.

Desi din 18 Martie 1919 aufost ratificate prin Legea din 27 1924 pentru o;ndrumare a economiei nationale, pentru rezolvarea

economice de ordin general, a functionat peacest departament Consiliul Superior al Economiei nationale,ai membrii au fost unii drept, deorganizatiuni asociatiuni caracter economic §i

de Ministru, prin regulamentul de punere aplicarea acelei legi, s'a determinat detaliu compunerea acelui Con-

§i modul de totu§i acest Consiliuactivitatea dupa 1926.

www.dacoromanica.ro

22 ANALELE ECONOMICE SI STATISTICE

Legea de organizare a Ministerelor din 1929 prevedefiintarea unui Consiliu Superior Economic pe Minis-sterul de Industrie Consiliu care n'a luat

Mai tarziu, apoi prin Legea din 25 Aprilie 1932 s'afiintat Economiei Nationale» ca organ consultatival guvernului, deslegarea problemelor economice, pePregidentia Consiliului de Minigtri.

Atributiunile acestui Consiliu erau:1. - studieze liniile generale ale politicei-

economice a Statului;2. - guvernului

legi caracter economic financiar, cu viataeconomici relatiunile economice externe.

3. - dea izul asupra proectelor de legi caractereconomic sau financiar.

Atari proecte intocmite de guvern nu puteau fi trimiseconsultarea Consiliului Legislativ, avizul Consiliului

Economiei Nationale.Aceleagi proecte din parlamentarO nu puteau.

fi trimise Comsiliului Legislativ, de a se fi cerutavizul Consiliului Economiei Nationale.

Daca termen de 15 zile libere dela data cnd s'a ce-rut acest aviz Economiei nu se va fipronuntat, proectul de lege putea fi supus Consiliului Legis-lativ.

4. - dea avizul asupra care era con-de guvern sau diferite departamente.

5. - dea directive asupra aplicOrii principiilor derationalizare normalizare a organelor economice publice.

Consiliul Economiei Nationale era compus din 25 membri,din cari 9 membri de drept 16 membri numiti.

Erau membri de drept:1. - Ministrul Finantelor;2. - Ministrul Agriculturii Domeniilor;

www.dacoromanica.ro


3. - Ministrul Industriei Comertului;4. - Ministrul lice al Comunicatiilor;5. - Ministrul Muncii, Ocrotirilor Sociale;6. - Guvernatorul Bäncii Nationale a Romaniei;7. - Pre§edintele Uniunii Camerelor de Comer;

dustrie ;8. - Pre§edintele Uniunei Camerelor de Agriculturä;9. - Delegatul Oficiului al Cooperatiei

membri erau pe termen 7 ani, princret Regal, propunerea Pre§edintelui Consiliului deni§tri, norme:

- doi Mini§tri de- doi fo§ti Mini§tri de Industrie;

doi fo§ti Mini§tri de ;

doi- doi industria§i;- doi agricultori;- doi

un specialist materie de transporturi;- un specialist materia sociale.Mandatele membrilor fi reinoite.Daca, din mandatul unui membru numit

ceta, mandatul noului numit la implinirea termenuluide 7 ani dela sau reinoirea mandatelor celorlaltimembri.

Dar acest Consiliu a avut soarta celorlalte consilii,sau trei a cazut desuetudine.

Economiei Nationale» 1932a cäzut desuetudine, aceasta se datore§te

cea din atributiunile sale - avizeleasupra proectelor de legi cu caracter economic - era faculta-

Actualul proect se prin aceia guvernuleste obligat avizul Consiliului.

www.dacoromanica.ro

24 ANALELE ECONOMICE SI StATISTICE

Proectul prezentat de guvern Senatului Con-siliul Superior Economic modelul institutiunilorracter consultativ.

Consiliul dea avizul asupra proectelor delegi cu caacter economic, financiar sau social, fiedin initiativa guvernului, fie ornesc din iniliativa arlamen-

Consiliul se din delegati deprofesionale.

La noi asocia/iunile profesionale nu au luat o des-voltare mare ca Occidentul Europei, pentru caputem gândi la alte reprezentiri acelea ale Camerelorprofesionale.

Trebue recunoa§tem de Camerele profesio-anumite asocialiuni destul de bine organizate.

Ne la a inclustria§ilor din Româ-nia sau la Sfaturile negustore§ti. Acestea nu ar aveade a exista, Comere le de Industrie dar mai alesUniunile Carnerelor rolurile pentru care ele aufost create. Din aceste motive am socotit necesar se

cu proectul Consiliului Superior Economic proectulpentru modificarea Legii Camerelor de Industrie Comert.

Pe de parte nu trebue sunt grupuri pro-fesionale, care nu se gisesc organizate §i ar urmaca ele nu fie deloc reprezentate. Deaceia am socotit necesarca cele trei Camere organizate prin lege, sä fie astfel alcituite,

toate profesiunile spune cuvântulrea problemelor care ating, mai ales fiecare Uniune este

trime§ii la Consilii dupa specialitaitilestabilite de lege.

Suntem convin§i felul acesta Sindicateleprofesionale vor da lupta pentru a-§i trimite oamenii

Camerele profesionale, pentru ca prin mijlocul acestaajunge reprezentantii Consiliul Superior

www.dacoromanica.ro

STATISTICE 25

astfel exercite eontrolul necesar asupra le-gislative a

Consiliul va avea trei sectiuni: una pentrudustrie, una pentru agricultura una pentru

El va lucra seqiuni pentru problemgle privitoareramura de activitate economia, de care serespectivâ va lucra pentru problemele generale, care

economie

Uniunea Camerelor de nu a luatLegea Camerelor de prevede unui asemeneaorgan.

In proectul de s'a previlzut delegarea elementelorcitore§ti de Uniunea Camerelor ce va trebui se

dupa efectuarea alegerilor. In felul acesta Con-siliul Economic se va prezenta realmente ca un organ repre-zentativ al tuturor factorilor economici.

Superior Economic va avea caprimul rând de da avizul asupra proectelor de legiracter economic sau financiar.

Evident acest aviz fie dat asupra fon-dului economic al proectului, nu asupra formei juridice, cecade atributiunea Legislativ.

va avea deci a se asupraunui proect de asupra scopurilor pe care acel

le asupra mijloacelor tehnice de realizare. Tot else va pronunla asupra repercusiunilor ce vortea avea proectele de legi prezentate lui spre avizare.

Având vedere caracterul reprezentativ al ConsiliuluiSuperior Economic, s'a dat atribu/iunile lui dreptul dea face propuneri din proprie, atâta vreme

economice, cu care delegalii lui au contact decare zi, impun necesitatea unor anumite dispozitiuni legisla-tive.

www.dacoromanica.ro


Consiliul Superior Economic avizul asupratelor de tratate §i cu caracter economic,reprezentantii factorilor de productie sunt mai indicatiaprecieze efectele valoarea unor astfel de convenhiuni.

industria §i agricultura sunt inte-resate la incheerea conventiunilor ecomerciale, s'atit necesar ca reprezentantii ia parte chiar la tratareaincheerea unor asemenea conventii, de ori guvernul vaface apel la ei.

Rolul acestei institutiuni fie dintre cele maiinsemnate rosturile economice prin felul ei deganizare, prin atributiunile ce-i sunt date prin legea de

Din acete motive se cere ca avizele emise de Consiliunu numai un caracter critic, negativ, cipunerile practice pentru implinirea scopurilor economice

legiuitor, care fond sunt menite tocmaipe aceia pe cari sunt reprezentantii corpurilor profesionaleeconomice.

Mai atâta, guvernul poate face apel la Con-siliul Superior Economic pentru solutionarea diverselor pro-bleme, cari prin natura sunt mai apropiate de

interesele reprezentantilor vielii economice.Deciziunile Consiliului Superior Economic se iau cu

joritate de voturi.S'a socotit i opiniile separate pot cuprinde sugestiuni

utile si critici intemeiate din aceste motive s'a cerut ca elefie trirnise cu avizul, ele

o cincime din voturile exprimate.Conducerea este unui Prerdinte si trei Vice-

Consibul va lucra pentru chestiunile generaleplan, pentru chestiunile speciale pe sectiuni, sec-tiune de unul din care a re-prezenta respectivá.

www.dacoromanica.ro

51 STATISTICS

Evident Consiliul este pus submului Ministru, de câte ori acesta va lua parte la sauva delega pe un alt membru al guvernului pentru a participa

numele Consiliul va fi prezidat de Primul Ministrusau delegatul

Pentru a Consiliului precum pen-tru administrarea fondurilor s'a creat un comitet compus dinpatru membri de Consiliu, care dea socoteala

activitatea plenului Consiliului; iar pentru docu-mentarea sa ,un de studii cercetgri

Celelalte chestiuni de organizare a ConsiliuluiSuperior Economic serviciile sale auxiliare,rezolvate pe cale de regulament.

www.dacoromanica.ro


REPREZENTAREA IN ACTUALA

A DIN ROMÂNIA

Avocapi . 175Agricultori . 36Proprietari . 5

Profesori 21

Profesori universitari 20Medici 20Ingineri 16

Ziari§ti . 1110 (1 pensionar)

titutori 8 (1 pensionar)Preoli 8ComercianliDirectori banca . . 6Ad-tor delegat . 1

publici . 44

Directori Soc. 3

3

Militari 2Conferentiari universitari 2

Sculptor 1

Geolog 1

Consilier eparhial

Total: 385

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE STATISTICE

REPREZENTAREA PROFESIONALA INSENAT AL

27. . . 49

Agricultori . 22

Profesori universitari 21. . . 17

Ofiterii rezerv . 14Profesori secundari .

Industria§i 10

Institutori . 8Proprietari . 8Medici . 7InOneroi . . 6

Ziari§ti 5

publici . 4. . 4

Comercianti . 4Directori 3

. 3Farniaci§ti . 2

. 1

Functionar particular . . 1

Total: 227

www.dacoromanica.ro

PARTIDE POLITICE, DOCTRINEECONOMICE CURENTE SOCIALE

IN STATELE-UNITEde VASILE VASILIU

Când 1918, Rusia devenise, revolutiei,un vast laborator petnru teoriile comuniste, restul omenireiprivea suspiciune progresul republici. Aceastäsuspiciune era de experienta comunisticontinea sine un germen de activa propaganda, care aveascop introduca paradisul comunist restul omenirii. Expe-rienta era nu economica, ea implica oprefacere afectând cele mai elemente ale

moderne: familia religia.De la Martie 1933, omenirea cu

atentiune experienta americana. Cauza acestui interes excep-tional, trebue importanta pentru restulomenirii, a pe cari republica americana leblemelor economice, precum natura a acestor

Pentru era delaun atac viguros decisiv impotriva structurei ca-

pitaliste. Ea nu nici din genneniinu avea nici de a se impune ca o mi§careInsistentele depuse de unele cercuri financiare

diplomatice straine, pe Roosevelt, pentru a-1 determinaaccentueze cooperarei internationale, nu au dus la

rezultat.Mai mult, ocazia confenntei economice mondiale, el

a aratat punctul de vedere care era esentä unul na-pur.

www.dacoromanica.ro


Experienta de Roosevelt cleci cadrulprincipiilor americane, conceputa liniile ei principale,

o solutiune a problemelor specific americane.Literatura care s'a State le-Unite asupra accstei

noi ere, «New Deal», e imensa. Unii autori au ase-muit-o unei revolutii pa§nice, altii i-au atribuit

chiar colectiviste nu putini erau convin§i noulpre§edinte va uza de popularitatea sa pentru a introduce unfascism «sui generis», pentru Americani. Roosevelt parti-zanii lui, pe de alta parte, explicau nouile reforme ca o reac-tiune a opiniei publice impotriva unor abuzuri defecteganice ale sistemului capitalist, ca noi erede libertate economica.

De la 4 Martie 1933, popularitatea lui a mersspre anului 1934, prosperitateade toti, nu se ivise Un oarecare progres

era parte reforme, unite ou un revirimental economice, cari deja in faza de ref acere

din Aprilie 1933, o oarecare ameliorare aindexului de productinne, o urcare a preturilor, o majorarea venitului national, §i o a Situa-

nesatisfacatoare. 1934,popularitate a lui Roosevelt initul carevaluia sa dispara pe

sunt supuse unui critic, uneorilent, de economi§tii legati concuerntaiace este mai gray, a fi atacate justitie ca anticonstitu-tionale. Dupa o serie de dificultati partidului incare Roosevelt are mai partizani deck adepti, Congre-sul suspecteze propunerile inflationiste ale Pre§edin-

§i diminueze prestigiul, §i efieacitatea refor-Loviturile cele puternice le-a 1935

la inceputul lui 1936 din partea Supreme de Justi-Curtea declara Mai 1935, neconstitutionale

dispozitiunile din Legea pentru refacerea (N. R.1936, (A. A. A.),

cari prin natura constituiau partea cea mai ori-din tot programul economic.

In decursul depresiunii s'au format consolidat inopinia publica curente politice determinate concep-.

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE STATTSTICE

economice §i sociale ale initiatorilor acestoraprecum §i faptului in mai bine de doi ani jumitate Roo-sevela nu a putut reintroneze americane pros-peritatea din 1929, o mare parte din observatoriitice cu scepticism realegerea sa ca

acesta; merg nai departe §i chiar de-mocratii nu vor mai propune realegerea lui Roosevelt.

determinam atitudinea partidelorfala problemelor de publica ridicate de depresiuneaeconomici, am rimas surprins de lipsa unei politici unitare

la Republicani i la Democrati. Acest fapt m'adus cercetez ideologiei partidelor politice pentrua determina in ce de baza constituemoniul exclusiv, precum in ce econo-mica a a putut influenteze aceste principii.

Partidek Politice.

Viata a Statelor Unite a fost in decur-de mari parti-de politice: Democrat Repu-

blican.In 1789. Washington, primul pregedinte al Statelor Unite,

formase un cabinet care representa toate curenteleinteresele sectionale ale primelor State ce constitiau Uniunea.

fondatorii cnstitutiunii de acord asupra punc-telor a formei de redactare a principiilor, nu totierau de acord asupra itnterpretarii dat acestor princi-pii. In timpuri mijloacele de transport comunicatieerau extrem de reduse. Configuratia geografica intereselecale pledau pentru mentinerea constituirea de State

autonomie suveranitate. interesereau un guvern Federal atributiuni puteri limitate:porturile strainatatea siguranta

Cabinetul lui Washington cuprindea sine pe cei doimari oameni politici ai Statelor Unite fondatori ai celor

partide politice: Jefferson Hamilton.chiar 1789, Jefferson, ficea

scrisoare lui Washington, principiile nouluipartid Democrat, denumit la 1.810 Republican.acestui program consta <<marirea controlului direct al opi-

www.dacoromanica.ro


publice afacerile guvernului, lärgirea dreptului devot, lirnitarea puterilor guvernului federal §1 pästrarearilor reservate de Constitutie Statelor». Enuntarea acestuigram, care pentru vreme a fäcut parte dinideologia partidului democrat, are originea actiunea e-

a Federali§tilor. Ace§tia, precursori aide mai au luptat energic pentru märirea puterilorvernului Federal prin: crearea unei bänci centrale, a unuisistem de impozite a unei armate puternice.

Partidul Republican se mult la 1859,pre§edinte ales pe lista Lincoln. Dela 1800

la 1860, istoria a Statelor Unite se confundaacea a partidului demourat, singura exceptie a unui pre§e-dinte a controlului Congresului -- Par-tidul lui Jefferson a condus destinele epoca cea maigrea pentru desvoltarea ei, epoca care preocuparea

era de a cunoatte explora intindereamântului pe care träiau, de a cu riscul vielii atacurileindienilor, de a defri§a, mari consolida un teritoriu imens

sälbatec. Era firesc ca adeptii acestui partid se iden-tifice §i legati de nevoile de

Dela 1860 la 1932, State le Unite au fost guvernatede Republkani cu exceptia a trei pre§edinti, care tre-bue amintim pe W. Wilson, cunoscut pentru ideile luigresiste.

doctrinei partidului Republican dela 1860 ladepresiunea

Care era programul §i ideologia partidului republican §1a evoluat la declan§area depresiunei economice

1929?era partizanul unui de Princi-

democratice nu reprezentau pentru el o valoare practicä,reprezentantii nu aveau nici pregätirea

nici problemelor mari de Stat. Consecintaera un guvern federal puternic pentru ca acesta, prinelementele sale de pe drumulbun destinele cu partidul republicancepe a grupa irnprejurul pe representantii industriilor,

3www.dacoromanica.ro


ai pe intreprinzlitorii de ferate, Limpdevine partidul Statelor industriale din nord. In situa-

acestuia actiunea de consolidare atereselor prin utilizarea puterilor legislative ale guvernuluiFederal. Astfel dispoziliunea carevernul Federal avea dreptul de a percepe iinpozite,mai pentru a prevedea pentrurarea national», a fi ca mult prea

pentru atributiile acest punct,a avea un caracter fiscal sub presiunea

industriale, un caracter economic, protectionist. Unalt principiu - anume acel al apararii industriei nationale

deci consacrarea, prindipiu care era complectdezacord interesele Statelor din sud §i centrul esen-

agricole. sclaviei Statele din sud, constituia, pede alta parte, o de continue viata politici a

fricliuni care au rasboiul civil, des-fiintarea sclaviei tot cuprinsul Republicanii au condusdestinele epoca cea mai a istoriei ame-ricane. Dela Statele Unite marilor puteri,

inceputurile secolului al 20-lea, desvoltarea tehni-forta de productiune resursele ne-

limitate materii o ca tara cea mai prosperadin lume. desvoltare, precedent trebue

cea mai mare regimului economic de completihertate, lipsei de traditie, naturale mai presus detoate geniului mecanic spiritului intreprinzator al poporu-lu american. tot acest rastimp, opinia publica nu vedea niciun motiv de a partidului dela guvern. Pe departe, republicanii cautau atribue progresul principii-

de libertate economici.Politica de protectionism a continuat, pentru a asigura

dustriei din nord, avantagiile Inuit dorite. In timp, atri-butiunile guvernului Federal erau mentinute in formadestul de rudimentara, pentru a nu constitui o joculliberei concurente a formarii organizatiuni monopo-liste. Sub masca libertati economice America a pro-dus poate eel mai puternic sistem de organizatiuniliste, dupa Germania. producator a fostaproape anihilata, prin distrugere sau

www.dacoromanica.ro


Sistemul economic in asamblul lui, functionarabil, puterea de consumatiune a maselor necontenit sti-

resursele naturale oferind continue perspectivepopulatiunei In accentuati Puterea trusturilor amarelor organizatiuni financiare e violent de Roo-sevelt, primul §1 ultimul pre§edinte republican reactionar. De§i

apoi al mmi partid, care avea la con-curenta Th. Roosevelt constatase aceste organi-zatiuni economcie pe punctul de a depki chiar de

a guvernului. Mai mult, elmulte defecte de structura, care realitate se traduceauopresiunea a rnilioane muncitori, prin specularea

atorului american.legiblatie contra trusturilor, iar

aceea legislatia economica din timpul W. Wil-son. Dupá räzboi, opinia readuce la putere pecani, cari eu toate piicatele representau pentru ameri-cani, timpurile de prosperitate; 1932, dupä unplect e§ec al pre§edintelui Hoover de a depresiunei,sperantele indreptat din democrali, inspecial Roosevelt, personal.

Doctrina Republicanilor.

In ce se gäsau principiile partidului republican in1932, dupa trei ani de crizä?

Rizboiul mondial a produs multe o släbire amului democrat in intronarea de dictaturi. Demo-

cea mai dovedea a fi cea mairesistentä. Depresiunea economicA constituia la ei o

de ingrijorare, mai toate ea acondus o a sisternului representativ §i la o a

executive. Pe de alti parte,festate sub forma de contractare a veniturilor productiunei,

a §omajului diminuare a puterii de consumatiune,pun pe prim plan problemele sociale. Partidul republican,partidul bogati, partidul industriei, al finantei, al

nelinaitate, al monopolurilor al trusturilor, nutransforme guvernul Federal instrument de

securitate de ajutor financiar controlwww.dacoromanica.ro


al economiei private. Guvern federal puternio era idealulHamilton, partidului a unora din succesorii

conceptie a fost interpretata de republicanisensul de cooperare ajutor pentru dezvoltarea industriei pri-vate epoca de penetratiune. Cooperare pentru defri§areaterenurilor virgine, pentru a sträbate cu ferate, ajutorpentru a-i acorda tarif protectionist, jar nu a protejaclasa muncitorilor, a salariatilor, a micilor producatori, saupentru a garanta de ori salarii adecuate.Toate acestea intrau atributiunile industriei private.

Ruperea echilibrului procesul de productiuneconsumatiune a släbirea considerabila a structurei de cre-dit. Convins partizan al principiilor economiei clasice, Hooverconsidera procesul de investitiune de

oricärei a vietii Consumatiunea bunurilorera un proces secundar, o a productiunei. D'aci ne.voia de a ajuta structura credit industria pentru a sti-mula, ori in cel mai caz a dene. Societatea de Refacere (R. F. C.),su bel nu avea alt scop decât de a reface a asanadustria, pentru a pune mi§care procesul productiune.Guvernul nu trebue intervin procesul economic,.

nu e nici competent §i nici nu trebue intre incu initiativa privatä. urmare teorie a

Hamilton, care pleda pentru un guvern federal forte, a ajuns,in interval de peste o de ani sub influenta eco-nomice, fie inversatä. In schimb, conceptia protec-

a fost la extrem urcarea a tarifu-lui urcare care a culminat Grundy-Sanoot-Hawley-Act 1930, considerat drept cauza a inäsprireiporturilor cornerciale dintre decursul depresiunei.

Sprijinind ideia unui federal cu limitate,republicanii intacta a drepturi-

Statelor, ce e contradictie primele principiidela 1810. acele timpuri, mentinerea drepturilorera de de lipsa mijloacelorrapide de transport comunicatie, de consideratiuni geogra-

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE STATLSTICE 37

fice. Progresul technic §i economic timp toateaceste neajunsuri unificase mare trebuintele camentalitatea americanilor. Totugi, interesele industrii

a drepturilor Statelor,e mai domini un Stat, deck politica guvernului federal.

reacfiunea Roosevelt.

doctrinei partidului Democrat nu e mai putinde contradictii. dela nevoia de a

tora State le agricole, democralii au fideli tarifelorzute pentrua nu astfel preturile pentru a nu desavan-taja agricultura. In schimb, reducerea puterilor guvernului fe-deral, de Jefferson, s'a transformat

actiune de centralism.redugi politicegte, tot decursul perioadei

de progres technic economic, au urmarit de aproape neajun.surile produse sistemul capitalist Inlaturareaindividului ca economica producatoare instituirea deorganizatiuni monopoliste, constituiau pentru adeptii politiciai lui Jefferson o calcare a principiului pus de ace-sta: «drepturi egale pentru nici un favoritism pentrumeni». Concentrarea averilor nu era, pe

parte, deck consecinta a concentrariinei. Consumatorul nu fusese aparat de nici un guvern federal,iar societati care ajunsese monopolizezeliunea articolelor de prima necesitate, - ca gazul, electrki-teatea - nu se ingrijeau deck de marirea productiunei.niunea chiarpresiunea nu a avut de efect de a schimba mentali-tatea znetodele de actiune ale republicanilor. Pestetrehni din activitatea a remarca Roosevelt inMartie 1933, era in 1930 de 60 socialigti, timp cerestul de peste trei americani aveau controlul aStatistica veniturilore mai contrastanta. In 1929, peste patrumilioane contribuabili aratau un venit de $ 18.785 milioane,sau din venitul timp ce 38.889 americaniaveau venit de 6.414 milioane $, sau 1/4 din tot venitulpersoanelor fizice. Pentru satisfactia publice äprincipiilor moderne care cer impunerea dupa puterea de

www.dacoromanica.ro

38 ANALELE ECONOMICE $1 STATISTICE

State Unite au introdus din 1913, impozitul pro-gresiv pe venit. Cu toate acestea, progresivä nu aatins cote adev4rat urcate decât timpul räzboiului

când maximul pentru veniturile de peste un miliondolari nu a In conditiuni, progresiuneanu putea efectul de unii §i

formatori sociali, anume de a o redistribuire a averilor.Procesul de acumulare nestingherit, pe de alti

parte §i pe succesiuni, nu representacote destul de importante.

In fata acestei care era contradictieprincipiile de egal oportunism pus de Jefferson,

democratii au ansat un program pronuntat caracter deinterventionism. De datá, 1932, sesea fata incapacitätii republicanilor de a face depresiu-

§i de a da o solutiune acceptabila de marea ain

Depresiunea aruncase pe un de12 milioane la ace§tia pe fennierimarea masä a functionarilor ce sufereau de pe urma politiceideflationiste adoptate de Hoover, majoritatea entuzia-

care a adus pe democrati la guvern.Nu cadrul acestui articol de a cerceta mod

programul economic i financiar al Pre§edinteluiRoosevelt E necesar totu§i generale deo-sebirea de fafá de predecesorul -Hoover. Din multe puncte de vedere se poate spunenea lui Roosevelt a constituit o continuare a eforturilor depuse

an de guvernare de Hoover, pentru a opriprocesul de deflatiune.

Roosevelt atace structuri eco-nomic a sale aspectele sale diferite, cu obiectivebine determinate: a) ridicarea din marasmul economiccauzat de depresiune, b) refacerea structurei ecanomice-americane pe totul alte baze. Prima parte a reformelorma aibá un caracter temporar, ce cea de a doua,

1) Pentru politica a se vedea articolul nostru: Latique du Gouvernement Federal Americain la depression, in Re-vue de Science et Legislation Financire, Dec. 1935, p. 557 et

www.dacoromanica.ro


pentru o aplicare 'de mai durati, constituia oreactiune impotriva clasicismului econo-

dus la extrem.Spre deosebire predecesorul Hoover, care dusesela un punct, o de mentinerea stabi-monetare, ecliilibrul bugetar o reducere a

in de jocul liber al cererei a o-fertei de posibilitatea de Roosevelt vedea remediereadepresiunii procesul al urcarii preturilor sti-mularea puterii de cumpirare a maselor. Procesul de

adoptat de Hoover era extrem de anevoios, nepopular,presupunea o reducere a standardului de al americanilor.Nimic nu putea fi mai agreabil americanilor deckla turi e dinainte de depresiune, la restaurarea

de consumatiune. In restului omenirei care setea devalorizare, Roosevelt era elpoate prescrie administra cu efect magica dea reintrona prosperitatea dinainte de 1929, prin urcareavelului preturilor. Operatiunea pentrua fi efectiva atingeamai multe domenii: monetar, economic pur, social.

1) Prima operatie vederea liberarii dedicile pe care o le pune calea oricarei expe-

de acest fel, deasemenea pentru acesitatea de a un buget echilibrat, consta

a devaloriza moneta '). Congresul a acordat Pregedinteluide devalorizare posibilitatea limitate,

truck Trezoreria putea emite - atunci acesta vanecesar pentru reugita reformelor sale -acoperire valoare de 3 miliarde dollari( de dispo-

Pregedintele nu a uz).2) A doua parte a programului a nolui pre-

a constat introducerea a reforme de opentru structura economica americana post-beli.

Prima se referea la industrie e cunoscuti sub deNational Industrial Act (N. R. A.) sau Legea pentru

iar scopul ei imediat era de a institui un controlguvernamental industrie. Acest dontrol a fi exercitat

1) Ordinea care economice descrise in articol nuacea care ele au (oat propuse adoptate de Congres.

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE

prin hitroducerea de norme obligatorii pentru fiecare grupde activitate economica: industrie, banci, etc. Nor-mele la constau de salarii minime, orede lucru reduse, fixare Obiectivul marturisit alacestei reforme era de a efectua o redistributie a dedesfacere fel rnuncitori se de o situa-

mai In timp, reforma tindea larea puterii de consumatiune a inaselor, prin trecerea asupraacestora a unei apreciabile din venitul national care

ar fi celor cu suficiente mijloacc,cari fi tezaurizat. Partizanii lui Deal», considerau

deosebi sale de durati§i mult ca un atac direct impotriva structurei capitalisteamericane.

A doua privea direct agricultura. Legea pentrutnenajarea Agriculturei, (Agricultural Adjustment Act.) poatefi considerata ca exemplul mai representativ alguvernamentale de al nivelului preturilor. Fermierulamerican aproape nu participase de la cre§eterea con-

a venitului na4ional 1922 1930. Pentrureface capacitatea de plata de cumpgrare timp,trebuia ca nivelul preturilor pe care guvernul voiazeze, se ref ere la o de relativa stabilitate a aces-tora. In acest scop s'a admis ca toate eforturile guvernuluifie indreptate scopul de a urca preturile produselor agrico-le la nivelul celor din perioada dintre August 1909 §i lie1914. In se pare preturile produselorgricole s'au la un nivel remuneratoriu de celeindustriale aportul agriculturei ansamblul economieimericane a fost apreciabil. Metoda pentru a ourcare a preturilor, a constat productiunei.

reducere a era benevola,cultivatori prhnind schimb o indemnizatiearenda pentru intinderile lasate necultivate. In afade aceasta, acei fermieri care acceptau planul guvernului sebucurau de avantajele de credit procurate prin diferitele agen-

create guvernul federal.3) Structura creditului era prin continuarca

operatiunilor Soc. de Refacere Economica, dever, pe o mai prin intensificare aasistentei

www.dacoromanica.ro


pentru ferate, Banci, institutiuni de asigurareProblema a datoriilo ragricole a fost prin

lui Farm Credit Administration, care a fostla 2 miliarde de dolari vede-

-rea finanfärii datoriilor agricultorilor. ce privegte datoriileurbane, o institutiune tot atât de tot cu resursede 2 de dolari a luat primavara anului 1933.Obligatiunile ambelor institutiuni de sus erau garantate

intregime de guvernul federal.4) Mai dearte, pentru a accentua caracterul democratic

al reformelor sale in deosebi economicii caredeosebia de predecesorul Pregedintele Roosevelt inaugu-reazá un program de lucrari ublice valoare de 3

Acest program avea drept prim scop de a aju-torul milioanelor de a astfel, pe posibil,

demoralizator al ajutorului direct «relief», acordat§omerilor.

Roosevelt, prin luate, ne apare ca un convinspartisan al teoriei dupa care depresiunea economica a fost

de supraproductiunea bunurilor. Intreaga preocu-pare a reOmului interior republican-capitqlist,§edintele, a constat a puterea de productiune aRezultatu le State le Unite produc mai mull deck pot absor-bi, iar de o a in strainatate nu poate fivorba. De aci de o noua orientare economica. Consuma-

aci aproape uitat, devine teoria lui Rooseveitfactorul principal. Puterea lui de absorbitie trebue

acest chip - sustinea Roosevelt - se va putcapune migcare intregul proces economic. Toate dispozitiunile

caracter leOslativ, amintite mai sus, au la bazapreocupare. In acest mod, reformele introduse un

aspect definitiv social, pune salariul protului §i a celorlalti factori ai procesului Repu-blicanii, cari se confundau cu economiaprocesul economic ca pornind dela initiativavia - profit prin productie sporita, eventual reducere alui de productiune când cererea pentru articolele produse jus-tifica o atare politici. In teoria lui, Roosevelt cu fixa-rea salarului a pretului de desfacere, rilmânând ca

faca calculul noua repartitie a celorlalte ele-

www.dacoromanica.ro


mente ce de cost - inclusiv profitul -suficient pentru continuarea productiunei.

Concluzia prima ce se consideratiunilesus e Roosevelt a initiat un sistem economic

zat pe prioritatea consumatorului. Nu putem nu amintimocaziune critica cea mai fondati ce s'a adus acestei

teorii de economi§tii americani §i aceea stimu-consumaliunea aspectul ei cunoscut sub numeel de arti-

cole de - oconsume's goods», - Rooseveltefectele depresiunei economice

ment al activitätii economice al pentru productiune-«producer's goods»-. In fapt, cea mai considerabila

a fost tocmai acest al doilea com-partiment economic, care produce: automobile, ma§ini, unelte,materiale de constructiune tot ce are caracter de durabili-tate. De aceste bunuri lumea se poate dispensa mari

timp de crizii. In schimb, compartiment, albunurilor de consumatiune este mult mai putin elastic,

el cuprinde articole prima necesitate. faptsituatiunea din acest compartiment s'a de

partizanii regimului sus-procesul economic va urma un

se a ajunge la stimularea cererei pentru produsele necesareviitoare.

In de aceste reforme caracter eminamente eco-nomic, de ajutorarea muncitorilor

a salariatilor, Roosevelt a inaugurat un rogram pentrureglementare aconflictelor de pentru instituireasistem de asigur5ri, Statele Unite gäsindu-se multrilor Europene

Intregul program al lui Roosevelt represint5 reacVunea ce-§i impotriva celor putini puternici.

lupta regim impotriva unui sistem eco-nomic nedrept marea masa a populatiunei siirace. Mijloa-cele alese - singurele la - au fost le-gislative, autoritatea §i puterile, devenite aproape discretio-nare, ale guvernului federal. Dela un rol relativ timid debitru, multe cazuri neascultat, guvernul federal trece, subregimul democratilor, la rolul de regulator al economice,dep5§ind interventionism in

www.dacoromanica.ro


a Stat. Mai aplicate auphit chiar sfera de actiune de

Roosevelt au grupat luiregimul republican, care vedea structura amenin-

de eficacitatea nouilor reforme. Lupta agres, partizani ai preluareaunora din atributiunile Congresului nu eeu principiile americane cu prevederile

Mai departe, la lui 1935, Curtea SupremiCasatie, de un proces care se guvernul

federal nu dreptul de a bate moneta a-i determina con-el nu are dreptul de a cauza prin acest

pagube detinatorilor de titluri de ale In nu seputuse dovedi neplata aur ci hrtie a rentelorprodusese vreun prejudiciu, nu s'au acordat niciun felde despagairi. Deciziunea o dezavuaare aformei monetare. Faptul ea a fost data de cincicontra patru (Curtea Suprema State le Unitemagistrati), doua conceptii diferiteasupra unor principii constitutionale150 ani. In Mai on nonproces, produce o deciziune care consecintele ei reprezin-

un moment istoric pentru evolutia a SteatelorConflictul, de dati, privea dreptul guvernului

deral de a reglementa activitati ce cad sfera detate a Statelor. Curtea Suprema a guvernul federal nuare dreptul dupa Constitutie de a introduce coduri care

efectueze comertul diferite State. DeciziuneaSupremä distruge de datii partea cea mai importantamai din Reforma pentru Refacerea Industriala. Altreilea atac reusit, indreptat impotriva edificiului economic alPrerdintelui constitue a treita memorabil a CurtiiSupreme, ce prive§te validitatea reformei agricole (A. A.A.). Precum se pentru a putea preturile agricole,guvernul american introdusese impozit pe transformareaproduselor agricole. Acest impozit acoperea mare parte su-mele pe care guvernul le celor ce acceptase reducerea

In urma atac, doua din cele refor-me economice §i cu semnificatie pentru

www.dacoromanica.ro


Statelor-Unite, au fost anihilate. Ratiuneaprim interpretarea a Constitutiei

"cane, care curinde dispozitiuni precise ce prive§te suverani-teatea Statelor §1 Guvernului Federal. Potrivit acestordispozitiuni, Guvernul Federal nu poate legiferacare atrag suveranitatea Statului, in spetele de mai susterie de fixare de sau de stabilire de imozite pentru

catgorii de contribuabili, lucru care constitue o prero-a Statelor. Pentru un cercetator mai initiat, deciziile

de mai sus reprezintO mai malt deck o interpretare atexte de concepute epoca (1787) care nu se

punea nici-una din problemele sociale economice care fri-azi State le Unite. Ele rezistanta a

conceptii de liberalism economic profund ne-de mare a consumatorilor; mai hipta

doua generatii, care a beneficiat de prosperitatealui §i alta care nazue§te ckre oportunitati mai

ckre o grijä mai accentuata a guvernelor soartaIn acestei aspre a Curtii Supreme se poate

spune reforma se ele-ei esential; dreptul guvernului de a interveni

procesul economic misura care Pie§edin-tele §i Congresul actionase mai bine de doi ani.

Cenzura Curtii Supreme a pus pe primal plan nece-sitatea modificärii Constitutiunii se pare Roosevelt vaobtine inscrierea acestui punct platforma a demo-cratilor. Intre timp el a obtinut o leOslatie pentru mentinerea

a §i a sporit bugetul pentru a continuareforma cu ajutorul fondurilor GuvernuluiIn cazul in care democratii ca punct de plecare modifi-carea constitutiunii sensul care se partidul

va lupta pentru un guvern federal puternic scopatributiuni mult mai extinse, o mai

de interventionism de Stat economica. In acestmod, partidul democrat adopta politica republicani!or dela1810 dupa cum a facut-o sub Wilson 1918. Asistam astfella o schimbare de conceptii, de elementece nu puteau fi previlzute de Jefferson acum aproape o

zeci de ani. In republicanii dati

www.dacoromanica.ro

ANALELE STATISTICE

ai unui federal centralist §i de elita, au trecut.tabara adversa §i pentru mentinerea intacta a

individuale, a drepturilor Statelor, a concurentiiinitate.

Curente sociale.

Ca mai toate depresiunea economica a avuttul de a stimula State le Unite, imaginatia multora pentrua produce mai multe solutiuni menite scape deEconomigtii au fost discreditati, pentru

erau contradictie unelemenii politici precum marea a celorblemele monetare economice, cereau solutiuni simple, ugorde cu efecte imediate. Singurii care nunici macar depresiunii - demagogii - sesizândginatia celor speculând timpincapacitatea oamenilor politici dezacordul dintre eco-nomigti, au canalizeze aceste nemultumiri, creindadevarate de stânga.

Exista actualmente State le Unite doua asemenea curen-te miai principale din care condus anul tre-

fostul Senator Huey Long, de preotul Cough-lin din Detroit.

Programul partidului de Huey Long, pentruredistribuirea averilor.

Organizatia fostului sanator Huey Long, are drept scopde a realiza o redistributie a averilor, iar programul lui enoscut sub de: «Sharethe-wealth program». planeconomic a fost determinat de acumu-

fenomen specific structuriieconomice a Americii de Nord. Pentru a realiza o mai justadistribuire a Huey Long inscriseseprogramul lui confiscarea tuturor care tree de 2milioane do dolari distribuirea restului careau mai de 5.000 dolari. Dupa calculele de el,.

www.dacoromanica.ro

46 STAT1STICE

avutia poate permite repartilia unui capital de 5.000dolari de cap familie, din surplusul ce va rezulta din con-fiscare; mai decât se §i un venit anualfiecirui cap de familie de 1.500 dolari, pentrucurente. Standardul de al cetktenilor americani va fi -in acest regirn - mai ridicat pentru cincimii de dolari vor o confortabill cu automo-bil, radio §i probabil de transformarea atemperaturii case. In toate State le se vor Univer-sitáti de Stat tinerii vor avea toate de studii

confort nici-o Idealul lui era caprin Universitate.

In acest mod, Huey Long, era convins va toatedefectele sistemului capitalist va introduce o

oportunitti in deosebi cu venituri egaledela

Programul lui Huey Long nu e nici coanunist nicisocialist. E un program radical lipsit de baza §tiin-

premizele puse §i efectele anticipate.Mai el ne concluzia autorul lui nu era

fainiliarizat cu procesul economic de productie §i distributieal bunurilor. Redistribuirea averilor a fost discutati pe largde economi§ti. mai eficace arealiza o oarecare egalitate de oportunism pentru apiedica acumularea de averi consta a mári impozitele pemoteniri, eventual a ajunge la confiscare pentru sumele ce

un oarecare maxim. redistributie agei averi nu va putea introduce fericirea pe pimânt, §iegalitatea oameni. raportul stabilit vafi modificat a doua zi efectuarea reformei. Dar nese-riozitatea apare atunci când

succesorii lui cred mecanismul economic nu va suferimodul lui de functionare depe urma acestei redistribuiri.

Mai ei par a fi convin§i venitul national va cre§teatare va fi stare garan-

teze minimul de 1.500 dolari pentruAutorul acestui plan e un personagiu care a avut o ca-

riera Ridicat dinteo familie modesta, Huey Long,ajunse scurt timp creeze o popularitate Inunei manevre abile, a fost ales guvernator Statul Loui-

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE 51 STATISTICE 47

siana, untie in scurt un detaturä. dearândul ridiculizat ca personagiu maimult umoristic, el a ajuns anul trecut, prin misticisrnuldemagogia ce o exercita asupra maselor fie rivalul maide temult al lui Roosevelt. De§i ales senator pe lista democra-

popularitätii de care se bucuraa dus ultima sesiune a congresului o acerba im-

potriva lui Roosevelt, §i a unora din membrii cabinetuluiacestuia, pe care acuzat de Calitätile sale intelec-tuale deosebi rezistenta uniti o

de a vorbi intrerupere ore -a fost stareun de peste 15 ore pentru a votarea

de lege, - l'a situat ochii marilor mase incultepe un salvator al celor säraci vitregiti de tim-

purilor.In Septembrie trecut, un plink

activitate acest personagiu analele StatelorUnite. Pentru moment se credea partidul doctrinacurentului quasi-comunist initiat alimentat de imaginatiavorba a acestui demagog, aveau dispari. Partidulnu s'a disolvat de el, era multprea de marea a §omerilor a muncitorilordoritori de o hnpärtire a averilor, entru a se usca. Curentul

§i e condus de fo§tii ai lui HueyLong, iar masa celor milioane de gomeri,

ai conceptiei economice a memoriei lui Huey Long, agreu impotriva lui Roosevelt.

Preotul Catolic Coughlin cere reforma bancarii.

de al doilea important curent social este depreotul catolic din Detroit, Charles E. Coughlin. Dotat cu o

sclipitoare deosebi cu o abilitate aspecula sociale, preotul Coughlinacelea§i mijloace de propagandä ca fostul lui prieten HueyLong-radio-ul. Asociatia pe care a format-o numelereia e denumitä: «Uniunea pentru Justi-

socialä». Mai putin decât Long,nizatia lui numära mai membrii, acea adictator din Luisiana, - preotul din Detroit el nu

www.dacoromanica.ro


cucerirea puterii politice. El vrea grupeze ceta-tenii americani jurul Uniunii pe care o conduce acestmod o deterrninarea politiceiciale econornice a Statelor-Unite. lui

de intacta a individualeo mai stare pentru lucratori fermieri. Partea mai

a programului economic, care punecomplect dezacord cu Wall Street, este aceea referitoare la

reforma Monetarä.State le-Unite nu au o Banca de ci

sistem de 12 - Federal Reserve systemordonate de un consiliu federal. Actiunile celor 12derale aunt detinute de membrii sistemului, altede Nationale de Stat din raza fiecarui district.

sistemul acesta de Banci de emi-siune posedate de particulari e odios injust. con-cluziune o cu modul se poate forma o

State le Unite mai dearte cum deponentul de sim-plu deponent devine un participant al Bancii - la

a beneficia de profit. In decursul depresiuneimarea a 0-au pierdut avutul timp cemarea majoritate a bancherilor salvat capitalurile. Con-cluzia lu aunei Banci centrale caredreptul de a moneta, controleze volumulditului eventual nivelul preturilor. Sistemul centralede emisiune a fost in doua StateUnite: dela 1789 la 1811 dela 1816 la 1936. El a fost

in ambele devenise un instrumentlitic in partidelor.

In de reforma monetari, Uniunii pen-tru justitia sociali pentru nationalizarea tuturor insti-tutiunilor de utilitate a tuturor resurselorturale care fie detinute de guvernul federal; elcere simplificarea aparatului de Stat, un de impozitebazat pe puterea de a cetatenilor, un salar adecuatficient pentru respectarea limite adrepturilor indivizilor asupra bor.

www.dacoromanica.ro


Critica de acest demagog de sistemuluimonetar este mare parte fundatä. Mai ei areadeziunea a unor economigti reputa/ie ca:Fischer, care consideri oportunä §i necesari revenirea la

unei Binci centrale. Ei nu pot, frla politica nalionalizare a tuturor preconizatiCoughlin. Instituirea unei Bänci centrale ale cärei acliunifie posedate de guvernul federal, va constitui färaun pas spre unor din criticile ce se pot aduce sis-temului actual. Ea nu va putea wate criticile

acele semnalate de Coughlin, mai sus, timpsistem bancar nu va fi nalionalizat .

Reintronarea dreptului Congresului de a bate monetade a-i regula aloarea eventual de a direct pre-

prin politica de credit, nu va pierderilezultate din falimente crize economice. Deponenlii, de

parte, vor accepta niciodatä devinä participanlivoe, intreprindere care ei nu pro-tejarea fondurilor un beneficiu pentru cedarea dreptului de

Curentul condus de preot catolic, careorganizatia lui un de aproape 9.000.000 membri,

se infiltreze mai multe State, spre centrulUniunii. nu are organizaliuni puternice instatele industriale: Ohio, New-York, Massachusetts, Michigan

in Iown. Forlele electorale de care dispune Uniunea vor fiutilizate pentru a susline pe candidatul care va accepta doc-trina lui Coughlin, pentru a susline propriicandidati pentru alegerile viitoare pentru Congres, pentruAdunärile Legislative ale Statelor.

Degi situatiunea politia St. Unite e mai putindeck multe din europene, crescindä acurentelor de stânga fie de aproape. Sta-

4

www.dacoromanica.ro


tele Unite actualmente printeolupta ce se anul acesta lupta un sistem

curs de experimentare, impotriva clasicismului econo-mic, representat de republicani, care va cauta recuce-

prepondreanta economici aCurentele de in ajute continuarea experieniei

de Roosevelt, vor putea produce efecte totulopuse, eventual victoria republicanilor. acest lucru e

mai ultimul se constatibele curente simpatiile de Casa Albi.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTIUNILA IMPORTANTA STUDIULUI ISTORIEI

DOCTRINELOR ECONOMICEde D. ROTTMANN

Doctor in EconomiceFinanciare Universitatea din Berlin.

Istoria Doctrinelor Economice in ansamblul ei nueste §tiinta faptelor, categoriilor institutiunilor economice,ci este §tiinta ideilor, a controverselor in jurulacestor fapte, categorii §i

Ea este ideilor ce s'a dat domeniul vastinextricabil al economice. Prin aceasta se dea--supra nivelului economiei politice pure care se ocupa pro-

circulatia, distributia consumatiunea bunurilortoate faptele, institutiunile categoriile e-

conomice cu ele.Pe economia are adesea un caracter

technic, descriptiv, Istoria Doctrinelor Economke are mai multcaracter ideologic, filozofic fi chiar la ran-de Economiei Politice. Precum o Filozo-

fie a Istoriei, a Dreptului, a Mecanicei ceregti,sistemele filozofice ale unui Spinozza, Leibniz, Descartes,Newton, Kant, Einstein, tot astfel exista o Filozofie a Econo.miei care este Istoria Doctrinelor Eco-nomice. Pe Dreptul sau Economia politica se ocupa deproprietate de exemplu, de o categorie juridica,Istoria Doctrinelor Economice se deasupra acestor con-siderente de ordin quasi pentru a dis-cuta marea caracter

www.dacoromanica.ro


filozofic a proprietatei, care formeazachiar piatra a celebrei controverse economia

§i socialisto-comunista. Pe cândeconomia puri, mai ales cea prin reprezen-

ei Adam Smith, Ricardo, im Stuard Mill etc.descopere chaosul faptelor economice legi

naturale, permanente imuabile, Istoria Doctrinelorconomice discuta problema a unorde care deasemenea formeazá de a celor

tabere a capitalismului §iPrin natura §i definitia ei Istoria Doctrinelor eco-

nomice se in economia arilor. Prin aceasta se deosebe§te mod fundamental denomia puri, care are mai mult caracterul unei §tiintefixe, mecanice, statice, stabileasa amdicat caracteristicile, normele dupa care se

ultima cele patru mari categorii de fenomenenomice, a productiunei, circulatiunei, repartitiuneiconsumatiunei bunurilor, considerate starea de

izolate de toate contingentele istorice, sociale, juridice, filo-zofice, sociologice etc. i in economia politica

se poate aplica metoda istorica, inductiva, a posteriori,sau cum i se mai zice, precum a fost pre-

de economi§ti germani, Rau, Knies, Brunodebrand §i mai ales Gustav Schmoller, Brentano Karl

prin aceasta economice un caracterdinamic are Istoria Doctrinelor, §ieconomia mai ales când este vorba de repartitia

vom gasi toate controversele juruldobânzei, profitului, rentei etc. Dar când in Economia Poli-tica puri faptele, categoriile, institutiunile datele economice

punctul de plecare al investigatiilor, ideilor §i con-troverselor, Istoria Doctrinelor Economice punctul de pie-care ideile, conceptiile, sistemele economice, cu uneuvânt Doctrina Economia.

intrebare se pune mod imperios.Este necesar studiul doctrinelor economice pa-

al politice? Din cele expuse mai susin mod peremptoriu studiul ei este necesar,altminterea cuno§tintele noastre economice ar fi

www.dacoromanica.ro


cu caracter mai mult static, technic in de a avea.caracterul dinamic, filozofic ce ni-1 prin studiulIstoriei Doctrinelor Economice.

Prin aprofundarea acestui studiu o conceptie deasupra a dela

filozofilor antici, Platon, uto-cum a fost a - la formidabila

celebra economktilor burghezo-capitaliglipe deoparte §i a economktilor socialisto-comunkti pe departe, care s'a terminat precum am vazut Rusiatr'un mod de tragic.

Prin studiul Istoriei Economicecontingente Istoria, cu Dreptul, Filozofia,

cu toate *tiintele conceptieConceptia a lstoriei lui Karl Marx ne des-

chide orizonturi largi domeniul Istoriei, conceptiaasupra proprietatei ne deschide orizonturi largiDreptului, asupra populatiei ne des--chide orizonturi largi demografica, conceptia renteilui Ricardo ne deschide orizonturi largi repartitiu-nei bunurilor, conceptia Sismondi a Saint-Simonne orizonturi largi Sociologie. Cu alte prinstudiul Istoriei Doctrinelor Economice cuno§tinteSte de ansamblu, intelectul obknuindu-se eadal de fapte fenomene ideile de mare

§i De aceea caeste pentru disciplina pentru acestmotiv a o tot mai mare

universitar. Mai toate facuhktile juridice din Fran-ta au o speciali pentru studiul Istoriei DoctrinelorEconornice ceeace a devenit §i cazul la noi.

Pentru acest motiv francezi au dat cele maitratate de Istoria Doctrinelor Econornice, care locul

de onoare tratatul Charles Gide & Rist, desprecare celebrul economist german Adolf Wagner, fost Profesorde Economie Politica Finante la Universitatea din

celor mai monumentale tratate de Politicade cum se Marscball, a spus e

tabil mai bun tratat de Istoria Doctrine lor Economice alost francezi nu de germani. apoi opera ex-

www.dacoromanica.ro

WONOMICE 51 STATISTICE

a lui Gonnard. Surprinzátor e faptul Germania,-care a dat economi§ti celebrii §i doctrine econo-mice, nu a dat o mai mare desvoltare studiului Istoriei Doc-trinelor. câteva tratate incomplecte cum e acel al luiOnckken, care se refera perioade la AdamSmith, avem tratatul lui Eugen Duehring «Zur kritik derlitischen Economie und des Sozialismus» cu un caracter extre-mist §1 de personali cmn spune Adolf

§i Monografii. lucrare de ansambluSe pare totu§i Profesorul Herkner dela

tea din Berlin cauti dea un impuls studiului Istorieitrinelor in Germania, el un astfel de curs aco-perind antichitate, evul mediu precmn timpurilemoderne.

Precum am relevat Istoria Doctrinelor Economicerind mi§carea ideilor economice, prin acea-sta un dinamic, utilizând acest scop metodalectia a acea care urmOre§te studiullucrurilor starea de mi§care, §i nu de trans-formarea iar nu fixitatea vialanu moarta spre deosebire metoda

urmOre§te lucrurile in starea de dexitate.

utilizarea acestei metode dialectice adirei de Heraklit, Spinoza, Jean JacquesRousseau mai ales Kant, Bergson Hegel, nu poate veadecât rezultate grandioase. Nu avem ne &dim laLamark, Darwin, care utilizind a gândireidescoperit legea evolutiei speciilor spre deosebire de Linnécare utilizând metoda a precum era

de filozofii Bacon, Locke, Newton, a ajuns la principiulfixitätei speciilor, pentru a vedea de ce mare esteIstoria Doctrinelor Economice, care utilizând printura ei metoda a gândirei ne conduce la cele maigrandioase rezultate economiei politice.

Gralie studiului Istoriei Doctrinelor vedem corpulconomic nu este un corp stabil, static evolutie, supusefectelor unor legi naturale, imuabile cum am avea impresia

am studia exclusiv Economia Politici ci vedemcorpul economic este un produs al mediului, al evolutiei isto-

www.dacoromanica.ro


a economice. Daca precum sust.ine Karl Marxconceptia a Istoriei(Bewusstsein) este un rezultat al starei economico-sociale atimpului, nu este purin adevärat conceptiauneori abstracti cont§iinta unor oanmeni geniali cum aufost Adam Smith, Karl Marx, Adolf Wagner, au influentatmersul vietei economice, unii prin individual-

altii prin conceptiile socialisto-extremistecialisto-moderate. De aceea studiul Istoriei Doctrinelor devinede o pentru schirnbärilorfundamentale ce le observim viata economici a popoarelor,

ea ne ce a avut-o mi§carea ideiloreconomice asupra politice a natiunilor.Intrucât exista tendinta de a confunda Istoria Doctrinelorconomice Doctrina a Economiei Politice, trebue

Istoria Doctrinelor se la ideileeconomice, la mi§carea economice, pe Doctrina

se la studiul istoric al faptelor economice pecare se uneori aceste idei, conceptii sisteme econo-mice.

istoricul faptelor economice este de importantunii a dat na§tere unei Doctrine Economice denu-cea mai important este istoricul

care uneori a revolutionat constructie economicäa fapte idei intotdeauna ideile vor aveapreponderenta, ultima faptele sunt oemanatiune a ideilor anterioare. sub prismaaceasta, importanta studiului Doctrinelor Economicedevine de o

faptele pot constitui amorsa ideilor, nu este maiacea§i categorie de fapte pot constitui amorsa

uneori a unor idei conceptiuni disparate.aceastä Charles Gide Rist drep-

late §i autoritate tratatul citat cä nu ar ajungeexplice na§terea doctrinelor nici acele de

cele de puri interpretareideile determinate de epoca mediu, s'ar putea ex-

www.dacoromanica.ro

STATISTICE

plica atunci acela§i niediu aceea§i fi putut dana§tere simultan la doctrine nu heterogene dar chiarantagoniste cum stint acelea ale lui J. B. Sismondi? Alelui Bastiat Prudhom? ale lui Schulze - Marx?

Daca faptele nu pot intotdeauna explica doctrineleunei anumite perioade, schimb doctrinele explica faptele.Astfel doctrina mercantilista explica de stata natiunilor secolul al XVI al XVIII, doctrina

a lui Adam Smith explica politica liber-schimbi-a Angliei, doctrina socialismului de stat a Adolf Wag-

ner, Rodbertus, explica toate asigurarilor muncitore§tia etatizarilor efectuate Germania cursul secolului

cut, iar doctrina marxismului integral explica organizarcape baze comuniste a Rusiei.

Faptele covar§itoare ca ideile,ele nu vor fi utilizate in istoriei doctrinelorcat ar fi strict necesar ca explice aceste doctrine, in cazulcand ar fi fost cu o emanatiune a mediului, cum estecazul doctrina socialistitiintifica, care lasit amorsarea in suferintele clasei muncitore§ti in primele

industrialism outrance, ca o a descope-ririlor

la a utiliza ins mod strict necesar faptele mediuleconomic la a studia mod toate aceste fapte

de a transforma Stiint a ,Economiei Politicetr'un haos de fapte istorico-economice, rezultat la care a ajuns

a Schmoller, este un pas enorm. Pefaptelor pentru stabilirea originei unei idei economi-

ce, cazul aceasta ar fi fost cumediul este admisibil, transforanareaEconomiei Politice haos de fapte istorice, pulveriza-rea ei studii monografii uneori efcct asupra

economice moderne, este dupa conceptiain pulverizare a Economice

fundamentalä a Doctrinei Istorice a Economeei li-tice. Este regretabil deosebireaDoctrina a Economiei Politice DoctrinelorEconomice nu este intotdeauna suficient sezizata, astfel lu-

www.dacoromanica.ro


cr5ri caracter istorico-economic, precum ar fi Istoriatiunilor comerciale ale Tarei Românegti cu vecine, auputut fi confundate lucrari de doctrina economica.

Istoria Doctrinelor Economice exista prin ea eanu trebue alte discipline sau cu metode ale

Politice pure studiul ei este de o ca-pitala, ca o disciplina ce cuautoritatea însugi Filozofia Economiei Politice, precum acea-sta la ei filozofia intereselor materiale alenatiunilor constituite Stat.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA PORTULUI CONSTANTA- Fondarea constructia -

deSubinspector

port. marit.

Importanta portului Constano cadrul economiei nationale.

In urma räsboiului rornâno-ruso-turc din 1877-1878,România Dobrogea oparte din coasta Märii Negre pe o de 220 km. curectiunea dela Nord la Sud.

Pe acest litoral al Märii Negre se situat portulConstanta la 25° 19' 26" lonOtudine §i 10' 25" latitudine.

Sa necesitatea de a aveao e§ire la mare pentru a se putea mai u§or exporta surplusulproduselor noastre.

Prosperitatea economic5 a unei estefunctiune de la mare. De aceea, se va vedea aten-

s'a dat de ckre noi special§i la ce s'a ajuns timp foarte scurt.Numai construirii portului, ora§ul Constanta

§i-§i considerabil §i intinderea.

Astfel 1896 avea 10.420 locuitori §1 1.370 clädiri.» 1905 » 15.780 » » 1.577 »» 1916 » 33.920 » » 4.770 »» 1927 » 40.930 » » 9.460 »

Astäzi, Constanta unindu-se suburbile Anadol-chioi §i I. C. este Municipiu, având o populatiune

65.000

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE 51 STATISTICE

Este cu adevarat noastre prin care se facetot timpul comerciale Levant §i celelalte

din centru §i rasaritul Europei, inclusivla reanexarea Dobrogei, principalele noastre

duse: cereale, cherestea, vite petrol se exportau portu-rile

Cu toate porturile Braila sunt situate nu-mai la cca. 150 km. dela varsarea Dunarii Mare, jar

au de 10 m. vasele cu tonaj mare nu potdin cauza pescajului prea format

de nisipul depozitat de apele la varsarea sunguruluibrat navigabil in mare.

Cu toate lucrarile de cari au costat enorm, Comi-siunea a Dunarii nu a putut solutiona

mod definitiv deblocarea Sulina lanumai la dragaje pentru a facilita pe

sibil igatiunea vapoarelor.Importano portului Constano de celelalte

§i Braila, cre§te §i prin faptul timpul lunilorde Deeembrie, Februarie, Dunarea uneori

sau din cauza sloiurilor cari pe ea, facenavigatiunea vapoarelor, stagnând activitatea comer-

tului.Din punct de vedere economic, portulsituat geografice§te de noastre

petrolifere al .caror export se face aproapetraseul se pot vapoare tonaj mare,

eftinindSant de elocvente datele statistice care indica,din productia de petrol §i cereale se scurge prin

portul Constanta.In cu construclia Constanta s'a desvol-

tat la noi navigatiunea creandu-se un serviciude navigatiune care a fost inzestrat un

pare de vapoare menite a transporta produsele noastre ex-port a traficul calatorilor.

Astfel 1895, Serviciul MaritimNavigatiunei Maritime 1).

1) Prof. V. Curs de Transporturi. Pag. 386.

www.dacoromanica.ro


Inzestrarea acestui serviciu vaoare s'a treptatdesvoltarea traficului pn portul

In an se «Meteor» 2) de 1.085tone pe de 800.000 lei vaporul «Medeea»de 819 tone registru cu 150.000 lei.

In 1896, se vaporul «Viitorul» pe pretul de.30.000 lei se construe§te vaporul «Sulina» 100.000 lei.

In 1897, se vaporul de pasageri «Prin-cipesa Maria» fost Ioazio Florio 1.526.253 lei. Acest vapor

fost construit la §antierul Fratelli Orlando din Livorno.Tot 1897 se mai cargoboturile «Dobrogea»

869.257 lei, «Bucure§ti» cu 864.218 lei «Ia§i» 875.516lei. Aceste cargoboturi au fost construite la §antierul R.pier din Glascow.

In an se vaporul «Turnul Severin»8)775.654 lei vaporul cu 772.044 lei. Vaporul

Constanta a fost construit §antierul Hawalds Kiel.In 1898 se de pasageri «Regele

Carol I» de 2.653 tone registru 2.447.470 lei, construit§antierul Favifield din Glascow.

In 1905 se construe§te la §antierul din Saint Nazaire dinvaporul de pasageri «România» de 3.152 tone

registru 2.263.899 lei.In 1906 se vaporul de pasageri po§t5Traian» 7) 3.068 tone registru cu 2.460.701 lei. Acest

vapor a fost construit la §antierul Saint Nazaire dinIn 1907 se construe§te la §antierul Saint Nazaire vaoprul

de pasageri «Dacia» de 3.147 tone reOstru2.608.855 lei.

In 1913 se mixt «Durostor» fost St. Pe-tersburg de 1.309 tone registru 754.870 lei.

La an, se construe§te la §antierul Greenok dinAnglia, Cargoboturile «Carpati» de 4.336 tone

pe de 1.519.505 lei,

2) prin in apropiere de3) in 1902.4) 1911.

5) 1912.

6) Perdut in 1924 esuare pe plaja dela Boulogne sur Mer.7) Perdut tn 1927

www.dacoromanica.ro

ANALELE $1 STATISTICE 61

In unna rasboiului din 1914-1918, flota noasträre§te vaporul mixt 1), construit 1905.

In 1932 se vaporul mixt gArdealul» fostEmil Khirdorf, de 5.708 tone registru cumparat cu suma de15.000.000 lei.

In 1933 se aduce vapoarele mixte Julia»fost Karol Leghien, fost Adolf von Bayernceava» fost Albert ler, de 5.708 tone registru, cumpa-rate pe pretul de 15.000.000 lei

Astazi vapoarele noastre deservesc1. Dunarea-Constanta-Palestina-Egipt.

2. Dunarea-Mediterana--Occidentalii.Construirea portului Constanta a avut o mare

asupra formarei industrie noastre petrolifere,constituindu-se societati, cari au investit capitaluri considera-bile pentru exploatarea zaciimintelor noastre de petrol.

desvoltarca societâtilor noastre pentru exploa-tarea produselor petrolifere spre export, s'a ficut

diverse instalatiuni pentru a facilita expor-tul

Astfel se construegte podul de peste Dunare, carenegte transportul dela locul de productie a produselor- Prahovei cerealele - Baraganului,spre de consumatie,

Se conducta «Pipe-Linie» din Va-lea Prahovei la de petrol din portul Constanta.

acestei conducte a fost 30.000.000 lei.Din anul 1910 astazi exportul produselor noa-

stre petrolifere prin portul Constanta a crescut considerabil.In 1910 s'a exportat 450.000 tone crescând necontenit1913 ajunge la 800.000 tone. Evenimentele râsboiuluimondial a oprit exportul care a scazut simtitor la 100.000tone.

Din 1921 dela un export de 300.000 tone a crescutan 1933 la 4.900.000 tone.

Productia a se intensifice, prineultivarea de noi terenuri intrebuintarea agricoleperfectionate, producând spre a exporta.

Luat de

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE SI STATISTICE

In anul 1909, inaugurându-se prima silozuri,cifra exportului la cereale a crescut anul 1913 la100.000 tone.

Din 1921 la 1933 exportul a crescut,exceptii, la 700.000 tone.

lea a trebuit desvolte pe cât posibilspecializând de locomotive, vagoane de

cisterne.Societatile forestiere incep numirul

struind fabrici, pentru a fabrica lemn fasonat cherestea,spre export.de exportul produselor petrolifere cereale, cari

au crescut considerabil, cheresteaua nu a atins un'export mai mare de 100.000 tone.

In ultimii ani s'a construit partea a ora-Constano, un modern, pentru tgerea vitelor

exportarea congelati de care se nevoiebazinul mediteranian.

In cu construirea abatorului pentru taiat vite,este natural se parcul nostru de vapoare,parându-se noi vase amenajate special frigorifere.

Prin construirea portului Constanta legarea lui decul de productie mijloace de transport, s'a putut valorificagi intensifica principalele noastre produse de export, având

o simtitoare asupra noastre nationale.Un port ca servi Economia trebuie

fie pe cât posibil apropierea locului de productie.La noi prin crearea portului Constanta, s'a scurtat dru-

cca. 400 km. pe care parcurgeau produsele noastreprin sau Gura Sulinei spre Mediteraneicele Apusene, eftinind timp prin diminua-rea cheltuelilor de transport.

In de consideratiunile de mai sus, Dun'grea maiales gurile ei, toate sunt pe teritoriul nostrunoi nu am fost nu suntem astAzi complecta-mente, de oarece se mentin prin tratate ca fluviu de dome-

international.nu complect nu aveam

-plecta libertate a comertului, când din cauza Au-

www.dacoromanica.ro

STATISTICE 63

stro-Ungare, când din cele Ruse, astizi avem Comisiuneaa Dunirii.

Pentru a neajunsurile de mai sus §i a da portu-lui Constanta o mai mare desvoltare, s'a ficut studii invederea construirii unui canal navigabil Cernavoda-Constan-

unind Duniirea cu Marea pe acest traseu.Studii pentru construirea acestui canal navigabil s'a ficutdin 1840 de catre Von Winke, ofiter Prusian,de Sultan 1) Raportul lui Von Winke defa-

vorabil, motivând terenul calcaros, construirea lui a fost

Studierea de construire se tot de c5treTurci, 1885, când este ing. englez Thomas.

Nu se din ce motive construireaniei ferate Cernavoda-Constanta.

Bulgarii, in timpul rrisboiului din 1914-1918, crezândvor st5pâni definitiv Dobrogea, pe Ing. Eugen

Von Krassay, studierea posibilit5tii de construire a acestuicanal.

§i proecte in vederea construirii acestui canalvigabil in 1917 de Hojos, Consilier Mini-sterial al fostului regat Austro-Ungar 2)

Canalul navigabil ar avea o lungime de 60 km. urmândtraseul Cernavoda-Valea Carasu in partea de Sud aportului. lucr5rilor devizul estimativ ar113.918.000 sau calculat in lei cca. 4 miliarde.

ce scri D-1 V. Cotovu, actualul Directorrectiunei Porturilor in lucrarea sa «Un Proectguresc pentru canalul Cernavoda-Constanta», despre hnpor-

lui.«Pentru Constanta un canal la Cernavoda ar fi o

de portul nostril lânce-ze§te cu totul, in de porturile Duniirene,aceasta se datore§te primul de cu tara. Scur-tarea drumului spre Orient cu cca. 400 km. pe o cale naviga-

Dobrogea Economia Nr. 3 1922.2) Analele Dobrogei. Ing. V. Cotovu. Un proect ungurese pentru

Cernavoda-Constanta, 1923.

www.dacoromanica.ro

64

de importanta evitarea gurilor fluviu-lui, in mod natural greu accesibili se la argumentelece pentru realizaera acestui canal».

In 1927, se agiti din chestiunea construirii unui ast-fel de canal navigabil.

Ing. I. Stoenescu-Dunare, un proect pentrurealizarea acestui canal

Traseul indicat este asemanator celui unguresc, dela Cernavoda-Valea Carasu imediata apropiere a portuluiConstanta. Lungimea ar fi de cca. 60 totalcrarilor a fost estimat la 2.935.813.900 lei.

Ing. L. Erbicenu, fost Director al Serviciului PorturilorMaritime propune studiu doua pentru orien-

tarea traseului:a) canalul ar urma traseul Cernavoda-Constanta spre

lacul Sud-Ghiol.b) canalul ar urma traseul Cernavoda--Constanta orien-

lacul Agigea.Primul ar avea o lungime de 50 km., ar ficu 10 km. cele anterioare.

Prin realizarea ionstruirii acestui canal, nu ar depreciaimportanta economicä a porturilor Galati §i Prin si-tuatia geografica, mod naturalo parte dn Muntenia, Moldova, Basarabia, Bucovina, precum

traficul tärilor Cehoslovacia.Se stabili o fluviali directa cu Rotterdam,

servind calea Europei Centrale §i Apusene.S'ar eftini produselor noastre de export prin

minuarea cheltuielilor de transport, putand astfel maibine concurenta externa.

Exportul produselor noastre trebuie indreptat caleatransportului eel mai eftin mai rational. In atare cazlea va trebui cedeze locul navigabile. Aceastaeste economia transportului.

Canalul navigabilMare, 1927.

2) 1'. libere ale porturilornitate de porturilor 1927.

www.dacoromanica.ro


Leaga mod direct portul Constan/a cu locul de pro-ductiune al principalelor noastre produse de export.

Se va realiza mod definitiv problema alimentarii cua Dobrogene din apropieera canalului.De asemenea va influenla asupra judelului

Constanta, cari nu poate fi folosul regiunilortute de canal.

Astazi, politica trebuie fiecatre un singur utilajulcesar §i perfectionat.

Privirile noastre trebuesc indreptate catre portul

Trebue luat exemplul celorlalteApusene, care §i-au creat §i desvoltat un singurport. Germania portul Hamburg, Anglia portul Londra, Bel-gia portul Anvers. Exemplul este destul de elocvent.A cautat §i utilizeze multe porturi §i nu a datrezultatele dorite. Construcliunile maritimetaluri considerabile.

In de consideraliunile de mai sus, porturile princrearea institutie de exploatare, trebue selectio-neze §i incurajeze elementele bine pregà'tite domniul eco-nomic, carora li se incredinteze conducereaviala economici a bor.

Portul Anvers o de in vedereapregatirei elementelor necesare exploatarii.

exploatare a porturilor depinde de modulde conducere, a elementelor pregatite in domeniile respective.

Portul ConstanIa nu ar fi putut desvoltarea ce i secuvine nu ar fi putut deservi interesele economiei generaleale nu ar fi fost cu rsetul prin construi-rea podului Regele Carol I peste Dunare, viaductul pesteBalta §i podul de peste Borcea.

Dat podul este o lucrare decare a costat peste 35.000.000 lei aur,pentru totdeauna vechiul Regat cu Dobrogea, marindu-iportanta portului, voi expune date referitoare la

lui.5

www.dacoromanica.ro


Proecte in vederea construirii Fete§ti-Cernavodaa podului de peste Dunire, au mai multe. Nedând

zultatele dorite, anul 1887 Guvernul Româncu §i elaborarea planurilor §i proectelorpe Ing. A. Saligny.

studiilor toamna anului 1889, A.Saligny un proect definitiv baza cäruia se decideexecutarea intreprindere, pe de conce-

La la 3 1890, oferta cea mai avan-a avut-o Fives-Lille din Franta, cireia i

s'a constructiunea.Executarea complecti a podului de peste Borcea s'a fgcut

de Casa Gaertner Creuzet. Societatea D. F.Ozinga a executat la podul de peste Borcea, la po-dul de peste Dungre la viaductul de peste Bala Partea

la toate trei a fost de Casa JohnCoekerill. Zidgria la podul de peste Borcea a fostde Casa D. Gratzosky, la de peste Dungre Rottenberg &Co., la viaductul de peste Ing. D. C.

Lucrärile au an, piatra fundamen-s'a pus la 9 Octombrie 1890, M. S. Regele

Carol I. Executarea terminându-se ani, la 14Septembrie 1895 s'a putut face inaugurarea cu un fastsebit.

Sub denumirea de podul Regele Crol se po-dul peste Borcea, viaductul peste §i podul Carol

1).Podul de peste Borcea, are trei deschizgturi egale de

140 o lungime de 420 m. au o adânci-me dela suprafata apei fund de 28 dela

apei la suprastructura 12 in.Sunt construite din cu mortar de ciment.Podul se cu de pe malul stâng al Bor-

printeun viaduct de 150 lungime. In continure eudin se printeun viaduct 400 lung.

cu 8 deschizgturi.

1) Dobrogea 1877-1928. Ing. C. C. F.dela 1877 in zilele noastre din de vedere construetiv.

www.dacoromanica.ro


Viaductul peste Bala, are o de 1.455,2034 deschizituri a 42,80 este de 2,80 m.

dela nivelul apelor cele mai mari cre§tere lasuprastructuri. Partea esteSchwedler, de 42 §i 5,60

Podul Regele Carol I de peste este compus din 5una de 190 §i alte patru de

140 Trecerea peste Dunäre se face printeun viaductdin 15 deschizituri a 60 lungime

Bela nhelul apelor cele mai mari cre§tere la rampaviaductului are o de 30 trecereii vapoa-relor catargele cele mai mari.

au o sub de 28,50metri.

Podul Regele Carol I, este construit din grinzi metaliceconsole de 240 lungime, având o parte de140 2 console de câte 50 Aceste sunt semi-parabolice de 90 lungime

Grinzile console au variabile.lungima podului de peste Borcea, viaductul de

peste Balta §i podului Regele Carol I de peste Dunire, nelungime totali de pod de 4.087,95 m.

1890 1896 repartizat pe felde lucrare a fost:

Podul de peste Dunire Lei 9.928.838Podul de peste Borcea » 3.834.217Viaductele » 5.605.752Tersmente pereuri » 5.876.410Cale, statiuni a. » 9.574.783

Total lei aur 35.000.000

Suma de 35.000.000 lei aur, lei stabilizatireveni la 1.400.000 lei.

In timpul räsboiului 1914-1918, podul de pesteDunire a fost parte distrus de trupele pen-

a izola Vechiul Regat de Dobrogea.marelui §i incheerea

podul a fost reficut redat circulatiei.www.dacoromanica.ro

68 SI STATISTICE

portului Constanfa anul 1896.

Lucrari portuale la Constanla, au fost facute din.Evul de catre Genovezi, cand patrund M.gi-gi Monopolul

Din partea stângä a M. Negre, Genovezii duceau cereale,sare, piei gi aduceau materii fabricate, bijuterii,vuri, pánzeturi g. a.

In vederea facilitärii importuhri gi exportului acestorduse construesc la Constan/a un port.

Portul construit de Genovezi, avea un dig de larg,construit prin de anrocamente pentru a-1 ferivaluri gi vânturile de N. E.

In interior pentru acostarea corabiilor construesc uncheu dealungul

Urmele constructiuni s'au gasit timpultarei existente port.

Inceputuri mai serioase de constructie a portului s'asub stapânirea turceasca.Astfel 1857 guvernul Otoman gi conce-

siune societatii engleze and Blaek Sea Railway Com-pany Ltd.» 1) construirea, amenajarea gi exploatarea portului

In anul 1859, Compania Englezii, unna concesiuneioblinutä, construeste pe litoralul M. Negre Constanta un

un dig de larg din lemn, in lungime de 290 m.Acest dig a servit in unna la construirea Molului Nou, cu oca-zia executarei lucrarilor existente port.

Portul avea un cheu de zid lung de 170 construitterior o suprafatä de de 4 ha. Adâncimea port era

5.25 m. corabiilor mari binecate.

Societatea engleza, in executarea acestor lucrari portualea utilizat vechiul port genovez pe care l'a rnarit gi adâncit.

Astfel podul construit, era complectamente lipsit de ada-post, rada ramânea vânturilor de S. E.,vând o de intrare prea mare gi nesigura.

1) societate a construit 1860 Cernavoda-Con-linie careX a fost in inlocuiti de catre statul

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE 69

In anul 1860, compania in de S. E. al ora-un fac vechi) pentru orientarea vaselor timpul

noptii, far neutilizabil ce existä Militaral Marinei Regale Române.

De asemenea mai construe§te §i un atelier pentru repara-tul locomotivelor §i vagoanelor de cale ferati. Construete §i

port magazii de ce serveauexportitori pentru depozitarea cerealelor. Construe§te

400 clädiri de piatrii, formând un cartier pentru functio-§i portului precum §i o pentru admi-

nistrarea portului.Gara a ConstanIei este tot aceea construiti de

compania la care s'a mai fâcut amenajâri ulterioarede statul destul de mare pentru trebuinlelede atunci, pentru cele actuale.

In reanexirei Dobrogei, calea Cernavoda-Constan/a §i au fost râscumpirate dela compania

de statul nostril cu suma de 16.549.873 leiConstania neavând directa

Vechiul Regat, produsele pentru export erau cea maimare parte cele existente Dobrogea.

In 1876 s'a exportat prin portul Constanta 368 tonereale, 1895 desehiderea podului de peste Dunâre,

a crescut la 69.000 tone cereale §i 3.000 tonediferite.

de necesitâtile crescânde de export prin portul Con-stania §i pentru a activa §i mai exportul guvernulromân, dupa terminarea de ale podului RegeleCarol I de peste Dungre, inaugurat anul 1895, stu-dierea elaborarea planurilor necesare in vedereaunui port modern la mare, - portul Constanta.

Studii anteproecte cu constructia portuluiConstanta1)

din 1881, Sir Charles Hartley Ing. ef la Comisiaa Duniirii este de Ministerul

1) Prof. V. Slivescu. Curs de transporturi. 1030.1) M. Guérard. Port de Constantza. Marseille, 10 Mars 18)3. Modification

proposées par la Commission Technique Superieur a projet de Mr. le DirecteurCantacuzine. Planuri din arhiva Directiunii S. P. M.

www.dacoromanica.ro


lice studierea elaborarea planului necesar pentrurirea arnenajarea portului Constanta.

In urma studiilor proectelor de Sir Ch. Hart-ley, valoarea dupa deviz a portuale se ridica la su-ma de lei 21.500.000.

In 1885 acest proect a fost supus pentru a fi revazut deO. Franzius, directorul portului care propune diverse-modificari special asupra jetelelor de aparare a portului

a rnaririi suprafetei de incercuite de jetelele de aparare.Aceste proecte necorespunzând cerintelor unui port mo-

dern, atât din punct de vedere technic nautic,1886 este cu studierea elaborarea planurilor pen-

constructia portului Voisin-Bey, directorul lu-crarilor Canalului de Suez.

Proectul de Sir Ch. Hartley, modificat de O.Franzius, precum §i proectul Voisin-Bey, necorespunzândrintelor primul rând din punct de vedere al intinderii por-tului, intrarii portului, forma orientarea lucrarilor exte-rioare, precum al interioare, profilul lucrarilor,

construirea magaziilor silozuri, nu au fost pusein aplicare.

Studiile §i proectele vederea construirei portului Con-stanta au a se face de catre inginerii in anul1886, când guvernul un serviciu specialpentru studierea elaborarea proectelor definitive de execu-tarea lucrarilor, Ing. Insp. I. B. Can-tacuzino, pe atunci director al Constructiei Exploatarii Por-tului Constanta, având ca pe M. Guérard, directorulportului Marsilia.

In 1892, in studiilor I. B. Cantacuzino pre-un nou proect pentru §i portului

Constanta.Acest proect a de M. Guérard, 1893,

proect baza câruia au lucrarile de constructie aportului.

1) Proectul Sir Charles Hartley Noembrie 1881

In proectul sâu Sir Ch. Hartley propune pentru deli-mitarea suprafeitei portului construirea a 2 jetele

www.dacoromanica.ro


curbilinie; jetela de larg directiunea S. S. W. jetela de suddirectiunea W. E. (Fig. 1).

Jetela de de jetela de apärare a avant-portuluiavea o de 732 jetela de sud 1.168

Pasul de intrare aceste jetele formând intrareatului era de 183 lungime, dela acest pas jetela de se

prelungea cu 488 corespunzând mic avant-port.avant-port era construit vederea

trärii vaselor port valurilor nisipului adusvânturile N. E.

In ceeace interioare, propuneastruirea a 2 Moluri, Molul de Sud utilizând pe existent,

o lungime de cheuri 200 + 70 225 In. Molul deNord o lungime de de 200 + 134 + 200mitând vechiul bazin.

Vechiul bazin astfel delimitat prin construirea MoluluiSud Nord, ar fi avut de cheurile

www.dacoromanica.ro

72 ANALELE SI

tor 2 Moluri (200 225) partea de nord un lung de305 partea de est alt cheu in lungime de314,50m.

Dealungul de larg preconiza construirea unuicheu in de 500 care pornea dela Molul de Sud,

la altul 91,50 construit perpendicularpe jetela de larg care corespundea cu jetela de sudintrarea portului, un de 183 lungirne.

Cheunile astfel construite, rambleurilor insufi-ciente, nu putea fiutilizate bine pentru instalarea liniilorcale §i nici a unei autostrade pentru vehicule trac-tiune animala.

Jetelele de aparare a portului dupa planul Sir Ch. Hart-leY in mod definitiv o de ap110 ha. interiorul portului, iar la avant-port 13 ha.

Prin construirea jetelei de sud curbiliniechidea complect portul, §i neputând da posibili-tate de lArgire parte raport importanta §ivoltarea de dobândire viitor.

Intrarea vaselor port pentru acostare, din cauzarectiunei curbilinie a jetelei de larg ngreuia intrareaselor, a face o sinuoasa.

De oarece proectul Sir Hartley, nu corespundea ce-rinlelor port modern, guvernul român ocaziain a Ing. O. Franzius, directorul portului Brema, il su-pune spre a fi revâzut §i a face observatiunile necesare.

2) Proectul Sir Hartley rev,azut de O. Franzius 1885.

O. Franzius revazând proectul de Sir Ch.ley, 1885 un nou (Fig. 2) totul diferit

ceeace prive§te jetelelor de aparare.Proectul Sir Ch. Hartley prin construirea jetelelor de

o de prea pentru des-voltarea cbeurilor navigarea vapoarelor, O. Franzius atat proectul remedieze dublând su-prafata de de jetela.

interioare le gasea bine definite.In ceeace prive§te jetelelor de a portu-

lui, O. Franzius propune construirea a 2 jetelecurbilinie, care incercuia o de §i ale

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE SI STATISTICE 73

cäror musoire se formând o definindintrarea

In planul jetelelor de indicatemai sus, nu prevedea construirea avant-port pentruprotejarea vapoarelor contra vânturilor de N. E.

de

Din punct de vedere nautic proectul prezeuta mari lacu-ne, vapoarele pe timp de erau nevoite mane-vre dificile intrre port.

Din punct de vedere technic, prezenta inconveuientulde N. E. aduceau nisip cari ar fi intrarea

portului.Sir Ch. Hartley nu prevedea posibilitatea

de a portului raport cu desvoltarea a tra-ficului, proectul O. Franzius complectamenteconstruirea celor 2 jetele de ale cäror musoire cores-pundeau la pasul de intrare.

www.dacoromanica.ro


3) Voisin-Bey 26 August 1886.

in vedere situalia a portului Con-stanta de care nu s'a cele 2 proecte Sir Ch. Hart-ley §i revizut de O. Franzius, necorespunzlind cerintelor

de

din punct de vedere technic pentru construirea unuiport modern, nu au fost puse aplicare.

In 1886, guvernul român, pe Voisin-Bey directorul lucrärilor Canalului de Suez studierealaborarea unui proect (Fig. 3).

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE $1 STATISTICE 75

Voisin Bey propane proectul construirea uneitele de larg rectilinie, cu directiunea N. S.,lungime de 1600 m. situata

musoirul jetelei de larg lade 2.000 forma deschizatura de intrare a portului.

Prin deplasarea larg cu o de mareconsiderahil suprafata port.

Vechiul bazin lasa ca la celelalte 2 proecte.bazin propunea s fie situat dealungul jetelei

larg pe o lungime de 550 dela Molul vechi.Acest fie de un nou Mol construit per-pendkular pe jetela lungime 250 m. Dela acestmol, la musoirul jetelei de larg, distanta era de 500necesar avant-portului.

Jetela sud nu o prevedea dând posibilitatea dea portului raport sporirea probabil a traficului.

se vede nu a obiectiuni ceeaceve§te intinderea portului, nedefinind-o. Având deschizturapre mare, vapoarele puteau u§or manevra pentru a intraport §i a gsi o excelenta pozitie de acostare.

Din acest punct de vedere ins, adpostul contra valurilornisipului adus de ele, era insuficient. Cu toate

acest caz, prevedea posibilitatea construirei unui Mol derare lungime de 250 acest Molar fi avut traseul

jetela de larg, dela capul Molului Vechi.Navigatorii practici au obiectat acest port ar fi acce-

sibil unui port militar, nu unui port comercial. Posibili-tatea de acostare a vapoarelor ar fi numai pe timp

Proectul Voisin-Bey nu avea la bazin ce se formajetela larg o suficienta desi oltare a cheurilor pentru a

deservi traficul nici posibilitatea de instalare a unei sufi-ciente de cale Platfonna jetela deJarg din interiorul portului (550 ni.), era numai de

lungime

4) Proectul B. CantacuzinoProectul din 1892 modificat la 10 1893

portului Constanta de o importanfcele 3 proecte neindeplinind de

rea unui port modern, guvernul român 1888.

www.dacoromanica.ro


pe Ministerul lice, un serviciu specialpenrtu studierea elaborarea proectuluicu conducerea acestui servici Ing. I. B. Cantacuzino, avândca sftuitor pe M. Guérard, directorul portului Marsilia.

Dupa studii laborioase I. B. Cantacuzino innul 1892 (Fig. 4) un prim proect, 1893 (Fig. 5)

modificat de propunerile Comisieinice Superioare.

La proectului I. B. Cantacuzino a ciutatseama de toate lacunele proectelor anterioare.Voi auta expun mai detailat planul I. B. Cantacuzino,

de oarece urma sugestiilor date de Supe-rioaril, portul Constanta a fost construit acest plan.

www.dacoromanica.ro

STATISTICE 77

Proectul I. B. Cantaeuzino a suferit multe modifiariconstruc/iei, la ajuns situalia actual a portu-

lui, ceeace prive§tet technice de constructiuneprecum a§ezarea lucriírilor interioare.

Intinderea intrarea portului. Traseul exterioare.

Astfel era construirea portului dupa planulCantacuzino, servea foarte bine necesitifor momentane

ale traficului putea fi partea de sud, raport cudesvoltarea viitoare.

www.dacoromanica.ro

78 ANALELE

Jetela de larg avea o direclie rectilinie N.lungime de 1.220 in.

Dela musoirul jetelei de larg la distanta era1.600

Dela jetela de larg fala la ode 800 in. propunea construirea cheu, urma se

o serie de moluri formând bazinuri.lárgime a suprafelei portului era destul mare

pentru a putea evolua destul bine vasele cele mai mari. Inportul Marsilia mai mare bazin nu are o lárgime mare

500 in.Jetela de Sud avea o restilinie W. E.Dela musoirul de Sud la petela de larg,cáreia se construia un lungime de 120

forma un pas de 1.60 lungime, definind intrarea portului.Dela acest jetela de larg se prelungea 400

un ant-port, menit a adäposti portul de valurilemrii nisipul adus de vânturile de N. E.

mohiri era de 8 iar la pasultrare 8-9

Dacá traficul portul s'ar mári,jetela sud se pot construi noi moluri formândbazine ,iar jetela de larg se prelunge§te raport celdalte.

Portul astfel construit ar fi avut suficient pentrumagaziilor silozuri, magazii pentru gene-

rale, bazin special pentru exportul unsuficient pentru instalare de relea feroviará in port.

Lucrari interioare

La bazin situat partea Nord 1. B. Cantacu-zino propunea construirea a 2 moluri: Molul vechi la Estlizând pe existent Molul Nou la Est.

Noul banin s'ar forma Molul molulde petrol. Asamblarea interioare dupá planuldificat (Fig. 6) ar un dieu de 2.940 repartizatastf :

www.dacoromanica.ro

ANALELE STATISTICE 79

Molul Vechi

Vechiul Bazin

Molul Nou

Cheul

270 In.90 »

»

340480 »190 »300130 »300 »

610

1.010 »

730 »590 »

2.940

I

www.dacoromanica.ro

80 STATISTICE

La Molul Vechi, partea de Sud de 270 erarezervati Marinei Militare.

Partea de Nord a Vechi lungime de 250era destinatä pentru

debarcarea pasagerilor era rezervatio portiune de partea de Est a Vechiului Bazin.

Tote partea de Est a vechiului bazin o de 340+ 250 din cheul de Nord era rezervati pentru hangare,

forma de radub cale de halaj.Portiunea din cheul de Nord 230 190 m.

bele cheuri ale Molului 300 130 300 m. pentrugaziile silozuri magazii generale.

In ceeace privegte bazinul de petrol s'a amplasamen-tul mai indicat, unghiul format de jetela de Sud

de petrol propus pentru construire ar fiavut la jetela de Sud un cheu de 295 m. la undieu de 200 m. lungime, de o interioarä inport de 250 Poarta de intrare in de petrolar fi avut 25 m. lungime. Porliunea de cheu lalungime de 390 era rezervata pentru construirea viitoare aunui lung. de 400 lat de 130

propuse de M. Guérard planuluiB. Cantaeuzino, 10 Martie 1893 1)

Modifiarile propuse de Comisilneaplanului I. B. Cantacuzino, sunt expuse in raportul M.rard.

Chestiunile pe cari le-a tratat asupra a referitM. Guérard in raportul

1. Intinderea portuluiForma orientarea lucririlor exterioare.

3. interioare.Profilul

5. Magaziile silozuri.6. Intrarea portului.

conchiziunile Comisiunei asupra punctelor de maisus expuse raportul M. Guérard.

1) Raport M. Guérard pag. 48.

www.dacoromanica.ro

$1 STATISTICE 81

1) Intinderea portului. - pro-a portului timp de 10 ani, terminarea

crärilor inând de neregularitatea activitâtii traficu-lui, o lungime de cheu utilizabil previzut proectul 1. B.Cantacuzino, era suficient 1.800 in., pentru de

aConstruind 2 bazine rada portului putea satisface

cerute de trafic acel moment.In raport cu desvoltarea viitoare a traficului, proectul ast-

fel previzut de I. B. Cantacuzino. posibilitate departea de sud.

2) interioare. Prin construirea a 2 nioluri,Molul Vechi la Est Molul la West formând vechiulzin bazin Molul jetela de Sud, eraubine definite.

La cheurile vechiului bazin magaziile cu silozuricereale estacada erau de asemenea bine situate.

Intre Molul Nou jetela Sud, dheul delta avea osuficienti; comisiunea indicând acest pentru

ficulDealungul jetelei de larg, comisiunea propunea construi-

rea unui chen cu o platformâ de 50 cucale pentru a servi traficul de mirfuri. Era rational aindica acest cheu apropierea

lungimea jetelei de sud con-struire a unui ehen o portului de 110m. lirgime de 30 in.

3) Forma traseul lucr5rilor exterioare. -propune ca directia jetelei de larg fie exact N. S.rectilinie, jetela de sud mod normal de cea delanord.

Amplasamentul special pentru bazinul de petrol era bineindicat unghiul format de jetela de sud cheul dela

4) f Comisiunea nu poate da dis-pozitiunea modulde constructie al

5) cu silozuri. Recomandâ feluri demagazii: a) hangarele cu instalatiunile necesare a

6www.dacoromanica.ro


cerealele din vagon sau din hangare.Molului Nou ar fi mai indicat pentru han-

gare §i b) Magaziile silozuri propriuestacada al amplasament se bine situat locul

indicat de I. B. Cantacuzino.6) Intrarea portului. - Chestiunea

portului cea mai comisiunea propune,tuirea unei anchete nautice pentru a indica intrarea portuluide avizul trebuia se seama.

N. Guérard propunerea comisiunei nauticedin: Mai navigatori Marea Neagra, care cunosc

§i din Greci cari sunt pe bordul vaselorniei de Mesagerii ce fac serviciul Marea

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA CICLURILORECONOMICE

de I.

0 chestiune foarte §i cercetatä, o chestiunepre care s'au scris multe volume cu care s'au ocupat de-vreme mai scriitorii din toate estenea ciclurilor economice, despre cauzele, teoriile remediilepropuse pentru atenuarea ori preintämpinarea

In economici, nu stare pe niciunul din factori, din a cäror conlu-

crare se economici, nu se in activitate

Totul e in stare de de schimbare.dintre cari unele mai tari §i altele mai slabe, se adao-

noi, succes sau insucces osau serviabilitatea progresiva a puterilor naturei, des-coperirile inventiunile de tot faul, sciiderea

continua formare ales reparti-de capital in anumite locuri, mijloacele noi de transport,

mäsurile diverse luate de Stat alti multi forte nupace, pentru o angrenajului economic.Ele mod neintrerupt, starea de echilibru,doua directiuni diferite, dintre cari una duce la

1) I. F. Tib.

pag. 357.

www.dacoromanica.ro

84 STATISTICE

conjunctura alta jos, la conjectura defavora-dând ciclurilorAlternarea a mai ani de preturi prospe-

ritate, mai ani de preturi joase, de depresiune econoa dat nagtere ciclurilor economice

astäzi de §i pretutindeni, colectivä

Aceste sau schimbäri de sunt reale sauparente au capete oputul secolului XIX, din timp timp. zilelestre, o regularitate aproape matematici, au "fost perioade deprosperitate ce au alternat altele de de depre-

anilor de bogklie, de cu cei dede säräcie, e din timpuri foarte vechinoa§tem de felul visul faraonuluiEgiptului - acum câteva mii ani - prin 7 ani de bel-

7 ani de secetä, deTotugi viala

zata bresle, din timpurile vechi, evul mediu, catre-epocii moderne, nu se poate vorbi,

despre ciclurile economice.secolul al XIX, productia

desvoltärii maginismului, cu diviziunea muncii, curea tapiditatea mijloacelor de comunicalie cu

de productie §i desfacere internalionale, seregularitate a ciclurilor economice.

Un ciclu economic printeo de prosperi-tate, de sporire a profiturilor mai deck printeoiluzie de bogälie, de de optimism Seridia preturile, cresc dobânzile, cre§te pretul mânei de lucru.Se afacerile intreprinderile de tot felul, multe

o serioasä. Creditul de functionare one din cauza prea marei antici-

o depresiune, ea organul cel mai sen-sibil pentru inregistrarea ciclurilor economice,nu se rolul ca urmeze

1) M. Amiaux: &Inflation du crédit et la prévention des crises».

www.dacoromanica.ro

ECONOM10E STATISTICE 85

cestor faze, ci le prevede, uneori mult a se pro-duce.

Criza risipe§te rnirajul. Se produce o prabulire a preluri-o a deponentilor, afacerile se opresc, se

marfurile se pierdere din care can-se stocurile. Consumaliunea preturile.

Dupa o de panica, depresiunea.facute, acum es la Acolo unde mai este posi-

se o asanare, o redresare. Incet,-economic, cursul normal cu noi, lucruri-oameni noi.

Din schibarea de mai sus se poate desprinde cu u§urin,fgzele unui ciclu economic:

A. Perioada de ascensiune sau de conjuncturaB. Faza de incordare sau tensiune.C. Criza.D. Depresiunea sau conjunctura nefavorabili.E. Reluarea sau redresarea.

le cercetam pe fiecare in parte.

A) Perioada de ascensiune.

Ciclul economic printeo decensiune. o nume§te francezul, Konjunk-tur», gerrnanul. Ea dupa o depresiune, care s'a sfr§itprin restabilirea echilibrului economic.

De obicei, cu mari dispo-nibilitáti de capitaluri ce se ivesc pe economica Ast-fel de numerar s'a observat Angliaanul 1823, de 1889, Franla anul 1866, Ger.mania 1871-1872, din 1879 cu

1920-1925 §i aproape tot-deauna la inceputul de ascensiune.

Cum caracterizeaza Bursade ascensiune, prin ridicarea cursurilor la toate

1) M. Ansiaux, op. cit.

www.dacoromanica.ro

86 ECONOMICE $1 STAT1STICE

valorile intreprinderilor supuse conjecturei.turile miirfurilor se Pe se numerardin care se multe pe termen scurtsau lung un acontrol riguros de garantii seriozitate. Do-bânda este Veniturile intreprinderilor cresc ascen-shine tempo mai lent '), de

salariilor a de lucru. Cresc cheltuelile elastice-ale intreprinderilor. Plasamentul valori cu venit fix scadetreptat, pasul emisiunilor de actiuni

diferite intreprinderi, unde sunt atrase de mirajullui mare, factorul de ordin privat economic,general economic, mi sunt imperechere

Depunerile la Bknci scad, din cauza cererii crescknde decredit, emisiunile de creditele deEmisiune, sunt plink deasemenea conturiletoare dela bknci.

Speculatiunile de sunt floare,pra investipuni de capital, prin dirijareaprinderi de tot felul.

Productiunea este cre§tere generalk.stimulate de abundenta de sunt cregtere.

jurul nivelului atins.Stocurile creasck. Bugetele publice excedentare

urcarea salariilor funcionarilor publici. Ca ele-ment psihologic, avem optimismul. Un optimism generalexagerat, ceeace initiative de intreprinderi afa-ceri, cari de cari mai hazardate.

Faza de ascensiune poate fi la o multime de eau-ze. Astfel M. Ansiaux, enumerk:

a) Influenta ce o are asupra economice, deschidereade noi piete debu§euri pentru desfacerea mkrfurilor,nuturi atunci necunoscute, sau care legturile de afceri, nu se puteau face fie din de mijloace de transport,fie din lipsä de de productie mai mari. E cazulnuturilor din Vestul Statelor Unite, care au devenit dedesfacere dupa construetiunea ferate lacisco.

1) D.la Cam. 1930.

www.dacoromanica.ro


b) Iluzia unor nevoi exceptionale cari se manifesta maitotdeauna la rasboi sau revolutii. E ces'a dupa Mondial, când toate s'a

o activitate febra toate domeniile pentru repara-rea distrugerilor pagubelor de acesta.

c) inventiuni, descoperiri §i creatiuni industriimijloacele de transport., au provocat dese ori epoci pros-

peritate, de ascensiune. Introducerea cailor ferate Anglia,in anul 1833, sau in Franta 1843-1852, desvoltarca

electro-teehnice Germania, 1896 1904, sun tot ata-tea inceputuri de cicluri economice.

d) Devalorizarile monetare. Moneta pe de§io sau valoare intrinseci, iluzia dede prosperitate, face un ritm,

Schimburile multe dese dau iluzia unei inmonetar, care nu face compenseze puterea dechizitie a monetei, ce scade din ce in ce mai

e) Extinderea, ne puse valoare, pânä la unmoment dat, a diverselor culturi de cereale, ceai, etc.,contribuesc deaseanenea.

f) Rasboaiele dinteo parte a globului,parte un o prosperitate de nebanuit. La

tul Rasboiului Mondial, primii ani de expectativa ai StatelorUnite, au dat un imbold tuturor industriilor, de acolo, prin ma-rile furnituri de §i arme ce faceaurante. Afluxul aurului State le Unite a fost considerabil. De

se poate mondiale1929, State le Unite. La industriiletionale europene, refäcându-se, au mai apel la pro-dusele americane, care au fie stocate cantitätienorme, sufocând continuare a productiei,präbu§ind preturile declan§ând criza

g) Mai pot fi enumerate o de cauze, de onätate mai mica, ce pot produce epoci de ascensiune, mareconjunctura. A§a, gândindu-ne la ciclurile cu o intindere mai

cu caracter nationa1e, ele pot fi produse adese ori de unplan vast de lucräri, publice sau particulare, de venirea con-ducerea a partid de incredere, de descoperirea denoi mine de aur, sau terenuri bogate petrolifere, ce se pun

www.dacoromanica.ro

ANALELE $1 STATISTICE

exploatare, de de rasboi, sau - in fine - de ospeculatie

Perioadele de ascensiune, prin intinderea printensitatea se in categorii:

- generale, când ating toate ramurile de activitate

- speciale, când ating numai o de activitate.Ele pot da deci la doua de generale

§i speciale. De multe ori este greu de facut o distincliune,la ce grad o epoca de ascensiune este sau dincauza repercursiunilor pe cari le are o epoa de ascensiune, deprosperitate, dintr'o de activitate importanta, asupraramurilor cu cari vine

De aceia trebue ne daca avem de aface cu de ascensiune speciala, trebue ne convingem

ea are o de ascensiune.Repercusiunile perioadele de ascensiune pot fi de

jos sus, sau de sus jos, sauinfluenla cu cât ramura de activi-tate vine sau nu mai intimi altele.

De exemplu: desfacere a de bumbac,va avea feluri de repercusiuni, de jos sus: va atragedupa sine o cri4 in fabricile de fir de bumbac, alta socie-

de navigatie ce se cu transportul bumbacu-lui dinteo parte a §i alta la ola cultivatorii de bumbac. a socoti pe intermediari.

repercursiune o cria a ce produccarbuni pentru alimentarea ma§inilor industriilor de prelucra-rea

Din contriä, din cauza unei producqii slabe, se poatevoca o repercusiune de sus jos.

Acest exemplu relativ la se aplia la repercusiu-nile dintre perioadele de ascensiune.

Adeseori repercusiunea atinge ramuri de activitatediferite de aceia unde avântul, ascensiunea, a na§tere.

epoca de prosperitate sau o a cerealelor pot aveaasupra de comunicalie - ferate sau socie-

de naviggiune - ce se transportul asuprace unelte de agricultura sau- s'a petrecut ca o a

www.dacoromanica.ro


preturilor cerealelor - agricoli a contribuit la produ-cerea crizei bancare.

In timpul perioadei de ascensiune producatorii, carinu exista o coordonare, maresc capacitatea de productie

pentru venitului din ce ce mai mic -tând lucru fac concurentii din sau, in

când acea este monopol, dinrerea este anormali timpul acestei perioade.

B. Tensiunea

La fazei de ascensiune se distinge o epocade stagnare, de incordare, când nivelulnici o schimbare ce se numegte faza de tensiune. Caracteri-

acestei faze:Nivelul dobânzei ridicate este indiciul sigur al tensiunei

se acordarea credite-pe termen scurt sau pe lung, de nu

era abundent, dar devenea adeseori abuziv. Se recur-ge la Banca de Emisiune al carei portofoliu cregte repcde la

Intreprinderile private, din cauza lipsei de stintreduse la auto-finantare, cele creiate o baza su-ficienta, de finantare.

migcarea ascendenti, oscilândjurul nivelului atins. Veniturile, salariile, cheltuielile elasticese mentin la atinsa. Productia de bunuri de baza

in faza productia bunurilor de consumatiecontinua a cregte.

Desfacerile au devenit dificile de era ocumparatori acum cererea devine

discute prewile, preturi ce nu se mentin decâtcurgându-se la un expedient prirnejdios: stocarea deenorme de produse.

Emisiunile de valori mobiliare devin grele dacä nusibile.

exterior platilor devinafavorabile, importul atingând punctul culminant. Incasirile fi-nantelor publice

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE SI STATISTICE

Anumite intreprinderi se resimt de declangareacrizei, astfel intreprinderile noi, creiate sub imboldul fazeide prosperitate, sau cele ce sau

au intrat sau stint pe punctul de a intra activitate.Ca element psihologic avem un sentiment de

de neincredere ce drum. Inde incordare, de tensiune este de ajuns un simplu accident,faliment al unei sau al unei mari case de case declangeze criza. Se cazul inteprinderei Hatry, carea sguduit 1929, marcândputul crizei.

C. Criza.

Criza o a valorilor, mai ales a valori-speculative cari sunt cele mai frale impresionabile, de

aceia de obicei o criza Inrecenta crizele bursiere ce au precedat-o,edificAtorii.

Termenul de este imprumutat medicale. Cala criza evolutia ciclului economic poate

fie la inceputul depresiunii, inceputul economice,fie chiar timpul acestei depresiuni de multe ori, prindiverse isbucniri, se ating ramuri diferite de activi-tate: bancare, industriale, agricole, transporturi, etc. des-fägurarea depresiunii noastre bancare, prâbugirea BânciiFranco-Românâ, Bâncii Generale a Românegti, Berco-vitz Marmorosch Blanc & co., au marcat tot atâtea crize.

Criza se astfel:Se produce o a preturilor tuturor

produselor, valorilor mobiliare, negociate activ prin spe-

I se pot sustrage crizei produselor cartelate,care sunt protejate de taxe vamale protectioniste.

mobiliare, chiar au suferit o laceput, scâderea vertiginioasi, din cauza crizei

präbugiri de falimente,mate de din intreprinderi, creiate sub mirajulpocei de prosperitate, de a.scensiune.

www.dacoromanica.ro


Lipsa creditului neincrederea provoaca oa deponentilor, ce asalteaza

imposibilitate cererilor de restituiricu tot sprijinul larg al de emisiune. Lipsa de creditse simte nu ar lipsi numerarul, ci din cauza lipsei deincredere, de a fi pus la dispozitia

Criza este de durata, cel mult de câtevade zguduire, de Ea poate surveni in timpulperioadei ce urmeaza, timpul depresiunei.

D. Depresiunea.

Este faza ce are rolul excesele perioadei decari nu au putut fi scoase la iveal remediate

dinteoS'ar putea spune depresiunea cu

rea ascensiunei; se ea nu fie totdeauna si-toate ramurile de activitate, deaceia o

rata penetratiune ultimele manifestaliuni ale ascensiuneiprimele shnpaome ale depresiunei, manifestatiuni simp-

tome indicate de indidile preturilor - cumSpiethoff lucrarea sa «Krisen» «Handworter-buch der Staatwissenschaften»).

Depresiunea se deosebe§te de prin aceia reactiu-nile violente a face unei de stag-nare pesimism.

In comparai/e cu ascensiunea, depresiunea oIn timpul ascensiunei urcarea

lariilor, veniturilor, a fost supranormala, acum scoborâreaeste

Nivelul dobânzilor ce se capitalurilortate superior veniturilor ce se pot realiza 1).

Incetul cu depresiunii, ies la toa-excesele fazei de ascensiune. Intreprinderile noi o

suficienta, sau cele ce au investiOuni preamari capitaluri din cauza lipsei de des-Tacere, acum trag consecintele. Numarul falimentelor dinceastä perioada, denota de seriozitate, de prevedere

1) M. Ansiaux, op. cit. pag. 49

www.dacoromanica.ro

STATISTICE

pricepere puse la infiinlarea intreprinderilor, creiateoada de ascensiune.

Din cauza lipsei de activitate §oanajul bântueintensitate. Schimburile se fac mai de o valoare

mai mica, de§i pot fi apreciabile. nu esterar ca se observe o a volumuluitate sau importate cursul depresiunii ca prindin cauza se valoarea generaläimportatä sau exportatii.

s'a din cauza prabu§iriila principalele de export la cereale, petrol

lemne, cäci anii de depresiune am reu§itmai mult cantitativ de 1929, totu§i ca va-loare abia am atinge nivelul acela. Astfel 1928 s'auexportat 5.884.974 tone cereale valoare de lei 26.019.25(.000

in 1930 s'au exportat 9.214.420 tone cereale in aloare delei 28.525.585.000. aproape exportul

1930. comparativ cu din 1927, valoarea lui nu a crescutdecât cu 1.5 Situatia exportului de petrol este §i mai edi-ficatoare. In 1927, exportat 1.953.000 tonere de lei 10.437.000.000. - Se vede de§i exportul

valoarea nu e crescut deck cu 2,5 ').Alte fapte cari contribuese la agravarea scaderii

in timpul depresiunei sunt: 2)a) Terminarea uzinelor ce constructie la finele

epocii prosperitate.b) Livrarea dupa inceputul a sau a

duselor semi-fabricate comandate de criza.miniere, investitiunile agricole sau

de vapoare cari perioadasinne §i terminate timpul depresiunei.

d) Speculatia la baisse, ajutorul vânzarilor descope.rite.

Abtinerea intermediarilor, cmn sunt dinde transformare §i comertul de engros, dela cumparaturi,

prezenta unei de prelungire.

1) Victor Criza2) M. Ansiaux. op. cit. pag. 54 urm.

www.dacoromanica.ro


ConcurenTa intre producatorii neorganizati ce se ac-prin acordarea de rabaturi nerationale unei

tele general cumpere.g) Industriile cari pot reziste unor avantagii

sau miclorArii pretului de cost, mâresc productia.finantele publice, depresiunea se printeun

desechilibru bugetar. Statul un mare consumator prinsalariile plâtite functionarilor publici - un mare creatorde venituri economice - comenzile de materiale ce poa-te face intreprinderilor nationale ar trebui aceste mo-mente procedeze la atenuarea parte a depresiunei. Totu§idin veniturilor bugetare, el nu face decât

situatia prin mOsurile de economii ce prinsarcinelor fiscale. reduce numOrul

reduce salariile, cheltuelile deteriale, mari publice,sau desvoltare care ar fi dat de lucruo parte din organismul economic al

Pe politic depresiunea, cauzaciale pe care a produs-o, a dat la multe tulburiiri mai ales

o ce rezista a ficutse mai mult barierile dintre natiuni prin

restrictiunile exagerate la care a dus, provocin-du-se sentimentului de solidaritate

Redresarea sau reluarea

Redresarea este ce depresiunei in carese adaptarea econondce la noile conditii de via-

experienta decursul depresiunei. Depresiu-nea prin scoaterea a tuturor erorilor exceselorperioadei de asceusiune, prin liclhidarea a ce nu este gnu-tos, o epocu de productieprinderi cari au putut rezista crizei.

Falimentele intreprinderilor neutilate suficient, neorga-nizate atât din de vedere technic cât financiar, dis-trugerea a cantitOtii enorme de bunuri, _scudereamateriilor prime, sc5derea dobânzei, limitarea cheltuelilor,scoborirea pretului de cost sub pretul de tendintele

echilibrare ale bugetelor Statelor, plata angajamentelor,

www.dacoromanica.ro

ANALELE STATISTICE

ctiutarea de noi fuzionarea intreprinderilorsuportarea mai u§or a riscurilor, fac se inviorareaorganismului economic.

se increderea. Ritmul afa-cerilor devie normal. Oferta secererea dând la redresarea prqurilor

valorilor se urce punând cât mai multeIntreprinderi posibilitate reia activitatea.rile technice, rationalizarea muncii, sistematizareafac se scobare pretul de cost dându-se posibilitate

unjeze noi Scade §omajul.

Revenirea face depunerile lastituiunile financiare. Acestea acum sunt putine rezis-tând crizei, au dat o dovad de soliditate pentru depu-

Se de credit.Viata economici iarki echilibrul. Aceastacând, noi evenimente vor veni dea un impuls,

avânt, catre o de prosperitate, deun nou ciclu economic.

www.dacoromanica.ro

CRONICA ECONOMICA $1 FINANCIARA

SCHIMBUL DE MÄRFURICU STRAINATATEA

de Dr. I. TEODORESCU

In studiul ce ne vom ocupa special de expor-tul nostru cursul anului 1935 de principaleleticole de export, pe §i pe luni, pentru a fixa mai bine cariau fost clientii no§tri anul trecut. Vom face deasemenea ab-straclie de valoarea märfurilor exportate, care este foartede stabilit §i care a dus la o disculie contradictorie prin

Intruat pecele ce numai cantitailile exportate pe luni.

Succint aräta totu§i cursul anului 1935tul nostru cantitativ a inregistrat 53.401 vagoane diverse

exportul s'a la 927.911 vagoane, ceeace arsemna epntru un vagon de fabricate sau semifabricateimportate am exportate vagoane din produsele noastre.Acest ar fi real cazul când atât

exportul avea valoare. Intrucât pentrunul 1935 exportul a fost ca valoare mai mare decât importul,printeun calcul aproximativ schimbul se reduce la un vagoncontra 11 vagoane export.

nostru cu streiatatea cursul anului trecut acondus trei regimuri diferite. la

al doilea la treilea dupaAceste reOmuri restrictive pentru import au cäutat särajeze exportul, pentruca astfel printeun export mai mare

pläti obligatiunile ce le avem 3eplata märfurilor importate.

Ceeace urmilrim prin acest studiu, dupa cum am accentuatchiar dela este vedem care au fost

mai buni cursul anului 1935.

www.dacoromanica.ro

SI STATISTICE

In acest scop tabloul de mai jos exportul principa-lelor noastre produse pe numai cantitativ.

EXPORTUL PPINCIPALELOR ININ PE

T A RI Petrol Cereale nProd anim

toneAnglia 738.935 147.494 17.184 2.105 71

2 360.653 352.412 6393 Belgia . 48.118 16.763 584 Cahoslovacia . 51.650 3.875 8275 Egipt 420.772 461 77.087 1.3416 Elvetia 53.444 17.498 1.263 9107 Franta 335.551 28.841 12.195 190,1 88 Germania 819.878 34.093 157.637 8.478 7.5469 Gibraltar 49.321 6.912

10 Italia 1.644.783 150.422 3.698 21 8.35511 Olanda 172.265 5.819 1.96112 Palestina 6.826 986 61.887 4.23513 Polonia 11 453 176 714 Spama 1.65415 Ungaria 188.166 237.956 306 812 61,7 3716 Grecia 114.433 6.792 106.330 41 2.775

Total 5.200.123 1.058.552 754.127 13.356,8 50.404

Din aceste cifre anul expirat petrolul a ocu-pate prirnul exportul nostru, dupa care cerea-lele, vii §i fine produsele animalementare.

Din totalul petrolului exportat, cea mai mare cantitatea mers Italia, care a fost mai bun client al nostru anul1935.

de totalul exportului produsele petrolifere de5.200.123 tone, exportul Italia 31%.

Daca privhn pe luni ,exportul petrolului Italia vedemel se intensifica din lunta Martie, ca apoi lunile Mai,

August, Septembrie §i Octornbrie inregistreze cele maicantitati. In total cursul anului 1935 Italia aatins cifra de 1.644.783 tone, sau aproape 165.000 vagoane.Dupa Italia Germania cu 819.878 tone produselifere; Anglia 738.935 tone; Egiptul 420.772 tone; Austria

360.653; Franca cu 335.551 tone; Ceitoslovacia 217.852tone; Ungaria 188.166 tone; cu 172.265 tone,

Jugoslavia, Bulgaria Turcia printre

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOM1GE 97

no§tri pentru produsele petrolifere, cu toate celevecinele noastre, Turcia era mai nainte un bun

cumparätor al acestor produse. Pentru cucerirea acestor debu-§euri trebue neapärat o dechestiune, nu este admisibil ca imediata vecinätatea noasträ concurali de alte mult indepârtate caa noasträ §i Jugoslavia Bulgaria, agricole caRomânia, n'ar putea cumpâra cu succes de la noi deck numaiproduse petrolifere.

al doilea vin cerealele la export.Cel mai bun client al nostru cursul anului 1935, pentru

cereale, a fost Austria, care a dela noi peste 35.000care Ungaria cu circa 24.000 vagoane,

apoi Italia 15.000 vagoane, Anglia aproape 15.000 etc.Belgia §i Olanda cari alte erau mai buni pentrucerealele noastre azi nici nu maicantitäti pe care le de la noi. De altminteri aceste

erau mari de de la noi. Or, grâulexportându-se din an an mai putin era natural ca Belgia§i Olanda se adreseze pentru acest articol parte.

In al treilea vine lemnul pentru care Ungaria estemai bun client al nostru. In anul trecut Ungaria a importat

de la noi peste 30.000 vagoane, Germania aproape 16.000goane, Grecia peste 10.000 vagoane, Egiptul aproape 8.000goane, Palestina 6.100 vagoane etc.

vii produsele animale alimentare s'atat mai cantitate cursul 1935.

Pentru aceste produse mai buni clienti au fost: Aus-tria care a imorptat anul trecut 16.930 tone animale vii,

foarte putine produse animale alimentare. aimportat 9.106 tone animale vii §i numai 827 tone produsenimale alimentare, Italia a importat 8.355 tone animale vii§i foarte putine produse animale alimentare, Germania aportat 7.546 tone animale vii 8.478 tone produse animalealimentare. Dealtminteri 1935 numai Germania a fost

mai mare de produse alimentare de

o serie de 5 tabele, cuprinzind, cantitativ,portul principalelor noastre produse cursul anului 1935, pe

§i

www.dacoromanica.ro

00

Tabela No.Exportul petrolului, anul in cantitgi.

Z

TárileTotal

1935

Gantitati in toneAnglia . . . . 55.486 35 864 70.459 81.483 90.474 58.639 63.463 66.747 69.953 43.024 34.539

2 Austria . . . 13.514 7.240 31.017 25.596 33.968 32.235 48.118 31.739 25.921 28.231 39.507 43.567 360.653 Belgia . . . . 3.397 5 7.654 17.131 - 500 3.738 - - 3.126 199 48.1184 Cehoslovacia . . 3.710 16.490 17.731 30.645 17.608 20.271 19.276 20.221 18.381 19.598 26.247 217.8525 34.217 44.023 56.024 54.760 84.150 30.623 32.282 35.065 23.902 6.289 14.204 5.233 420.7726 Elvetia . . - 19.148 21.300 12.996 53.47 Franta . . . 39.896 51.040 36365 21.731 32.221 19.626 20.337 14.177 11.371 10.610 335.5518 Germania . . . 42.187 35.193 55.289 55.338 69.426 74.326 62.222 84.391 98.561 59.838 99.004 84.103 819.8789 Gibraltar . . . - - - - - - - - - 13.767 30.656 4.898 49.321

10 recia . . . . - - - 15.728 11.504 13.692 7.139 12.091 3.665 11.590 114.43Italia 64.506 127.466 123.601 182.893 143.792 159.910 172.306 172.513 173.359 142.429 112.743

12 Olanda . . . . 63 626 27.335 51.314 12.404 9.006 - 3.446 918 2.000 504 172.2613 Palestina . . - - - - - - - - - 2.690 4.136 6.8214 Polonia . . . . - - - 1115 Spania . . . - - 7.959 14.962 6.185 - - - - - - 29.1

Ungaria . . . . 10.563 16.858 12.348 13.474 3.018 7.291 23.132 17.700 25316 25.116

Total . . 373.939 271.727 465.642 440.994 466.177 467.549 409.470 482.180 376.665 5.200.12

www.dacoromanica.ro

Tabela No. 2Exportul cerealelor, in anul 1935,

ile o

Total

n in234

6789

101112131415

.Austria . .Belgia

a .Egipt

.

Franta . .

Germania . .GibraltarGrecia . . .ItaliaOlanda .PalestinaPolonia .Ungaria .

Total .

13.8572.156

302

2

4.2346.213

442500

1.388

315349106

1.370250

1.6662.540

358

2.041

2.02212.285

468138

3441.528

1.088

1.519

7.87234.382

193210

5803.180

1.14650

3.680

12.82828.487

3571.274

836

27.332

8.273

7.584

1.1907.984

2.9533.473

49.657

7.701

13.84720.662

20510.325

8

401

24.25330

15.447

10.736

6.3854.570

13

2.848645

1.717

32.291

5. 7335.973

5.2936.313

5

1.425105

27.996

33.379

6135.910

40

4.8363.356

3.23810.3113.083

217

28.09962.672

1.2219.054

511.0533.4365.324

2.58027.105

1.674417333

67.524

11.78249.287

8982.764

6.4453.8665.0066.912

97150

352120

51.135

147.49352.41

16.7651.

17.49828.84134.093

916.792

150.4225.81

453237.95

9.207 19.392 51.293 81.709 99.621 87.215 89.276 144.053 220.507 139.591 1.058.55

www.dacoromanica.ro

Tabela No. 3 Exportul lemnului, In anul 1935,

2

3

4

5

6

7

8

10

11

12

13

14

.

Austria . . .

Cehoslovacia

Egipt

Elvelia

Franta . .

Germania

Grecia

Italia

Olanda .

Palestina

.

Spania .

Ungaria .

Total .

-o

Total1935

606

206

6.304

180

336

7.238

575

649

11255

295

710

11.801

8.83b

351

7.382

488

14.954

19.171

- - 2.875 5.213

- - 645 447

10.279 13.201 26.346

17.395 20.955 40.534 44.284! 74.352

163

7.201

1.838

10.466

5.849

562

22.299

66,694

3.723

14.004

2.275

6.145

11.553

11.492

28.339

174 1.662

168

9.498

546

6.9-0

7.377

10.795

31.422

120

8.250

312

15.171

9,170

9.705

34.873

3.815

323

1.998

3.063

295

21.472

647

3.592

1.325

3.958

78.619 66.900 79.263

43.282

97.770

610 5.030

221 448

1.098 779

7.455 15.393

350 913

3.794 746

21.079 16.982

12.646 12.464

106

162 474

2.574 9.426

81 95

33.394

83.570

"1.036

83.786

17.184

2.368

3.875

77.087

1.263

12.195

106.330

3.698

1.961

61.887

176

1.654

306.812

www.dacoromanica.ro

TaMoul Nr. 4Exportul Animalelor vii, anul 1935,

Tärile.

o

Total1935

in71

2 794 1.105 1.016 1.013 1.718 1.476 1.730 1.651 1.701 1.624 1.412 16.930

3 Cehoslovacia 518 134 64 352 675 708 1.117 1.207 1.483 1.321 263 9.106

4 Egipt 113 97 - 81 - 74 252 126 108 75 241 174 1.341

8

264 1.168 211 237 453 25 - 621 1.024 1.029 918 7.546

7 Grecia - - - - - - 890 707 1.178 2.775

8 Italia 1 407 1.405 1.188 1.304 1.012 753 480 370 297 84 47 8 8.355

9 Pales tina - - - - - - - - - 1.203 1.168 1.364 4.235

Ungaria 8 7 - 15 - 1 - 6 37

Total 4.111 4.112 2.934 2.688 3.319 3.433 3.155 3.349 3.889 6.460 6.637 6.317 50.404

www.dacoromanica.ro

Tabela No. 5Exportul produselor animale alimentare, anul 1935, in

0Total

1935

niit ti In e

211 81 98 81 91 82 123 624 141 295 05 2.105

2177 226 236 639

320 38 58

4 Cehoslovacia 269 128 104 43 142 141 827

5250 289 371

6 28 35 25 7 5 0,1 21 28 41 190,1

7 601 349 436 484 635 32 134 724 1.325 2.012 8.478

8 Grccia11 30 41

910 11 21

10 Paleslina9 10 19

7 7

12 Ungaria 0,4 10 0,3 5 14 17 11 61,7

Total . 886 718 473 524,5 590 717,4 429 900 1.362 2.166 3.070 13.356.8

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA IN CADRULREALITÄTILOR ECONOMICE

ROMÂNE$TIde C. AL. PANDELE

Contrariu doctrinei economice clasice, cri-za 1929 - nu s'a rezorbit pe calea

a deflafiunii generale a preturilor a adaptarii tutu-ror factorilor productiune la nivelul scoborât, determinatde

Este adevarat am asistat perioada 1929-1931 la oa de gros pentru produsele

gricole cele mai multe din materiile prime.Dar a preturilor de din

rile producatoare de materii prime nu a avut drepto scadere a preturilor de detaliu o restabilirea rentabilitatii, care reluarea afacerilor.

ea a adus cre§terea a insolventelor,vocând criza a Europei centrale ducând lacierea lirei sterline a monedei «satelite» ale Angliei.

Echilibrul monetar al lumei civilizate a fost ruptnormale - pentru e§irea din - nu au mai putut

aveaDar fapt curios, deprecierii lirei nu i-a corespuns,

dupa cum ne-am fi a§teptat, o cre§tere a pre/u-rilor nominale spre nivelul anterior crizei,aproape neschimbate.

Acest fenomen a accentuat mai mult scädereade gros aur din Anglia blocului sterling, pe careFrançois Rogé o apreciaza, rticol publicat in Re-vue Economique internationale, (August 1935) aproape de70% de din 1929.

www.dacoromanica.ro


Preciziim este de preturile-aur mondiale,acelea fixate port-franc, pentru materiile primemare din tara cu mai redus cost de

transportul taxele vamale.deprecierea monetar nu aduce automat

o sporire a s'a tras concluzia --lonul aur nu mai ca mai i c epoca luise apropiase de

In realitate, mecanismul clasic de adaptare alvarialiile monetare nu mai Iuncliona, nu

tionase nici de izbucnirea crizei ecomymice.Amintim pe scurt perioada 1919-1925

aur americane - excesiv de urcate din pricina pozitiei spe-ciale a Statelor Unite timpul european - audictat preturile mondiale §i odat stabilizarea monedelordin Europa realizat5, aceste au la unnivel superior cu 40-50% celui dinainte de razboiu.

In de a se permite o readaptare a aur,guvernul Unite - special - a ficut totul ca s'oimpiedice, prin expansiunea de credite, acelelalte State aceia§i de mentinere a pre-

urcate: taxa prea Anglia, politica deacumulare de devize a Frantei, practicarea gold-exchange-standardului alte State, au avut acest rezultat.

Reactiunea a fost §i ciderea de grosvertiginoaA.

Deprecierea forlaf a unora monedele europenevenit' ulterior nu a adus - cum s'ar fi a§teptat - niciinflatiunea, nici urcarea

Dimpotri%, dup o luminos Robert Wolf inarticolul preturi moned» din revued'Econondque Politique (Noembrie-Decembrie 1934) s'azut preturile nu cresc automat proportiatunci devalorizatoare majoritatea

directoare.Prin director se prelul la care un produs este

livrat piata lui - taxe vamale sau prime deStat - cantiti suficiente pentru a satisface nevoile consu-

la un moment dat.

www.dacoromanica.ro


Va fi vorba de sigur de preturile de gros, pentru acelematerii prime, care au o mare intrebuintare.

Ori aceste preturi directoare sunt dotate de odaca este vorba de un regim de monopol, de

nationalitatea intreprinderilor monopoliste, daca este vorba deregimul liberei concur.ente, de nationalitatea undeductia articolului respectiv este mai mare, sau de costmai redus, sau care mai mare exterior sauconstitue piata cea mai importanta, sau a carei

este pentru tranzactiunile asupra aceleiEi bine, acesta a fost cazul care

pentru treimi din mondiale astfelconditiunile interne (Banca Angliei

rindu-se de inflatiune, Statului puseordine) aceste preturi directoare au nomi-

aproape neschimbate, pe transformate aur auferit o noua amputare de circa 40%.

cu.m se verifica - pe cale - afirmaiia luiFrançois de deprecierea preturilor mondiale a mers

la 70%, din scaderea preturilornominale engleze dela 1929 la 1931, la care s'a adAugatderea prin efecrul deprecierii monetare aline.

In fata acestei amputari masive, de adaptareale preturilor interne la preturile mondiale, din celelalteau aparut ca ternerare, mai ales o serie de sarcini fixe,nu puteau fi reduse din pricina rezistentelor sociale.

pe cele mai multe dintre ele exceptiarestrans, §1 astazi blocul aur) au trebuit

adopte noua a crizei prin devalorizarea monetara.Adaptarea monetelor, locul adaptarii pre.turilor, a fost

metoda pentru echilibrului economic,tru a disparitatea fie preturile interne celeterne, sau cele de gros §i cele de sau chiarcele agricole §i industriale.

prefurile erau elastice, teoria Fisher - adificarii dupa raportul valutelor - gasea apli-care.

preçurile au devenit rigide - din motive de ordinsocial (sau din pricina cmisticei sodialiste» cum ar spune Ro-

www.dacoromanica.ro

106 ECONOMICE $1 STATISTICE

bert Wolff), - se teoria lui a restabiliriiputerilor de cumpärare, prin schimbarea unitatii monetare.

Câteva concluzii se din aceste enuntari, a carorexemplificare practica se poate gasi revista de specia-litate, monetare ale din grupulsterling, ale din grupul dolar, a Greciei, Cehoslovaciei,.Belgiei mai ales a mai departate, Argentina Japo-nia, unde prosperitatea a mers spre nivelul atins 1929

Etalonul-aur nu este ciS'a renuntat la ideia unui etalon fix

veacurilor), pentru a se accepta ideia unui etalon-co-rectat - pe plan international - atunci când amploarea cri-zei economice, sociale, adap-tarea preturilor §i impune adaptarea monetelor.

Devalorizarea nu nici deoarece-ea o precedeazä, sa-i urmeze, in experientele post-belice.

Cele mai multe maresc circulatiunea monetark.profita numai de reevaluarea acoperirii. Unele - ca Sta-

tele-Unite - inflatiunea de depre-ciere) pentru a realiza anumite planuri de ecoomie

Dar ele nu exista nici o organica.In schimb devalorizarea de pre-

o de revenireabeneficiilor, fapt ce se traducecari bursiere din devalorizatoare.

Devalorizarea nu are pretutindeni efecte,nici nu constitue un panaceu universal.

Ea durere - restabilirea unui punctde de unde numai o economicapoate duce spre prosperitate.

devalorizatoare exceptia poate a Cehoslovadei

5) La est-elle une solution? in l'Europe nouvelle din 14 No-embrie 1935.

François de Rougé. «La plethorique mondiale et la &valuationtionale des monnaies» «Revue din August 1935.

Dr. H. M. Alvarez de Corea. La &valuation en théorie et dans laéconomtque internationale» Decembrie 1935.

Yezi Roben Wolff: «Liaison entre prix et «Revue d'eco-nomie - Decembrie 1934.

www.dacoromanica.ro


a ales o de depreciere insuficienta) pot fide metoda a din

Nu lucrus e poate spune despre(Franla, Olanda), care dbogatii acumulate

de respectat, politica deflatiei pre/urilor no-minale. Cu mari sacrificii au oblinut rezultate,suficiente. Finanlele publice nu sunt echilibrate, produc-

nu cregte ca celelalte omajul se dis--paritatea handicapeaza gray economia

S'ar putea ca repriza provocatäde Pile devalorizatoare de o urcare a.preturilor, le ugureze pu/in cemai trebue acoperit.

de ele, economia milita-(Germania Italia) care menlin productia pre-

mijloace dictatoriale, quasi autarhic.Ajungem astfel la ulthnul de - Austria, Unga--

ria, Jugoslavia, Bulgaria unde se practica ungim hibrid de devize unde economica este departede a urma aceiagi linie ca celelalte devalorizatoare.

Aceste lipsite de o- nu au ut curajul mutalii monetare

Ele au recurs la reglementarea schimburilor devize,indirect o devalorizare monetara,

bursa apoi menajamente sub formavalutare.

dintre ele adoptat mai devreme primageneralizatia, cum este cazul Jugoslaviei, Austriei

al Ungariei. Cu tot amestecul necontenit alStatului, s'au putut observa acolo reacliuni econorniceratoare o ameliorare raporturile strainatatea castructura economiei interne.

Despre bara nu putem spune lucru.cum fost ultimii, care am stabilizat moneta- moment nu mai puteam profita de

beneficiile stabilizarii - tot vom fi desigur ultimii de aadopta o pentru a din criz5.

Cred suntem singura unde regimul devizelorfi suferit de dese i mai ales unde aceste mo-

www.dacoromanica.ro

108 ANA LELE ECONOMICE 51 STATISTICE

fi ficute in afara preocupgrilor strictmonetare, care ar fi trebuit fie precumpgnitoare.

Astfel regimul din 11 1935 s'a urnfárit in pri-creiarea disponibil devize forte pentru

financiare, §i apoi agriculturiicomplicat de prime edonomice.

S'a timp a pretinde o deport de dar nu se acordau prime de export decât pentruunele articole, din anumite ci cu cote variind dela 10%pentru petrol (ceeace fraudele comise) la 40%pentru grâu.

Regimul a modificat la Decembrie 1935.Bursa devizelela 100%.

elementul esenlial al reprizei economicese

Supuse la unei puternice deflaiiuni, la care s'aadoptat de credit (conversiunea) bugetarä,ele au fost apoi sus mgsurile de sustinere aleguvernului: politica grâului, industriei, ajutora-rea institutelor de credit, limitarea comprimiirilor bugetarc.

Astäzi ne aflám situaliunea de a avea indicele prelu-rilor de gros ziarul continuând taMoulInst. de Conjuncturg) la 74,5 fatá de 100 1929, cre-

(transforrnat la cursul o disparitate de circa 63%de engleze§ti.

www.dacoromanica.ro

BILANTURIde Dr. RADU STOENESCU

La 22 23 Februarie a. au avut adunarinerale, cari, importanta au dephit cadrulal acestor solemnitäti. In prima, s'a prezentat actionarilor spreaprobare al 25-lea al activitktiia doua ,cel de al 12-lea al Creditului Industrial. Vom spi-cui din ele vom analiza mai jos câteva cifre:

Jubileul unui sfert de veac de alse prezint5, pentru Institutiune, cât pentru economia

financiarâ, foarte läudabil. Dispunând de importantemijloace de actiune:

Capital lei 280Fonduri Rezerve » 120 » 400Depuneri spre fructificare . » 2.145 »Reescont la B. N. R. . » »

Lei 2.920

Instituliune un rol primordial in promovareaeconomice române§ti, unde detine un plasament circa

2.800 milioane lei.de anul precedent, la 31 Dec. 1935,

cu urmâtoarele principale

Depunerile spre fructificare au crescut cu circa 778lioane la 31 Dec. 1935 de anterior cu 1.317

de 1933, ceia-ce ne permite a face §i de data a-

www.dacoromanica.ro

110 ANALELE

,ceasta imbucuratoarea constatare, volumul tezanrizrtrii estepe cale de a se rezorbi:

Exercitiul Dep. spre fructificare sicreditoare

1930 3.263.087.3991931 1.662.285.9871932 1.269.332.5411933 1.543.342.3261934 2.082.981.1221935 2.860.375.092

Plasamentul (portofoliul de debitorii cont) acrescut, cursul anului exirat, cu 449 milioane lei.

Angajamentele de reescont au scazut cu 2661.274 de 1931, anul crizei financiare atat desite pe piata noastra.

Capitalul la 280 fondurile deastf el:

1933 166.730.241

1934 120.000.000

1935 121.888.777

Benefkiul net al anului 1935 este de Lei -distribue un dividend de 5%.

Adunarea a agionarilorfionale de Credit Industrial s'a anul acesta, pentru prima

noul palat propriu din piala Academiei. Dinprezentat pe exercitiul reese sforlarea de

Instituliune, pentru a desvoltarea industriei ro-mâne§ti. Gäsind o larga a rostului Banca de

un bine-voitor sprijin din partea Statului,tul Industrial, de§i vadind o politica de de ne-

vremurilor ce strabatem, §i-a putut plasamentul

www.dacoromanica.ro


circa 650 milioane in decursul anului expirat. Mijloacele deactiune ale Creditului au fost:

.. Capital lei 500Fonduri proprn » 201 Lei 701Depuneri spre fructificare Ct. Crte.

creditoare . . . » 202 »Reescont la B. N. R. . » 1.935 »

Lei 2.838

Plasamentul total se ridica, la 31 Dec. 1935, la 2.800lei, la un quantum egal al Bincii

Angajamentele de au evoluat, anii detrializare a precum

1932 849,51933 902,5 »1934 1.302,01935 1.935,0

Cifrele sunt concludente arati partea pe careCreditul Industrial a acestei opere.

Depunerile spre fructificare au variat astfel:

1930 59.653.501931 32.126.3111932 33.067.9231933 56.893.8671934 77.781.669

1935 123.548.713

evidentiind increderea din ce ce anai mare ce se aratástituiunei.

Beneficiul net al anului expirat este de Lei 42.050.580.-dividendul distribuit de 6%.Incheind expunere, trebue ne

regretul pia/a cea internationaM a capitalu-rilor, este astazi de o capacitate de absorptiune nua permis de mult timp a proectatei emisiuni

www.dacoromanica.ro

112 ANALELE $1 STATI5T10E

ale Nationale de Credit Industrial, careprogramde activitate.

Este, o necesitate de ordin nalional-economic, caaceastä Instituliune, destinati a desvoltarea industriei ro-

furniza creditele de lungi durati tre-buincioase, printeo de credit, dirijezechiar desvoltare, interesele noastre. Credem,

conjunctura actualk, acesta este rolulla care Soc. de Credit Industrial trebue aretul aspire suntem sub luminata conducere decare se bucuri, ;elul semnalat va fi atins.

www.dacoromanica.ro

POLITICA DE PLASAMENTEA CASE! NATIONALE DE ECONOMIE

$1 POSTALEde VASILE

Casa de §i Cecuri fostade Economie a Statului, prin legea din 5

rie 1880 reorganizatii prin din 28 lie 1930 191932, sub actuala denumire, pe autonome

quasi bancare, - a in o ascensiuneafirmându-se ca un factor important eco-

nomiaMi§carea depunerilor pe de economie, din ultimii

6 ani, 1930- -1935, este urm5toarea:

Solduldepunerilor

Nr.

1930 287.028.934 100 284.375 1001931 624.260.224 217,5 289.317 100,11932 809.247.574 282,1 330.787 116,31933 1.361.745.789 474,4 370.303 130,21934 1.702.387.623 593,1 420.762 147.91935 761,4 483.347 170

Cauzele care au determinat extraordinara apunerilor Casei de ultimii cinci ani,toarele:

a) prima cauzà, de ordin structural, organic, este reorganizarea Casei de pe autonome quasi-bancare,

www.dacoromanica.ro


§i desfiintarea limitei maxime depuneri, care la 1930era la 30.000 lei de persoana;

b) a doua de ordin este criza ban-cara din 1931, care a favorizat mare desvoltareaC. E. C-ului, la sine o parte din capitalurile masiveretrase din Banci a doua juniatate a anului 1931.

Inteadevar, din tabloul de mai sus secele de cre§tere a depunerilor face un salt considerabil 1931,pe indicele din an stationar.In anii urmatori indicele depuneriTor cre§te vertiginos,cele deponentilor lent, aflu-

depunerilor la Casa de este mai multpe motive de decat pe extinderea salefire§ti, prin spiritului de masselepopulare, care participa numar de redus la Ca-sa de Economie.

Acest fapt se mai consta0 din repartitia geografica apunerilor Casei de Economie. la 1934, depunerile din

peste 70% din totalul general alIn 1934, dinteun total de 1635 milioane lei, depunerile

din provincie au atins suma de 490 milioane lei,din care 379 milioane din Vechiul Regat 111 milioaneprovinciile alipite, ceeace aproape totala inexis-

a Casei de Economie nouile provincii, de§inea din Ardeal special, are deprinderea economieigrad mai desvoltat, inflorirea deEconomie locale §i a fostei Case de Economie atului Austro-Ungar. Explicatiunea fapt trebue

unei politici raspândire a economiei nouileprovincii, restul printeo propaganda bine

§i sustinuta, unirei dupa acea-sta, care a fost organizata abia de

Plasamentele Casei de Economie trebuetrei conditiuni: fie sigure, u§or realizabile §i rentabile.

Deoarece nici-un plasament parte nu poate cores-punde complect acestor trei conditiuni la un plasamen-tele trebue fie repartizate diferite categorii formând unportofoliu complex, care in general corespunde celor trei con-ditiuni esentiale de mai sus. Acest principiu a fost adoptat la

www.dacoromanica.ro


cel de al doilea Congres International al Economiei, laLondra 1929, sub forma urmitoare:

institut este reguleze modurile deintrebuintare a capitalurilor ilocale sau nationale §i conformitate cu prescriptiunile legiisau Statutelor».

Legea Caselor de Economie din 1932Aurile Casei Nationale de Economie Cecuri

conditiuni de garantie (art.9)».

Plasamentele sunt d e feluri: pe termen scurtla un an pe termen lung 5 ani.

a) Plasamentele pe termen scurt sunt:cordate particularilor pe gaj de efecte ale Statului sau garan-

de Stat, obligatiuni ale Creditului Judetean Comunal,pe actiuni ale Bincii Nationale sau cupoanele pe libreteale Casei de Economie pe sau titluri asupra Statului,Judetelor sau Cornunelor, a altor Institutii garantate de'Stat, precum §i cumpargri de bonuri de tezaur.

b) Plasamentele pe termen lung sunt: imprumuturilecordate Statului, a cAror total nu poate dephi 25% din

regiilor §i Caselor Autonome, Comunelorde Binefacere sau de interes public

Economice interes general §ide eftine, pe baza de garantii reale,

plasamentele titluri de Stat sau garantate de Stat,ale Creditului Comunal ale

Eftine, garantate de Stat.plasamentelor Capei Nationale de Economie

Cecuri Po§tale, de mijloacele de lucru - rezerve, depu-neri pe librete cont curent - este

Mijloacelede

Anii Plasamente

1930 342.450.898,81 259.539.561,78 75,78 %1931 738.879.842,63 697.065.540,20 94,34%1932 907.660.209,- 742.899.604,- 81,85%1933 1.540.778.018,- 1.218.735.035,- 80,00%1934 2.430.576.177,- 1.598.507.216,- 65,761935 3.306.946.982,- 1.916.289.964,- 58,86%

www.dacoromanica.ro


Din de mai sus se vede proportiade mijloacele de lucru nu este Limita

a a fost 1931, la 94,34%,mita 1935 la Rezerva care tre-bue pentru operatiunile zilnice de restituiri,

dela 24,22% 1930, 5,66% 1931, mgrindu-sedupä aceia 20% 1933 la 41,14% 1935.

Legea a Caselor de Economie cotazervei la 50% numai pentra depunerile coatrent, care se la B. N. R., pentru depunerile pelivrete, legea o ci prevede numai C. E.

este dator moment sumele neccsarepentru restituirile zilnice. Aceasta constitue, fr o

a legii, care va trebui viitor, fixându-sepentru depunerile pe librete o cota lichidg deExperienta a dovedit cota de 30% este

pentru a scuti Casa de deficulti ce se pot ivi cu ocazia afluentei cererilor restitairi.Nu este bine se lase aceasta la libera apreciere a administra-tiei C. E. care se poate lisa uneori de renta-bilitatea plasamentelor, neglijând cealaltii a liclaiditátii,

cum s'a intâmplat anal 1931 rezerva afost la 5,66%.

Structura plasamentelor Casei Nationale deCecuri Po§tal e este urmatoarea:

publice lmprumuturi Diverse

1930 259.539.561,78 259.539.561.781931 384.258.132,45 14.133.831 667.089.122.-1932 422.290.119 292.713.094 10.830.985 725 834.198.-1933 453.776.898 749.978.310 19.997.827 - 1.218.735.035.-1934 573.918.114 977.055.8C0 21 413.854 1.598.507.216.-1935 588.946.278 1.228.9/3.105 59.953.919 68.416.6b2 1.946.289.964.-

Din analiza plasamentelore) efectele publice un plasament sigur,

rentabil, formând la 1931 unicul plasament al Caseide Economie. Dela 1931, s'au introdusefectele publice au continuat formeze din plasamen-

www.dacoromanica.ro


tele principale ale C.-ului. Cre§terea ceaa efectelor publice o gisim 1934, de 120 milioane lei,cea mai 1935, de 15.000.000 lei, de§i Casa de Econo-mie poseda la acestui an insemnate disponibilitäti,proape 50% din totalul depunerilor, inclusiv cele contrent, nici-o intrebuintare.

De altfel de din celelalteInstitutiuni de Stat dupa este C. E. C.-ul -

fondurile exclusiv sau principal efecte pu-unele - Anglia, Franta, Spania, Rusia,

sistemul etatist Belgia, sistemul mixt Case lede Economie private cultiva plasamentul infecte socotit cea mai mare siguranta,ceeace corespunde ideii fundamentale care din scopul§i ratiunea existentei Caselor de Economie, a

maximum deInconsecventa C. E. C.-ului, care dela 120 milioane

cre§terea stocului de efecte publice anul 1934,reduce cota acestui plasament 1935 numai la 15

ne lei, de§i poseda insemnate disponibilitäti-aproape 50%-nici-o intrebuintare, apare nejustificata, ales

darea de la superior al Economiei,din 29 Noembrie 1934, se arata avantajele deosebite

plasamentluui efecte publice, care sunt foarte lichidelombardabile momente de aducând §1 venitimportant. precum intentiunea de a se cultiva cu

acest tratament (p. 1.7).b) Imprumuturile, introduse pentru prima la noi

prin legea din Julie 1930, plasamentul principalal Nationale de EconoMie. Incepând din anul 1933,talul impumuturilor plasamentul efecte publice,mentinându-se neincetat pe primul plan. Preferinta pentru

se prin rentabilitateaepoca când refuzau credit, cultivându-se spe-cial imprumuturile pe termen care 1934 reprezintasuma de 372.642,006 lei. Imprumuturile pe termenscurt acordate de Casa de Cecuritale sunt majoritate avansuri pe creante certe §i aleInstitutiunilor de Stat, variind dela 3-12Operatiunea care la baza acestor eAte

www.dacoromanica.ro

118 ECONOMICE STATISTICE

cesiunea de - C. E. C.-ul se substitue toateturile creditorului cedent --, care deosebite avantaje,

din punctul de vedere al realizarii debitoriiInstitutiuni de Stat cu suficiente garantii de solvabilitate

(C. F. R., etc.) §i al Aceste operaliunifost foarte prospere la 1934, de când mic§orat dincauza interventiunii Bâncilor, care le-au adoptat ca operatiuniobi§nuite de

categorie de operatiuni pe termen scurt practicatede C. E. C. sunt de lombard, a câror desvoltare

1934, cu de cre§tere. ladati operatiunile de lombard fost aproape inexistente,cum se vede din de jos:

operatiunilorde lombard

1932 320.510 Lei

1933 316.182 »

1934 83.438.103 »

DesNoltarea operatiunilor de lombard, sco-pul §i natura Casei de Economie, constitue o

pentru Institutiune, prezentând opentru consolidiarea creditului de Stat, contribuind la

sustinerea cursului acestor valori.Imprumuturile pe termen lung, la 5 au fost

cordate judetelor, Institutiunilor Stateconomic, cultural sau social, Camerilor Industrie

Carnerilor decategoric de imprumuturi, pe termen lung, este

cea mai hnportantâ, cu preferinfä. In ordineaimportantei se pe primul plan împrumuturile acordateInstitutiunilor de Stat garantia Ministerului de Finante,mând apoi comunele Camerae de Industrie Co-

alte institutiuni cu caracter industrial §i comercial.de Agriculturâ, Cooperative le alte institut.iuni agri-

cole, comitetele episcopiile §i oficiile eparhiale. insti-de edilitare cele pentru higiena

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE 119

Toate imprumuturile acordate sunt garantate ipotecisau venituri anurne cesionate pentru acoperirea Din punctde vedere al o parte din aceste acor-date Comunelor judetelor sunt imobilizate, din cauza crizei

care se sbat aceste Institutiuni, imposibilitate deplâti anuitätile stabilite. sigur s'ar fi acest

zultat, parte acordarea s'arfi ficut cu mult discernämânt §i influentepolitice care au predominat. Se impune restrângerea acestoroperatiuni, la o care nu totaluldepunerilor livrete, examinarea a

debitorilor, asigurându-se astfel lichiditatea ace-operatiuni.c) Investitiunile 1935 suma de lei

59.953.919, din care lei 30.614.493 imobile lei 29.333.926magini mobilier. Aceste investitiuni au necesare pentruachizitionarea propriu, C. E. C.-ultit localul Casei de Depuneri, care a devenit insuficient

de extinderea operatiunilor sale - precum a mobilieru-lui de contabilitate necesare in urma

luate ultimiiFire§te, nu se poate contesta utilitatea acestor

de investitie, se de permanentizare decregtere vertiginoas5, dela an la an. Aceste investitiuniconstituesc imobilizâri care sunt incompatibile scopulnatura de Economic, ale cârei angajamente sunt exigibilela vedere, restrângerea este necesarâ. Majoritateacestor de au fost necesare ser-viciului de Cecuri viramente care 2 devitate este deficitar, nereúgind acopere, din venitu-rile proprii, care 1935 au fost de lei 8.369.956, nici chel-tuelile sale de administratie. Acest serviciu, din punct de ve-dere privat economic, care constitue elementul al

fiec5rei intreprinderi, fie chiar de Stat, nefiindnu poate scapa critici obiective. Inpâreea autorizati a d-lui Philippo Ravizza, directorut

Institului International al Economic! din Milano:primejdios pentru administratorii de

nomie de a se luati, putin putin, de inovaliunitra§i de noui servicii complimentare, care pot fi avantajoase

www.dacoromanica.ro


indirect, dar care din pot cauza un de cheltuebcompromite astfel existenta

asemenea de timp §i de energie, care ar trebui fiededicate serviciilor fundamentare». (Second Interna.tional de l'Espagne, Milano, 1930, pag. 154).

oblinute de Casa de Economieultimii 6 ani, sunt urmitoarele:

Mijloace Beneficiul Beneficiul Rentab.de lucru brut

1930 342.450.898,81 18.083.493,66 5.28 8.040.332 2.351931 738.879.842,63 34.796.146,62 4.71 008.232 1.251932 907.669.209 57.983.168 6.39 14.124.047 1.561933 1.540.778.018 88.107.536 6.71 22.291.055 1.451934 2.430.576.177 112.270.338 4.62 21.511.355 0.881935 3.30 .946.982 133.687.139 4.04 26.043.099 0.78

rezultatele oblinute de C. E. C.sub vechea organiza/iune de de Stat. celedin ultimii cinci ani, ca Instituliune Autonoma, constatainrentabilitatea procentul oblinut 1930,de 5,28%, numai anul 1932 §i 1933, restul de 3

1931, 1934 §i 1935 - procentul de rentabilitate esteinferior celui din 193W rentabilitatea nets, pro-centul mai mare s'a oblinut in 1930, de care

mai putut fi anii urmatori, ola baisse», care atinge limita maxima 1935, rentabili-tatea neta este cea mai de 0.78%, delucru din 1930 s'au multiplicat de zece ori ultimii

Sub vechea organizatie de Stat, beneficiul net al CaseiEconomie era afectat fondului de rezerva al Ca-

; din 1930 1932 au sehimbat repartilie,pentru fondul de rezerva 30% din beneficiul net

la complectarea sumei de 50% asupra cifrei depuneri-(art. 107, legea din 1932).

a evoluat situatia fondurilor de ale Ca-sei Cercuri Po§tale 6 ani:

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE SI STATISTICE 121

dede

zervä special Total1930 47.001.477,82 47.001.477,821931 49.536.474. 2.020.166. 51.556.640.1932 52.718.251. 9.679.069. 62.397.319.1933 56.955.465. 12.044.344. 68.999.809.1934 61.593.058. 12.102.459. 73.695.607.1935 71.527.973 19.670.599. 91.198.572.

de in 1930, de lei 47.001.477,82,reprezenta 15X.84% de totalul fondurilor straine de lei295.449.420 - depuneri pe livrete, diverse, etc. Inanul 1935 totalul rezervelor de lei 91.198.572, nu-mai 2,90% de totalul fondurilor straine de lei3.137.503.979, ceeace este cu total insaficient,mai ales hnobilizarea din imprumuturile acordatepe termen lung.

CONCLUZIUN

politica angajamentelor a plasamentelorCasei de Economie Cecuri precumzultatele in ultimii 6 ani, 1930-1935.

Analizand care au determinat eafluentaa depunerilor la Casa Economie, am vazut

se datoresc principal crizei bancare din 1931, desfiin-maxime la depuneri, care a existat la

O parte din capitalurile masive retrase dela Banci, a douajumatate a 1931, s'au adapostit la C. E. C., Institutie

de Stat dupa aceasta o parte din tezau-rizate au revenit deasemenea la C. E. C. care inani a luat o mare ascensiune, dupa de s'a§i celelalte atinse de criza, unde Case le de EconomiePo§teale au constituit refugiul sigur al capitalurilor retrase dela

amenintate de criza.Depunerile mari au neajunsul con-

stituind o primejdie pentru Casa de Economie,intrebuintarea restituirea epoci turburimari

www.dacoromanica.ro


Pentru remedierea acestui neajuns se impunemaxime la depuneri, care a existat la noi timp de

50 §i s'a dovedit necesara. In citam §iparerea d-lui Join Lambert, vice-prerdintele Casei de Econo-mie din Paris, expuse cu ocazia celui de al doilea Congres

al Caselor de Economic, la Londra 1929:este de a nu pune

un aflux capitaluri, care ar faceintrebuintarea restituirea (Second Congrés Inter-

national p. 176).Politica plasamentelor C. E. C.-ului, inauguratä 1930,

care la aceastä data se marginea exclusiv la plasamentulefecte socotit ca mai sigur, o

drumare, luând primul Imprumuturilecordate de C. E. C. ultimii cinci total lei1.228.973.105, care au fecundat ramurile de activitate ale eco-

nationale, epoca când au sistatcredit, sprijinind timp Instituliunile de interesneral, cu caracter §i social, care au gäsit la C. E. C.fondurile necesare pentru activitatea Din cauza crizei eco-nomice, o parte din pe termen lung acordate

judete toate garantiile legale, au devenitimobilizate, ceeace a C. S. C.-ului

ia restrângerii acestor operatiuni timpdesvolate alte operatiuni, compatibile cu natura scopul Caseide Economie, operatiunile de lombard, care au luato mare desvoltare. Infiintarea noului serviciu de Cercuriviramente po§tale, la data de August 1933, precum §iganizarea serviciului de economii, au impus cheltuelide investilie care 1935, sunt de lei 59.953..919.

oblinute de Casa deCecuri 1931-1935,Institutie Autonoma, extinderea operatiunilor sale,sunt totu§i inferioare din 1930, când mijloacele de lucruerau mai Rentabilitatea 1930este de 5,8% care a fost numai anii 1932 1933,dupa aceia tinzând cât se märesc mijloacelede Cea mai rentabilitate bruta de s'a

1935, când mijloacele de lucru au fost de 10 orimai mari 1930.

www.dacoromanica.ro


In ceeace prive§te rentabilitatea neta, sciderea estemai pronuntata, dela 2,35% 1930 la 0,78% 1935.

Politica plasamentelor Casei Nationale de EconomieCecuri trebue principal, de siguranta§i lichiditatea plasamentelor, a mai da preferinp

deoarece C. E. C.-ul nu este o careprincipal acesta subordonat Sigurantei

lichidititii operatiunilor.Politica Casei Nationale de Economie tre-

buie principal necesitatilor sociale, acestacaracterul care Casa de Economie de celelaltestituliuni bancare. Plasamentele vor fi facute prin intermediulasocialiunilor organismelor responsabile, care asigurerambursarea

Garanliile cerute vor fi reale - ipoteci, gajuri sauconcesionarea venituri certe. Termenul plasamentelor vafi de regula scurt, la un an. Plasamentele pe termen mailung, la 5 anume: Imprumtuturile care se pot a-corda institutiunilor de Steat, Judetelor sau Comunelor, vor filimitate la 25% din totalul depunerilor.

o a situatiei economice anoastre, Casa de trebuie sprijine toateramurile de productiune §i special pe cea mai

agricultura - de oarece de finantare entru cele-industrii apartine Bancilor. mari au

largi de credit, reclamate de ritmul rapid al productiunei§i pot eventual suporte sarcini sporite de dobânzi comi-sion, pe când agricultura mici,

credite mai reduse §i nu poate suporta sarciniceiace corespunde de scopului Casei de Economie,partat de de speculatiune, urmarind doaracopere cheltuielile.

Alirnentarea creditului agricol se a va face prinintermediul cooperativelor sau altor organisme responsabile,

prin lombardarea curnpararea obligatiunilorde Creditul Ipotecar §i Creditul Rural.

Plasamentul efecte publice, care la 1931 a con-stituit unicul plasament al Casei de Economic, cultivat

de catre majoritatea Caselor de Economie dinlake special de Case le de Economie Po§tale, insti-

www.dacoromanica.ro

124 ECONOMICE

de Stat, cum este C. E. C.-ul, de oarece cores-punde scopului naturii Caselor de Economie de a acordaponentilor maximum de garantie, socotit ca maisigur, va forma plasamentul principal al C. E. C.-ului.devar, efectele stint u§or lichidabile prin lombardarisau vânzari la bursa, aducând §i un venit fix important.

In ceiace prive§te repartizarea beneficiului net, acesta tre-buie fie afectat intregime fondului de al Casei,destinat acopere eventualele la complectareasumi de din totalul depunerilor. Una dinCasei de Economie gratuitatea functiunei de Administra-tor, ace§tia nu pot fi indemnizati sub forma participarii labeneficiu când nu se va ajunge la indestulareade rezerva, la limita mai sus. Problema participariidirecte a Statului la beneficiul Casei de Economic, care s'a pusde curând, nu poate fi oportuna Casa de Econo-mie, al carei garant este Statul, nu constituit unfond de rezervä care la deprejudicii. De Statul indirect avan-tagii din plasamentul fondurilor Casei de titluride Stat prin de lombard efectuate deCask contribuind astfel la sustinerea pe bur-

Dupa indestularea fondului de rezervâ, Casade Economie are care din scopul §i natura saspeciali, de a participa la realizarea sprijinirea diferiteloropere de interes general, cultural sau caritabil. Nu trebuiemis faptul clientela Casei de Economie este injoritate din populatiunea modesta lucratoare, o partedin beneficiile realizate de Casa trebuie se

asupra sub forma subventiunilor acordate institutiunilorcaracter social sau cultural.

www.dacoromanica.ro

AGRICOLES MONDIAUX ET LA CRISE,

BERTRAND NOGARO, Paris,

D-1 Profesor B. Nogaro a voi, cum oprivind pielelor agricole,

se numai din punct de vedere al economistuluiagricole, pe cari o consider& ca din esenliale

ale economice pe care o Repudiind eonstatirile cereetitorilorComitetului financier al Soc. Natiunilor, care studierea cauzelor

din 1929, se oprise concluziunca generali a sedatoreazi de ordin strict D-1 Nogaro credepreturilor gros agricole ca un factor esenlial al purin

face parte dinteo generali, deck, pentrucii,ea un deseehilibru intre de

rare ale ale industriei dont paitl'autre pare contre nu o

a factori a Prof. carea interpretare drept purl

Materialul statistic pe care il interpreteazi este extras, in eradin publicaliile Naliunilor.In prima parte sale de agricole

1919-1935 concluziuni:In rAsboiului intre 1913-1919 s'a produs o

in St. Unite in indicele 200 de in 1913, urcare care continui1920 piini la un procent de de 1913. Aceasta a fost in genere ten-dinla prelurile peste tot. Dealtfel din graficele ce prezintii se desprindetarea indicele scade in general in perioada de 1920-21indicele 130-150 de 100 1913, pentru a o redresare 1923 in

indicelui 140. 1925 in 1933 constati, 1929

sfürgitul anului in St. Unite, inceputul lui Italia, ocare face prelurile sii din indicelui 135 la 90 in

Unite, la lui 1933, la 80 pentru Franla la 1932

tul lui 1933. importanti, mai pulindin Sciderea se continui in a

doua 1935. In genere se peste tot o redresare a prelu-St. Unite se remarci o neti inceputul

lui 1933, din 1935, este un fapt

www.dacoromanica.ro

126 ECONOMICE $1 ATISTICE

cPrejurile aur scad, pentrucii dolarului a fost pre-in dolari in interior».

In genere prejurile gros ce au dein 1931, 1932 sau 1933, scum in drum de redresare

in lume. umai Wile cu moneta o

de Un numir de ca Chili, Argentina, Peru, Greciala 1929. In altele

intr'un procent 1929. unlucru important, prejurile najiuni insa proprie, cu monetä devaluati, se indicele devaloarea aur, procentul actual de depreciere al din

se aceste au general maicari au etalonul aur eu o

genere a diferitelor ale pro.duselor agricole, desprinde constatarea in järile exportatoare s'amanifestat in forma cea mai fenomenul

agricole celelalte acest fapt constituind din caracte-esenhiale ale care apoi caracteriatica principali a

acestei perioade nu numai de gros In genere, ciprejurilor agricole a celorlalte de gros, pri-

mele mai insenumg pe mondiali cunoscutmärfurile servesc, in puterea de a uneia

de cealalt, de se o explicajie a crizei actuale indesechilibrare intre puterea de cumpirare a de cealalti.

discordang s'a manifestat1) prejurilor de gros a prod. agricole a celor manufacturate.2) evolulia prejurilor de gros a prod. agricole a de cum-de

Pentru a da o explicalie Prof. B. Nogaro se ocupi deinfluenja producjiei exagerate, de puterea de limitati, asupraevoluliel de gros ale produselor agricole mondiale, pentru DomniaSa ca un fapt de necontestat in explicarea de schimb teoriacererii ofertei, subtilizati de Marshall a prezentat de pro-

ca ofertei utilitatea factor determinant alo formä de prezentare care avea impace pe deoparte pe sustinitoril

valorii munci iar pe de alti parte ai utilitate.aceste Prof. B. Nogaro trece la cercetarea separatä,

in a doua parte a sale, a pielei a cerealelor secundare,bumbaoului, cafelei, zahärului, a diferitelor textile,

diindu.le pe in producjia cu stocajul produs, iin ceace prejurile reciprocii. franceze

aparte.In concluziunile sale autorul se la constatarea cercegrlie

prejurile, la o interpretare conformi elementarea a sub forma sa mai clasici.au in raport oferta cererea, aceasta rezultind din foartedes din stocuri, din vizibile acumulate disponibile.

www.dacoromanica.ro


cazut in prima productiei, aceasta s'a datoritin piala sp. ex. activitätei aPools»-urilor. Enorma ulterioari

actiunea legii ofertii cererii. a preturilor serette cauze economice; agricol prin

de a adus criza restringerea debuseuluide deosebirea agricole

a celor industriale. avut o parte in desvoltareade productiune; ea a fost stimulatä imediat

a preturilor, care a raritatea laostilititilor.

de vedere economic, D.1 Prof. Nogaro nu excludeinfluentele Crede multiplicarea mijloacelor de cumpärare, rezultatal inflatiunilor, are sa in urcarea preturilor, care a caracterizatperioadei urcare a preturilor adesvoltarea supraproductiunei care apoi a dus la catastrofal a pareispitit acorde inflatiunilor im rol important prin dubla deti de abaisse>, pe care a exercitat-o indirect asupra prelurilor.

a pima rezolve problema preturilor n'a reu2itrezolve problema productiunii.

Mecanismul normal al ofertei cererii rezolva problema produc.pe aceia a pretului se a se solutiona problema pretului

ofertii problema productiunii intregime;atunci sau rezolvate pe cale de autoritate, sau se ele o

relatiune la In caz trata-actuale organizare departe a putea preciza, crede

Prof. Nogaro, care concluziunea legilor naturale ale vechii eco-nomii o

G. Brdnzescrt1936.

POLITICA ECONOMICA SOCIALA A ROMANIEI, IN TRECUT

CADRUL LEGISLATIEI

Mihail eCartea 1936.

Domnul Mihail cu lucrarea de mai sus, face un deprivind politica sociali a Romniei moderne. Interpre-

in desfägurarea ei de defineascä determinanteale orientrtrilor in desvoltarea economiei nationale in viitor.

Materialul complet pe carel folosegte,unanim riguroasä, fac SaleIn afarä ideile cari vin ca o contributiune perso-

din intcrpretarea unui material bine coordonat, sinteza prezentatii, lu-D-lui Mihail vine seminificalia indreptar, ca

www.dacoromanica.ro


deorientarea rom5n

prim capitol partidcic politiceeconomici in trecut, pentruca apoi politica

respectivi in vigoare, politica ei,de un al legilor din 1924 1929 politica forestieri cugislaia respectiva, inchee cu politica prin unghiulrealizarilor in materie din alte

Definind politica capital de legi dispozitiuniprin cari un de drept sau colectivitate organizati forma

unei Naliuni in meuite ocroteaseá naturaleale Statului tonte drepturile rivând pozitiile diferite ale proprietarilorde tot fclul; organizeze in un de pe Statul pebaza dreptului are isvoareleformula lui Max care o defineote Methode der

In desvoltarea burgheziei mai punctul de ve-dere al lui putea spune burghczia a fostmai mult importul burgheze deck de a ideilor

de vedere Donmia Sa se plan de concluziuni nidVoinea, D-1 I. Loviuescu, care in Istoria

a pledat un punct de vedere, se pare diefrit. Lupta boerii mariideile burgheze, s'a terminat victoria celor din

economici ci» mereantilismulca apoi «din cc In ce se transforme mai mai puternic protectio-

Analizeazi activitatea partidelor politice realizarea politicii economice,in deosebi in cari incheem conventia cu

stro.Ungaria in 1875, consecintele accsteia, nefaste de desvoltareaeconomici la 1887, data legi de a industriei

nationale.Infiintarea Nationale este specificat5. estenu atit pentru faptul in sine, ales pentru ei in

economiei nationale. Problemele agrare, industriale ale munciianalizate prin importanta desvoltarea noastri economici,

prin pozitia factorului politic de ele. Concluzia foarte interesanti, pccare o desprinde M. in adeviratei pozitii a problemeieconomiei nationale este activitateabue citre dcsvoltarea a activittuilor agricole industriale,

cadrind, interesele de desvoltareale Statului, ca exponent al intereselor nationale.

Politica noastri situatia noastre nationalebilizare este desvoltarea ei Atitudinea partidelor politice in

chestiune specificatii anumite atitudini ale PartiduluiNational fapt ce credem ci al

In politica de intreprinsil de Nationalá, autorul areimpresia intreprinderilor industriale nu li fi acordat un prea largjin, lucru credem ci nu verifieat de realititi. In ultima

www.dacoromanica.ro


a B. N. R., participalia portof. industrial direct,la 65%, ceeace arati contrariul celor de M. fapt ce

noi, politica trecut, 1922

a jucat rol de creatoare de capitaluri pentru wateneral, dar mai ales pentru cele industriale, montate la noi in de

Lipsite multe din ele de din trecut din centrelefinanciare Viena Buda-Pesta, foarte mari nevoi fonduri lucru,

procurate de Comerciale, et. curent,ori de scontate la BancaIn ceeace plasarea din rezervele ale

Creditului nu o vedem o ea dela prevederileprincipiile de ale de Emisiune. Prin legea

sa Creditul Industrial are 30% iubscrise Bancafondurile de lucru necesare in misura actuale aleInstitutului emisiune, Industrial nu are cale pentru moment

scontul Nationale. Creditul Industrial pe de parte are nevoiede fonduri de emisiune de obligatiuni, imprumuturi pe

cale specifice nevoilor industriale, pentru cari o de sustinerefi parte fondurile de ale Nationale,

procedee ca scum, conditiunilor pietiicapitalurilor sau streine pentru moment. Astfel din acest punet devedere, noi de datoria

de industria de Industrial.Politica minier cercetate deopotrivii, din

puncte de vedere, prismarilor din alte

In ansamblul ei Domnului o incercarede asupra economice sociale

doctrina social-economicki, bineveniti. Reprezintä un efortintelectual de ansamblu asupra evolutiei social-economice a nostril

in care autorul descifreze, desvoltarea realitätilor deacum, comandamente sarcina politicii econornice de Un efort

de atitudinea pasiunea sa de politic.

Bránzescu1936.

CRISTODORESCU: PROFESIONALA.

0 profesionalio este titlul d-lui Christodorescu,general Uniunii Camerelor de de industrie

prilejul primilor de de colaborare a acesteistitutiuni puterile publice. Uniunea Camerelor de dedustrie s'a dovedit a fi de un pentru perfectarea atâtor legiuirimenite situatia industriale celei comerciale, mai ales,adânc de criza economici.

www.dacoromanica.ro


Domnul Cristodorescu, care se dela ineeput in UniundCamerelor de industrie, a depus in ristimpul acestor zece o

neobositi pentru promovarea intereselor pe care continu sio serveasci tenacitate ca in primele momente i s'a

conducerea adrainistrativ aIn Christodorescu nu este personal;

nid nu poate fi dealnninteri, personal, porba de o lucrare caretetizeazi mai mult aetivitatea unei opera unui orn.merelor de de industrie este expresiadeoparte care di directivele ce institutia le urmat, aparatul adminis-trativ, de alti parte, format din elemente de cari un

concurs cancelariei.Dar d-lui nu se intru nimic.

El apare mai evident, cu de colaboratori distinsi,d. Cristodorescu se deasupra, aflat in mij-

agitate, care si echilibrul navei.lucrare de 450 pagini, format mare, este volum

cOperi profesional& institulat: eCriza in care, dupi oa d-lui C. Ossicr Uniunii, in substantiala-i edificatoarea pre-

despre rostul opera Uniunei, se oglindesc mai importante aleUniunei, vederea combaterii economice in special, striduintele eiin eu' politica cu politica comereiali si chestiunea

comerciale, trei probleme cari,ce va fi examinati in volumul urmitor, au preocupirile comer-

industriei inLuerarea de care ne ocupim este in patru

I despre criza economici in desbaterile adunirilorrole ale Uniunii. Se desprinde din analiza asupra acestei prime

de conducitorii a promovainteresele industriei comertului eu generale. Sunt con-centrate lueririle adunikilor generale ale Uniunii din NoembrieDecembrie 1932. Aci se intilnesc cuvintele autorizate, ale ai

Economiei Nationale, despre politica a guvernelor efortul deUniunea Camerelor pentru a determina guvernele si se ocupeproape de justele revendied ale elaselor producitoare tari.

Partea este consacrati politicei prourilor. aci un interesantstudiu referitor la desechilibrul intre preturile agricole cele industriale. Maivedem preocuparea Uniunei pentru marea aindustriale, proectele Mihai Manoilescu ,N.I. Lugosianu, Leon etc. Pentru probleme, un astfel de

documentar in minunchi este extrem de important. Totpartea a doua a lucririit un capitol mare este consacrat problemei valorifi-

produselor agricole, divizat el in: valorificarea pe planlorificarea pe plan privind tarifelor preferentiale,tiunea a Statelor precum acordulal dela Londra 1933.

Partea a este politicei

www.dacoromanica.ro


,probleme se o reglementarii comertului devize,comertului exterior, operatiunilor de in cadrul reglemen-

exterior, de clearing compensgie.cele peste 150 pagini consecrate din lucrare, se concentratun material extrem de interesant se desprinde pentru

efort fficut de conducatorirtniunii pentru a obline o ameliorare asituatiei industriei.

a ultima este problemei vitale pentru negusto-rime, anume Datoriilor Comerciales.

straduintele pentru introducereadatului preventiv in legislatia asupra con-cordatului znodificArile in 1932. Tot ad, un capitoleste consacrat chestiunei datoriilor comerciale eadral conversiuneidatoriilor agricole §i urbane.

Din a

a Cristodorescu, se vcde neund care stea pe masa de lucru a ori-

erui al problemelor economice.Din nu intotdeauna acestor organisme economice, U-

niune Camere industrie, sunt incununate de succes.de argumentele

Uniunei delucrarea incereatului publicist, care este Gb.

Cristodorescu, eonstitue o a efortuluipentru promovarea

Victor

LES PARTICIPOTIONS BANCAIRE A L'INDUSTRIE.

MAURICE REBOTIERRecueil Sirey. Paris. 1935.

D-lui Maurice Rebotier se pe linie demagistrala lucrare a D.lui N. G. Caul let l'industrie et la liquidité

-des capitaux».Intreprinederea in ei s'a a

probleme de rezolvat. Pe deoparte mari nevoi de aubancherului local sau regional, dar pe cele ale

marelui bancher, vedere mobilitatea fondurilor de lucru proveninddin termenele mai lungi pentru industriasului necesare,prin intreprinderii industriale. faptul isvorulcapitaluri se epoca asupra de indivizi,prin generalizarea burgheziei capitaliste, ceace se o democra-tizare a capitaliiare, se o mai a originii

www.dacoromanica.ro

132 ECONOMICE STATIST10E

procedeelor speciale de folosit finantarea industriei, trebue iasigure eu de capitalizare, dar

natura calitateaordine de idei D-1 Rebotier se de ceace

ca din speciale de finantare .industriei,bancare in industrie»,

Sistemul bancar reprezinti o organizare de tip intermediarsistemul in care specializarea in materie de credit este la extrem,

sistemul german care tout faire». La acest tip franceza dus evenimente: Krahul Uniunii Generale din 1882 speculatia

din 1889. Experientele amintite pericolul care o

care depuneri pe scurt, in cazul se decari imobilizari, a impus franceze o care a dus la

sistem de credit:1) Stabilimente de credit cari fac operaliuni scurt2) de specializate opermiuni pe termen lung3) (Haute Banque) toate opermiunile cari

comporti girarea afacerilor cari erau incredintate.4) locale regionale.Cu toate de dela franceze

au revenit la sistemul dinainte de legile econontice greselilepentru a le fi detenninat la o spcializare cuminte, care le-a

permis intotdeauna o folosire a capitalurilor disponibile in ansambluleonomiei

Astfel Mari le de credit, cari cele 6 mari concen-trau in 1933, 38.300 franci depozite, de cele 2.966 franci dincele de au impins specializarea materie de finamarepentru industrie, la serviciul plasare al emise de deceri; rol foarte important privind participmiunile industriale.acestui tip de Band se caracterul democratic al

Marea este reprezentata Rotschild HotingerMallet Mirabaud & Cie, De Neuflize & Heine &

Lazard frres Demarchy & particulari foarte bogati, apar-burghezii sau protestante. o foarte mare

peritate in secolul al 19-lea, de Stat, auin acele timpuri, au ajutorul nevoile

ei de desvoltare, la 1872, se B-que de Paris et desBas, ele au satisfäcut nevoile de credit pe termen lung industriilor..Clientela constituita din burghezii, care

a fost foarte gray räsboiului, a creat o clientelislujba de lucru care a ca nu maifie deck o supravieptitoare n'ar exista oamenilorcari s'o

Atelierul a fost inlocuit la sec. 19-lea marea in--treprindere in se democratizeze isvoarele deeconomisire. nevoi de echipare ale Statelor an

www.dacoromanica.ro


Merck finame, care a precedat genere nasterea Statului modern.creind organul, au luat nastere la de speculatiune,

cari manevrau disponibilitäti mai importante acea_Banque». In momentul existau ComptoirLyonnais, ale resurse le-ar fi operatiuni. in acest gen foarteportante. preocupate de a'si conserva lichiditatea, se

de pe cari o Crédit in dePerraire, a Franta operatiunile asupra mobiliare,

contribuind la difuzarea public in momentul in care desvoltareaa capitaluri Reconstituit 1871 in Société de

mobilier, in 1902 fuzionand cu Office Rentiers dat Credit MobilierFrançais, care in 1932 a fuzionat Banque de l'Union Parisienne, una dinprincipalele de franceze, care a a fost in 1904.

de Paris et Pays Bas, constituesc cele 2 maride franceze, le o aprofundare mai

una alta pentru pe termen lung deck fondnrilede Cu afiliatiuni internationale ele o serie

interdependena care primul plan.In organizarea birourile de studii financiare o desvoltare

aparte, de nevoia de a studia afacerile finamate. Inlitica de plasamente a de franceze scoate un caracter foarteportant din-interpretarea cifrelor: cari sunt pe termen, par-ticipatiunile nu capitalurile rezervele.

le de organisme de credit mai ca ape.cializare, din de a lucra mai contact cuprinderile finantate, aceste organisme au fost vederea de a numai

pe care o pot astfel mai deaproape deck Bancaafacei. Origina acestor organe specializate este sau in ge-

nere de sau mai de industriasi. Astfel Bque de l'Union Parisiennea rAssociaton 1905 Bque de Paris et Paysin 1927, colaborarea industriasilor «Crédit sucrier des produitsalimentaires et coloniaux».

pot mai fie pentru a«queues &emission», neplasate public, vedere de a absorbi thlurileafacerilor create anumite de lansare, pentru a se evita emisiuni

inoportune. pot elimina anumiteriscante, contrarii statutelor

apoi faptul foarte importante evolutiei sale dela tipulde la tipul de depozit, Générale a creat unde care le le-a atribuit o parte din portofoliul

din de sau lansare corespund acelornancial sau «operating companies» englezeselsehaften» germane au preocupéri speculative.

In acest can omniurile, aleg participatiilevantagiile financiare pe cari le urmäresc, deosebire de holding arein vedere influenta, pe care permite s'o exercite asupra Soc.

www.dacoromanica.ro


posesiunea titlurilor. Mai vorba de a ocomplimentar, a fuziunea intreprinderilor controlate.

peste locale regionale pe care le in trecutapoi privitor la activitatea de finantare a industriilor apoi pesteactivitatea sub capon a unor stabilimente de credit, in 2.a acririi sale se de participatiune in activitatea de finantarea industriilod special. de toate un principiu foarte justfoarte important. «Les affaires ne sont pas des chiffres, ce sont des adeclarat Henri Germain fondatorul Creditului Lionez, care cdza din 1882a orientat institutul o specializare in BancAzite. Acest factor uman desvoltarea intreprinderilor a pe acei «Credit-

americani judecata care se face asupra afacerilor factorulmnan trebue pentru 40%, factorul financier pentru 40% iareconomicä, efactorul ciclic» 20%.

Gruparea capitalurilor in sindicate financiare, eu un studiu exemplifi.interesante privind realizarea acestora, veclerea constituirii capitalului

nei Soc. capitalului, emisiunii de obligatiuniratiunilor de participalie, o serie de chestiuni care le in

in cu industriei, dar ales inprocedeele technice de realizare.

Politica de participare a o cerceteazi partea 3-a studiulla o a creditului pe termen mijlociu lung pentru mica

intreprindere. Importanta controlului bancar operatiunile de participaliuneeste eu privire la procedeele sale.

Lucrarea ansamblul ei, permite o informatie, asupracreditului pentru industrie in Franta, din desprindein institutii

specializate mijloace technice de credit adecuate, toatede capitalizare economiei franceze structure

se la concluziunea unni ajutor financier pentru industrie in-complet interese ale lecare reflecteazi caracterele nici o Desvoltarea

de depozit a distrus locale, cari reprezintau un ajutordustriei, inapte, credem noi, din procesului de concentrare indus-

care a cerut capitaluri de posibilitätile locale. Organismelede participatie specializate le insuriciente reflectnd interesele anundtorgrupäri industriale. Industria i apoi, crede organizarea

a trebue s'o conserve, este credit adecuat.In caz noi o socotim o organizalie de credit, care spiritul

economiei franceze, o specializare cu mijloacenice adecuate, cari au ferit bancarä din a a anului1931 care n'a la tezaurizare prin ei activitateasamente.

In genere un studiu cari ideifapte privind, organizarea credit, activitatea plasamente privitoarela nevoile industriilor.

1936.

www.dacoromanica.ro

GENERALE DIN ROMÄNIA

din 24 Februarie 1936

Comunicarea D-lui Dr. A. Tomoroveanu.D-1 Prof. V. Slavescu.

Membrii prezenti: V. Anastasiu, Dr. N. Badea Buzau, G.Brânzescu, Dr. G. Cioriceanu, Chr. C. Dobrescu,Av. Dem. Economu-Prahova, Prof. I. Evian, Dr. Dem. I.

Av. I. Gheorghiti G. Huber, Dr. Lazar Dr. CostinKiritescu, D. Mândrea, Irg. I. Miclescu, N. Nitulescu, Ing.Dem.-Popescu, Coculescu, Ing. P. N. Panaitescu, V.pescu, Dr. D. Rottman, Dr. Stoenescu, Dr. V.Dr. Barbu Solacolu, Dr. M. G. Prof. Alex.Tanasescu, Serafim Frasie.

MISCAREA INTERNATIONALÁ A CAPITALURILOR

IN TIMPUL

In perioada dinainte de razboi mi§carea acapitalurilor luase o desvoltare deosebit de importanta, un a-flux neintrerupt de credite pe termen lung, acordate derile din Europa occidentala spre restulDupa evaluarile facute, teotalul capitalurilor engleze plasate

streinatate 1914, se cifra la 18 miliarde dolari;mentele la epoch eran evaluate la jumätatea su-

de mai sus, sau circa 8 miliarae 700 dolari,prumuturile externe acordate de Germania erau de aproxima-

5 miliarde 600 dolari.Se poate spune exagerare, rapida desvoltare a

dustriei §i a mijloacelor de comunicatii cele-ale Europei §i in cele mai importante regiuni

extra-europene s'a realizat aproape exclusiv gratie afluxuluicapitalurilor europeue.

www.dacoromanica.ro


lucru se poate spune §i despre desvoltarea State-cari 1914, erau datoare Statelor din occidentul

Europei aproape 5 de dolari. Este adevaratsuma nu a fost utilizatä intregime de State le Unite,

epoca o de circa 2 miliarde de dolari repre-zentând capitalurile americane plasate alte i spe-cial in America de Sud. Datoria a Steatelor Unitede razboi se cifra la circa 3 miliarde dolari.

Industriile din creditoare seacestei e§iri continue de capitaluri fel, ele

nu puteau vândä produsele cantitati suficiente, decâtatât timp exportul de capitaluri continua mod regulat.In schimbul acestor articole fabricate, creditoareportau produsele alimentare §i materiile prime a caror produc-

a fost valoare gratie mijloacelor de transport createajutorul caitalurilor europene.

Mi§carea capitalurilor imprunmtate pe termen scurt, pre-zenta un caracter deosebit, neputând fi vorba de un aflux regu-lat provenind din Europa indreptându-se ckrerestul lumei. Din contra, aceste urmau un ritm diferit

raport schimbarile momentane ale situatiei, ele jucândrolul de regulator relatiunile economice internationale. DinLondra, centrul financiar al lumei, capitalurile pe termenscurt serveau deasemenea la finantarea comertului interna-tional. Cu toate totalul capitalurilor utilizate pe termen scurtera deosebit de important, el era totu§i destul de deimportanta mi§carei capitalurilor pe termien lung.

a schimbat complect aceastâ situatiune. Europaa fost nevoit Steatelor-Unite majoritatea valoriloramericane contracteze foarte importanta,noui Pe de parte, obligatiunile ruse§ti,urma revolutiei, pierdut valoare. Acesteze, multea altele de o mai mica, au avut dreptconsecinta, o a totalului valorilor streine detinute de

creditoare din Europa occidentala transformarea Sta-telor Unite din debitoare, in exportatoare de capi-taluri.

In anul 1920, a capitalurilor plasate strei-de State le Unite se cifra la circa 6 de dolari,

suma care nu sunt cuprinse datoriile interaliate.

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE 51 137

In timp, imprumuturile externe alecu un sfert, acelea ale cu mai de- 1920 continuând a importa

capitaluri, - cea mai mare parte din plasarnentele externeale Germaniei sau sau pierdute timpulboiului urma tratatelor de pace.

Dupa râzboi, Anglia a fost prima care reluat locul deexportatoare de capitaluri de primiState le Unite, au continuat deasemenea sâ plaseze impor-

tante capitahiri streinâ'tate, specialropene.

Instabilitateamisiunei unor pe termen lung, nevoile urgenteale europene au fost acoperite cu ajutorulcreditelor externe pe termen scurt.

Unele din America exportatoare deprime, au reugit totugi creditepe termen lung. Astfel, capitalurile Statelor Uni-te pentru contul Anwricei latine, cresc dela 34 ruilioane dolari

1913, la 230 milioane dolari 1921 la 224 milioane1922. In cursul anilor urmâtori, pretul produselor

mentare al materiilor prime crescând raport cuduselor manufacturate, debitoare exportatoare de acesteproduse au putut oarecare nevoile

de credite, lucru ce a permis punerea la dispozitia celorlaltedebitoare a unei sume mai importante de capitaluri. La

ceasta a contribuit faptul din 1921,a redevenit exportatoare de capitaluri.

Cu cregeterea capitalurilor disponibile, multe dincari sufereau de lipsa de capitaluri nu gsi peinternationali capitaluri consolidate pe termen lung, din

cauza situatiei politice monetare, eleobligate a continua se pe termen scurt.

Regularea problemei reparatiunilor germane din 1924(planul Dawes) a deschis o de expansiune.Imprumutul Dawes, a fost primul dinteo serie importantâ deobligatiuni emise de ce a absorbit, decurs de

ani, mai multe capitaluri streine deck toate celelalteIn urina acestui fapt, dinteo creditoare nu

www.dacoromanica.ro


de datoriile contul repara/iunilor) Germania devenisetara cea mai din lume, Canada.

In de Germania, multe cari atunci eraude pe piala a urma

monetare efectuate jurul anului 1925,au putut din apel la creditul interna0ona1.

In adevar, anul 1924, rnajoritatea ini-emise State le Unite pentru contul euro-

pene, contractate de exportatoare de capitaluri, carile rehnprumutau general pe termen scurt, ce nuceau contracteze pe lung.In perioada 1925-1928 emisiunile pe piala americaná absor-bite de Anglia, Franta, Belgi, Olnda, Suedia §i

mai cifre absolute procentual raporttotalitatea emisiunilor pentru contul Europene.

emisiunilor europene State

(In rnilioane de

Emisiuni pentru contul : 1921-24 1925 -29

A. - Europei 1.003

B. europene exportatoarecapitaluri 621 25g

C. -B in raport cu A 62% 11%

Cu toate acestea, chiar perioada 1925-28,europene, printre cari §i nu gaseau petermen lung foarte mica

Cifrele relative la importania mi§carei capitalurilor suntin rare §i lipsite de o perfecta preciziune. Dincunoscute destul de perioada care a pre-cedat plasamentele streinatate aletoare, erau continua cre§tere.

1) in: Le cours et phases de la depression Econo.mique Mundiale. 1931.

www.dacoromanica.ro


Exportatiuni de capitaluri (in de

1923 - 130 7001924 538 3801925 586 2611926 92 - 291927 517 4821928 1.036 667

Total 2.639 2.461

Exporturile de capitaluri din State le Unite,oada 1923-1928, se la 2.634 milioane dolari,porturile de capitealuri din Anglia, aceia§i se

la 2.461 milioane dolari, deci la o sensibilIn ce prive§te Franta, se pare ea a exportat deasemenea

importante capitaluri. Nu am cifre precise rdativ lacarea Soldul creditor al Frantei din schimbarilede servicii, la s'au sumele primite dreptreparatiuni, a fost evaluat pentru perioada 1924-1926 lacirca 5-600 milioane de dolari anual. Din separe o foarte mica parte a fost in devalori straine pe termen lung sau a fost directprinderi permanente streinatate, cea mai mare parte

pe termen scurt.la finele anului 1926, se

streinatate pe terrnen lung, cu sume considerabile, pe care apoile reimprumuta pe termen scurt.

In 1927, dupa stabilizarea francului, mi§careaa schimbe natura. Pe deoparte,

prumuturile emise pentru contul ei streinatate auscadi iar pe parte acordate pelung au creasca, o suma importanta din di6ponibilulpe termen scurt existent streinatate,cumparari de aur.

Principalele debitoare cari aude capitaluri din perioada dinainte de fostAustralia, pentru care cifra importului net de capitaluri

www.dacoromanica.ro

140 ANALELE ECONOMICE STATISTICS

perioada 1923-1929 se respectiv 4.130§i 1.303 milioane dolari.In jurul anului 1928, capitalurilor plasate sau

prumutate streinkate de era aproximativ

1) State le Unite aveau plasate pe termen lung circa 14--15 miliarde dolari datorau, tot pe termen lung, circa 4 mi-

dolari; plasamentele pe termen scurt se cifrau la c)rea1,5 miliarde dolari datoriile pe termen scurt la circa 3liarde dolari. Plasamentul net se cifra deci la circa 8.500-

milioane dolari, afara datoriilor de a cgror va-loare a fost la 6 miliarde dolari.

2) Plasamentele engleze streingtate erau mult maiportante, ele cifrându-se la aproximativ 20 dolari.

3) Pentru plasamentele externe evaluatecirca 60% din valoarea dinainte de deci la Aproxi-mativ 5 dolari.

4) In ce prive§te Germania, ea se transformasecreditoare debitoare. In de reparatiuni, datoria sa

1928, se ridica la circa 2 miliarde dolari pelung. §1 jumkate 2 pe termen

In perioada de nu numai curentele detaluri, s'au modificat, dar am asistat la o scbimbare profun-

a organizatinnei internationale. Londra, nu mai eraprima internationalg, exercitând influenta sa predomi-

asupra capitalurilor pe termen scurt, nici ceaimportantg de capitahiri pe terrnen lung. In 1927--

1928, New-York-ul avea o tot atât de mare eraParis-ul, de§i temporar handicapat, nu vaun rival redutabil, o capacitate de export de

taluri considerabilg, conditie deosebit de importantg pentru ofinanciarg

Era deci inevitabil organizare aopereze mod cu totul deosebit decâtcând Londra avea o putere

Cele trei pieti nu metoda cea de coo-perare, institutiuni financiare din diversele-veau traditiuni o eu diferitg.

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE STATISTICE 14t

In de aceasta, toate fondurile disponibile pen-export State le Unite, au fost la anumite momente deo-

sebit de importante, acestor exportaliuni de capi-taluri, raport ansamblul sistemului economic americannecesitatea de a mentine un aflux regulat de capitaluri, nu

de ca dinainte de rizboi. Nici nevoia, niciimprumuturilor externe nu era de puternica. De-

aceia, când un mare numar de debitoaresufereau de o de capitaluri, izvoarele a lealimenta nu curgeau o regularitate constantä ci cu salturiextrem de variabile. mare parte din acest aflux de capitaluri

gregite, se pierdea cu totul, o parte,putea fi repede retrasa pentru a reveni la sursele de undecase.

Cu toate aceste imperfecliuni, prosperitatea din State leUnite multe alte au favorizatde capitaluri, cari cursul anului 1927 primele din1928, au atins un nivel record. Un mare numar din debi-

§i special acelea care stabilizasera deneta, au in.trebuinsat capitalurile imprumutatela reconstituirea rezervelor de aur, ceeace le-a permisacorde importante credite pie/ei interne. Se poate spune

a capitalurilor a contribuit,catre anului 1828 la o ameliorare a

economice.

a fost de indus-trial produs cursul celui de al 2-lea trimetru din 1928.

Acest «boom», a provocat creditoare in spe-cial State le Unite o cerere exagerata de fonduri cu scopurispeculative. cerere, de o urcare a dobanzilorpe monetara, a avut drept efect o scadere rapidi a

externe pe termen lung acordate de State lenite §i un aflux capitaluri pe termen

New-York, unde era foarte ridicata.Exporturile de capitaluri din celelaltte creditoare au

fost §i ele parte impiedecate de boom»-urile locale,cum o bunk parte din ele erau atrase de piala americana,

majoritatea debitoare s'au epoca,site de afluxul normal de capitaluri.

www.dacoromanica.ro


de capitaluri 1927-1931(milioane dolari)

1927 1928 1929 1930 1931

le

1. Emisiuni interne . . . 6.230 6.795 9.425 6.014 2.8552. Ernisiuni pentru contul

. . . . 1.561 1.320 759 2543. 0/0 streine

de total 20,0 16,3 7,4 14,4

1. Emisiuni . . . 857 1.066 776 620 2072. Emisiuni pentru contul

streinätätií . . . . . 675 698 459 534 2243. 0/0 emisiuni streine

de total 44,1 39,5 37,2 46,1

Olanda

1. Ernisiuni interne . . . 61 131 95 123 772. Emisiuni contul

streinätStii 145 107 45 103 163. emisiuni

de total 70,4 45,0 32,1 45,6

1. Emisiuni interne . . 79 57 131 61 1252. Emisiuni pentru

streingtätii . . . . 38 18 21 183. ernisiuni streine

de total 32,7 23,5 13,9

din statistica emisiunilor de capitaluri, se constataStatele Unite valoarea emisiunilpr interne cre§te dela

6.230 milioane dolari 1927 la 9.425 milioane dolari 1929timp ce pentru contul streinatatii sca-

de dela 1.561 milioane dolari 1927 la 759 dolari1929. Procentul emisiunilor streine de totalul

nilor scade dela 20% 1927, la 7,4% 1929.

www.dacoromanica.ro


Intre 1927 1929 raportul 'intro emisiunile efectuatecontul streinatatii §i totalul emisiunilor, scade An-

44,1% la 37,2%, Olanda dela 70,4% la 32% inElvetia 32,7% la 13,9%.

In ce prive§te in anul 1928 emisiunile pen-tru contul au fost foarte putin importante.

1928 ele creasca, trecând 23 milioanela 43 milioane dolari 1929 §i 55 1930, acestecifre nefiind cuprinse emisiunile efectuate in contul coloniilor.

Dupa crahul bursei din New-York toamna anului 1929,putut constata oarecari indici de indreptare in

creditului international. Importante capitaluri plasate ter-men scurt Unite in diverse industriale dinEuropa liberate, au din se spreregiunile mai putin desvoltate. capitaluris'a transformat pe de parte, din plasamente pescurt in plasameute pe termen lung, multe din agricolecari an jumatate obligate

cererile de credite. 1930 efectuezetante emisiuni la New-York celelalte centre finan-ciare europene.

arneliorare a situatiei creditelor internationale,a fost de durata, afluxul de fonduri pe termenscurt acumulate in cursul anilor 1928 §i 1929 disponibile pen-tru plasamentele pe termen lung, prezentând o sca-dere.

Exportatiunile de capitaluri pe termen scurt caridin cursul anilor 1928 1929 au fost inlocuite

anul 1930. de o repatriere a capitalurilor anterior exportate.De§i Banca din 1929 maiporte aur contul sau, le franceze aucontinuat o mare parte din rezervelenatate importând aur pe revindeau Bancii Inmodul acesta care ani era una dinprincipalele exportatoare de capitaluri, devine 1930,cea mai importatoare de capitaluri.centre a mai fi alimentate de capi-talurile franceze pe teramen scurt, pe care ele obi§nuiaule plaseze pe termen lung, au

Inuit acest gen operatiuni.

www.dacoromanica.ro


de capitaluri noui provenind din celelaltecreditoare a deasernenea urmaeconomice provocatä de a nivelului pretu-rilor aceasta mai cu neindustriale ce

general debitoare, cele mai lovite derea a pretului rnateriilor prime. Condipunilevorabile ale schimbului aceste nu aureascä nevoile de credite streine; sarcina datorii-

crescuse cu mult de in decurs de un an,urma preturilor produselor de export, ele s'au

zut obligate de a reduce la imprumuturile externe.Cu toate acestea, capitalurile au continuat se

te atre obi§nuit debitoare suma a scäzut dince ce mai mult, adeseori compensati de osens rezultänd din plata a dobanzilor §imortismentelor. Mai mult, din a doua jumkate anului 1930 se o puternica tendintä de lichidare a

curs: pe de o creditoareo parte din plasamentele pe termen scurt iar

dificultkile pe cari procura-rea fondurilor necesare räscumpere depe streine, al cäror curs proporPuni impre-sionante. In fine, frica de inflatiunea monetarä

debitoare un important exod al capitalurilor na-

Aceste se mult din anal1931, epocä care criza financiará a provocat o retrageresivä a imprumuturilor pe scurt §i simultan un trans-fer de importante capitaluri flotante ckre oferind celemai multe condiituni de special ckreOlanda, Belgia.

In acestor fenomene, multe cari1930 figurau printre principalele exportataare de

pitaluri, din 1931 devin importatoare, timp ce alteprintre care Germania, ce erau importatoare, devin

exportatoare de capitaluri, totalul net al datorii-streinkate.

Din cifrele publicate de Societatea Natiunilor se constatäadevär cursul anilor 1931 1932 Anglia Fran/a au

cele importante importatoare de capitaluri din

www.dacoromanica.ro

STATISTICE 145

timp ce Germania atunci ce imprumutamai se transforma in principala exportatoare de ca-pitaluri.

a serviciiloradapta acestui reviriment brusc al mi§carei capitalu-

rilor, o fractiune a soldului balantelor de atrebuit fie aur. In spsecial retragerile exodulcapitalurilor plasate pe termen scurt, s'au efectuat mare par-te prin transfer de aur, ce s'a acumulat modul acestarile catre care se mi§carea capitalurilor Fran-la, Elvelia, Olanda §i Belgia. Numai gratie misurilor oficialeluate pentru a se opri transferul de aur §i de capitaluri, majo-ritatea au putut e ite o scadere mult maimare a rezervelor aur.

Instabilitatea monete, precuin §i stabihzarilerioare ale unor monete la cursuri nepotrivite, a dat na§tere unorimportante angajarnente internationale pe termen cari

adäugat acelora normal la opera-comerciale. Faptul creditorii nu erati dispu§i

aceste angajamente in pe termen lunga contribuit la mentinerea pretului capitalurilor pe termenlung la nivel mult superior celui dinainte de rizboi acreat un element instabilitate transactiunile financiareintern ationale.

cele mai multe cazuri, aceste credite treceau prin unulsau mai intermediari, de a ajunge la ultimulstinatar, ce era general o financiarmente slaba, astfel

riscurile se repartizau; mai mult, adeseori aceste capita-pe termen scurt erau angajate in plasamente pe termen

diu sau chiar pe termen lung.Acest sistem de ocazia panicei

1931, a atins gray situatia a debitoare dinEuropa precum §i a Angliei. Criza financiara 1931a at considerabil criza economica actuala, ea având

extrem de importante pe care le numaitreacät: intraducerea controlului de nurneroase

debitoare, pentru a impiedeca fuga capitaluriloracordurilor de prorogare (Standstill) prin care

streine unor anumite special Germa-

www.dacoromanica.ro

146 ANALELE $1 STATISTICE

niei, au fost imobilizate; abandonul etalonului aur de Angliade a este pe lira sterlina §i apoi chiarde alte pri; deprecierea a monezilor acestor

in fine intensificarea generala a restrictiunilorcalea comertului international sub formä de tarifevamale, prohibitiuni, contingentiri, precum utilizarea con-

schimbului pentru reglernentarea plätilor dinmi§carea de servicii.

Totalul datoriilor internationale pe termen scurt aleStatelor Unite, a fost evaluat de Banca

mentelor internationale la

70 miliarde fr. . 193045 » » » . . 193139 » » » . . 1932,32 » » » . 1933

Asupra acestor 32 rniliarde franci ely. datorate laanului 1933, evalueaza la circa 11,5 miliarde suma capita-

pe termen scurt blocate urma contro-lului devizelor, acordurilor de prorogarenkoare.

parte din reducerea angajamentelor ce apare dinarkate mai sus, poate fi deprecierii monetelor

cari aceste datorii sunt rarnbursabile. Totu§i Bancamentelor Internationale semnaleazà o parte din reducereeste datoritá aurului disponibilului devize,cum consolidärei unor anumite angajamente.

Sumele disponibile vederea acestor retrageri au fostrecluse la numai o fractiune din cifrele pe cari

atingeau cuAstfel, disponibilul monete streine al

Tezaurului francez erau recluse la 47 milioane auranului 1933, urma retragerilor cari decurs de

patru ani se ridicaserä la un total de circa 1.350 milioaneaur. Sumele streinkkii de din State

Unite ce la anului 1929 se la 3.037 milioanela finele anului 1933 la numai 487

dolari sau 392 milioane aur. Datoriile comerciale aleRusiei cari la finele anului 1931 se cifrau la 1.400 milioane

www.dacoromanica.ro


ruble se pare la anului 1933 la450 milioane, din care circa trei sferturi erau datorate

Germaniei; 1934 aceast a suferit o noua reducere.Datoria pe termen scurt a Germaniei era la finele.anului 1933 la cifra de 7,4 miliarde deeste cea mare parte

Din sumele datorate neimobilizate princontrol al schimburilor celelalte acorduri, o parte

portanti creditele necesare finantareitranzactiunilor obi§nuite ale international. Acestecredite, ce se compenseaza buna parte, probabil nu vormai putea fi reduse deck cazul când ins§i transactiunileinternationale vor suferi o noua reducere; valoarealui international nu s'a mai contractat din anul1933, decât foarte mica

Cu toate multe retragerile de capitaluri pe ter-nu au altele s'a înregistrat

ultima vreme aflux de capitaluri pe termen scurt. Ast-fel, cel de al 4 lea raport al Reglementelornale, acumularea fondurilor pe piatadrei, cre§terei sumei devizelor sterline inrezervele institutelor de emisiune din ce bloculsterlinei. La finele anilor 1929 1930, Africa de Sud, Austra-lia, India, Egiptul §i cele patru scandinave, ca

acoperire sau in rezervele suplimentare, devizevalând cu suma de circa 100-110 milioane lire sterline;acest total redus la anului 1931 la 50 milioanelivre, a crescut 1932 75 lire sterline

mai aceia dinainte de criz. Se pare1934, totalul fondurilor streine de piata Londrei,calculate lire sterline, era sensibil cifrei din1930.

In cursul ultimilor ani, asistam la o paralizie aproapea internationale a capitalurilor pe

lung. Situalia noilor emisiuni Anglia, pentru care avem ci-cele mai recente, este dealtfel caracteristica.Valoarea a emisiunilor pe piala cre§te de

la 135,7 milioane lire 1933 la 181,8 milioane lire 1935.

www.dacoromanica.ro


in Anglia(milioane lire)

1933

1934

1935

Ex t er neEuropa

Total(cuprinse total

general

135,7

161,2

181,8

95,2

119,2

160,6

33,1

33,9

17,0

5,5

3,0

2,8

1,2

0,5

0,2

40,6 29

42,0 26

21,3 13

Din acestea primul ocupa plasamentele interne,emisiunile pentru contul nereprezentjnd deck 40milioane lire sau 1933, 42 milioane lire sau 26%1934, numai 21 milioane lire sau 1935. Se observa

emisiunile pentru contul suntseadere, cifre absolute raport totalulsiunilor.

Repartitia geografica a streine estemai caracteristica, majoritatea emisiunilor noi pentru contul

streinitatei coloniilor britanice, valoarea totali aimprumuturilor acordate de numai 5,5milioane lire 1933, 3 milioane lire 1934 2.8oane lire 1935.

Cauzele acestei paralizii complecte a migcarilora capitalurilor pe termen lung sunt destul de clare.

In situatiunea turbure de azi, timp cepolitice sunt agravate de incertitudinea

simt foarte putine perspective de o a imprumuturilorexterne.

In de teama perzistentei monetare,efectele politicei economice nationaliste de cele maimulte materie de tarife vamale de contingentari,precum comertului international toate dificul-

de transfer inerente, fac extrem de aleatoriistreinatate. In de aceasta, foarte putine

debitoare sunt angajamentele destulgrele, imprumuturi, contractate o ce

trebue cuprind o pentru

www.dacoromanica.ro


Ultimii ani contimand a face parte din perioada de li-chidare §i reajustare a majoritatei debi-toare, o a curentului de imprumuturi internationalepe termen lung, nu a fost cu exceptia cazurilor spe-dale a dominioane colonii.

puse asupra emisiunilor strainedin cele mai importante financiare internationale, legeaJohnson care interzice Statelor ce nuemisiunea de noi Statele-Unite precumstipulatiunile nouei legi bancare elvetiene ce supune consim-

Bancei Nationale acordareaterne mai mari de 10 milioane franci, constituesc totcauze ce au contribuit la paralizarea tranzactiunilor interna-itonale pe termen lung.

Cu toate mi§cärile internationale de capitaluri aucetat aproape cu totul, plata dividendelor dobinzilor capi-talurilor plasate streinatate au scazut numaimai

Natiunilor, internatio-nale de dobinzi §i dividende au crescut dela 2.200dolari 1923 la circa 3.700 dolari in 1929, repre-zentând la ultima circa 11% din valoarea

de marfuri.Scaderea valorii aur a acestor dela 1929 la 1933,

este de circa 60% numai de sumele efectivtransferate tarile creditoare. randamentului totala fost realitate mai numeroase cazuririle cmnertului de devize sau moratoriile de

pe creditori a accepta plata obligatiuni de consolidaresau certificate (scripsuri) de numerar sau dea sumele primite sub acest titlu, chiardebitoare.

Principalele cauze ale sciderei aur a dedobinzi §i dividende pot fi considerate urmätoarele:

) Deprecierile xnonetare, special a livrei §icari erau liberate cea mai mare parte din

2) Lichidarea unei din datoriile pe termen lungpe termen

3) Incapacitiitile de

www.dacoromanica.ro


4) Reducerea dividendelor §i randamentului plasamen-telor directe;

5) dobinzilor conversiunilor sau aran-jamentelor creditorii.

Suspendarea sau prorogarea serviciului datoriilor externeeste limitati la anumite America

Europa §i Europa orientalä.In ce prive§te State le incasärile provenind din do-

binzi §i dividende scad dela 1.118 milioane dolari 1929la 372 milioane dolari 1933.

La finde anului 1933, din totalul plasamentelor de por-tofoliu american de 6.887 milioane dolari, la o de 2.209'milioane dolari sau 32% de plata nu au fostpectate, total sau parte.

Repartizate pe continente, sumele plasate Europa(2.647 mil. dolari) erau de 41%, din celeplasate America (1.548 dolari)67%, din cele plasate celelalte ale lumei (2.692

dolari) de 3%.Din sumele Europa, mai mult 800 milioane

dolari investite creditoare, procentuleuropene debitoare carentä nu este realitate, infe-

cifrei corespunzkoare pentru America In timpce anului 1933, europene debitoare nu

decât partialä, de adin America latini, era in cea mai mare parte complectä.

Nu posedäm cifre asemänätoare pentru Anglia. Dinteostatisticä revista se vede ve-nitul plasamentelor externe scade dela 230,9 milioane livre

1929 la 149,7 milioane 1933 pentru a cre§te la158,3 milioane livre 1934.

In Franta, aceste venituri scad dela 247in 1929 la 78,4 milioane dolari aur 1933.

Rezumând expunerea constatiim nii§careaa capitalurilor cursul ultimilor ani poate

patru perioade distincte.Inteo perioadii, ce se termini anul pros-

peritatea din State le Unite §i alte multe a favorizat tran-www.dacoromanica.ro


actiunile internalionale, volumul milcarilor de capitaluritingând un nivel record.

A doua coincide cu «boom»-ul din Statele Unite.Caracteristica sa principala consta scadere a im-prumuturilor pe termen lung acordate de Statele Unite

de capitaluri pe termen scurt catre New-York,unde dobânzile erau foarte ridicate. Exporturile de capital dincelelalte creditoare impiedecate din cauza

locale cum o parte din aceste exportqiuni reduse erade americana, imprumuturile acordate majoritaleidebitoare, au fost reduse. Diver§i factori politici

au contribuit deasemenea la restrângerea afluxului capitaluri-cätre debitoare. Pentru a dobanzile amortis-

mentul anual al contractate perioada prece-de de credit, multe din debitoare,de capitaluri noi, s'au vazut obligate de reduce

rerea de marfuri destinate consumului de a-§i adapta balan-la noua stare de lucruri, sau au fost obligate

exporte aur. Perturbaliunile ce au rezultat urma acesteisitualiuni, mi§carea preturilor a schimbului de marfuri,au constituit unul din factorii cari auprovocat criza din ultimul trimestru al anului 1929.

A treia este relativ scurta, ea cuprinzânddin 1929 prima jumatate a anului 1930.

In perioada, capitalurile pe atrasedin Statele Unite au fost retrase; retragerile au

ceput realitate chiar de crahul bursei din New-Yorkce a fost provocat, oarecare msur de aceste retrageri;gra/ie create astfel, internalionale decapitaluri s'an din nou pentru principaleletoare, fapt ce a contribuit ca o reintoarcere la stabilitatealativä din perioada dinainte de

Perioada a patra, este de restrângerea permanentaa internationale a capitalurilor urma scaderei con-tinue a prelurilor materiilor prime ce a sdruncinat pozitia

§i creditul tuturor debitoare.restrângere a imprumuturilor acordate nu numai

nú a dar ea a fost de retragrile niasivetredite special din anul 1931.

de aceste capitaluri au retrase, trelmind

www.dacoromanica.ro

152 STATIS

compenseze aceste retrageri prin intensificarea exporturi-normale creditoare, gasit

tate de mentine cumpararile de märfuri din celelalteproducatoare. Consecinta a fost reducerea amertului §i agravarea scaderei

De alta parte, de marfuri neputandu-se adaptarapid la modificarile intervenite curentele de capitaluri, aufost introduse restrictiunile vamale scopulde a productia contra cre§terei anormale aimportatiunilor.

Pentru a evita masurile de represalii fiecare a supusla restrictiuni din ce ce mai importante special produseledin de care avea, negocierile comerciale, o

mai provenind din cu carecomertul de miirfuri §i servicii se solda un deficit.

din incheerea acordurilor de compensatii§i clearing cari au de scop direct echilibrarea

contractante.Toate aceste restrictiuni, contingentari, conventiuni de

compensatii, paralizat factorii tinzandla o restabilire a echilibrului comertului international.

Dezorganizarea sistemului comertului international, estede natura a explica contradictia a existenteitane a unei financiare si a unei oferte abundente de

ce constitue una din trasaturile caracteristice ale crizei

Fortele productive ale lumei sunt intacte, nu maiputernice, urma distrugerei partiale a sistemului care

le mobiliza pentru a le la transferuldatorite producateoare, in altor produse

sau servicii, numeroase dificultatide a cumpara produsele streine de care au nevoe

a necesare desfacerei produselor cumuneratorii, ce nu poate

de libertate.In fata acestor mai tinere din punct de

economic, §i-au grabitindustriale §i-au productia toateaccentuare a autarhiei nu a putut fi prin

www.dacoromanica.ro


destinate a mentine preturile interne la un nivel mai ridi-cat pretul märfurilor importate.

situaliune a mondial constitueazi, cauza principala a anihilärei complecte a mie-

internationale de capitaluri cari, la urmapietei financiare mondiale de dupa razboi, au

contribuit mare parte la generalizarea permanentizareacrizei actuale.

Ing. Panaitescu, crede Tomoroveanu, nu apus chiar cauzele primitive, cari au furnizat datele problemeistudiate, ci a dat cea mai mare «Bmn»-ului din1929din America. Circulatia este efectul unor cauze, este obiceiul

dela Soc. celor dela Banca ReglementelorInternationale, ca afirme toate relele vin din America.Pentru noi, cred ar fi avut ne arate ce

a avut falimentul «Kreditanstalt»-ului din Viena, pen-tru noi mult mai important acesta prin consecintele lui,decât «Boom»-ul american. In acest caz D-sa ar cere ca riíspunsD-lui Tomoroveanu, care sunt cauzele acestor 2 falimente. Penoi D-sa crede ne a mai putin piata interna-

sau cea din New-York.D. Barbu lucrarea d-lui Tomorovea-

nu, prezentind un bogat material statistic, care se ceretat gi confruntat absolut toate detaliile sale, vaa fi Pentru moment are Tomo-roveanu redând cifre migcarea capitalnrilor, nu a reugitfixeze circulatia acestora cu criza. Din acesttiv, Barbu Solacolu crede lucrarea se numai subunul din aspectele problemei supuse cercetarii d-lui Tomoro-veanu discutiilor Asociatiei.

D. Barbu Solacolu regretä, lucrarea d-lui Tomorovea-nu, oprindu-se asupra interesantului fenomen post-belic deumbrire a piejii Londrei de ridicareaNew-York gi Paris - n'a luat cercetare teza gi concluziilestudiilor d-lui lay asupra creditelor de acceptatiune pe piata

Ceeace ca lucrarea d-luiTomoroveanu, e un capitol de

www.dacoromanica.ro


latia capitalurilor §i «Goldexchange-stan-dard»-ului asupra acestei

D. Barbu Solacolu crede, lucrarea d-lui Tomoroveanuar in valoare ar fi complectatá prin cercetareamunitului «residuu al inflatjei» (notiune de Rist Jen-ny). Sunt §i prezent capitaluri creiate pe §ia caror capitalurilor ultimuldeceniu.

d. Barbu Solacolu e de parere, lucrareaTomoroveanu ar fi trebuit un capitolconsacrat rivalitkei dintre «blocul-sterling» asupra mi§carii capitalurilor, datei de 21Sept. 1931 deosebire e§ecului delaLondra din 1933.

Cioriceanu, Tomoroveanu arfi cercetat chestiunea asupra unor principale piete,capitalurilor ar fi ree§it mai bine; nearatându-se caracteristicapietii Parisului Londrei, nu s'a putut vorbi cu destul succesdespre mi§carea capitalurilor. Conferentiarul a limitat

Parisului, daca ne-ar fi arkat caracteristica acesteia,s'ar fi vazut cum Parisul a evoluat dela capitalul financiar la.

monetar, deoarece Franta ultimul timp se creiazá oserie de bancare se practica acceptatiunile cariau un rol din ce ce mai mare. Intre 1930-1931, numaicâteva case au acordat acceptatiuni de ateva sute de milioane,in timp ce pe piala acestea au scazut. Inplasamentele de capitaluri diferitele ale lundi seservi la 1927-8 se acordau credite Germaniei §i apoi

acea nu i se activitatese remara cu dominioanele coloniile, fapt

care confirma nu numai rolul de mare politic dar §ieconomic al liei.

alt aspect constituie perioada din StateAmericii, unde se o a§teptare. derazboi acestea erau mari debitoare ale Europei, având ladu-le debitori America de Sud, dupa rásboi situatiase deoarece 90% din plasamentele St. Unite suntcute in Europa.

D-1 Dumitrescu are impresiaare un caracter mai mult anorganic deck organic.

www.dacoromanica.ro


Se ocupa de problema capitalului din punct de vederestrict material. Mai sunt §i alte cauze cari cir-culatie deplasamente de capital. trei cauze fundamen-tale pot provoca de capitaluri:

1) Rentabilitatea. Capitalurile acolo unde gasesco rentabilitate mai mare sunt cautarea celei mai mari

2) Evaziunea de capital, el fuge de teama unorsuri nefaste, devalorizare imposite, etc.

3) de capital din cauze justificatecarea cadrul unei economii, cadrul alteia.

Domnia Sa ar fi vroit ca Conferentiar fiexpunerea sa, sub acest aspect, prin facerea u-nei discriminari, din care se vada cari au fost cauzele cariau determinat

Este de o tiin daca a fostba de deplasari pornite din cause economice, de detabilitate sau a fost vorba de consecintele unei stiri de nesi-

care a provocat deplasarile dinteo economieD-1 Dr. Rottman are credinta a lipsit conferin-

partea de privire a subiectului ansamblul lui.D-sa crede, ca Barbu Solacolu, nu este de impor-

legatura cri §i circulatia capitalurilor. Credecauza unei circulaiti gregite s'a ajuns la criza, la contin-

gentari §i la autarkie.D-1 V. Protopopescu are impresia D-1 a

tratat chestiunea general, noastra. La noi a existatla 1929 o xenofobie a capitalurilor streine atare D-sa

nu vede ce a existat capitalul cel in-ternational. De aceea crede criza neeste specifica ea pentru noi imediat dupa rasboi,intensificandu-se printeo serie de fictiuni, cari ne-au dus la

din 1931.Intre capitalul bancar strein, care are mai un

caracter de vagabondaj este un capital de D-sa credenu este o prea

Ing. P. Panaitescu face o paralela agricultura §iindustrializarea care este efect al crizei. Industrializarcao crede ceva artificial care va disparea aduce sprijinulcestei afirmatia s'au multe fabrici

www.dacoromanica.ro


mai putut importa materie Crede curând soartaRomâniei se va tot pe teren agricol.

Prerdinte V. are hnpresia Al.moroveanu a dat o interpretare ceva mai deosebitä, deckcare se concepuse in acest cadru. In caz Tomoroveanua furnizat un bogat material, care va servi malt la lectura

D-sa este de lucrarea este lamea bunei reputatiuni a

edinta din 9 Martie 1936

Prof. V.

Membrii prezenti: Ion Vinter, Barbu Solacolu, P.nescu-Brate§, Dr. G. Cioriceanu, Ing. Dem. Popescuscu, V. Anastasiu, Costin Kiritescu, Dr. D. Rottman, Dr. I.Roceric, Dr. D. Prof. Const. Georgescu, Radu Stoene-

Dr. Alex. Weissbluth, Dr. Lazär G. Brânzescu,Hercule Chelefa, Av. D. ay. Dem. EconomuDr. Dein. N. N. N. Arcadian, Ing. P. N. Panaitescu.Av. Gheorghitä, Chr. Dumitrescu, I. Conciu, N. Nitulescu,J. St. Dumitrescu, Prof. Alex. Tänäsescu.

Comunicarea D-lui prof. I. N. Evianu.

CLEARING COMPENSATIE IN COMERTULINTERNATIONAL

I. - INTRODUCERE. Cauzele generatore ale acordurilorde clearing.

Clearingul contractual compensatia, aceste forme nouilichidare a comertu1 internalional, - ca criza

§i datoresc aparilia unormai riizboiu1, dar

unor cauze mai recente, dintre care cea mai de estezorganizarea schimburilor interna/ionale de miirfuri

unna financiare In anul 1929.

www.dacoromanica.ro


structurale survenite economiadupa §i din cauza au pus atât politica comercialâ,

a capitalurilor fata unor situaliieu desivâr§ire noui. In primul rând, multe auschimbari transform5ri radicale, economicaa fiecâreia din participante la international n'arimas aceea§i: pe ruinele monarhiei au luatna§tere economii nationale noui, sau economii nationaletente s'au din teritoriul fostului imperiu tarilordesprins creiat de asemenea teritorii economice enor-ma economie s'a quasi-izolat de economiaeconomia ei agrarä s'a transformat economie de pro-

pietele transoceanice de materii primetimpul mondial, la creiarea unei industrii

nationale proprii, creiate sau mârite prin riz-au adoptat oetc. - In al doilea rând, creditoare de capitaluri

au devenit debitoare, creditoareunora a crescut dauna ahora, detaluri au suferit deplasitri rangul de prim creditoral de Anglia, State le-Unite;

traditie, experienti, §i spirit dedecursul mai decenii, rolul de

ducere a oestinelor creditului international bursei din New-York, de toate absolut necesare unei pietediriguitoare §i regulatoare a creditului international. (In trea-

este interesant de constatat, State le-Unite nu austat creditor, ci toate

mentele caracteristice unui stat debitor, producâtor §itator materii bumbac,grâu, etc., politica

tinzând la o activa, nue contrari politicei normale a statelor creditoare, cu ten-

spre o baba* comercialâ dericanii nici stint un popor de rentieri, ci un popor activ,

export intens).Nu e a insista aci asupra cauzelor crizei

afirmilm discrepanta statelor pro-integratia a

pitalurilor. cu râzboiul mondial, aconslituit fundamentul crizei economice monetare, care

www.dacoromanica.ro


ne zbatem. Criza, de crahul dela Bursadin New-York Octombrie 1929, scaderiicatastrofale a preturilor - deosebi a produselor agraremateriilor prime -, care a se face chiar

de izbucnirea crizei. Scaderea preturilor a contribuitrnic§orarea a valorii schimburilor internationale;

a netezit drumul dezechilibrului dedezechilibru agravat producatoare de materii

prime §i cele debitoare de capitaluri, de fuga capitalurilor§i indigene spre care le mai

Mai 1931, se produce caderea luidin Viena, se na§te se

nica Europa, prilejuind o de credit, aleurmari le-a simlit din tara In fapt,

tragerile de credite din debitoare chiar dupadin 1929, de echilibrare a

de debitoare de capitaluri se fac seriosabia dupa Mai 1931, urma retragerilor massive a creditelor

capitalurilor dar §i a evaziunii alurilor indigene. Din acest moment, penuria de devize devine

pentru toate statele debitoare de capitalurichiar state creditoare, ca Anglia, nu crulate de

acestui fenomen: la 21 Septembrie 1931 Angliaetalonul aur, lira e devalorizata,rea a numeroaselor din grupa sterlinei.

Penuria devizelor un aspect monetarpolitica de credite, ea datorindu-se retragerii brusce a

ditelor straine debitoare creantelor destatele creditoare; dar un aspect cu

tica ea de actiuneatului sau a cre§terii importului asupra balantelor comerciale,soldul pasiv al acestora neputând fi acoperit cu creditene. La rândul exportului a cre§teriiportului pot fi atribuite fie cre§terii Mvelului preturilor in-terne peste paritatea preturilor internationale, fie

deflationiste creilincioasefie devalorizarii monedelor

Dar, indiferent de cauzele cari au determinat penuria-vizelor fapt este, din Octombrie

www.dacoromanica.ro


1929 Martie 1931, mecanismul monetar al comer-international se treptat, pentruca a doua

a anului 1931, functionarea mecanismuluicomplet lie 1931, Germania con-vertibilitatea biletelor de centralizeazi totdevizelor la Reichsbank, doua luni mai târziu

la 7 August 1931 Ungaria identice desuspendarea Septembrie Octombrie 1931alte 9 europene, având o situatiemai de monetarâ. Toate mâsurile desuspendare a §i de reglementare a comertului devize-

sunt rezultatul penuriei devizelor apar ca defen-sive impotriva efectelor crizei capitalurilor, cari amenintauechilibrul de stabilitatea monedelor.tul acestor defensive simt imediat creditoarede capitaluri de m'ârfuri, care nu-gi mai pot crean-

asupra cari au suspendat sau redus transferulor datorate.

Banca de sesizându-se de si-tuatie serioasä, la 3 Decembrie 1931 oa de Emisiune la Praga, unde propune creiarealearing international. Aceastá propunere e respinsâ, dar se

admite propunerea Austriei Ungariei de a se acor-duri bilaterale de clearing compensatie, sperantatea vor ameliora pe care le-au cele

statele Europei Centrale 1) Leaeinul acordurilorclearing este, Europa Central6:la 12 Noembrie 1931 seAustria gi Ungaria de parte, primele acorduri pentru

din reciproc märfuri,urmate de acordurile intervenite Elvelia gi Italia la 10

1932, gi Elvelia Jugoslavia la 20 1932.Cercul acordurilor de clearing se lärgegte mereu, aga lu-

Europa, 22 au ele asemeneaplasa cärora au mai fost atrase Chili gi Ecuator,

curând, gratie concursului binevoitor al României,giptul gi Palestina.

1) I. politicci de schimb cu(40 pag. 5.

www.dacoromanica.ro


- CLEARINGUL BANCARCONTRACTUAL

Notiunea de «clearing» nu este Originealui o practica din bäncilor particularede a rationaliza bäncilor sau bänci,inlocuind lichidarea in numerar a reciproce princompensarea achitând, numerar sau prin creditäricont, numai rezultând compensarea creantelorde reciproce. Intelesul cuvântului englez esteal de

practica a lichidärii numai a soldurilor rezultândin compensarea de prezintând numeroase avanta0i,a fost asupra pe piatanalä; oferta §i cererea mijloacelor de a devizelor se cen-

la bursele internationale de schimb,care au ele pe suprafata globului, suntgentii acestui clearing liber, normal, bancar, pe plan interna-

Acest clearing bancar transferul inutil al tuturor-internabionale, mirginindu-se a transfera numai sol-

durile rezultate urma compensärii datoriilorinterstatale. Din punctul de edere al fiecirui stat, nu se puneproblema compensrii plktilor stat parte,ci se urmare§te realizarea unei compensatii generale,laterale.

Confruntarea obligatiunilor delate ale (particulari §i stat) §i a totalititii creantelor-aceleia§i asupra constitue numita

care mod normal necesar, delibräri pasagere provocate de cauze exceptionale, trebuese echilibreze. exportul sau celelalte asupra

nu sunt suficiente, atunci de trebuede aur, devize provenite din rezerve

ficute din excedentele anterioare ale balanbii dealte de valori striinätate de terenuri,efecte, elemente ale averii nationale), sau cuturi. - ceeace se de obicei vremurianormale - din motive de ordin politic sau economic, onu prezintä incredere spre a i se putea acordadite - cum e cazul - ea

www.dacoromanica.ro


nu mai poate sau nu mai vrea dea nici alte valori, saunu i se mai primesc märfurile ei, atunci ea n'ar mai puteaplâti decât propria ei ceeace ar

ruina cursului de schimb al monedei ei. Spre a evita unsemenea dezastru, având in suferinfi,a-§i de §i suspena total sau inparte internationale obligate. Echilibrul

ne mai putând fi realizat asemenea cuajutorul clearingului bancar, liber, plurilateral, organizatiilede stat clearingul bancar cu clearinguriautoritative, reglementate contractual taraele sperând astf el realizeze echilibrul balantei nu

compensarea multilaterali a plâtilor, cisiiri partiale, bilaterale, cu stat parte.

Clearingul contractual se deosebe§te prin deringul bancar primul rând introducerea loculpensatiei multilaterale toate a compensatiei bila-terale creantele §i obligatiunile numai ale celor doua

care se a un acord de clearing; jar li-chidarea nu se mai face transferând soldul rezuhat minacompensârii, se exclude transferul liber al devizelor

international, care era efectuat mijlocireageneral bancar. Se intre cari au

pistrat etalonul aur chiar cele cari 1-au devalori-moneda transferul devizelorsau mai putin normal. Chiar cari au suspendat

externe, sau total, mecanismul transferuluivizelor nu e complet sistat. Devizele ca instrumente

ca instrumente de credit, nu mai are liberatransferare lichidare toate cazurile. Acolo unde §i

mura care transferul e suspendat, compensarea crean-§i 2 cari au convenit laacord de clearing, precum lichidarea se face

mod de institutele oficiale de clearing contractual;titlurile de râmân doar forma compensiirii

se reglementându-se de autoritatea pu-De aci clearingul un grad su-

perior de ca de compensare lichidareinternational, ci este de

goare, un expedient, un mijloc dilatoriu, in11www.dacoromanica.ro

162 ECONOMICE 51 STATISTICE

gradirii regimului de circulatie a devizelor din parteaputin a unuia din statele care au o conventie de

clearing, sau in luate de din cele 2 statecontractante, pentru apararea monedei sale.

- DE CLASIFICARE A CLEARINGURILORCONTRACTUALE.

Clearingurile se sub o variatie de forme, careface destul de grea sistematizarea voiu folosi de punc-tele de vedere §i clasificarea de Kroymann 1),

studiu sistematic al clearingurilor contractuale:1. - de origina creantelor, acestea pot fi:

a) creante de capital §i b) creante rezultate din schimbul demarfuri. Sub creante de capital se restituirile de cre-dite straine, pe termen scurt sau termen inclusivde amortizari serviciul de transferul disponibiluluistrain, care nu din de etc.; estediferent, aceste stint de stat sau particulare. Suntacorduri de clearing, care prevad §i posibilitatea de compen-sare a de capital; cum cari audrept exclusiv a doua categoric de creante, cele

din schimbul reciproc de2. - vedere creantelor, acestea pot fi:

a) creante inghetate sau b) curente. Sub denumireade se creantele de marfuri,cele de capital, cari, din cauza restrictive luatecomertul de devize al oricarei n'au putut fi transferate.Este absolut indiferent, daca creanta sub forma disponibi-

la o sau a la importatorulsub de a acestuia. De se consideri

drept creante acelea, a regulare,rare, a ramas un timp precis determinatjoritatea cazurilor, cele cari anterior introduceriisurilor de restrictie in devizelor. Nu rare cazu-rile, când se termen dela na§terea crean-

ulterior creantele curente nu pot fi transfe-

1) Dr. Kurt Kroymann, und Kompensation2-a (70

gini), Verlagsanstalt, 1935. Paginile

www.dacoromanica.ro


rate prin clearing, categoria creantelor Acestecreante mai sunt numite arierate.

Sub denumirea de creante curente se regulanumai care din schimbul curent de

mirfuri. In fapt, de curent este de cele mai multeori un eufemism, de din operatiunilorclearingul contractual s'a fgcutrente se transforma mod constant arierate cazulmai fericit nu se fac curent, ci cteva

un an, eventual §i mai târziu.De§i general clasificarea prin prisma

vechimii §i curente, estetotu§i ea are valoarea conventionalg pe care o stipu-latiunile din acord de clearing experienta

3. de se pot deosebi treide clearing: 1) care schimbul de mgrfuri

integral dintre statele contractante; 2) care afararezultate din schimbul miirfuri, cuprinde o partecreantele de capital; 3) care se la o partedin de

Prima categorie de clearinguri, carede integral este foarte des Asemenea

clearinguri s'au mare deobiceiu sub formade acorduri dela stat la stat. In cele mai multe cazuriprincipiul trecerii creantelor declearing a fost alterat prin admiterea operatiunilor

de - care ne vom ocupa maiziu la care lichidarea se face de dea-ringul oficial §i anume direct importatori exportatori.De altfel posibilitatea aprobgrii dela caz la caz a

de márfuri este mod expres acordu-rile de clearing apartinând acestei prime categorii. Franta a

uz mare de compensatiile de §i seaceastá de generalizare a acestui de

operatiuni clearingurilor de cum sevedea, majoritatea europene, inclusiv România, aupracticat paralel cu cleariagul de el, de

deIn a doua categorie de clearinguri, care include

www.dacoromanica.ro


darea crentelor capital, acele clearinguri, cari tindde obiceiu la incasarea treptatii, alituri dedarea a de Märfuri, a cotelor de amor-tizare a creantelor de capitaluri. E cazul clearingului pe care-Anglia a vrut Germania suspendarea tran-sferului datoriilor germane §i care Anglialichideze pe calea de miirfuri, cotele de amortizarea creantelor de capitaluri chiar sub regimul moratoriului tran-sferuki datoriilor germane. aplicare a acestui fel de-clearing, adevarat desghetarea creante-

congelate, pentru lichidarea se prevede afectareaunei cote procentuale anumite din totalul creantelor rezultatedin schimbul de mirfuri. Conexarea transferului de capitalsau degelarea cu compensareacomerciale presupune pasivitatea comercialetru recuperatoare de capitaluri creante blocate, degi canu e chiar unei balante comerciale active pen-tru recuperatoare, s'a clearingulFranta In din inlitate se pe o parte creante schimb

parte se noui creante misura, carepasiv comerciale cota de

congelate ajutorul clearingului.In a categoric de clearinguri, limitate la schimburi

partiale de mirfuri, fiecare operatie de compensatie demrirfuri in parte, considerati ca un clearing pentru sine, care afunctionat o care se stinge cuefectuarea compensatiei. Tot aci mai acordurile pri-vire la operatiuni de clearing, care seanumite sau feluri de ma'rfuri,operatiuni ca-racter particular, dar operatiuni de mare,când de obicei una din contractante este

Este cazul redeventelor de petrol statuluiFranta, care vor servi la compensarea pentru

anumite comenzi ale Statului saunile cu articole monopol sau monopolizate comer-

sau scopuri de valorizare.4. - Din punctul de vedere al agenfilor executori pur-ai clearingului, se deosebesc doua a) clearingurile

de stat b) clearingurile private.

www.dacoromanica.ro

ANALELE STAT1STICE 165

Clearingurile de stat sunt acorduri de in-2 state, cari schimbul de mirfuri §i lichidarea

plâtilor supu§ii celor 2 state. Daca acordul mai mareplâtilor, el nu se guverne,

ci institutele de ernisiune ale cauzi, sau chiarinstitute special creiate pentru lichidarea

chiar acest caz, asemenea acorduri sunt considerate dreptclearinguri de stat, institutele de emisiune sau institutele spe-ciale lucrând ca mandatari ai guvernelor. Clearingurile de statpot fi la rândul clearinguri de stat propriu zise, la careambele state sunt contractante la unei opera-

mai mari de compensalii de märfuri; sau clearinguri,cari la o anumita institupe indi-

§i cari efectuiazi operatiunea a compensiriicele 2 pe când operatiunea

tranzactiunilor de exterior este initiati-vei private.

Clearingurile private, opozitie cu clearingurile de stat,sunt de care se fac pe calea compensatiunilordirecte de mârfuri, iar nu cu ajutorul clearingului de stat. Ince prive§te compensatiunile de mârfuri le vom tratalin

5. - Se mai poate face gruparea clearingurilorcategorii: a) clearinguri active b) clearinguri

cum condifiunile de clearing sunt mai favora-bile pentru una din contractante pentru

genere, clearingul activ sau pasiv pentru saucontractante depinde de interesul fiecirei con-

tractante la mentinerea dezvoltarea raporturilor comercialede credit cu partenerul ei: o care are interese deosebite

la ei va chiar conditiuni maiputin avantajoase pentru ea din punctul de vedere al scopu-rilor ce politica ei de devize; dimpotrivâ, la-tura asupra celei economice, ea va renuntala avantagii econornice, numai pentru a satisf ace exigentelenevoii ei de devize. Nu trebue se creada care

§i sâ un acord de clearing uneiva conditiuni mai corespun-ziitoare intereselor ei de cele de parteaAcordul de clearing din 1934, pe care impus Ro-

www.dacoromanica.ro


mâniei a seama mai de interesele creditorilor fran-cezi, de de dezvoltarea schimburilor de mirfuri: el era

pentru §i pasiv pentru România; pe când noulacord - se spune mai seama nu numai

interesele politicei noastre monetare, dar de ale politiceinoastre economice, noul acord poate fi socotit niai

activ pentru de pentru6. - Criteriul cel important pentru clasificarea

ringurilor este operatiunilor de clearing, potrivitclearingurile pot fi: a) clearing de §i b) clearing

de mArfuri, acesta din cunoscut §i sub depensatiune». valoarea acestei mai alespentru aplicarea pe care o au practica aceste categoriide clearing, ele pretind un mai amânuntit mai dez-

IV. - CLEARING CONTRACTUAL DECLEARING DE ÄRFURL

(Clearing Compensatie).

A. - CLEARINGUL CONTRACTUAL DE PLATI.

Clearingul contractual de sau «clearingul» propriuzis, etimologic al cuvântului englezesc «clearing»,

«glichidare prin compensarea de este felul declearing contractual mai des azi in practica,

statele europene extra-europene.L - Forma cea mai daca e permis a spune

sick a clearingului propriu zis de este ceade pe care considerând-o tip, o

descrie spre a cunoa§te generale modul de organi-zare desfâ§urare a operatiunilor depropriu zis.

Organul special, ciruia s'a deferit regulareade clearing cu acele care, introducând un

gim de control sau monopol al comertului de devize, au ficutincheerea mmi acord de clearing, este Oficiul de

Compensatiuni. de plâti ale acestui OficiuCompensatiuni s'au pus la dispozitia Camerei de

www.dacoromanica.ro


conturi la Banca Frantei, pentru dincare s'a un acord Se un cont

colector A pentru clearingul ce iau na§tere modcurent un cont B pentru clearingul

2. - se operatiunite? - Pentruficare, considerim clearingul de

Exportatorii de mirfuri franceze de Oficiulde Compensatiuni in francezi, din sumele virsate deimportatorii de din România. Lichidareaantei exportatorului francez nu se face - bine -

ce Oficiul de Compensatiuni francez prime§te din par-Bâncii Nationale a României de creditare conform,

numai dupa importatorul de mârfuri franceze inRomânia, debitorul român, a achitat lei la

a României importate din Franta(depunerile lei ale bnportatorilor români la Banca

a se vor - la -la achitarea exportatorilor de märfuri române§ti Franta,bine dupa ce Oficiul de Compensatiuni francez va fiavizat Banca a Rornâniei, debitoriitori din Franta au depus acolo, in franci francezi, montantulfacturilor creditorilor din Rominia).

importatorii francezi de mirfuri nu vorfi värsat la Oficiul de Compensatiuni din Paris suficientesume, ca Oficiul lichida creantele exportato-

francezi, exportatorii francezi creditali cont deOficiul francez Compensatiuni. un de or-dine al beneficiarilor de creditäri similare. Pe ceportatorii francezi la Oficiul depensatiuni, acesta lichideazi creantele exportatorilor franceziin ordinea cronologicâ a numerilor corente sub care au fostcreditati.

Pentru lichidarea prin clearing (prin Oficiul de Compen-francez) a creantelor se prevede soldarea

contului colector B - purtat de Oficiul de Compensatiuni§i rezervat regulârii franceze România- un cont corespunzátor la Banca a României,care prirne§te debitorilor români de datorii

pentru Pe ce se contul Bal Oficiului de Compensatiuni, provenite din

www.dacoromanica.ro


varsamintele de importatorii francezi de marfuri,contul corespunzator din România se de debi-

români de arierate Franta sume destinate achitariicreditorilor francezi, se acestora va-

creantelor anterior §i degelate prinoperatie. Pentru creiarea de disponibilitati contul francez Bse stabile§te o procentuali din valoarea a creante-

române§ti de cota care secreantelor

In uncle acorduri de clearing se mai prevede, afarä deafectarea din facute contul A,tru alimentarea contului B, o defalcare din

cont A, destinata unui al treilea cont spe-cial, purtat tot franci francezi, ale carui disponibilitati se

la libera intrebuintare a Oficiului de Compensatiuni dintara strainä, cari de obicei servesc la plata cuponuluipublice a acesteia din favoarea beneficiarilor franceziai cuponului - cum e cazul clearingului franco-romândar la alte de stat ale particularilor straine.

Din cele ce preced exportatorii dinimportatorii din contractanta nu mai ra-

porturi directe de lichidare intre ei, ci:a) doua raporturi triunghiulare (importatori

- oficiile de compensatiuni - exportatori),intregime exclusiv fiecare din Wile

tante. efectuate de importatori innu servesc la achitarea furnizorilor straini, ci la plata

exportatorilor nationali, stabilindu-se astfel o corelatiea importatiunilor globale exportatiunilor globale ale ace-

) un alt raport cele oficii depensatiuni, care pe cale de compensatie,

datoriile reciproce 1) sau, exprimat:De unde regimul normal de internationale, aucurente reciproce de marfuri doua straine,

rente de de curente de devizeopus, pornite dela importatorii spre exportatorii

1) sur les accords de clearing (157 pagini). Série de publica-tions de la Société Nations. H. Questions économiques et financiéres. II. B.6. 1935. Pag. 28.

www.dacoromanica.ro


reprezentând contravaloarea regi-mul de clearing contractual de cele doua curente red-proce de marfuri se cele doua curente de devize

sens opus dispar. In schimb se creiaza interiorulun curent de moneda pornit dela importatori

Oficiul de Compensapi dela acesta la exportatori3. - Unul din elementele cele mai importante ale ncor-

durilor de clearing este cursul de convertire a valutelor.Ceeace este comun tuturor acordurilor este

ca se la Oficiul de Compensatiuni,franci francezi, la Oficiul de Compensa-

contul corespunzator moneda acontractante, chiar daca datoriile Pen-tru convertirea valutei datorateeste, de regula, cursul de schimb din ziva varsamântului.Pentru decontarea creantelor sumele datorate platite

straine, acord de clearing sunt stipulate cursurifixe de decontare sau paritati fixe de compensare. Cel maiuzitat sistem este paritatea aur a monedelor de compensat.

De criteriul care la stabilirea cursului devenire reciprocä a monedelor contractante, anumedaca se un curs fix, rigid, care nu seama devariatiunile de valoare a monedelor, sau un curs care

cu valoarea a acestora, depinde na§terea uneide influente de o asupra intensi-

raporturilor comerciale dintre contractante,asupra directiei pe care o ian de marfuri carestrainatate, dar mai ales asupra monedei cu regim decontrol valutar.

cele 2 contractante, cursul schimbului la.care se face lichidarea a este stabil,variafiuni foarte clearingul de

nu e o de lichidare, stabilitatea cursu-lui de convertire neexercitând nici o asupra nive-

preturilor din in cauza, functionarea clearinguluiare multe de acest caz elementul care

buna functionare, a clearingului, rea-

2) Vezi schila pag. 171, din care primele douä desenuri sebroura pag. 29, al desen e construit de

www.dacoromanica.ro

170 ANALELE ECONOMICE $1

lizarea al de in favoareasau - putin - echilibrarea

eomerciale dintre aceste Este timpurile anor-male de azi, care restrietiunile la import abunda chiar in

moneda de cele mai multe oridin ramâne un simplu deziderat, chiarinitiativa ar putea-o realiza. Din cauza, de celemai multe ori, echilibrarea comerciale sau de

ambele nu se realizeaza deck in dauna mic§orariivohimului de schimburi. decisiv contingentul de import

mai redus impus una din4. - Curs de convertire fix

monedele statelor legate prin acordul de clearing:se na§te disparitatea, daca deci din cele 2 monede sepreciaza, dar se cursul de schimb fix, care nu oglin-de§te deprecierea, atunci na§tere tot de inconveniente

procesul schimbului functionarea contrac-tual. Vom releva pe cele ce par a fi mai de seama: cadeprecierea monedei efectul unei prime la export §ial frâne la import, ea are prin aplicarea curs

fix efectul unei prime la import, exporta-Importatorii au unde mare exportatorii cu

de intensifica activitatea combinati; ace§ti importatorimare la import, clearingu-

lui ei toate greutatile de asuficient verse la Oficiul de Compensatiuni indigen mo-

proprie §i la un curs de foarte favorabil, contra-marfurilor importate: importate

este inferior celui pe care ar fi trebuit achitedaca ar fi ficut plata la un curs de schimb mai def

vorabil. La lui, exportatorul apre-are un debu§eu sigur vremurile actuale de a

debu§eelor de desfacere pe piata incasareamarfurilor sale - chiar se face

este de clearing la cursul oficial. Exportatorul acestaputea pretinde va obline chiar preturi mai ridicate deck

cele normale, de oarece seama de convenienta pentrupartenerul sau, de a mirfurile mai favo-

rezultat din achitarea la un curs mai avan-

www.dacoromanica.ro

ECONOMICL $1 171

tajos de real. In caz,depreciati nu exista un de contingentare,

tatorul va putea concura mult succes pe concurentii

lui din alte straine, dar mai ales va face o dincele mai produckorilor indigeni din monedeidepreciate; unui regim de contingentare atului in din se

concurenta pentru produckorii in eel

www.dacoromanica.ro


bun caz se un nemeritat importatorilor indigenimarfuri din cu apreciati. Efectul

unui curs de schimb fix reciproce, estezastros pentru producatorii de produse exportabile din lara

depreciata. Preturile au, de- acesta e cazul - un nivel general mai ridicat,

se na§te o disparitate nivelul preturilor deexport interne §i al celor internationale. Producatorul indigende produse exportabile proclucand mai scump detorul strain, exportatorii de produse indigene nu au

la care paritatea preturilor internatio-nale. In sau exportul nu mai poate aveaspre cu moneda se spre alteunde flexibilitatea cursului de schimb posibilitatea

pregului corespunzator monetare, sau sefolosindu-se operatiunile de

compensatiuni de la care lichidarea se faceclearing - operagiuni cari alte dezavantaje de

care ne vom ocupa mai sau producatorule pierdere pentru export, are pre-

mai ridicate interior contribue la sporirea ofertei deproduse pe piaga ceeace o presiune asuprapreturilor interne, sau spre a aceste

producatorul sau exportatorul nu se va daconstrâns de vitregia caute folosirea unei,evaziuni a devizelor rezultate din exportul

5. - Evaziunea devizelor (capitalurilor)evaziunei. - se se in

mai sus §i evaziunearilor se la noi cu intensitate, fuga §i evaziuneacapitalurilor timp §i originara, darzultat al deprecierii monedei noastre, contracarand astfelneutralizând efectele controlului devizelor, introdus tocmaispre a stabilizarea monedeinoastre la cursullegale, este necesar a constata drumurile de evaziune dinclearing sunt foarte nurneroase §i e foarte instructiv a indicamâcar câteva din practicile ilicite cele mai frequenteacest scop: a) se fac subevaluari la exportul

facturându-se cumpâratorului la un infe-rior celui real; faeturarea este de

www.dacoromanica.ro


clientul care clearing numai contravaloareapretului facturat, diferenta de pret, valuta

apreciatä, este la dispozilia exportatoruluimoneda depreciati, care prin vânzarea ei poate recupe-reze diferenta preturile interne de exportde vânzare pe piata §i chiar realizeze un

Aceste devize evadate pot la rândul constituesau o evaziune definitivä de capitaluri, ele suntbuintate acest scop, sau fie cu.mparate de un importatornational. Acesta, la rândul lui, plätind märfurile sträine la uncurs mult mai scump de cât cursul oficial, la care poatedevize dela de Compensatiuni al sale, e se

de o operatiune ilicitä spre a-gide curs anume, b) de acord furnizorul

din tara cu moneda apreciati, va supra-evalua pretulimportate pe calea obtinerii unei facturi fictive

preturi mai de cât cele reale; ce prin Oficiul deCompensatiuni furnizorul strain va sporitmod fictiv, va pune la dispozitia importatorului nostru dife-

de la o din valuta apreciatä.evaziunilor devize din cu efectuareatei evaziuni. In caz, importatorul indigen, la

mai mari din factura de cantitateade märfuri pe indigeni din cauza unei contin-a importului, va vinde märfurile importate la preturi

mai ridicate, contribuind astfel la urcarea niveluluipe deci la o mai departe depreciere a monedeinationale, tot cortegiul de noui nepläcerispecial pentru agravarea preturile nationale-

internationale, pentru echilibrului bugetar,sciderea venitului national, a standardului de a locuito--

nelinigtea sociali. nu putemaceste triste realitäti exclusiv cursului de schimb dinclearingurile contractuale Bunt alte cauze, mult maidecisive, care vor forma obiedul studiului decaz, influenta element nu poate fi (Numaica o curiozitate de evaziunea devizelor,meriti fie märfurilorla import. Scopul urmärit este importarea de märfui devaloare reali mai mare de cea acest

www.dacoromanica.ro

-174 ANALELE ECONOMICE STATISTICE

-depa§indu-se contingentul de ce s'a atribuit importa-torului. Faptul Banca va da pentru platafurilor devize numai de valoarea nu sperie peportator, deoarece pe deoparte el are convingerea nu vaprimi devize de de alta le achizitionezebursa neagra, marfuri de o valoaremai mare).

c) Exportatorul indigene nu vinde ferm, cile sub forma consignatie, a careidurati se prelunge§te la pe cand realitate contra-va-loarea marfii este timp util la dispozitia beneficia-rului, care o folose§te cum va crede mai de celemai multe ori scopul evaziunii de capital, dar i pentru

de import, ceeace indiferent din punctul de ve-dere al efectelor rele pentru moneda §i pentru agra-varea disparitatii preturile cele externe.

cale de evaziune este deosebi de firmeleexportatoare care au filiale strainitate, sau care afi-

concern international, au la cea mai co-cale spre a generaliza operatiunile camuflate.

d) Exportatorul marfurilor indigenerului strain termene de foarte lungi - se ter-mene fictive -, speranta sau a incapacitatii oficiilor decontrol din sa de a urmari intrarea devizelor, saua controlului de devize, sau chiar a labaisse a monedei sale nationale.

Departe de a fi exhauriat de evaziune valutari, tre-bue recunoscut acestea constitue mai mare al

monede, §1 clearingurile contractuale un curs fixschimb puternic acest de evaziuni.6. - soldurilor mari conturile de clea-

ring. - Ocolirea lichidarilor prin clearingul contractual deimposibilitatea de a realiza un echilibru

mintele cont ambele contractante, constitue in cel maifericit caz, un motiv de a de nemullumire a

deci de functionare a dearinguri-bor. Din acest de vedere, al diferente

reciproce, dezavantagiile speciale, de pentru ex.portatorii Italia Grecia, unde disponibilulactual de lirete drahme este considerabil nelichidabil din

www.dacoromanica.ro


'cauza de a importa produse italiene sauciente produse grece§ti, nu numai dinportatorilor no§tri de capitaluri mari de ruhnent, careastfel blocate clearing §i din pierderea dar dinriscul deprecierii italiene, care cade asupraexportatorului Chiar am admite decontarea

se va face exportatorilor no§tri la cursul oficial -atunci când se va face presupunând ci se va mai face -deprecierea va fi asupra importatorilor, cari atuncicând se va relua irnportul din Italia, vor trebui plitteascifoarte scump italiene, ceeace totuli vor

având vedere furcile caudine ale contingentirii vortrebui si fie spre a se epuiza mai repede dispo-

blocat de vrerne. Se efectele nociveale acestei noui cauze de urcare a nivelului interne,asupra monedei economiei noastre nationale, nu vor

se produci si seDupi cum efectele unui curs de schimb prea urcat pot fi

cele descrise mai sus, tot efectele unui curs depot fi exact contrare: un curs de schimb -

ales e de o cerere mai insistenta de materiiprime alimente a care §i ea se lupti

monetare care. lipsindu-i devizele libere, erenunte la debu§eele sale de aprovizionare materii prime

din cari cer plata acest fel de devize, (cum ecazul Germaniei cu din a 2-a a anului 1933)poate stimuleze exportul de materii prime §i alimentaredin cu moneda depreciata. ca -e vorbade noastri - importul si fie mod necesar pen-

tocmai existenta unui acord de clearing cu Germania,uniti cu nostru de contingentare a importului,pe importatorii no§tri indrepte cererile spre Germa-nia, unde plata furnizorilor, - chiar ar fiurcate -, este u§or §i repede de realizat.

E inutil a scoate relief influenta ce o poate avea asu-pra schimburilor comerciale -in asupra expor-tului mod necesar, dar nelo0c, asupra importului (dincauza piedicilor puse calea miirfurilorde citre controlul valutar contingentarea importului) -posibilitatea baza cursului de rezultat

www.dacoromanica.ro


din libera compensare regim generalizat al clearingu-lui de mirfuri (compensatiuni) ,de ex.

României cu Austria §i Ungaria, posibilitate care se vaexamina la tratarea clearingului de marfuri.

7.-Libera negociere a devizelor in deDe§i se pretinde, una din absolut necesariitru ca un clearing contractual de functioneze bine,este aplicarea unui curs fix de convertire, totu§i nu existative a sustine, negocierea a devizelor regimde clearing de nu ar putea avea E nevoe, de sigur,

se suprime ordinea cronologica care se atribue importa-torilor posibilitatea de sensul trebue se deaprioritate acelor importatori, cari vor fi achizitionat mijloacede plata asupra strainittii prin negociere. De acor-

de clearing, pe care 1-am negociat personal §iFebruarie 1935 la Haga cu reprezentantii guvernului olan-dez, a fost astfel construit, ca negocierea liberi adevizelor rezultate din exportul românesc Olanda. Liberanegociere a devizelor mai e acordul de

de Germania la 24 Mai 1935. De alt-fel, chiar regimul actualmente vigoare consacri liberagociere - cadrul clearingului de -a devizelor apar-

depreciata §i blocati.8. - Concretizarea deosebirilor clearingul bancar

clearingul contractual de Din expunerea de aciferitoare la clearingul propriu zis de setre acesta clearingul normal bancar alte deose-

de cele relevate anterior (sub - Clearingulbancar clearingul contractual), §i anume:

a) Pe in clearingul normal, debitorii §i creditoriiremit §i datoriile §i creantele direct, iar purtatorulclearingului este organizatia bancari; regimul de clearingcontractual de lichidarea se face exclusiv de Oficiilede Compensatie indigene, indigeni;

b) In clearingul contractual de lichidarea pe bazacompensarii creantelor datoriilor numai§i in care a contrac-tante se echilibru mai stAil,aplecare a balantei sau alta functionareaclearingului de §i o opre§te complet, pagubind

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOM10E $1 STATISTICE 177

astfel interesele favoarea carora se unexcedent exagerat al balantei; clearingul nor-mal compensarea deci se faceau spontan auto-mat, ceeace permitea generale a platilor se

permanentc) Pe clearingul normal se face la

cursul rezultat pe lihea a devizelor; dea-ringul contractual ea se face prin stabilirea curs anu-

de convertire, particulare având numai rolul deorgane de descentralizare a institutelor speciale depensatie. Consecinta a unui curs de fix

cu o disparitate contractan-te, este, de mic§orarea volumului de marfuri

cu de apreciatii, deviareaexterior alte ingreunarea exportului

din moneda depreciata, evaziunea devizelor §i odeparte deprociere a monedei depreciate. Dimpotriva, cursulde liber din clearingul bancar permitea canalizareacurentelor de de marfuri potrivit nevoilor organice

schirmb ale pietii internationale.

9. Problema arieratelor comerciale. - Inprocesul de dezvoltare al de clearinguri

rezultat al penuriei de devize, problema arieratelorcomerciale, pe care, arieratelor pentrulara noastra, apare oportun a o trata lumina conditiunilorspeciale care se pune problemä in

De§i se poate pretinde, arieratele trebuesc situate peprimul plan al preocupirilor acestui numai pentrutivul ele au constituit cauza a generalizärii acor-

de clearing regimul de al României cutatea, totu§i problema arieratelor adevarata ei im-

nurnai e ei eupolitica de devize, en politica a noastre.

dintru am relevat efectul imediat al izbuc-nirii 1929: catastrofala a preturilor,special ale materiilor §i alimentare pe pialaCriza a izbucnit 8 ce a avut stabili-

a leului. Nici criza mondialä catastrofan'au exercitat o asupra cursului

12

www.dacoromanica.ro


de schimb al monedei noastre; dar ecoul panicei provocatide crahul din Wall-Street din Apusul §i centrul Eu-ropei a ajuns la a fost suficientderea soliditatea operatiunii de stabilizare §i viitorulmonedei noastre, pentru ca creditori de capitalurine detentori de capital mobiliar din subimpresia a deprecierii leului dintimul deceniu, caute transfere capitalurilecare puteau le ofere mai de Inanii 1930 1931 - la mai putin, darciderea Kredit-Anstaltului din Vienanick - nu mimai n'au mai intrat noui capitaluristriine de câteva exceptii, printre care con-cesiunii telefoanelor In 1930 de dezvoltare din1931, ambele lei, din care mi-liarde lei au fost retinute pentru sporirea stocului de acope-rire a leului), dar au e§it din capitaluri evaluate lalei 4,6 miliarde 1930 §i la lei 7,4 miliarde 1931, sautotal 12 miliarde lei. Din cauza acestei e§iri masive de capita-

din tara noastri, de pe doi1930 1931 s'a soldat un deficit de peste miliardelei, acoperit cu de aur aur, cu toate

ani se un foarte interesant fenomenme, soldarea balantei noastre comerciale externe exce-dente de ça. 12 lei, cele mari excedente cunos-scute in istoria politicei comerciale a noasare. Fenome-nul acesta un deosebit interes din puncte devedere: a) acest excedent al cornercialerespunde e§irilor de capital din aceea§i de timp;b) el minune capacitatea de adaptare aimportului la puterea de reali a uneitimp circulatia a este §i nein-

de niciun fel de obstacol; adevir, din cauza sci-derii preturilor cerealelor, petrolului, lemnelor ale tuturorproduselor noastre de export, de§i cantititile exportate crestcu 3 milioane tone, (dela 7 milioane tone anul 1929 la10 tone anul 1931), totu§i valoarea exportuluiscade 7 miliarde lei (dela 29 miliarde lei anul 1929 la22 lei in 1931) ; importul ace§ti doi nicio constrângere scade cantitativ, ca valoare, dela

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE $1 STATIST10E 179

milioane tone valoare de 291/2 miliarde lei anul 1929,la 560 mii tone in valoare de miliarde lei anul 1931.

In puternicului ingrijitorului dezechilibru al ba-noastre de provocat de e§irile de capital din

guvernul nostru n'a la reglementarea dedevize decât abia Mai 1932 Jurnalul Consiliului de

din 18 Mai 1932, care Bancamonopolul de devize, de la care erau exceptatinumai supu§ii str5ini, acest jurnal lunimai târziu, prin legea de devize din Octombrie1932. de notat luate anterior, ale Jurna-lului Consiliului de Mini§tri din 18 Decembrie 1931 legiidin 29 Februarie 1932, nu priveau reglementarea

de devize acele care din cauza regimurilorrestrictive de devize exportatorii nu-§icreantele (in special Austria Ungaria).

de reglementare a comerolui de devizeMai Octombrie 1932 prea târziu,- de faptul transferul capitalurilor e§ite a putut

continue lini§tit 1932, dar stocul de devize aur,menit stabilizarea leului, se epuizase aproape cu

astfel lipsa de credite imprumuturiprecum §i a rezerve de devize, balanta non-

de a rimas fie excedentulbalantei comerciale, singurul post din activul noastrede care trebuia acopere pasivul balantei de

Acest sold din nenorocire, a fost indisponibilparte chiar din 1931 Ungaria Austria, care

nu creantele noastre, indisponibilitate, care cu lace-pere din 1932 se intensific5 din ce ce mai pe

ce excedentul balantei noastre comercialedin ce in ce mai numeroase care am conventiunide clearing blocat in clearinguri; §i ales pe

ce exportatorii no§tri de a se sus-trage de la obligatiunea ce le-o impunea legea controluluivizelor, de a vinde BAncii totalitatea creantelorderivate din exportul márfuri. (In mare parte, acestevize nepredate Nationale au constituit o evaziune

de capitaluri Era fatal,ca acea parte din excedentul noastre comet-

www.dacoromanica.ro

180 ANALELE SI STATISTICS

care a fost devize libere efectiv vândute-Bäncii Nationale, nu anul 1932 cea maimare parte din anuitatea datoriei noastre publicetate, care acest an era de aproape miliarde lei,cum serveascä la acoperirea tuturor celorlalte obligateale statului particulare mai mult sau mai putinmisibile. Banca Nationalä, trebuind faca o-bligate, n'a avut de la trans-fenil acestora, devizele libere destinate rnärfurilor dejaimportate. Astfel, din 1932 - nu am avut posibi--litatea suficiente spre a putea afirma au

pentru importatedar probabilitatea aceasta nu e - s'au

cut numitele «arierate» comerciale, care cifrele Insti-tului se pentru 1932 la2143 milioane lei.

Cu din anul 1932 se mentin o serie demene constante, care aci,anume: a) soldul activ al comerciale scade din ce ince mai mult, miliarde lei 1931 la 4,7 miliardelei la 2.4 lei 1933 la 500milioane lei 1934 sub atinue accentuate a exportului dela 22 miliarde lei

1931 la 13,6 miliarcle lei in anul 1934 (de§i cantitätile ex-portate au scäzut numai de la 10 milioane tone latone de timp) deoparte a scäderii rela-tiv mici a cantitätilor valorilor importate, acestea dindela miliarde lei 1931 la 13,2 miliarde leianul 1934 (cu mentiunea ciuda regimului contingen-tärii importului, introdus la finele anului 1932,

valoarea importate cresc §i anul 1933 1934.exceptia infime scäderi a valorii importului, de 269

milioane anul 1933) ; proportia devizelor libere in-trate la Banca dela introducerea reglementäriitegrale a scade dela 87% din totalul devizelor intrate laBanca anul 1932, la 55% 1933, apoi la34% in 1934, spre a continua anul expirat,atit din cauza acordurilor de clearing ce ne-au fostimpuse de care restrictiuni de devize, scopul

curente §i recuperärii treptate a

www.dacoromanica.ro

ANALELE 181

:arieratelor; pentru motivul exportului-s'a schimbat, de la regim liber de devi-

catre regim restrictiv; c) de capital dinpe licite scad ele pe

-d) volumul arieratelor cre§te in misura in care soldul actival comerciale tinde catre zero care cre§teria de devize libere. Arieratele se evalueazä pentru anii 1933

1934 la câte lei 2.466 lei 3.273 sume carevaloarea arieratelor din 1932, ne dau un total de lei

7.882 milioane la finele anului 1934.Printre cauzele importante de agravare a cre§terii

mului arieratelor comerciale, este politicaa noastra, care a urmarit deplasarea

din Germania, cu care noastrâ a avut intotdeauna opasiva, spre din apusul Europei

erau timp creditoare de capitaluri carenormal era Dupa ce anii 1930-1932, in perioada de evaziune a capitaluriloi, a-ceste au retras o mare parte din capitalurile din Ro-

ulterior au cumparaturile de produseneti; schimb intensificat demarfuri aceste marfuri pe care le importaGermania, in de unde anul 1932

era puternic schimburile Germaniaactivä cu creditoare din apusul Europei,

ne echilibram cu Germaniacomercialâ creditoare.

cifre eloquente cu privire la variatiunile soldurilormerciale urmatoarele

.

..

Olanda

. .

.

1932 1933

lei,,

»

1934

lei

,

+1.045. . + 529. . 330. 708

+ 437+ 514

221+ 694

- 778- 141- 347+ 219

de anul 1932 aceste patru ne-au dat uncedent de devize de 2.612 milioane lei, devize libere,

de Conjuncturi. No. 2,pag. 44.

www.dacoromanica.ro

182 $1 STATISTICE

1934 balanta comerciali aceste 4 un sold pasivde 1.047 milioane lei. Evident, nu numai acest sold pasiv asporit volmnul arieratelor, dar deoarece o parte dincreantele rezultând din exportul nostru in aceste au fost

la transferul de stat, a mai rimas su-o parte din importurile române§ti, echilibrate ex-

portatiunile Aceste arierate sunt cauza de cäpeteniecare ne-a impus un acord de clearing de1934 §i s'a mic§orat mai mult posibilitatea intrgrii

de devize libere la Banca Nationali; tot aceste arierate suntcauza blocgrii creantelor exportatorilor români lgia

Spania in anul 1934, a reducerii catastrofale a exportuluinostru Belgia Olanda in anul care acor-durile de clearing incheiate, nefiind ratificate nici azi,schimbul de este aproape inexistent; tot din

Egiptul, care ne un important excedent dedevize libere, suntem in raporturi de tensiune am fost siliti

un acord de clearing August 1935, idemPortugalia in Mai 1935, cu Palestina in Julie 1931 Tur-cia Octombrie 1935.

acest complex de fenomene defavorabile exis-nostru exterior incepere din Mai 1932

mod fatal - cu u§urareanoastre publice striinitate 1933 1934

redresarea noastre comerciale in anul 1935,un excedent impresionant de peste 6 lei 1),

care in mare parte e blocat numeroasele clearingurice am fost le acceptgm - trebuiau Ban-ca situatia de a nu mai putea face nevoilorde transfer al plgtilor obligate ale statului in striingtate, nici

servindu-se de de a importula arierate; inevitabilul s'a produs la 1 August 1935,

când cuponului scadent dati s'a maiputut efectua. In treacgt, trebue relevat unul din avantajelepoliticei de urmgrire a unui excedent al balantei comercialedin 1935, excecient care de§i in mare parte a rimascat §i de§i intrgrile absolute de

1) Toate nostru exterior pe anulaunt cifre provizorii.

www.dacoromanica.ro


devize libere la Banca au fost mai reduse, totu§iacest excedent a permis redresarea balantelor partiale de

statele având §i deci a permis incetini-rea formärii de arierate aceste importuldu-se - mod fortat prin clearinguri - mai mare

ca se din acest punct devedere soldul balantei comerciale câteva dincategorie 1935 1934:

.

1934 1935

. . - 778 lei ± 4 7Bdgia . . . . - 348 - 145

. . . . - 232 + 237Frania . . . . - 141 - 86

ceeace de unde in anul 1934 aceste 4creditoare au avut cu România o de activa1499 milioane lei, in 1935 se pentru

un activ 433 milione lei, cu ofavoarea României de 1932 milioane lei. Evident acea-

a avut efectul procesului de formare aunor noui arierate.

Arieratele comerciale mai pot fi privite din altde vedere, anume ficând abstractie de efectul diunitorpentru creditul nostru sträinitate de greutatea pe careo negocierilor de conventii comerciale dedin ultimul timp - statele creaitoare conditionând incheereaconventiunilor de stipularea unor misuri pentru regulareacât mai rapidi a arieratelor fäcândde faptul ele stint cauza generatoare a generalizärii acor-durilor de clearing contractual; privite sub aceste rezerve,rieratele comerciale, un aspect interesant alorganice a noastre nationale de a absorbi

pe calea a liberii acordäri deeconomia n'a putut primi ultimii 3 anicredite din sträiniitate, nevoia ei a for-tat al arieratelor, de a se alimenta cu credite credi-tele de capitaluri de märfuri pe termen scurt saulung, au fost inlocuite cu de märfuri, pe ter-

www.dacoromanica.ro

184 ANALELE ECONOMICE STAT1STICE

men lung, care astfel devin sinonime cu creditele de capita-pe termen lung.Examinarea rezultatelor date de clearingurile de

pentru ilustrarea carora vor servi datele statistice alelui exterior al cu care ea amenea acorduri, se va face tiny examinarea rezul-tatelor date de clearingurile de marfuri, dupa tratarea acestora.

B. CLEARINGUL DE (COMPENSATIILE)

A doua categoric de clearing din punctul de vedere alformei operatiunilor de clearing, coprinde clearingurile demarfuri, clearingurile bazate pe marfuri, pesarea schinaburilor pe lichidarea ajutorul

Spre a mai bine pentru ce sfera notiunii decompensare lichidare prin mijlocirea tot

sfera de clearing pentru fixa precis terminolo-gia, care necesar face inlocuireadenumirilor de «clearing» «compensatie» prin «clearing de

«clearing de marfuri», terminologie care ar avehvantajul evite confuziunea care se face astazi clearing§i compensatie deoparte, de alta evite separarea

de compensatie de noliunea clearingului particular, carefapt este compensaliunea, mai ales spre a be evitaintrebuintarea aceluia§i termen pentru doua diferite,este necesar a delimita precis sfera notiunii operatiunilor delichidare prin compensare de de sfera opera-

de lichidare prin compensare de marfuri.

1. - Deosebirile între clearingul normal, clearingul declearingul de

acest scop, e nimerit a reaminti deosebirea ce s'acut anterior bancar clearingul de

contractual S'a aratat, regimul normal deinternationale, au doua curente reciproce douastraine, care sunt de doua reciproce de devize

sens opus; pe cand regimul de clearing de pläti contrac-tual, cele de se cele

1) A se vedea sehitele 19.

www.dacoromanica.ro


de sens opus dispar, se trans-ferul de de In locul acestui transfer reciprocinterstatal, se interiorul fiecareia dinschimbiste de marfuri un curent de national, pornitdela importatorii fiecarei catre Oficiul de Compensatii

acesta catre exportatorii aceleia§i Convertireariilor importatorilor din moneda coschimbiste mone-da se face de Oficiul de Compensatii la un curs con-tractual, decontarea creantelor exportatorilor asupracoschimbiste se face tot de Oficiul de Compensatii lacurs contractual. Toate importatorilor moneda

se fac cont colector la Oficiul de Compensa-fiecare astfel individualitatea

toate decontarile de Oficiul de Compensatiunitatorilor nationali se fac din massa aceluia§i cont

care acest cont colector aredin varsamintele importatorilor.

Care este deosebirea operatiunilor, lade mai sus, regimul de normal clearingul demarfuri contractual - numit §i simplu compensatie - deo-parte regimul de clearing de contractualringul de marfuri contractual de parte?

In de clearing de contractual, celecurente reciproce de curente interstatale din regimulde normal se ca la clearingul contractual de

cele curente de devize sens opus din regimulnormal dispar clearingul contractual de precumdispar clearingul contractual de de asernenea,locul transferului reciproc de devize interstatal se

curente de lichidare interiorul din lescbimbiste de Deosebirea clearingul contrac-tual de cel de apare numai cand e vorba deforma lichidarii datoriilor creantelor importatoriiexportatorii i anume:

a) In clearingul de lichidarea se face de Oficiul deCompensatii, care prime§te vársaminteleale importatorilor lichideaza creantele exportatorilor, princontul colector in care nu se individua-

clearingul de lichidarea se face directtre importatori §i exportatori, rnijlocirea Oficiului de

www.dacoromanica.ro


indiNidualizându-se desatie, importatorii exportatorii dreptu-rile obligatiunile reciproce nu pe calea platilor primite §ificute de Oficiul de Compensatiuni, ci pe calea a

deb) Practic, operatiunile au astfel: clearingul

exportatorul tranzactia de cu partenerulsa moneda nationali dela

de Compensatii din virsamintele ad detatorii nationali, cari lichideazi astfel datoriilepartenerii care au derare a miirfurilor importate; la compensarea acestor plitiportatorul importatorul n'au nici o

Dimpotriva, clearingul de operatiunea numai apare de simpla pentru importatorici afari de legiitura e§iti din tranzactia intervenita

exportatorul national importatorul §i viceversa.este nevoe ca se mai stabileasca un raport de

exportatorul importatorul national dinrari; de raporturi directe, distincte, la careparticipii numai câte 2 parteneri, unul national unul

nevoie de creiarea unui consens comun parteneriidoui curente de interstatale, deci e nevoe de

parteneri, exportatorul E al unei mirfi Mtrebue giseascii un importator din aceia§i sari, care

având nevoe si o specie de m dela exportaoruli din apropiati, se unschimb reciproc al i lichidarea se facedirect importatorul I deoparte importatorul iexportatorul e de parte. Intre aceste 4 elemente se creiazi

circuit, cu care se na§te se stinge act de schimbde a Se acest felde operatiune compensatorie, practica, mai multidificultate de compensarea liChidarea prin Ofi-

de Compensatiuni, deoarece compensarea de miirfurischimbul nu poate avea prealabila a tutu-ror 4 elemente, al consens nu e tocmi u§or, pentru-

se atât la felul la evaluarea va-ce a fi schimbate.

c) clearingul lichidarea drepturilor §i

www.dacoromanica.ro

51 STATISTICE 187

se face de institutul oficial la un curs de schimb,stabilit prin acordul de clearing, pe când clearingul demirfuri se face pe cale particularâ la cursul de

care din dela caz la caz, alarilor la sehimbul mirfurilor. Formarea acestuicurs de schimb depinde de mirfurilor compensate pe

de intensitatea cererii pe arilor compensate, de eventualul regim de contingentare alportului sau ambele coschim-biste domne§te un regim de schimburi compensa-

de mirfuri, sau daci regimul clearingului de enormal, de mirfuri constituescreguli, etc. etc. In caz, in clearingului de mir-furl, 4 parteneri schimbul de mirfuri prin

comerciale mai apropiate de regimul normal§i de spiritul afacerilor comerciale,

toare pentru realizare reciproci.d) Pe când in clearingul contractual de compensa-

rea lichidarea drepturilor obligatiunilor state-se poate realiza numai comerciali se

in cazul unui sold §i pe cre§teriidrepturi §i obligatiuni necompensate; in clearingul de

compensarea §i lichidarea creantelor §i datoriilorterstatale a partenerilor interesati se in sine, mod au-tomat cu efectuarea compensatiei, dispirând problem&

soldurilor eventuale.Din examinarea deosebirilor cele doui forme deo-

sebite a compensirilor de lichidirii creantelordatoriilor interstatale, rezulti cá, fond, operatiunile decompensaliuni de se deosebesc de operatiunile decompensatiune din regimul clearingului de numai princadrul mai restrâns, care trebue compensareacreamelor datoriilor, in sensul clearingul de serestrânge la operatiuni inividuale, pe când e general.

caz §1 au doui curente reciproce demirfuri; §i caz §i se curentele red-proce de devize, transferul, având un schimb de mirfuriIn naturi mijlocirea monezii, deci un troc;

caz lichidarea finali are tot prinderivate din curente mirginite la

www.dacoromanica.ro


efectuate In avem de aface cu compensatiuni §i similare principiudeosebite ce prive§te forma care au compen-

In ambele avem de afaceclearinguri. Pentru evidentierea formei deosebite in care au

§i lichidärile, apare de aceia maitermenilor de «clearing contractual de

§i «clearing contractual de de a terme-nilor de «clearing» care realitate

sinonimi na§tere la confuzitmi, f aptinsemnând «compensatiune».

2. - Origina clearingului de marfuri. - formide compensare lichidare nu este o a ultimilor ani.Ea a in totdeauna când piafa internationalâ, dinrite motive, n'a mai schimburi normale - e

crizelor economice, sau când piata estee cazul In asemenea ocaziuni,

vantajul clearingului de faptul elde compensatia chiar schimbul marfurilor,problema

In actuala economicá, clearingul demomente principale:

a) tendintele unor creditoare de a pe aceas-plata importului a impiedica astfel formarea de

arierate;b) organelor de control al devizelor, de a

libertate de actiune initiativei private, deimposibilitatea de a obtine de la aceste organe nece-sare importului, sau de irnposibilitatea de a exporta

cauza dintre interne §i celeinternationale.

moment, politica a Fran-sei, care de§i general are acorduri de clearing detu§i aceste acorduri se prevede pösibilitateapensatiunilor de afara clearingului de

are chiar generalizeze de§1 clearingurile de cu clearingurile de

rdärfuri. Tot astfel, Germania §i România, prin acordul dcdin Martie 1933 prevedea canalizarea tuturor

prin clearingul contractual de dar läsa posibilitatea a-

www.dacoromanica.ro


operatiunilor de clearing particular de mirfuri, cariafara clearingului de In prima

de an dela data incheerii acordului, operatiunile clearin-de un atât de considerabil,

de produsele petroliere, cea mai mare parte a expor-tului românesc a avut clearing de mârfuri. Pecale s'au recuperat de Germani multe dat

România prevedea valoarea exportului românese25% valoarea importului german. din

Octombrie 1933 guvernul german n'aea operatiuni.

doilea de a se da libertatede actiune initiativei private, ca aceasta nu se de

restrictiunilor de devize, este mai important caprimul. De fapt, lumina acestei tendinte, clearingul de

apare un corectiv al clearingului contractualmai ales acolo unde functionarea acestuia din este preadefectuoasâ.

3. - Avantagiile elearingului de câtevadin inconvenientele clearingului de pe care clearingulde mArfuri le poate inlâtura: a) de nu rezol-

problema soldurilor prea mari ale balantei comereiale din-tre 2 exportatorii neputând fi lichidati ce importa-

nu fac corespunzkoare clearing; pe cândclearingul de mArfuri, poartâ compensarea lichidarea si-ne, care deci, se face automat; b) spre a putea

datoriile de mârfuri strâinitate, trebue a§teptece clearingul de le atribue cota pentru

chitarea pe când clearingul de permite plata au-tomati; clearingul de sunt multe posturi, caretervin mod curent afacerile comereiale, pe care clearin-

de nu are suficienta elasticitate spre a le recunoa§tela compensare: transport, comisioane, rabaturi, etc.;clearingul de mârfuri e mai elastic permite compensarea

d) cursul de schimb fix, pe care majoritateaelearingurilor de exportul din tara a careinedä e sau care are un nivel de preturi internesuperior internationale; clearingul

permite a se plâti exportatorilor de laparitatea externe, ceea ce constitue o de ex-

www.dacoromanica.ro


port, de importate in compensatie; e)de in generale, chiar când e vorba de

un acord de clearing de o care n'are restrictiilutare, soldul activ al balantei comerciale cu nupoate fi liber transferat, ci riinâne blocat clearing,-du-i-se de anumite financiare destat sau particulare aceeasi etc.) ; pe clearin-

de operatiunile ficându-se de clearing,se poate cere depunerea unei cote de devize libere, dinloarea compensatiei, chiar exportul se face saracare incheiate acorduri de clearinguri de f)ringul de mirfuri face stimularea exportului nu-mit suplimentar, de articole ce nu au mai fost exportate

fost exportate in contravaioareaacestui export servind fie pentru stingerea de arierate inntate, fie pentru importul de care n'ar fi pututavea - din cauza restrictiilor la import - daca n'ar fiavut exportul suplimentar.

4. - Inconvenientele clearingului de Clea-ringul de mirfuri are dezavantagii, dintre caremai de sunt urmitoarele:

a) de clearing de sunt legate detechnice sum costisitoare, e nevoe de

sensul celor 4 interesate. Diviziunea muncii ininternational a progresat peste a la speciali-zare: foarte rar o este importatoare, exportatoare,

cazul bun, nu in de aceea e ne-cesar exportatorul importatorul

difieultatea de a gisi pe cei doi parteneri corespun-Dupâ aceasta, apare problema mirfurilor, pen-

tru care trebuesc gisite debu§euri la preturi convenabile; decele mai multe ori partenerii n'au cuno§tinse suficiente asupra

de desfacere, pentru marfa ce trebuecompensatie, motiv trebue asocieze alti

parteneri, ceeace na§tere la dheltueli suplimentare;se fac nerentabile, care se pierdere,

trebue se in calculatie un premiu de risc, care scum-pe§te marf a importati. Spre a unele aceste greu-

de multe ori importatorul interesat la clearingu-lui mirfuri functiunea exportatorului,

www.dacoromanica.ro


de 4 parteneri, numOrul se reduce la 3 chiar la 2 par-teneri. In asemenea cazuri, partenerii trebue de ca-pitaluri mari sau finantarea unei banci, care este o

de crettere a cheltuelilor, sau se adreseze unorinstitutiuni creiate anume in vederea interniedierii.pregatirea executarea unei operatiuni de clearing de

cere timp, care se pot sdhiinba regimurile deexterior, marfurilor, cursurile de convertire,

bonitatea firmelor, etc., momente care sunt prilejuri deinutile, care vor trebui aruncate asupra unei noui opera-

care se va provoca o scumpire acompensatie. Toate aceste dificultati au drept efect inevitabilscumpirea peste a marfurilor compensatie, scum-pire care se mod deosebit, daca una din condi-

aprobarii date de organele competente este predareaunei cote de devize libere la curs de schimb mai favorabilpentru aceste organe de cel real. de crettere a

importate este contradictie cragscopul urmarit de politica de mentinere a unui curs

fix, care presupune o a preturilor Dinclearingul de marfuri nu poate avea decât

timp exista o disparitatea mare preturileinterne preturile interntionale, disparitate pe care clearin-gal de marfuri o ciuda dauna politicii destabilizare a cursului de schimb al unei monede.

b) In ordine idei, operatiunile sporadice dede pot produce mari oscilatiuni de preturi pe

internO, care au efecte economice dezastruoase forma-rea preturilor interne, stricând complet echilibrul oferta

cererea interni. Cererea masiva de anumite produ-se, pe care o pe piata interna exportatorul de produseinterne, care vrea le achizitioneze spre a le exporta in

aprobiiri, de obicei timp, de teamaaprobarii sau schimbarii de exterior,ge preturile sus pentru moment, dupa ce, atit preturile exorbitante provocate de cererea luiproducatorii interni a mai la alte mai joa-se, se dela' vânzari pretul intern suferrevolutionare, cari Abtinereaproducatorilor interni are efecte tot de rele nu numai

www.dacoromanica.ro

192 ANALELE SI STATIST10E

asupra a pe darmai ales asupra exportului, care din cau, scade. Inacest sens, se poate afirma gratie clearingurilor de marfuri,.produsele interne exportate clearing de marfuri concurea-

neloial pe piata produsele interne similareexportate regimul general, care este eventual altul declearingul de generalizat.

Aceste cunoscute - mai ales tara -pun problema a economice anilor de clearing de a modului care s'au aplicatin aceste operatiuni, dar sugereaza §i necesitateapunerii discutiune a sau incongruentii politiciinoastre monetare politica de credit intern poli-tica economica. De oarece aruncarea aoestei probleme, care ia aspectul unei ecuatii

multe necunoscute sau mai de a unei vaalcatui partea a prezentului studiu, se va examina aci,pe scurt, problema a economict aringurilor de marfuri aplicarea practica a

5. -Indreptirea a clearingului dede stabilizare a cursului de schimb.-

regini aproape general de de de men-a stabilitatii cursului de schimb, clearingul de

marfuri, chiar nu produce devize libere pentru regimulcontrol al devizelor, apare numai

rile exportate constituesc un export suplimentar,marfurile nu s'ar fi putut exporta. Estefoarte dificil a preciza de export suplimentar, deoa-rece o interpretare mai larga poate considera drept aserneneaexport aceeace realitate nu constitue un export suplimen-tar. In condiliuni de disparitate preturile in-terne §i cele din afara, printeo larga interpretare se poateconsidera ca export suplimentar totalitatea produselor inter.ne, care nu pot fi exportate din cauza acestei disparitati.Aceasta este de explicatia pentru care, noastra,clearingul de marfuri - de generale declearing de marfuri cu (Statele-Unite, PoloniaCebo-Slovacia Oct. 1934 Austria §i Ungaria actual-

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE SI 193

- a format obiectul numeroaselor aprobári date deGuvernele noastre. - La prin jurnalul Consiliuluide din 22 1932, prin care s'a introdus con-tingentarea importului, aprobarea operatiunilor clearingde era teoretic limitatii la operatiuni privitoare laexporturi suplimentare, care practica n'a fost res-pectat. Aprobgrile erau conditionate de efectuareaa exportului - ceeace deasemenea nu s'a respectat totdea-una - de efectuarea importului din in care sefacea importul - nici conditie n'a fost totdeauna res-pectati; de predarea unei cote de 25% devize pentru Banca

de executarea termen de o DupaJulie 1933, s'a decis ca acest fel de operatiuni se

activa §i indivi-de firme cari anterior similare;

dusele petrolifere la export §i de textile la importtrebuiau exchise clearingul de mgrfuri; iar 7 Mai1934 clearingul de miirfuri devine singura posibilitate de im-port din cu balantá (Germania, Cehoslovacia,

§i State le-Unite). De aci se vede clearingula deviat dela lui i normali de a

stimula exporturile suplimentare, carac-terul unui regim de paraleleu de regimul §ide acestea, folosit ca arma de echilibrare alantelor comerciale deficitare. Dela 5 Martie 1935, aprobárile

operatiuni clearing de mirfuri au fost condilionate deaprobarea Delegatiei Econamice a Guvernului avizul Bin-cii Nationale a României, operatiuni la care au fostconsideratiuni in sporirea intrgrilor de devize libe-re, exportul uneori numai cu devize li-bere, alteori toate importul fie cadrul contin-

fie afara lui; cota de devize libere predabileNationale a fost general la 40%. Acest regim alringurilor mgrfuri a fost continuat sub

exterior din 10 hmie 1935, toamna ace-luia§i an, and, teoretic s'a revenit la criteriul exportului

ca singur admisibil clearingul de mgrfuri.se vede, regimul clearingului de mgrfuri a

necontenit Romania, functionând intens aläturi de13www.dacoromanica.ro

194 ANALELE ECONOMiCE SI STATISTICE

al clearingurilor de al contingentarii importului. Nutrebue se scape din vedere, clearingului defdri a fost este generalizat raporturile noastre comercialecu Austria Ungaria, luând denumirea de privat»,

realitate el nedeosebindu-se de clearingul de careraporturile comerciale celelalte pri, de

prin faptul acesta din este incidental, admis urmaaprobari speciale dela caz la caz, pe cand pentru Austria

§i Ungaria, clearingul de marfuri este generaltalitatea schimburilor de marfuri §i lichidarea acestedoua noastrii. Faptul importatorultul «clearing privat» este obligatimportate la o banca oficiala stabilita, nu deidentitatea clearingului de a clearingului privat.de oarece lichidarea, plata se facelui, a beneficiarului indicat de importator,individualizarea partilor participante la lichidare e asiguratä.

6. - pluriknerale. Degi clearingurik dede compensatii, nu au putut fi tratate pe toate

rile, functionarea dea na§tere laculiuni din cele mai variate, totugi nu se poate nerelevataproblema cadrului de functionare aclearingurilor de pláti de la de

3 sau mai multe Logica impinge la ideeainloeuirii inconvenientelor clearingurilor bilaterale prin

tripartite sau multilaterale. Intre Lamou-reux, fost ministru de al a aruncat anul 1934o sugestie Ligii Naliunilor, iar Prof.gard Milhaud dela Universitatea din Geneva, lucrarile sale

de l'or et Clearing International», la Paris1933, «Organisation des et Création de Travail» §1«Une idée en marche, la compensation organisée», ambele

tot la Paris 1934 1935, preconizeaza acorduri mul-tilaterale §i introducerea ca de plata a unor bonuride compensare, care constitue titluri de credit, cu putere decirculatie cu a titlurilor schimburilor creditelorinternationale.

spaliu a acordurilor de clea-ring nu poate fi deck ca o de tranzitie ckre li-bertatea economica, pentru acest

www.dacoromanica.ro


ea se love§te de foarte marifapt, fiecare acord de clearing nu altul, ci

a e§it din cauze scopuri speciale, variind dela la lari:acord de clearing este functiune de parti-a economiei, a din

orile contractante, situatie consideratä sine, raportsituatia celeilalte contractante.

Poate, mai de ar putea avea de acor-tripartite de compensáre a soldurilor rezultate din

tionarea clearingurilor contractuale de de§icarile n'au dat acum rezultate

pabile.Acordurile plurilaterale un simplu deziderat, tot

cum ratiunea de a exista, ar fi - ar puteafi numai ca acorduri de tranzitie, pentructita ar fi o indicatie spre revenirea la normale deschimb international.

C. - Influenfa acordurilor de clearing asupracu care s'au asemeni acorduri.

1. - comerfului exterior fiecare - Incele ce se va pe scurt statisticei

exterior, au evoluat schimburile noastrecomerciale urma incheerii acordurilor noastre de clearing-eu sträinitatea.

Interesant este prirnele noastre acorduri de clearing,incheiate 1932 1932 s'au din ipos-taza de creditori pentru marfurile exportate Austria

Ungaria, acord de clearing,ordine cronologicA, cu Cehoslovacia la 26Nov. 1932. De§i la aceste acorduri s'au bazatneral pe clearingul de ulterior, baza a fost

de de Cehoslovacia).Statistica schimbului de pe anii 1932, 1933,

1934 1935 urmätoare (in lei) :

2 3

Import Export Sold import Export Sold

Austria . . . 5'8 1.075 4- 477 1.071 933 - 145Ungaria . . 272 914 + 652 351 562 ± 210

Cehoslovacia 1.480 1.164 - 316 1.155 679 - 476www.dacoromanica.ro


4 5

Import Export Sold Import Export Sold

1.303 1.243 - 61 1.228 2.105 877Ungaria . 539 750 + 212 715 609Cehoslovacia 1.312 741 - 571 1.074 -

Clearingul Austria a evoluat favorabil, ce pri-vohimul schimburilor, care 4 ani sub dea-

ringurilor aproape dublat; cât sub raportul echilibririibalantei, de anul 1935 când soldul nostru e foarte ri-

nostru Austria este mai bun certificat care se poateda de marfuri; contingenfirii arfi dat autorizatii de import din Austria corespunzitoare expor-tului nostru, soldul nostru activ ar fi fost reduspoate chiar s'ar fi echilibrat.

Cu Ungaria, de asemenea vohunul schimburilor cre§teaproape echilibrarea nu s'a putut realiza, ba-

inclinând -ca totdeauna cu Ungaria de altfel inSoldul mare de 609 milioane lei, favorabil

noua se datore§te proastei recolte de din Ungaria.caz. acest rezultat, relativ favorabil, trebue atribuit tot

regimulri de clearing de

La Cehoslovacia constatam volumului§i o echilibrare, ales in ultimul an.

Rezultate deci, destul de favorabile.

doua serie de acorduri de clearing, lela inceputul 1933 cu la 12 Ianuarie, Italia

31 cu Germania la 8 Februarie 1933.

situatia schimburilor, cu aceste 3 consideratipe aceea§i de 1932-1935: lei)

2 3

Import Export Sold Export Sold

Elvefia . . . 310 47 - 264 338 -- 247Italia . . . 1.363 1.780 ± 418 1.236 1.300 64-Germania . . 2.085 - 747 2.048 1.502 -

www.dacoromanica.ro


4 5


. . . 430 198 - 232 341 578 + 238Italia . . . . 969 1.05 ' ± 88 815 2.672 1.856Germania . . 2.048 2.264 + 216 2.543 2.727 - 185

Cu volurnul schimburilor general s'anut, soldul, care aproape totdeauna cu afost pasiv, clearingului. anul1935 a devenit chiar activ. Rezultatul e chiar multumitorpentru noi, de§i se datore§te mai eforturilor

ale de a ne cu.mpiira cereale mai multe lapreturi mai favorabile ceeace i-a fost posibilavând un monopol al cerealelor.

Italia fi mentirmt situatia de echilibrucomerciale, daca anul 1935, din cauza n'ar fi

disponibilul nostru blocat la aproape 2 miliarde lei.acest accident. pentru care elearingul nu e vinovat,clearingului n'ar fi fost defavorabilä.

Cu exceptând primul introducereaclearingului, 1933, când vohmml schimburilor a scâzut,

nostru exterior a crescut. Soldul noastreGermania, de unde totdeauna a fost pasiv, a devenit activpentru motivele aritate alta parte, 1934 1935,

a prezinta pericolul unui blocaj exagerat.deci, a doua serie de clearinguri cari n'au influen-

in ci relativ bine, schimburile noastrestrâinitatea.

In a de clearinguri (acordulcheiat la 11 August 1934), al cârui rezultat primul an delaincheerea lui, 1935, se eu o scadere lavalorii mirfurilor, schimbate in anul anterior. expor-tului românesc a fost mai accentuati de cât sciiderealui, din care balanta comercialâ, 1933 unexcedent de 514 milioane lei, in favoarea devine1934 §i 1935 141 milioane, 86 milioane lei.Clearingul a functionat defectuos evoluatfavorabil pentru raporturile comerciale

www.dacoromanica.ro


Tot seriei a clearinguri apartine acordul dela 15 Sept. 1933 cu Grecia. - volumul

cu Grecia a crescut 1935, totu§i dezavantajul rezultat.din clearingul Grecia este dezavantajul constatat

Italia, blocarea 1934 a soldului activ al balan-Ramâniei, 328 lei, iar anul 1935 a sol-

dului de 416 milioane lei.Celelalte acorduri de clearing sunt de recentii, mo-

tiv pentru care nu ne pot da material de comparatie. Inpentru experienta a aratat departe ca

acordurile de clearing fi daunat ei exterior, nui-a adus decât prea putin sensibile influente raporturilebilaterale.

Dimpotriva, avem 2 exemple, care tocmai lipsa acor-de clearing, a fost cauza catastrofale a vo-de exterior; iar ceea ce e mai regretabil, e

vorba de doua cu cari am avut intense traditio-nale, cari azi tind a se reduce la valori neinsemnate. E cazulBelgiei §i al Olandei, care de§i s'au modificatcâteva acorduri de clearing, totu§i institutul nostru de emi-

nu le-a ratificat nici azi. cifrelenostru exterior Belgia Olanda pe ultimii doi ani:lioane lei)

1 9 3 4 1 9 3 5


Belgia . 686 338 - 348 269 124 - 145Olanda . 440 659 + 219 125 276 + 151

Din aceste cifre se vede in anul 1934 am avut acesteun deficit de 129 milioane lei, 1935 un

excedent mimai de 6 milioane lei, de exce-dental de in favoarea a 221miNoane lei 695 milioane lei Olanda.

2. - Raportul intrarea la aa devizelor libere, clearing de clearing

de - foarte este comparatiaprivitoare la raportul intrarea devizelor libere la BancaNationala, al devizelor clearing de al devizelor inclearing de

www.dacoromanica.ro


S'a amintit parte, dece produsintrarea acestor 3 categorii de devize, in defavoarea

vizelor o parte favoarea celorlalte 2 categoriialti parte.

Astfel, de unde 1932 proportia erade devize libere 12,53% devize clearing,1933 §i 1934 proportia scade la 55,55% respectiv 34,25%devize libere; devizele clearing de la 15,12%resp. 26,21%; iar devizele clearing de cresc de ase-menea la 29,33% respectiv 39,54%. Pentru 1935 nu potproduce decât datele comparative valoareaexportului cu devize libere §i devizevaloarea exportului cu devize blocate reprezintá59,86% din valoarea a exportului, pe când 1934 eanu reprezinta decât 45,25%.

Este mult interesant de constatat, devizeleclearing de anii 1934, intrate la Banca

Nationalá, au fost valoare de lei 4.277, respectiv 5.872lei. Daca petrolul n'a fost aprobat

clearingul de märfuri exportul petrolierelor1933 a de aproape 8 miliarde lei la un total

de 14 miliarde lei, Austria Ungaria s'ar fi exportatpetroliere de 700 milioane din valoarea tu-turor celorlalte produse de export ale României, jumätate s'aexportat clearing de junlâtate regimuri.

calcule pentru 1934 la concluziaAustria Ungaria s'ar fi exportat produse

1,5 lei), din celorlalteproduse de export ale exportat demarfnri % alte

3. - Raportul valoarea particularea generale de anii 1933 1934. -

In repartitia pe anii 1933 1934 a alorii operatiuni-particulare in clearing a operniunilor gene-

rale clearing de mirfuri este urmatoarea: primele repre-cam % secundele totalitatea operatiunilor

reOm clearing de Prin operatiuni generale seteleg exporturile care scliirnbul de mirfuri s'a

sau se face numai clearing de (actualmenteUngaria, Austria, Polonia).

www.dacoromanica.ro


V. - APRECIERI ASUPRA ROLULUI,ZULTATELOR VIITORULUI FUNCTIONARII CLEA-

CONTRACTUALE DE DE MAR-CU CONSIDERATIUNE SPECIALA LA ROMANIA,

POLITIC EI MONETARA POLITICA

1. - Clearingul este o caracter

Din moment ce clearingul contractual, aceastä delichidare a international s'a nascutpul de a face posibile a facilita acesteschimbul de marfuri, amenintate a fi definitiv sistate din cauzarestrictiunilor valutare de transfer, frtele clearingurilor, nu trebuesc apreciateratie clearingului normal bancar, ci trebueseprivite caracterului desuri de impuse de realitatile economice de azi.

In general, clearingurile nu sunt stare a aduce nici oindreptare restabilirea schimburilor organice de

de oarece nu numai ele nu pot ajuta, dar chiarcu aplicarea principiului diviziunü

a muncii, din cauza tendintei dezare a schimburilor §i de echilibrare a schimburilor bilaterale.

transferului de devize a clearingului bancarraporturile internationale de credit §i de schimb,cari au luat na§tere pe cale de §i din

necesitatile organice ale dezvoltarii circulatiei de marfuride capitaluri, o revenire la schimbul de

natura (troc) la excluderea instrumentelor de plataternationale, moneda functiunea sa de instru-ment de numai pe piata revenire la

bilateral de marfuri contra comertulternational, ale le face totu§i posibile clearin-gul de sau de marfuri, este un foarte marepas dela progresul realizat de internatio-nale multilaterale; din absolut privit,

ca mecanism de lichidare nu poate fi sinonhn de totun pas el nu o de

lichidare a A vedea clearing o de liehidare

www.dacoromanica.ro


a pl4ilor, a se definitivternationale, insemneazi a crede permanentizarea agra-varea piedicilor cari azi calea de

capitaluri pe mondiali. Aprecierea asupra caracte-pasager sau definitiv al clearingului depinde prin urmare

modul de al crizei mondiale §i de rezolvareaproblemii de controversate, actuala este o

sauPrivind clearingurile un necesar situalia de azi,

rezultatele sunt diferite, dupa cum elecare n'are restric/ii valutare sau de

control al dupa scopurile urmarite de introduce-rea Din acest punct de vedere rezultateleringurilor, pot fi apreciate dupa cum unneazi:

2. - Rezultatul cu.tar liber.

In regim valutar liber, care introdu-feluri de clearing a fost dezghelarea

din restriclii valutare, denoui arierate, ele au dat rezultate relativ satisfacitoare. Inaceste au predominat interesele creditorilor asupra intere-selor economice, daca scopurile impuse de creditoriau fost partial acest succes relativ s'a obtinut daunavolumului schimbului de marfuri, care s'a redus. In caz,reducerea acestui volum s'a observat mai ales la inceputulfunctionarii clearingurilor, imediat dupa introducereadupa un timp oarecare, când cei interesali s'au familiarizatfunc/ionarea mecanismului i s'au adustechnice, adeseori a avut o inviorare a schimburilor, cari.e sigur s'ar fi redus daca clearingurile n'ar fimnplut lipsa altor forme de lichidare a plalilor.

In regim valutar liber, functionarealui de alaturi de de marfuri n'a dat nici unfel de rezultate neplacute; interesant e numai, aci clearin-

de se bucur asupra clearinguluide de oarece mai de urmarite.

altele §i prin elasticitatea mai-mare a clearingului de de a se adapta-voilor

www.dacoromanica.ro

STATISTICE

3. - Rezultatul in cu regim decontrol al devizelor.

In cu de control al devizelor rezultatele apli-carii clearingurilor aspecte din cele variate,permit constatäri caracter aproape general dinde vedere ar fi privite. de toate, trebue stabilit

rezultatele clearingurilor sunt deformate decari nu permit se conchrzii exacte asupra

a) Clearing schimbul de märfuri.Cert este, aprope generalitatea cazurilor, dela

ducerea dearingurilor, rmc§orat volurnul schiniburilorcontractante, special comertul

Ar fi a atribui clearingurilor acestci reducerea volumului schimburilor se datore§te mai

de regimului restrictii la importulrile regim valutar liber §i disparitätii nivelulrilor interne §i al externe. E corect a afirmanu scAderea volumului tranzactiilor, dar stimularea exportu-

lui din tara moneda a importului din laramoneda pot fi puse sarcina clearingurilor.

Un rezultat incontestabil al clearingurilor este catreechilibrarea balantelor camerciale contrac-tanti, ceeace o deplasare a de aprovizio-nare §i desfacere obicinuite, efectul resimlindu-se mai

asupra cari au pierdut calitatea dezori, dar asupra partenerilor cari bunuri mai

necesare sau mai scumpe. Daca lipsaacordurilor de clearing, de marfuri al

fi dus aproape la sistareaclearingurilor poate §i trebue se meritul, a fi

aceste chiar limite reduse.b) situatia monetariL - In ce prive§te

tul clearingurilor asupra situaliei monetare a controlate,nici aceasta nu poate fi functionarea dea

Asupra situatiei monetare a valuti con-legate prin de clearing strainatatea,

o are nu ci politicaa cauza. In conventiunile de clearing, care s'a pre-vazut de convertire reale, clearingurile n'au exercitat

www.dacoromanica.ro

$1 STATISTICE 203

influente nocive asupra monetare. Daca acordurileclearing, care cursul de convertire a fost artificial, neco-

respunzând paritatii monetare reale, n'au putut impiedicararefierea deprecierea monedei controlate, vinapoate fi clearingurilor. Nu principiul clearingulni,ci cursul de convertire artificial este cauza tuturornefavorabile decurgand din politica de mentinere a

monetare artificiala; o astfel de- indiferent daca e sau nu - devine com-plet neconsequenta, când ea admite aclearingului de marfuri, care este negatiunea cea mai catego-rica a unui curs de stabil; o astfel de monetara,care clearingul de marfuri de un curs ofi-cial, artificial, de nu este o politicii de stabilizare

1) Cred necesar si obiectiunea cari ar putea si vadio contradictie Intre aceste afirmatiuni scopurile urnairite de reginuilliticii comerciale din inaugurat in Octombrie 1934, introducerea

dezvoltarea contribuit personal in calitate de Secretar General alMinisterului de exterior din

1934, in de ideea principalii, care a pune - pentraprima - importul exportul mijloacele de asupra

a politicii monetare pseudo-stabilizare a leuluila un curs de schimb numitul curs oficial, era notoriu ci

bursele de schimb al valutelorzuse sub cursului oficial de stabilizare. Autoruldin Octombrie 1934 cerume libera negociere a devizelor rezultate din exportulromiinesc, pentruca astfel si se restabileasci raportul normal nivelul pre-mrilor interne al celor internationale. Odati paritatea puteriicumpirare, exportul mt fi deplasat cu depre-

controlatii, ci ar fi fost mai deliberii, care fi intrarea devizelor libere Nationalifi problema transferului. libera negociere fieadmisi plata import de mirfuri oarecare pen-

plata arieratelor, ci din introducerii ei fi necesariiadoptarea politici a preturilor, care impiedice unei noui dispa-

a de cumpiirare, de oarece o a nivelului preturilorinterne peste paritatea restabiliti a preturilor internationale, fi o

depreciere a noastre. Se libera negociere a devizelorn'a ci ea a mirginiti la produsele numite - de ca.

Modificarea din 1934 a regim n'a oetapi urmiirirea logici a a deprecierii. Re.-

www.dacoromanica.ro

204 ANALELE ECONOMICE $1

In clearingurile nu pot avea nici asupra-economice a unei cu valuta influente directe,

sau folositoare. economici interni arilor si legate prin acorduri de clearingeste rezultanta politicei comerciale externe interne aIn criza actuala, hotarâtoare pentru interni,sunt contingentarea hnportului politica acestea

de alte cauze - asupraexterior directiei lui, §i asupra mo-

4. - Legatura politica prefu-rilor.

Poate chaosul produs de criza nu

1935 constituia a ultima etapä a aceleiasifusese atins, sinceritatea realizati introducerea

liberii a devizelor. In acest clearingul de Warmai ji de a doar clearingurile de care

modificate sensul introducerii cursului real de convertire infix, artificial. Din nefericire, regimul din 1935, n'a

s'a hibrid al dualitatii de cursuri in clearingul dein clearingul de marfuri, ca anterior, dualitate care - s'a afirmat_mai sus - reprezinta cea mai categorica a de schimb sta-bil. In conditinni, singurul de a face posibil exportul larenta neinlaturata nivelul preturilor interne al internationale,era clearingul de marfuri, a generalizare am chiar,fi reprezentat - sub - aceleiagi idei, de a

politici de psendo-stabilizare monetara, singurul obstacol calea restabi-lirii paritatii puterii de In regimul valutaredin Tunic 1935 considerat un al tendintelor reghnulni dinOctombrie 1934 - recunoasterea, sub forma cea mai categorica, a

pe pietele straine. prima ar corespundereale nivelul preturilor interne al celor internationale, precum

aceasta prima valutara ar fi de o politica deflationista arilor interne, asemenea ar reznitate in caz mairiche de de (clearing de plati clearing de

regim care continua azi, inconsequentii celorin forma lui spera situatia. la convingerearegimul negociabilitkii devizelor sincronizat o politica de preturie eea mai buna solutie; intr'un asemenea regim, clearingul de semina

Din expunere pro domo, cred lipsa oricireiteoria comerciale, cc mi s'ar

www.dacoromanica.ro

ANALELE 81 205

dat atentiunea raportului depolitica nionetara nivelul

de aceea, mai ales la noi, lipsa derile acestor feluri de politici n'a maidinta de a de duce la a scoatelap isphitor pentru politicei monetare fie clearingurile,fie regimurile de exterior când realitate cauza este

totul alta.Problema aceasta ni se pare deosebit de importanta,

special aspectul pe care tara noastra,.pentruca cuvenita.

regimului al devizelor România a lost_strict monetar. Controlul restrictia aprimul rând mentinerea de al leului la pri-tatea Alte scopuri, ca de asigurarea devizelor

acoperirea platilor obligate de stat sau apirareainterne depozitelor destinate

strainatate, nu sunt de cât scopuri secundare sauale scopului principal.

Este incontestabil, criza noastre dedatore§te retragerii creditelor straine §i fugeicapitalurilor indigene strainatate, scopul asigurarii

deprecierii. Dar balantei noastre de pläti setore§te §i cauze mai adânci §1 anmne. unei pasivitati caretinde devina prin lipsa de credite straine

ajutau de obicei echilibrarea ei),obligatiunile de strainatate ale

ponului datoriei sfâr§it special prin dispari-tatea nivelul mai ridicat al preturilor veniturilor in-terne de strainatate.

5. - Menpinerea puterii de - unimperativ al monetare.

Scopul unei sanatoase politici rnonetare estemedie a nivelului preturilor interne,raport relativ constant volumul mijloacelor de plata

productiei interne, scopul unei sanatoase politicivalutare, trebue fie raport constantnivelul intern §i nivelul extern al - ceeace s'a nu-

www.dacoromanica.ro


paritatea puterii de parare. survin de laparitatea de cumparare - ceeace se

mai accentuata timpuri anormale de scaderi §i ur-cari mari de preturi pe - primaa con§tiente politici valutare este, de a restabili paritateaputerii de cumparare 1). Daca totu§i, paritatea puterii de cum-pirare nu se ci se sau se dispa-ritatea nivelul interne §i nivelul preturilorternationale, nivelul este mai ridicatinterior, strainitate, atunci exportul este impiedicat,

importul promovat; din oferta de devizescade, cererea cre§te, cursul de schimb al valutei nationale- ce se toate rezervele de devize se sus-

convertibilitatea - trebue scada pe pietelecursului de este urmarea inevitabila a

urcat al interne peste paritateainternationale.

6. - Stabilitatea preturilor sau staGlitateacursului de schimb?

Oricarei stau la dispozitieme, regulezestabil sau nivelul preturilor, sau cursul de schimb.strainatate nivelul preturilor sau cobora, nu alta

se stabilitatea de schimbacest caz nivelul preturilor interne trebue sau

coboare, paralel cu cel din SAU, sestabilitatea nivelului preturilor interne - acest caz

de schimb trebue varieze raport inversnal cu mi§carea nivelului extern al preturilor.

Din punct de vedere teoretic este absolut indiferent, dacase recurge la una sau din de§i, principial,

seama de rolul de mijlocitor al schimbului de bunurieconomice pe indepline§te'moneda, aceasta ar trebuifie schimbului de bunuri nu

1) Albrecht Forstmann, Der Kampf um den internationalen Handel, Ber-lin, 1935. (pagini 415). Verlag Writschaftswissenschaft. 146.

2) Gottfried Haber ler, Der Internationale Handel, Berlin 1933. (298 pagini),Julius Springer, 40 41.

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE SI STATLSTICE 207

in sine, caci eventualitate ar eadevine un obstacol calea schimbuhii de bunuri.

Totu§i, din punct de vedere practic mai ales pentrudebitoare de capitaluri, ca evident apare mai

stabilitatea cursului de schimb, cu maimult, cu lumea la noi a facut experiente destulde triste pe urma monetare de la inceputulniului trecut. a avut 1929 posibilitatea

monetare, nu-§i putea permite Angliei, care adat politicii de stabilizare a preturilor primatul asupra stabi-

cursului de schimb.Principiul cursului de al

politica avut deci perfecta luide cercetat ulterior stabili-

din 1929, a avut o sincronizare a politicii valutarepolitica preturilor, dacaleului, s'a mentinut paritatea puterii de sautul constant nivelul preturilor interne al preturilorternationale, necesará asigurarii succesului stabili-

7. - preturilor deasupra niveluluiindicelui international.

preturilor pe piata Bucure0i,comparatie piata

pre urilorDiferente

partial alprime

alimentare Diferente

010

partial almateriilor prime

industtiale Diferente

in 010Interna-

Bucuregti

1929 100 100 - 100 - 100 100 -1930 77 81 9 78 77 - 1,3 78 92 +181931 59 65 56 61 9 56 69

44 58 48 +20 43 611933 41 57 +39 40 54 +35 43 60 +401934 39 58 +49 37 56 +51 42 59 +41

1935 37 66 +78 35 57 +91 65 +67

1) Buletinul de No. 2, Anul III, 1935.Pag. 52. (Indieele international calculat pe baza de Institul de

Statistici al

www.dacoromanica.ro


Din comparatia indicele laindicele international - tinând seama de rezervele ce trebuesefacute asupra calcularii acestor indicii

nivelul indicelui rornânesc este necontenit deasupranivelului indicelui international, cu din anul1932, de devize §i de import,.

se destul de sensibil. Peparte - e regretabil nu putut gasi datele curente pe

1935 -, saltul brusc al acestei diferente de nivelprimele 3 ale anului 1935 un 78%

indicelni general al Bucure§ti, de nivelul indi-aur, tendinta restul ultimului an a foarte

accentuate urcari a indicelui românesc.se indicele aur strain de ex-preturile române§ti de export, supuse influentii pre-

mondiale, au o evolutie de a mou-diale, eu deosebirea perioada când la noidonmea etalonul aur, preturile române§ti de export subnivelul mondiale. fapt care permitea seurgerea

mondiale de export(1929 100)

OleaginoaseProdusepetroliere

Moe-Dife-

dials

Moo-rente

dials

1930 -20,9183,5 87,0 81,2 - 90,8 85,3 - 6,41931 49,3 49,2 - 0,2 64,9 5,4 52,1 66,3 54,1 42,9 26.1 71,6 68,3 - 4,81932 1,6 45,8 7,8 44,9 48,5 7,4 41,2 49,7 53,0 + 6,31933 36,9 39,7 7,0 37,0 50,3 36,9 44,0 41,2 - 6,8 50,91934 44,3 +22,6 31,6 51,2 37,0 34,0 + 8,8 49,3 36,0 +12,0

1934 le 30,8 38,2 27,7 43,0 +35,6 29,0 49,3 +41,2 39,7 37,8 - 5,0 50,4 52,0 3,019_5 33,4 43,5 34,1 55,3 34,6 33,9,- 2,1 47,6 56,2

la export. din 1932, cânds'a suspendat convertibilitatea §i introdus restric-

valutare, nu numai care favoriza

1) Bnletinul de No. 2, AnulPag. 44. Indicele mondial ponderat ponderat al preturilor

www.dacoromanica.ro

$1 STATISTICE

pe exportatorul dispare, dar prewilor de ex-port românegti din ce ce mult nive-Jul preturilor mondiale sub influenta de care se vaaminti mai jos. Cu din 1932, pe când preturilede export române§ti au aproape constante, preturileternationale au scizut necontenit, dife-

nivelul celor 2 de preturi sedefavoarea României. Exceptia produselor petroliere, alror indice de se sub nivelul mon-diale, poate fie numai aparenta produselorpetroliere au fost subevaluate la export scopul evaziuneide devize, dar poate fi - excludemfactorul subevaluare, deci ca subevaluarea a avut

pierdut de comparatie prin faptulcelelalte produse au fost supraevaluate - se 3eama de

costurilor de productie in industria petrolului,urma rationalizarii exploatarilor ei.

Diferentele, calculate procente, indicii preturilorexterne cei ai românegti de export, cari anul1931 de 0,2% la cereale, 5,4% la produsele ani-male alimentare, de - 21,4 la oleaenoase, 26,2% la petro-

§i + 4,8% la lemn, trimestrul II din 1934de - 27,9% cereale 1), de - 64,4% la produse

11,2% la oleaginoase, 10,8% petrol - 14,9% laiar doilea semestru al anului trecut 1935, respectiv de- 20,9%, - 54,1% la oleaginoase, - 10,4% la pe-

§i 29,3% la lenm. Disparitatea nivelulde export românegti cel al este evidentä:capacitatea de a produselor românegti enegativä.

nu putea fi altul deck alui de schimb al leului pe pietele in in carecre§tea disparitatea. S'a câutat la se acopere dife-

de preturi prime de export economice, cari cucepere 10 Tunic 1935 transformat prime valutare,recunoscându-se prim aceasta mod oficial deprecierea leuluipe pietele Disparitatea de nu va

1) Buletinul Rominese de 3,

1935. Bueure5ti pag. 48.4www.dacoromanica.ro


in cand prima valutarä va fi eudiferenta noastre de export cele

8. - Cauzele detie, deci a preturilor cursuluisclzimb. este cert, disparitateexista se pe zi ce trece. Care poate fiEste printre diferitele cauze, cari determina formarea

cele mai de bunuri pro-duse (ofertii), cantitatile de bani pe (cererea), obici-

de circulatiei, etc. Dintre principaliifactori ai nivelului cantitatile bunu-rilor de rulat, obicinuintele de (cerereaiuteala de circulatie nu se influentate, sau putin nupot fi repede influentate. Singurul factor ugor de regu-lat este cantitatea de bani, creditul. De aceea,

sau al preturilor interne esterezultatul politicei de sau a credi-tului.

Inlaturarea arnintite in Romaniaprin scaderea mai a nivelulni preturilor internea celor internationale sau din cregterea nivelului celor

de scaderea internationale) nu putea fi reali-1932 deck printeo poli-care nu nu a fost

dar se poate afirma o serie de factori auactionat directia deflatiuni. numaidin factori:

1) Portofoliul de scout al Institutului decregte - indiferent de cauze - dela Lei 7.379.739.387 in a-nul 1930, §i cu acest an cregterea eexceptia anului 1933), de lei 13.082.509.22531 Decembrie 1935 anume de curent erala de lei 5.219.631.079, portofoliul datoriile

urbane lei 2.727.041.940 bonurile de tezaur aleStatului pentru la agricole urbane lei5.135.836.206) ; portofoliul de scout a crescut aproape la du-blu 5 ani, care nivelul general alternatiomde a la de baza 100 din 1929.

www.dacoromanica.ro


2) Datoria Statului la Banca a Romilniei,interval de timp cre§te dela 5.616 milioane lei la 13.513

milioane lei, dintre care 7.875 lei bonurile tezaur aleStatului pentru finantarea conversiunii.

3) Volumul total al mijloacelor de plata puse la dispo-zitia pietii interne, care 1930 era de lei 21.333.339.059,(dintre care lei 19.604.584.250 de bilete §i lei

conturi curente), cre§te per 31 Dec. 1935 la lei30.600 milioane (dintre care 23127 bilete, lei 2.659 milioaneconturi curente lei 4.820 milioane circulatie

4) Bugetul statului se cu deficite constaute inace§ti 5 ani.5) Fiscalitatea este sporita' continuu, prima in lulie

1929, apoi 1930, 1931 1935.6) contingentarii din Decembrie 1932,

de taxe de contingentare sporite necontenit prina articolelor contingentate, dar prin urcarea repe-

a taxelor de contingentare, a o majorarea taxelor vamale.

7) Actiunea de valorificare a pretului cerealelormele de export economice au sporit artificial

ace§ti factori au creiat o putere cumparare arti-pe piata o urcare a niveluluiinterne, caracterul unei adevarate infla-

locul deflatiei, care ar fi putut parita-tea puterii de cumparare deci cursul de stabil alinonedei. din anul 1929, dela stabilizarea leului n'aexistat nici o §i politicarilor. s'a urmarit paradoxul mentineriimonetare cu al urcarii concomitente a nivelului preturilorinterior cu mult peste paritatea preturilor mondiale.

Unul exclude pe scopuri, problema sedeplaseazk când se vina sciderii exportului nostru,a penuriei de devize a deprecierii leului asupra clearingu-rilor sau a regimurilor de exterior, oricare ar fi eLPenuria devizelor n'ar fi putut fi remediata deck prinnerea cursului de schhnb, care la rândul ei nu ar fiputut fi deck printeo arilor, in care clearingurile nu ne-ar fi fost impuse

reOm liber al devizelor. Din rnomentul in care

www.dacoromanica.ro


Jul preturilor interne n'a putut fi chiar a fostpeste nivelul paritatii preturilor mondiale, era fatal

scadi nivelul cursului de schimb pe pietele strAine,§i penuria de devize ni se acor-

duri de -clearing. Mentinerea unui curs oficial de schimbpietele straine, superior celui real, n'a putut agraveze

alimenteze din bursaneagrg. Moneda are legitimarea ei numai prin pari-tatea puterii ei de cumpgrare, pe care, daca o pierde, devine

9. - unei a problemii monetarea avea pretentia unei solutii actuale a

problemei monetare, este totugi evident a se cineva lao revalorizare a monedii la cursul legale,

a productia internii. Totugi, o sincronizarea politicii monetare politica preturilor este absolut

Ea ar piece de la actualul nivel real alde schimb anume, nu pe calea unei

.(care nici n'ar fi in actualelecare ne-ar va fi

mai sau mai prin a tuturortarilor), dar prin recunoa§terea franca a deprecierii actualereale - cum de s'a ajuns la o recunoagtere indirectiprin adoptarea primelor valutare. deprecierea reali

deci paritatea intre preturilor interneal celor externe ea trebue fiepolitici de preturi corespunzatoare, pentruca putin

moment utopia sauparalele a monetare a urcarii nivelului

preturilor interne.

-INCHEEREar de curios a fi o eschivare dela

concluzia, care se obicinuegte ultimul timp a se trage,clearingurile ar putea favorabil sau defavorabil

a avea efecte directe asupra situatiei economice monetare,putea avea proprietatea de a deveni forme perma-

de lichidare a platilorconvingerea aspectul viitorului al comertului

www.dacoromanica.ro


al de internationale nu depindesau generalizarea clearingurilor de sau

de marfuri. In mare parte, chaosul de azi, care plute§temonetari, este cauzat de

ci§area absurda a politicii de stabilizare a preturilor interne,de unele politica de stabilizare de multe ori

artificiala -a cursului de schimb, de alteDin constatare se desprinde mod logicconducator la chaosului, care nu poate fide toate - o internationali ve-

derea unei politici generale de mentinere a stabilitatiilui de preturi, din care ar decurge timpstabilitatea cursurilor de schimb.

In ipoteza crizei mondiale va vedeanat mecanismul §i forma a schimburilor, peviziunea a muncii eventual clauzacelei mai favorizate, clearingul de de marfuri nuvor mai avea de a exista, ele nu pot fi con-siderate deck ca forme trecitoare a lichidarilor

international, ca de rigoare menite a faceunei economice §i monetare compromisa, ca unnecesar, se acordim §i valoarea,pe care trebue poate s'o astfel de situa-

care se azi cele mai multe din lume.Progres nu se poate a§tepta decât dela o revenire la

tatea circulatiei de §i de capitaluri. Sub regimuleconomice relative din ultima de omenirea a

cunoscut progresul, pe care nu l-a inregistrat nici oa

edinfa din 23 1936

la comunicarea D-lui prof. I. N. Evian.

Membrii prezenti: Ion Vinter, Barbu Solacolu, P.nescu-Brate§, Dr. G. Cioriceanu, Ing .Dem. Popescu Cocuscu, V. Anastasiu, Costin Dr. D. Rottmann, Dr. LRoceric, Dr. D. Prof. Const. Georgescu, Radu Stoene-

Dr. Alex. Weissbluth, Dr. Ionescu, G.

www.dacoromanica.ro


Hercule Av. D. Miindrea, ay. Dem. EconomuDr. Dem. N. N. N. Arcadian, Ing. P. N. Panaitescu,Av. I. Chr. Dumitrescu, I. Conciu, N.I. Damitrescu, Prof. Alex. Tinisescu.

Ordinea la

B. Solacolu;2) Dem.3) D. Jordan;4) Roceric;5) Dr. Rottmann;6) G. Cioriceanu;7) Constant Georgescu;8) St. Dumitrescu.

Barbu Solacolu:

Domnule Pre!edinte,

Domnilor,

ascultat cu comunicarea d-luiEvian asupra celor doua feluri de clearing din

international cu luare aminte am cetitcrarea d-sale, timp.

afirm, cetireatotul impresiile excelente pe care le-am cules

cele doua ceasuri de ascultare a aceleia§iasociatiei noastre.

Un material bogat, statistic spun §ilitic, adunat cu multi dar competen-

profunzimea d-lui Evian, exactitateminformatie mai ales, remarcabil al autorului de

fi dat acestui material o strictSunt Profesor Evian se de toa-

te pe care-mi i le aduc; dar cu-seara aceasta neo fac rog s'o credeti pen sim-

pläcere de-a aduce critici unei lucräri, care greu sepreta chiar celor mai ascutite pretentioase dintrecele mai obiective ce s'ar putea ivi.

www.dacoromanica.ro

51

Asupra d-lui Evian nu am de ficutdoar câteva obiectiuni, prea putine cred, lipsite detate, asupra dar o obiectiuneaplus §1 aceasta, poate, mai temeinici, privind modulal expunerii. libertatea acestor obiectiunifac tocmai din motivul gisesc alituri de Profesor

absolut toate concluziile studiului d-sale.a vroit ca anul trecut, Mai 1935 -

cercetez eu problema exterior urmând siprezint unui congres politic din luna Iunie a an,ratul §i concluziile mele in cercetarea acestei probleme. -Spre marea mea satisfactie, studiul al d-lui Evian con-firmi propriile cercetiri, propriile concluzii

completeazi §tiintific, pe baza unor experienteînvechite - eu, un an nu puteamsau numai ca in desvoltarea unor feno-mene, pe atunci

Daca am ficut aceasti digresiune a fost a afirmade pretioasi este lucrarea colegului nostru;

voi relevez umbre prin obiectiunile mele, vi rogsingure urnbrele conturul

relief §1 consistenti operilor realizate.Cu aceste cuvinte, mi gisesc prizonierul a douiSi vi arit ce constau de aminunt §i

consti obiectia de ansamblu. cu din

Indiscutabil ,d. Prof. Evian ne-a definit de«clearing» acceptatia ei actuali, Peste

aceasti materie ale d-sale §1 ale d-lui tefantrescu, nu se a putea trece. Una este «clearing»-ul con-tractual alta este particular generalde mirfuri. a acestor operatii ni este magistralexpusi. Consecintele acestor operatii, de-asemeni, luminaverselor experiente, deosebiti rigurozitate aritate.Ca Dumitrescu ,colegul nostru Profesor Evianse dovede§te un tehnician al «clearing»-ului. Vi rog si nuluali cuvântul sens pejorativ; -a azi tehnica «dea-ring»-ului a fi nu numai economist, ci §i diplomat,

de banci, negustor chiar politician... las pe

www.dacoromanica.ro

216 SI STATISTICE

singur atributele din i-am enumerat,doar de cazul când le va opri pe toate...

De comunicarea d-lui Profesor Evian se intituleazi:«Clearing §i compensatie Comertul international». - Or,fondul d-lui Evian nu corespunde, sau corespunde

mult prea enuntat.Eu fi fost tentat denumesc lucrarea

«clearing»-urilor sau «Tehnica «clearing»-uri-sau, mai precis, - «Problema ««clearing»-urilor ni-

velului preturilor Romania», deoarece d. Evia ne expunebogat capitol final al comunicirii d-sale, oarecum

independent de fiinta tehnica «clearing»-ului, problemaa deosebirei nivelului din Romania

de acela al externe. Cu acest prilej, Evian atingemod logic problema monetarii,

judicioase observatiuni câmpul atât de largal precarei noastre politici monetare.

Dar acest material de documentare §i§tiintifice din câmpuri atât de diverse,

posibilitate de dintre «clearing compensatie» de-oparte, international» de alta.

Logic, când enunti, cum d. Evian: - «clearingcompensatie international» -

tuezi sau situezi de fenomene - anormale,treciitoare sau fire§ti de perenitate -crul nu are nicio cadrul unui

economic general, expresiune a unei reale sauteoretice. Altminteri, adaosul cuvintelor inter-national» de «clearing pensafie» nu ar constituidecât o tautologie. -Nu mi s'ar puteacuvintele «in comerful international» sunt spre a ser-vi doar la facerea distinctiei dintre clasic,§1 «clearing contractual de deoarece enuntarea«clearing compensatie» - a

cuvinte care, etimologic, unul §icru, totu§i, prin conjunetiuneaa§adar notiuni lucruri ,diferite ele ambelediferite de notiunea clasic.

www.dacoromanica.ro


Ertati-mi rog, a firului patru,dar logica ea drepturile ei, mai cune libertatea a recenza o lucrare pronuntat ca-racter

din aceste titlul comuniariid-lui Evian a avut vedere o situare a fenomOnului clearing

a fenomenului compensatie cadrul comertului interna-tional.

arätat fondul d-lui Evian nu satisface titlul.Fire§te vina aceasta, se poate numi nu este de

nicio Ea nu scade nimic valoareaa lucrärii, in sine.

mea e de alt ordin. D. Profesor eaprilejul, d-sale unanim precizezeo conceptie, se ridice la iZeea §i, in acest chip,din faptelor adunate §i cercetate asiduitate in

schileze cel putin perspectiveleregimului de international, nu chiar fiinta

pe care D-sa s'a a o cunoa§te, analiticin toate amänunteIe functionärii ei. - Asta numai i-am fi cenit d-lui Evian, o lucrare deNu. Dar fi fost extrem de multumit, d. Evian, respec-

totul d-sale, ar fi sintetizatcomuniarii, o situalie

Când faci generalizezi.Când define§ti §1 compensatia

mertul international» define§ti un regim.pe seama tratatelor speciale tehnica operatiilor

ring sau o faci acest incidental.noliunea de - Regim comercial international in

constati, de regim stabilitate,continuitate, previziune mai cu seama, unitate, - causi in

acestor criterii define§ti contributiafenomenelor pe care le cercetezi.

Desigur, patru caracteristici ale unui regim lip3escstäzi ertului international.

Despre o stabilitate relatiile cunu se poate vorbi, atâta vreme lupta pentru debu§ee, careeste de nationale, determina conceptii

nationale adverse, find continuitätei in spi-

www.dacoromanica.ro


ritul practica legilor sau a diferitelor icari un cadru oficial legal desvoltärii acestor

- De-aci de a se vorbi despre rcgimunitar aplicat international.

Altidatä, unitatea reghnului erateoretic, de libertatea schimburflor - tehnic -

de natiunii celei mai favorizate.Sunt primele fundamente ale catechisrnului liberal-

capitalist. Este politica deschise».S'ar pärea principiile au §i astäzi dar

numai in virtutea unui economic aparent, culti-vat cu de democratiile incapabile punii frâu libe-rismului realitate träimcare practica democratiilor zilnic principiile

aci paradoxul persistentii democratiilor in practici con-trare instinctelor bor.

Comer international nu nu este liber, dar estedesfri§urarea lui toate mrtsurile Stat, prohi-

bitive, clauza natiunii celei mai favorizate, numai a iluzorie, de§i se mentine dintreState, dar ultimii ani ea a fost continuu negati prin con-

speciale acorduri secrete sau complimentare.parte, legaurile comerciale internationale

linia a tuturor problemelor schimb valutar, pecari in le determinä, ceea de altfel constitue

cercul in care se zbat raporturile dintre State. Comer-tul exterior, departe de a pentru hi parte,un regim precis unitar, apare ca un produscar unei empirii politice, extrem de trebuind

unor necesitäli multiple: stabilitate monetarii, stabili-tate de preturi, arierate comerciale, transfer, alantelor de etc.

Toate aceste consideratiuni redate de mine sumar pecare - d. Evian le-a avut vedere -,stituesc a ceeace numim anticapitalism. De

Evian cred era obligat defineascâ. In acest sensd-sa ar fi reu§it situeze clearingul §i

intern.afional ne-ar fi lämurit asupraca fenomene de ordin economic, nu ca fapte de ordin

bancar.

www.dacoromanica.ro


In in ultima pagina a scrierii d-sale, d. ianafirma: «In ipoteza crizei mondiale va vedea rein-tronat mecanismul forma a schimhurilor, pediviziunea a muncei eventual elauzacelei mai favorizate, clearingul de marfuri nuvor mai avea ratiunea de a exista»...

Mie mi-e insuficienta. Trebue fiudrept. D. Prof. Evian daca acest aliniat emite oanume aceea a reintroducerii sistemului clasic al schimbu-rilor, - ceeace e dupa parerea mea prea putin -

la pag. un capitol intitulat: generaleasupra rolului, rezultatelor viitorului functionärii clearin-gurilor...». aci, pagini, Evianbordeze curajos titlu al comunicarii Din picatenu persisti. Ba ne §i spune: - fac aceste

«cu consideratiune la la politica ei mo-la politica preturilor». - Nimic deci despre «comer-

international». In schimb, d. Prof. Evian contradicliepropria d-sale de reintronare a schimburilor

concluzie, la pag. 49: - «Aprecierea asu-pra caracterului (eu fi trecator) sau definitival depinde prin urmare de modul de desfalurareal crizei mondiale de rezolvirea problemei de contro-versate, daca actuala este o ciclica sauturala». Este aceasta un mare adevar, dar lui enuntare

ne satisface. Luarea de atitudine problemele controver-tocmai realizarea unei conceptii de ordin

tific. De ce ocoleasca, tocmai d. Evian, dificultate?Temna de a nu emite simple de valoare? Dar d.Evian, in chiar perioada citati, nu se opre§tevenirea «la schimbul bilateral de marfuri contra marfuri incomertul international.., este un foarte mare pas

dela progresul realizat de schimburile internationalemultilaterale...».

«Un pas» a§adar, «un pas «un pas foarte-de mare? - tipul judecatii de valoare §

pacate, pe un neadeviir istoric. Biblia sociologi-desminte versetul «la ar fi fost trocul!

Astfel pasul, - mare, - nu e nici pasnici pas

www.dacoromanica.ro


Dar, d. Evian starue emiterea valoaretocmai când s'ar fi cerut nu marile controverse.

ce d-sa, tot la pag. 49, -«A vedea in clearingo de lichidare a plalilor a se

schimburile internationale, a credenentizarea agravarea piedicelor cari exista azi calea cir-

de de capitaluri pe piala mondiali». Nuvreau §icanez pe d. Evian. Fac observalia clearingule de mult D. Evian ar fi trebuit mai cu

aici «clearing contractual de State sau clea-ring de marfuri» pentru a se perfect de ce aceste felurinoui compensatie de-abia prezent se

- Dar continuându-ne ideia, constatam judecata devaloare din nou. amune: de ce crezi sau nu crezipermanentizarea piedicelor, agravarea sau u§urarea piedice-

din calea de marfuri de capitaluri?««piedici», scrie d. Evian, oare aceste «piedici» nuconstitue la rândul fapte, cari fi susceptibile de-ogistrare cercetare cunosc logica: - «Pie-dici» la libera «piediciocare se monumentalul e§afodaj al economiceclasice...

E regretabil economi§tii pot vedea, uneori, in perma-nentizarea unor economice, piedici doar ale unui rationa-ment, ale unui sistem abstract al de specialitate.

Cu acestea expunerea obiecIiunii de ansamblu asu-pra lucrarii d-lui Profesor Evian. cer domnilor, iertarepentru considera/iunile de ordin metodologic pe care le-amfâcut. Le-am socotit necesare; dv cunoa§teli motivul. Inrepetate rânduri, in §edintele Asociatiei noastre ,am luatvântul, pentru a sublinia, nu necesitateaerii fundarii unei noui conceplii economice, care cores-

cu adevarat realitalilor in care ne zbatem §1 cari neframânta.

acum formulez obiecliile de amanunt lacomunicarea d-lui

Observ, primul rând, la pag. 17, un termen pe care-Isocotesc impropriu de a fi utilizat in in care eintrebuinlat. - D. Profesor Evian

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE $1 STATISTICE

clearing contractual de na5tere raporturi tir-importatori, oficii de expor-

tatori etc. Fapt riguros exact.Raporturile sunt zriunghiulare. Utilizareaa tennen o gisesc improprie. Infiintarea

gurilor contractuale de de State, desfiin-regimul clasic al din moment ce

se prin termenul de triunghiular oazi - deasemenea prin termen a unei telmice

poate da na5tere la confuzii. De parte, nece-respectarea vocabularului economic sau a

larului bancar deosebire atunci, când certitudiniin termeni definitii. Ori e pentru respectarea terme-nului de triunghiulari». Fac mai

de azi cartea d-lui Evian se va adresa

Sub forma unei alte obiectiuni gisesc necesare preciziriexplicatiuni la pag. 27. D. Evian scrie: - «In fatacului ingrijitorului desechilibru al noastre deprovocat de de capital din guvernul nostru n'a

la reglementarea de devize abia Mai1932»... mai departe: «e de notat luate an-terior, la 18 Dec. 1931 la 29 Febr. 1932 nu priveaureglementarea de devize cu acele care

regiimurilor restrictive de devize exportatorii nu-5iteau creantele d. Evian la pag. 28: «Mi-surile de reglementare» a comertului de devize din Mai

Octombrie 1932 au venit Capitalurile audat linitte, stocul de devize aur «menit

leului, se epuizase Faptele sunt rigurosexacte. Sunt totu5i necesare In prim cândse un guvern a la reglementare «de abia» la datade... adaogi apoi «prea - se stabile5te o vini se

o rispundere. In asemenea se impun pre-ciziuni. insist observatiile mele o fac scopulmimai de-a preciza textul d-lui Evian, dar de a-1preciza pe acela al d-lui Madgearu, text care sunt convinsi-a servit 5i d-lui Evian la formularea istoricului chestiunii.In once caz o textele EvianMadgearn. d. Madgearu scrie «de-abia» - «de-abia»:

www.dacoromanica.ro

.222 51

ca ian la Mai 1932 reglementat comenuldevize. De d. Madgearu cartea sa echilibru-lui chiar la pag. 58 un titlu precis: -

de aparare a monetei».spus, repet, faptele aunt riguros exacte. Dar dacä

vrei stabilegti vini raspunderi, atuncirile care s'au produs aceste fapte;

ori nu, lumina politice saua economice, financiare cari prezidau aceavreme.

Un f apt e cert, neconvertibilitatea lirei sterline, embar-pe aurul englez au fost decretate la 21 Septembrie 1931,- guvernul din toamna lui 1931 legat de stabi-

lizarea din Februarie 1929 de politica - subliniez - dePrestigiu monetar, pe care ne-a impus-o §i ne-o impuneFranta, -a procedat extrem de rapid instaurand controlullutar la luni munai dela präbusirea pfun-dului.

Intarzierea masurilor de a monetei nu trebuetata fac Evian §i Madgearu in anul 1932chiar Decembrie 1931, - ci in primivara anului 1931,ministeriatele de atunci, - dupa propriile cifre ale Mad-gearu, parte in comunicarea d-lui Evian, - sesoldau cu deficitare pentru perioadabruarie 1929 - Mai 1931,

.Credite de Stat

minus 8.047 milioane lei. minus 11.045 milioane leiceeace marca conturilor pentru perioada consideratiun pasiv de 9.507 Lei.

Madgearu (pag. 44) in 1930 Sta-tul Român a fost asigure plata cuponului din devizele

Nationale, ceeace, scrie chiar d-sa, continuupozitia ei prin epuizarea stocului de devize prin

a stocului de e voba se sta-vini raspunderi, - eu pe Evian, de ce nu

a introdus Madgearu, de-atunci din 1930, controlul valutar?Nu confruntam in materie a erori-

in trecut, alte texte din lucrarile EvianMadgearu. d. la pag. 28 a comunicarii d-sale:- «Banca trebuind facâ obligate,n'a avut decât intrebuinteze la transferul

www.dacoromanica.ro

STATISTICE 223

stora, devizele libere destinate dejatate. Astfel din - nu am avut posibilitateaficiente spre a putea afirma au ramas sufe-

§i pentru importate 1931, dar proba-bilitatea nu e nascut «arie-rate»...».

Agadar, d. Evian se amendeaza singur. creada,pentruca documentarea -

«târziul» in ordin valutar s'ar putea fixain cursul anului 1931.

Se d. Madgearu sa ne documenteze precisaceaseta nu pentaru anul 1932 nici pentru 1931, ci pentru

1930.ce d. Madgearu la paginele 44-45 din lucrarea

d-sale: «Spre a sustrage mig,carea de devize flue-provenind din masive ale Statului la anumite

epoci ale anului, constituirea fond de rezerva,devizele necesare acoperirii platilor externe ale Statului nuau mai fost pastrate acoperire, ci au constituit un contcial in activ. Din aceasta dela perioadei pecare o (agadar iarna 1930) stocului de devi-ze nu mai oglindesc mi4carea a devizelornale».

o documentare o marturisirecum orthodoc§ii adeptii politicei de prestigiumonetar, recurga din 1930 la controlul valutarpreferau artificiul contabilistic de mascare a unui«Gold-exchange-standard» masacrat.

Domnilor, tot n'am terminat. Mai ridic o a obiectiuneamanunt. Dar despre aceasta, nu nici

eu cred. - La pag. 41 a comuniarii d-sale, d. ProfesorEvian un titlu, no. 5, in urmlitorii termeni: -

a clearingului de regimstabilizare a cursului de

Eu am avut prilejul canul trecut cadrul ciclului conferinte organizat de Asocia-

noastrá, ocup de zisa neefectia,din subterfugiile orthodoxismului economic aparent. Eu, obilizare efectiva sau neefectiva nu concep. Dar ceeace chiar

deloc e citesc cele ce d. Evian sub titlulwww.dacoromanica.ro


§i anume: general de clearing de gimentinere reali a stabilitätii cursului de clearingul

de chiar când nu produce devize libere pentru regi-de control al devizelor apare numai daca

furile exportate constituesc un export suplimentar»....S'ar cele scrise privesc o

riati, regim de clearinguri totugi gi cu control de devize.Dar astea nu se pot petrece regim de stabilizare aga-

Acestea pot privi numai un de stabilizare agac«neefectiv». acest caz nu se mai poate vorbi de onere «realb a cursului de schimb, ci de o mentinere

Eu cred, scrisul d-lui Evian, ori e o dejudecatä, ori e o - Ceeace o mai mareconfuzie e fraza urmitoare din pag. 42 gi anume: «clearingulde a deviat România) dela functiunea lui ini-

de a stimula exclusiv exporturile suplimen-tare»... Dar funcliunea a compensatiei nu poate fi

deck numai regim de instabili-tate vreli, de stabilizare «neefectivii». Pecând d. Evian privegte functiunea drept normalä regim

stabilizare Hotirât, nu e ironie din partead-lui Evian, e de judecatii. - Ce e mai curios e

d. Evian extrem de judicios de la pag. 51,a stabilitätii artificiale e cu

când ea admite functionareagului de Dar asta nu antiteza e

gi anume, clearingul de ar fi normalde stabilizare

la sfârgit, am ceeace ar fi vroitexprime d. Evian. D-sa simte, clearingul general de märfurie aingura modalitate de-a se instaura libertatea

desarticulat, çonditiunea de a la uncurs de schimb artificial mentinut stabil gi aceea a.

unei politici adecuate a preturilor.In politica s'a afirmat cu indirtnicie

un principiu de ordin valutar gi care nu este unnume acela de a ne garanta, in relatiile streiniitatea, un soldactiv al comerciale cu fiecare Stat parte. In materie

international un asemenea zis principiu nu este

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE 51 225

o modalitate politica, - un deziderat. A ridicazideratul la rangul principiu e o utopie. A legifera utopia

a practica economica.Desigur, State le industriale, puterile financiare

economia prin soldul activ al de conturi,«invizibile», jar State le agricole, soldul

activ al comerciale. In anii derioadele depresiune, deficitele economiilor nationale secopera prin de aur, de bunuri ale Statului sau prin

externe, nu petitiuni de principii;streinatatea cumpararea bunurilor aurul lipse§te sau

este refuzat, singura solutie, eventualprin gama a moratoriilor, a conversiunilor, asau a sau a repudierii - este bancruta.daca cuvântul - este lichidarea.

Aceasta este realitatea regim de ortodo-economicä, - capitalist de libertate a

Un regim general de compensatii, de clearing dee astfel o procedurä ortodoxä.

D. o Regret n'o exprima.

acum, voeCu observaliile amintite, lucrarea d-lui Prof. Evian e

Am convingerea va fi de §i cu mult realurez d-sale o epuizare.rog cu prilejul unei a doua

din expunerea d-sale unele barbarisme. decuvântul de exprimat perifraza - lip-

de de§i exista pentru barba-risrnul «incongruentb.

D. Evian ar putea lini§tit «desacord» sau chiarde acord». Cu mai mult, «congruenta» este formula

ce exprimä numere suntgruente» raport cu un al treilea, diferentadoni treilea. 2 §i 8 sunt sumeleente» raport 3, deoarece 6 - diferenta dintre 2§i 8 - este 3.

15

www.dacoromanica.ro

ANALELE ECONOMICE

Când Evian nu.s'a dat «atentia rapor-tului de dintre politica nivelul

sustinând ca mai ales «la noi lipsa deacestor n'a fost evidentiatä» d-sa fi-

x-eaza un raport, dar un raport deexcluzand raportarea acestora la vreun al ter-

men.Iertati-rna daca insist asupra unui asefel de detaliu. -

vina d-lui Profesor Evian: - Lucrarile remar-cabile se pretinde perfectiunea.

Dr. Dem. N. N. interesul pe care l'anit comunicarea D-lui Prof. I. Evian criticjnd totodatátul cele 2 ore a comunicarea a fost prea obositorpentru auditor prea mult pentru o comunicare care trebuefi sintetica

D-sa punctul de vedere al D-lui Prof. Evian careconsiderä §i Clearingul §i Compensatia drept simple acorduritrecatoare de compensare §i de licbidare a comertulinternational.

D-1 accentueazii nu Compensatia nueste sistem de lichidare a ea nu poate fi com-

cu Se poate compara acordurile deClearingurile nu

D-sa face precizari:In vorbirea curenti, se prin clearing modalitatea

sau aranjamentele care tind rezolve deoparte problemade parte tind impiedice creiarea de noi

restantiere. Acordurile de clearing mai ales unde regenerare a unor situatii de anormale

ni§te aranjamente de reglementari obi§nuite.D-sa precizeaza sfera de clearing nu cuprinde

nicidecum, ca o cadrul siu, §i sfera notiunii depensatie cum o explica o sustine d-1 Prof. Evian.

Compensatia trebue fie un sistem alrior. astizi practica sa nu a fost sistematizata, aceastaeste o a guvernantilor care ignoreaza importanta aces-tei comerciale practicând-o totu§i ca unfoarte util sub de speciale.

www.dacoromanica.ro

nu' fie un citrebue studiati §i

rèzultatele sale nu mai la instaurareade cátrecare tinde practica

dauha normal cinstit.trebue prin aju-

torul se 'asigurarea debu§euluiunei prin reglementarea exportului .

nu trebuesc considerate nici ca ocitate de märfuri, in valori declarate.

Deasemeni trebue secompensatiile ca de lichidare a compen-

nu urmiresc decât o reglementare, chiar orga-nizatii, a comertului exterior a sau multo

Deoparte ele tind asperitâtileivite State, de alta parte ele reabilitarea debu-

§i prornovarea exporturilor prin reglementareaturilor comerciale sub formi de reciprocitate relativi,

speciale, eliminând pe din laput natiunii celei mai favorizate.

Inteo ordine de idei Profesor Evian spuneclearingul de cât §i cel de mârfuri dau la un

schimb de mirfuri mijlocirea deci unadevârat troc». (pag. 36).

Dar este oare adevârat? Apoi Oficiile de compensatii ceNu ele presupusele Organe financiare prin inter-

mediul se face plata importatiunilor?A mai spus profesor Evian Economia na-

a creditele benevole de capitaluri cu creditede mârfuri, D-sa considerând astfel arieratele comer-

ciale drept credite de capitaluri pe termen lung (pag. 32).Dar cmn este posibil sâ credem aceasta? Oare

turile României se fac prin intermediul exportatorilor sauprin intermediul importatorilor? Cum considerim arie-ratele comerciale drept credite Da, atunci când Ro-mânia la timp cuponul datoriei sale, s'ar puteadesigur considera eventual intârziere de ca un

Mai mult ori ce pecare Tara face striinatate are un scop bine de-

www.dacoromanica.ro


terminat: ori plata cuponului ori a unei comenzi de armamentori pentru un scop productiv oarecare.

oare Tara dupa urma arieratelormerciale daca ar trebui le dupa le

profesor Evian imprumuturiTerminând critica asupra comunicarii d-lui Pro-

fesor Evian, tot ce am expus fala.Domniilor-voastre au fost de arirea §i precizarea anumitor puncte care confuze, aceastanediminuând importanta §i interesul pe carel'a provocat comnnicarea Domniei sale.

Dem.Dat antevorbitorh, au aratat meritul conferintei

D-lui Evian, eu asociez elogiilor D-lor. La ceiace referlucrarea d-lui Evian, sunt numai câteva de detaliu.

Partea technick o las deoparte, ca §i observaliunile de principiigenerale.

In ceiace prive§te principiile mentinerii politiceitare, pe care le capitolul final astfel la pag. 54 D-saspune:

«Scopul unei politici monetare este stabilizarea medie a«nivelului preturilor interne, unui raport

constant volumul rnijloacelor deinterne, scopul unei politici

«trebue fie mentinerea unui raport constant ni-«velul intern §i nivelul al preturilor, ceiace nu-

paritatea puterii de cumparare».Cu scopul sunt de cord; dar asupra mijloacelor, care-

realizat acest scop, nu mai de acord.Apoi ceva mai departe, la pag. 55:«Din de vedere teoretic este absolut indiferent,.

«daca se recurge una sau la din solutii».dupa face impresia, D-sa con-

funda stabilitatea platilor prin aceia a scbimbului.Din punct de vedere teoretic, s'ar este indiferent,.

dar când ne la modul de aplicare devine mult mai greu.In cazul prim, nivelul

celor internationale, presupune o devalorizare monetara incazul acestei devalorizari, puterea de achizitie se

www.dacoromanica.ro

81 229

quasi-automát. In cel de al doilea caz, o politia de devaluatie,-and dephegte limita, devine un factor de agravare al crizei;chiar urcarea la extrem, pärerea foarte multor

urcarea acestor duce la incalcu-labile, mai mult decât

Cred face o confuzie devalorizare inflatie. Acestlucru s'ar vedea din pasagiul

din de vedere practic, mai ales pentrudebitoare de capitaluri este România, evidentrecomandabilä stabilitatea eursului... cu mai mult

cât lumea a la noi experienta destul de tristi de pe«urma monetare».

aceasta, ar putea apare o analogic, care seintre politica cea a altor State. Deprecierea monetari,.avea drept o acuti, care a influentatpreturile; din perioada dela o deprecieremonetarä, care dupä mine, ar fi fost necesarä, ea ar fi fost,

nu din cauze monetare §i economice, ci din cauza necesitâtilora mentine preturile la un nivel relativ stabil §i de a salva

echilibrul dintre produselor agricole cele industriale.Din tabelele ce posed se preturile au suferit

de aproape 56% §i mai mult continuareacestor politici de deflatie, la extrem, ar fi trebuito oricum a preturilor celorlalteduse ; la cele industriale la

materiilor prime, sunt rnult mai supuse fluctuatiunilora celor fabricate. La materiile fabricate efortul de deflatie

se isbe§te de rigiditate aproape absolutä, ne propunemstabilim vielii. In general, adaptam

la extrema unei crize pomenite, deoarece toates'a putut stabili o a celor agicole.toate cazurile, nici o exceptie, disparitatea este izbitoare,

ceiace dovedegte toate eforturile ar fiFranta Polonia, unde deflatiunea cea mai accen-

s'a avut ca efect o a puterii de cumpirare aclasdor agricole, la un nivel mult inferior, deck acel dinperioada

Mai departe, D-1 Evian, crede România, poate urmaexemplul Angliei (pag. 54-55). România a eroarea

www.dacoromanica.ro

1929, a adoptat un curs de stabilizare, mai deatacela care ar fi fost economice§te indicat.

Am vreau fiu foarte scurt §i de aceia nu voi.face deat obiectii detaliu, asupra operatiunilor de-clearing.

La pag. 14, calif acordul de clearing din 1936 ca un a-cord activ pentru pasiv pentru

La pag. 18 - nu de ce este a§a, din momentce nu ni se o de 44%.

Dr. A. Roceric. la expri-mate de antevorbitorii mei indeplinesc o

subliniez meritul necontestat al conferentiaruluicare a reu§it exprime unei din mijloacele de

actualä. Meritul D-sale este cu maimare cu azi nimeni nu s'a incumetat a scoate lamina zilei o mai sistematizati lucrare acest

In de obiectiunile ridicate de criticile aduse, asu--pra aveam §i eu de facut unele complectOri pe cari an-tecesorii s'au gräbit a le aduce, voi permite pe

Prof. I. Evian ateva chestiuni ce sunt de natura prin ris-punsurile ce complecteze valoroasa comunicarecuti Asociatiei.

1) Intreb, daca nu cumva s'a strecurat vre-otunci la pag. 47 se astfel: «E cazul Belgiei

care de§i s'au modificat acorduriclearing, totu§i institutul nostru de emisiune nu le-a ratificatnki azi». Ce rol are Banca incheerea acordu-rilor de clearing. Are dreptul ratifice acordurile con--ventiunile de clearing, ori pur §i simplu sau expuneprin reprezentantul ei obiectiunile chiar plenul carenegociazä acordul ori conventia? ratificarea conven--

principiile de drept este un atribut exclusiv al Gu-

Cercurile comerciale de grâne din Roteterdam relevaacel port de tranzit care era perpetu aprovizionat cusuficiente de cereale române§ti, de diversemai are. Din - lipsa produselor

pe provoaa comertului de creale olan-

www.dacoromanica.ro

$1

dez, azi se aprovitioneze la pretul mai ridicat cuduse transoceanice, argentiniene special.

I. La 10 Dec. 1935 Cellisen, MinisterulIndustriei §i Navigatiunei raspunde la interpelarea D-luiSchulthnis, Deputat Camera

Din 'acest rispuns se poate constata neincrederea pe caremetodele principiile aplicate de guvernul negocia-tiunile sale comerciale Olanda au rându-rile conducatorilor politicei economice olandeze.

De relevat este acordul de din 10 Febr. 1985 s'adovedit inaplicabil din chiar a zi, §i nici azi nu poate fiaplicat, cercurile oficiale neerlandeze sunt azidumerite de situatie pentru primarile comerciale române-olandeze.

Mai este de relevat de neincredere demirare a prin presa §i marele public. Astfel,graaf» din Amsterdam cu data de 14 Dec. 1935, inspiratdin cercuri oficioase se afirma de actuala situa-

pe care o in cifre ce cruda reali-tate.

Astfel, importul s'a redus 1935 de1934 peste % din cu "peste din valori. Deaseme-nea, excedentul comerciale de '7.736.000 fioriniera primele 10 luni ale anului 1934 s'a redus, epocarespunzatoare anului 1935 1.861.000 fiorini, de

de precednt, luna Oct. 1935 nostru mar-un deficit de 59.000 fiorini - de relevat, fapt petrecut

pentru prima dupa ani.In Olanda grâne a scazut cu 95%, de porumb

7/8, acela de orz 9/10. nu semai importa, iar de oleaginoase a circaimportul de a scazut 50%.

Pródusele noastre petrolifere aurul nostru - o1/5.

Ei bine, aceste cifre elocvente, cari tri-sta a unui compartiment nostru exterior,

anume a comertului român-olandez, precum de acu-ministruThi de Industrie §i Navigalie olandez

www.dacoromanica.ro


nu avem constanta,treb pe D-1 Prof. Evian, caror cauze se si-

Dr. D. Domnul Prof. Evian a reugit ne deaConferinta D-sale o a

bleme a clearingului, compensatiilor indirect a contingen-tarilor. Lucrarea este rezultatul dintre cele

fericite un distins teoretician un ager practician,care a seziseze toate cele vazute traite carieraD-sale ca Secretar General al Ministerului de Industrie

a aluneca asupra problemelor zilnice ce i s'auprezentat, ci adâncindu-se creat astfel un rezervorpuizabil din cele mai perspicace observaliunicare lucrarea D-saIe

Imi permit cu modestia a afirma Conferinta D-luiProf. va ca un ca odamentalá pentru ulterioare de teoretizare aproblemei clearingului, compensatiilor implicit a contin-gentarei. Este reconfortant pentru Economigti de a constata

o de in trucuricurse ce-li la fiecare pas, a putut fi modmagistral de un de un Economist,

daca vreun intrus EconomieiPolitice ar fi putut descoperi acel fir conducator vastaproblema tratata. Lucrarea D-lui Prof. Evian confirtnämai existenta unei de sine statatoare, aceia a Eco-

Politice.de cele zise cu vederile d-lui

Prof. Evian a carui este dupa mine indestructibilaca fond, oricare ar fi criticile ridicate, voi permite oare-cari observaliuni marginale cari sunt intregiri

critici.In lucrarea Sale D-1 Prof. Evian releva

aproape a clearinguluiunei disparitali decursul schimbului

extern forta de cumparare a leului, care pe bazadatelor statistice este atunci Prof. Evianface observatia foarte justa s'a perseverat

disparitate dezastruoas fara a se o armonizare

www.dacoromanica.ro


fie prin scäderea extern al schimbului sau prin ridi-carea interne de cumparare a leului la paritatea

permit a ovatia Romania ca §1 deci u§or inflationistaar fi trebuit mai degrab scada cursul oficial externschirnbului toate riscurile cari le-ar fi comportat deck

la o urcare a forlei de cumpärare a leului,ceeace ar fi adus cu sine o arealelor §i o mai mare reducere a de consumatie amasselor. Pe de parte, prin perseverarea discrepantaamintita, a trebuit inauguram o de prime laportul cerealelor, un fapt analele pen-

care comertul de cereale a pivotul mai solid alarmaturei sale financiare valutare. Am deasemeneasatisfactie notä din conferinta D-lui Prof. Evian D-sa este

fapt contra regimului restrictiilor, dorind o reintoarcerela libertatea care de un

veac a vegheat la enorma a tuturor popoarelor.In observatie a D-lui Prof. Evian

fie ingäcluit a personale privire la con-clearing comenpsatii. Imi reamintesc de a fi

pus acum vreo doi ani Onor. Ministerului de Industriemen, un foarte un caracter foarte generalasupra acestor chestiuni care astfel:

Contingentarea Valuta.

s'a introdus sistemul contingentareiprimul ei obiectiv a reglementarea exportului

portului chip mentinerea unui anumitdent al exportului, sä se garanta plata cuponuluistabilitatea leului. Din nefericire stabilitate a sistemu-lui monctar, de§i a fast realizata din punct de vedereoficial, s'a sacrificii pentru intreagacare economica a mijloace mult maile adequate scopului.

De pretutindeni se contra contingentarei,Televandu-se Prin

cum a fost aplicatä s'a provocat o de neincredere,

www.dacoromanica.ro

234 ECONOMICS 51

de chiar de lumeaun moment la altul se vede ruina,

exportator, importator etc având impresiunea catastrofece i s'ar putea o zi la alta. De cand exista ne-gotul nu a trecut prin catastrofaleca thnpurile de fag. In tot momentul trebue schimbetactica pentru a se acomoda numeroaselor imixtiuniroaselor modifiari introduse uneori intempestiv in

contingentirei acel al devizelor. Toate sistemeleimaginabile de torturi au fost parca asu-pra negustorimei pentru a o tine stare decordare

Am fi de acord toate aceste dacä adevirats'ar fi realizat excedentul exportului asupra importului pentrugarantarea transferului a mentinerei stabiliteileului. Din datele statistice publicate balanla

a devina deficitar, nostru decereale a de a mai fi regulatorul nostrulerior, industria§ii de petrol sunt disperati de pierderile irnenece le cari pot fi demonstrate date de omatematicri, budgetul Statului se resimte el.Deci o serie de menite zdruncine pentru

timp structuri a economiei noastre nationale.Acest sistem de strangulare ar trebui unceas mai devreme. mai puternic §i consolidat edificiu eco-nomic nu poate suporta imixiuni rezultate decatastrofale cum economia româneascri. Libertateanumai libertatea va putea salva ceeace este de salvat. Esteprofund simptomtic faptul ciuda contingentilrei, ciudaxeducerei cuponului datoriei externe, ciuda -compensaliilor

a altor inovalii, de §i ceeace estegray, balanta comercialii, au ajuns a fi deficitare.

aceasta am ajuns la mareamânia poate pericliteze comenul exterior de dragul uneiautarhii improvizate. Pe faptul toate na-;ionale sunt interdependente, România ca eumai mult nu poate deveni o autarhie.

român mereprezentand cauze ode consum suficient5, care asigure un ritm accelerat

internii a bunurilor, el mare majoritate

www.dacoromanica.ro

ECONOM10E SI 235

propriul consmnator al produselorxnuncei sale,o parte relativ foarte a productiei agrare

procesul de a bunurilor, in procesul de formatiunea §i parte nu semai poate plasa in striinitate, din cauza contingentârei, care

represalii atunci cu vommerge la o a economiei nationale, la o

a procesului de formatiune a capitaluluila o zdruncinare a budgetului §i implicit a sistemului nostrumonetar. S'au adus atâtea modificiri contingentirei

politicei de devize rezultate incurajatoare estetimpul se la o inovatie

se cu titlul de la sistemcontingentirei, se nostru ex-

terior iar pentru i pentru plataa cuponului datoriei noastre exportatorii

fie obligati a ceda din devizele aprox. Na-dispunând de rest cum vor crede de cum

va marea lege naturali a

alt sistem ar perpetuarea haosului actual,crearea unor parazitari ai permiselor de import,nimicirea exportului, zdruncinarea budgetului specialsistemul primelor valutare fi ineficace, deoareceprima nu ar atinge dela bursa neagri, care va con-tinua existe ciuda tuturor de a o

timp nu va fi libertate aliilor externe, sistemul valutare mai prezentând

dezavantaj de a confirma mod oficial deprecierealeului.

de acest scurt memoriu am deasemenea apublica o serie de articole ziarul A.B.C. sub titlurile: «Con-tingentarea §i Pauperizarea Wei), «Contingentarea Pierde-rea Debu§eurilor»; restul n'a mai putut apare cauzaparitiei timpurie a ziarului.

a evohiat ceva mai favorabilultimul timp, nu suficient spre a justifica toateimpuse comertului exterior. intoarcere la normal va fi sin-gurul mijloc de a marasmul care se zbate ornenirea.

www.dacoromanica.ro


Nu pot termina a pentrucontributie a D-lui Prof. Evian la elucidarea uneia

cele mai grave cele mai tragice probleme dineconomici

G. D. Pentru ca fiu in nota AsociatieiEconomi§tilor, seria laudelor, prin a spuneam ascultat comunicarea d-lui Evian despre

Compensarie schimburile ;municare §i care unele impor-.tante, nu o comunicare.de o valoaregrabit spunk unii dintre antevorbitorii mei dinteun exces de

In conferentiar ar fi examinat mai dea-proape comerprlui international inticular a european, n'ar fi ajuns probabil la oconcluzie oarecum surprinzatoare, anume: institui-rea clearingului a compensatiei n'ar reprezenta o_tranzitorie raporturile economice internationale, evident

revenirea epocei de liberschim-eu vrea, ca §i d-1 Evian, sii repede

inteo astfel de numai lucrurile stau cu totul altfel.crizei din 1929 a afirmat mai

manifeste razboi toate Statele din lume,din punct de vedere politic social economic; fie-

care Stat, zis national, pue valoarenaturale pe posibil cu propriile mijloace pentru a utiliza

mult fizice §i morale alecaz de nevoie el face apel la capitalurile

intotdeauna intentia le stare deinferioritate de capitalurile nationale. In ceiace prive§teregimul vamal, aceste State nationale au se

tarife vamale prohibitive sau aproape prohibitive,cum cum fac Statele Unite de 1914

tarifele vamale depheau adesea valoarea marfurilorportate cu 200%.

Introducerea generalizarea sistemelor de clearingcompensatie raporturile economice dintre Statele europene,n'au deck perfecteze o stare de fapt. Contrar

Evian, aplicarea se a fi de

www.dacoromanica.ro

ECONOMICE 237

la las la o parte din dis-clearingul, susceptibil de numeroase

functionarea sa §i opresc asupra che6tiuniicompensatiei, ca sistem de de marfuri strainatatea.

pe principiul do ut des, compensatia va permite-economice larg portile multor State na-

sionale ultraprotectioniste, dintre care industrialetendinta desvolte agricultura, iar altele agricole, dar

pe de a se industrializa; unele altele,importe marfuri agricole sau fabricate, exporte

produsele conditii avantagioase §i in cantitatimai mari. Prin sistemul compensatiei, aceste State vor fi aduse-la sentimente mai mai echilibrate. Numai compen--salie va fi la ameliorezepi odusele, standardizeze, in special pe cele agricole,,pentru a fi mai avantajat5 la schimbul strainatatea..Nu este departe nu va aveaindeajuns §1 de calitate ca satisfaca rcpetateale multor State europene industriale sau pe cale de a sedustrializa, dornice de a scurge pe piata fabricatelestimuland astfel un schimb de foarte Este to-tu§i de de consumpietii interne de desvolta-rea centrelor urbane, nu mai deck 10-12din productia sa agricoli; timp ce alte State agricole euro-pene exporta la 50-60% din productia Pentruaceste 10-12% produse agricole exportate, piata na-

toate consecintele ale concurentei interna-devaluând la 50-60% productia sa

pe preturile produselor industriale, fie ele chiar natio-nale, cam la nivel ca de 1929. Nu voi

aici remediul care se impune pentru indreptareaacestei de fapt.

Considerata acest punct de vedere, compensatia cade schimb de marfuri cu va fi, contrarpesimiste ale d-lui Evian, o binefacere pen-

tru ca exportatoare. Anii 1934 1935 pot fica un acest sens. In ei, multe

Tamale prohibitive din vor fi obligate se apiece

www.dacoromanica.ro

238 $1

pentru a intrarea marfurilor res-pective.

Ceiace acum este pe cale se infiptuiaseä, eu amca pe o conceptie de realizat, din 1931,

o a mea intitulata: orientaredeci timp nu vorba, cel putin

la noi, de aplicarea clearingului a compensatiei raportu-rile noastre cu strainatatea.

Evian ar fi seama §i de acéstecomunicarea d-sale, a caracterul de ceva clasic,

critici, ar fi devenit mai complecti, ficând-otimp mai bine intitulaturii sale:

ringul Compensatia internationale».Cred de data aceasta am reu§it fac

Prof. Slivescu fost ministru detele Generale a Economi§tilor din Rbmânia,

se plânge am un sistem al men de a exprima,greu de descifrat, de

Profesor Constant Georgescu: D-1 Profesor Evian areu§it trateze problema compensatiunilor de mirfuri aclearingurilor de mod - dupa cum a fost

In limba de catre Milhaud Jolly.Problema trebuia de cineva mod obieetiv

din a alunecat ultimul timp pe planul politic.Nu voi discuta aspectul tehnic doctrinar al problemei, as.pect care a fost epuizat de profesor Evian; voi margini

prezint câteva aspecte practice aleAnul trecut am o publica sub auspiciile

Asociatiunii noastre, tratând numai problema compensatiilor.Am considerat compensatiile de marfuri ca un mijloc impor-tant ca asiguram celor interesati comertul exterior olibertate aproape complecta, pentru am

933 aceea, adversar al regimului contingentarilor.Profesor Evian ne-a cu deosebita

câteva din avantagiile §i desavantagiile, pe care le prezinta:clearingurile pe de o parte, - compensatiunile

pe de parte.Eu voesc faptul sistenml de

sistemul de compensatiuni sunt privite

www.dacoromanica.ro

239

cercurile interes.ate comertul exterior.Banca este partizana sistemului de clearing §i com-bate compensatiile funeste. Inteo discutiune acumani un fost §i viitor administrator la Banca a Ro-

acesta se arata de clearingurile de pemotivul este decontat la paritatga Nuvedea inconvenientele grave ale clearingului. In acordurile de.clearing importatorii pot fi avantajati, pot importa

le achite imediat. Desavantagiile clearinguluisunt mari pentru exportatorii români. In adevir, expor-

sau suut cu ordinea sau,nu disponibil clearingul român, s'a

mult deck s'a hnportat, cum s'aGermania §i Grecia, sunt expu§i râmâe neplâtiti.

Or, exporturile dimpo-triva, importul. Ele sunt exportatorilor

ei nu imediat valoarea lei afurilor produselor exportate.

Sistemul de clearing socotim nu este compatibilgimul de contingentare, importurilechiar contingentarea. Astfel, un sold inclearingul Stat favoarea României, noi obli-gati din acea acordând importato-rilor chiar supracoti. Compensatiuneaexportul prin primele ce se plâtesc. De asemenea in compen-

avantajul este exportatorii sunt imediat.eram la Ministerul de Industrie secretar general, se prezentaunumeroase cereri de compensatie, dat exporturile stintplâtite imediat, importatorii primescziere. Aceste avantagii se prin faptul compensa-

depun cu anticipatie la o Bancâ, sumele cu-venite exportatorilor, lichidarea exporturilor se facemod automat dela caz la caz, intârziere, pe când clea-ring ei luni sau ani de zile când sunt

Trebue atrag atentiunea din punct de vedereclearingul convine care sunt creditoare, din

cauza capitalurilor imprumutate State, sau care au dedela alte State arierate. Clearingurile urm5resc ca

principal echilibrarea balantei comerciale. debitoare

www.dacoromanica.ro


ca nu are nici un avantaj de pe urmacheerii acordurilor de clearing. Dimpotrivi, clearingulpentru desavantajul balanta ce avemcu o anumit devine prin clearing deficitara, sau ca-zul bun se cum s'a Franta,- aceasta clearingurile volumul aface-rilor §i stanjenesc exporturile. Regimul de compensatiuni afost necesar epoca in care Bancanu acorda prime exportatorilor, mai ales fat dedeficitare.

Profesor Evian a mai ridicat cu perspicacitateproblema monetara, la noi nu a existat ode ansamblu materie. Politica trebuefie cu politica In politicapreturilor a Din s'a ajuns la osituatie stabilizare monetara, cusate se urce continuu. Banca a pornit pi.ciorul sdng chiar din 1932, ultimul aliniat al art. 13din regularnentul devizelor a permis nu numai compen-saliuni de marfuri, dar comepnsatiuni pentru plata arie-ratelor. din compensatiuni au pricinuit evaziunimasive de devize, pentru realitate se plateau numai 50%din datorii, restul devizelor pentru la dis-pozitia celor autorizati faca compensatiuni. A fost o gravieroare deci Banca a admis compensatiuni pentruplata ariératelor, chestiune pe care d-1 profesor Evian n'a tra-tat-o comunicarea Sa. Din cauza unor asemenea speculatiunileul s'a urcat la bursa neagra.

contradictiune in politica de stabilizare a afost s'a practicat de guverne o de bugetara.

se explica stabilizarea leului n'a reu§it.prerdintele nostru, d-1 Victor Slavescu, care a fost ales erimembru Consiliul de al Bancii vareu§i introduca o economica moue-

coordonata. Azi exista 5 cursuri ale leului: cursul oficialdin legea de cursul pentru importurile decursul pentru de marfuri; cursul pentru im-porturi obi§nuite (38% peste cursul oficial); fine,dela bursa neagra. situatiune trebue curmata.

www.dacoromanica.ro

ANAL= SCONOMICE St STATISTICS 241

In concluziune, prof. Evianu cu fan! d-sale a ex-pune problema, §i ample ce avutau reu§it chestiunea clearingurilor asatiilor de marfuri.

D-1 Nu mai repet ce au spus antevorbi-mei, ci asociez mimai elogiilor cari s'au adus D-lui

Evian.Neaparat foarte multe diestiuni de detaliu, care

ar trebui fie discutate; regret nu pot satisface pe D-1Cioriceanu ocup de partea Ar fi imprudentca cu critici asupra unor chestiuni cari nu

care completari poate chiarstructurale.

In ceia ce asupra caridus la criza actualä, d-1 ENian le pune in directa

Cu alte cuvinte, limiteaza stabile§te isvorulacestor procese evenimentul

Am convingerea, dupa aratat in alte ocazii, nua fost singura cauzg, mai ales in chestiunea moue-

criza are mult mai vechiboiul ea s'ar fi produs chiar nu ar fi

ne gasim Cred se ajungeala dânsa acea penurie de devize, din lorhitoare de capitaluri dupa cum se arati la pag. 7.

Pgräsirea etalonului aur de Anglia, nu are dreptmotiv penuria de Nu este perfect adevarat.Din cercetari s'a constatat atätea motive, in special din cauzaconcurenlei americane cred aid fi locul ca

Mai departe la pag. 9 se vorbe§te de clearing bancarclearing contractual. Nu este afirmaOunea

prin clearing sau compensatie, se realiza un echi-al Eu cred nici clearingul nid compens4iile

nu echilibru, ci se face se sause aparilia unui desechilibru.

La pag. 26, se vorbe§te de problema arieratelor comer-ciale; nu cred ele au cauza a acor-durilor clearing, ele apar ca un compliment

de lichidare al nascut acestewww.dacoromanica.ro

ECONOMICE STATISTIC!

acorduri, ele asigurarea amin-tesc, prima de tratare a acestor acorduri Noem-brie 1933 m'am la Buda-Pesta Viena cu d-1 Bach-mann care cerea i se asigure alebului de mârfuri nici de cum a arieratelor. Deci nu eraproblema arieratelor; pe el interesa mentinerea asclimburi de miirfuri.

Tot la pag. 27 pag. 28 trei rânduri unde sevorbe§te de ce ne-au dus acorduri)voi face oarecari Ca am tratat aceste acor-duri in prima epocä pot spune motivul pentru carenoi am introdus restrictia 18 Decembrie 1931 prima legede crearea Oficiului cwnpensaiii din Februarie 1932, a fost

argumentului invocat de ocaziadela Praga. Când m'am am expus

am propus Binciiluarea de mâsuri, in chestiune.

Daci am fi adoptat din Noembrie 1931 controlul devize-nu am fi avut acea formidabili evaziune dela

lui 1931 inceputul lui 1932.arnintesc din timpul tratativelor Banca

a Austriei Ungariei, ne cereau ea fiecareregimul legal din Acolo regimul legalnu se plâteasci; cum la noi regimul legal era se

noi nu fim De aceia a tre-buit, ca urma discutiilor avute, noi un regim

nu Noi aveam un activ, de 5 ori mai marenu puteam recuperâm. A trebuit se

Banca i guvernul ca ceva, un regimlegal restrictiv de Ungaria Austria a leza

s'a ajuns la proect de lege de crea-rea Oficiului de compensalie.

Ma cum a apârut prima lege, din Februarie 1932,nu satisficea total interesele noastre, totu§i am putut opne

argumente limbajului deAustriaci.

Regirnul existent nu ne acoperea suficient decât deastfel la 17 Mai 1932, s'a

prin zis de intereselor econorniei noastre.

www.dacoromanica.ro

ANALELE 5AT1STICE 243

Aceste lucruri, din consideratiuni, nu aupublicate .Profit de ocazie pentru a le aducela pentru a putea aprecia mai bine situatiunea incare ne giseam la epocii politicei noastre restrictive.

D-lui Evian. Prima ce mi se impune,este de a tuturor colegilor pentru eloOile, pe care aubinevoit mi le m5rturisesc sincer, nuteptam, ca lunga suporte de

trebue uitati titulatura subiectu-comunicàrii mi-a fost - mai mult sau mai putin -

libertatea mea de gândire tratare a subiec-tului n'a putut se manifesteze spontan, ci a fost oarecum

constitue rAspunsul, pecare-I dau criticei de Solacolu comunicirii mele,

lipsi concordanta titlul fondul ei: munca nu afost ci am mari greutkti la sistematizareamaterialului cules de mine din practica dea-

literatura asupra acestui subject estefoarte multe lucruri de spus asupra clearingurilor, caretoate, trebuiau canalizate pe firul

tor al comunicârilor din ciclul actual, organizat de ksociatiase dea

nomice, laturei monetare a subiectelor fixate.necesitate m'a determinat nu tratez problemafi Solacolu. D-sa trage - din a doua jumiltate a

comertul international» - concluziami-ar fi incumbat, de a schita perspectivele

international regimul de international.tre care se tinde care clearingul compensatia joaa unrol Eu am nu problema sine amului de international trebuia

mele, ci, privind clearingul compensatia ca mij-loace de a suplini criza vasele comunicante aleculatiei m5rfurilor capitalurilor din comertul internationalnormal, notiunea clearingului, examinez modullui de functionare, rezultatele pe care le-a dat, dacä el apiedicat sau a promovat schimburile comertul international

schitez repercutarea clearingurilor

www.dacoromanica.ro

244 M

asupra politicii monetare. crezut necesar, ca insistconditiunilor speciale economice §i monetare, creiate

noastre de acordurile clearing, care majoritateafost impuse de striinitate,

ales la noi aceste acorduri de clearing sunt prezentatecauza de a penuriei noastre de acierii monetei noastre, am desprindcauze ale acestei situatii.

Mi s'a adus subiectuluia dept de timp corespunzAtor, pe care D-Iar fi vada redus la jumAtate. Am convingefea,

fi redus intinderea comuniari, aceasta fiin detrimentul tratirii subiectului.

socot chiar nu am putut ating alte problemepe care le susciti institutia clearingului. acea-

comunicare ar fi putut fi completati, multe din observa.f5cute de Dumitrescu Constant. Georgescu

n'ar fi scape atentiunii examenului men.Recunosc am in comunicarea

barbarisme, care ar fi putut fi evitate:stint acord D-1 e nc str'äduim acreia o terminologie expresia triunghiu-lare», menitá caracterizeze curentele dece iau na§tere importatori, oficiul de compensatii ex-portatori din cele 2 cari au un acordde clearing, carente care inlocuesc transferul obicinuit de de-vize, expresie apartine, ci dinvolumul publicat Societatea sur lesaccords clearinp, pagina 28. Deoarece terminologiaeconomici, sub raporturi triunghilare se a se

curentele de márfuri de care nu bilaterale,ci au 3 sau multe intrebuin-tarea aceleia§i hicruri diferite, poatepro' oace confuzie de aceia e foarte util ne striduim autiliia o terminologie cat mai putin ambigui. Intitlul 41 a care_a apirut comunicarea.subtitlul economicá a

regim stabilizare efectivi a cursului de schimb»este, impropriu trebue privit ca o scipare dinvedere, prin ce mi-a de

www.dacoromanica.ro


Asociatie, a imprimarea broburii. spre a servi mein-brilor ei la discutiile contradictorii de

D-lui n'abi ea dau alt rgspuns, decât reco-rnandându-i studieze mai atentie partea dinmunicarea mea, referitoare la D-sale.sa. in clearingul de raportul dintre importatorii

exportatorii exportatorii uneiintportatorii dispar, este inexactg.

Raporturile comerciale comerciantii unei §i parte-nerii striiingtate lichidarea plgtilor numai are ei direct; clearingul nu excludereamonedei ca de lichidare a plgtilor inter-national: cl numai transferul devizelor. nu §i

prin ajutorul monedei nationale exportatoriiimportatorii Chiar clearingul de

o licbidare nationalg.Tot atât putin este atiunea D-lui

fi pledat favoarea arieratelor, ca dede capital D-sa nu sensul exact almele: nu am recomandat politica de arie-

rate ca o de urmat, ci dimpotrivg sunt categoricman al eu am vrut fac numai o constatare .anume,a nevoii organice pe care o economia

a credite strAine, nevoie n'a fostpe a acordgrii libere de credite,

a ggsit singur fortat de alimentare cudit al arieratelor. Este o mare deosebire a faceconstatarea aspect pe care-I arieratele a seatribui intentia de a pleda pentru ele. Ar fi

preferabil pentru nu arierate.nu moneda depreciatg nu se lupte

economice financiare, care ne coplebesc, cred stintasentimentul tuturor când fi o

cire pentru omenirea toate piediciletente astgzi calea liberii a

§i se la libertatea a inter-national din trecutul apropiat.

www.dacoromanica.ro


In D-1 abitându-se dela atmosfera de obiec-tivitate pe care strgduit s'o fac respire

mea, cere explicatiunea aprobârii eompensatiei,valoare un miliard lei unui bloc de importatori,trecut, când functionam ca Secretar General al Ministerului

§i Industrie. De§i discutiunile Asociatiei noastrede subiectivitate trebue cu desivar-

§ire, totu§i general - cum) am accentuatmea - operatiunile de pretind

capitaluri mari, motiv pentru care, oriunde se ase-menea operatiuni, ele se fac sau de Stat sau de societititernice capitahrri mari, constituite special acest scop,nu individual, de firme mici, lipsite de capacitate forta

Jordan mi-a adus obiectia, fi confuzietre devalorizare, pe care nu o gNsesc

din nici un pasaj al comunicirii mele nureiese identificarea acestor monetare.am atras atentia asupra legâturii, care trebue existepolitica nivelul preturilor interne, n'am

constitue cauza scâderii cursuluischimb al monedii noastre pe straine. In de ca-zul marilor - Germania, Austria România laputul deceniului trecut - unde a existat o directä

depreciere, nu se poate vorbi de un raportdirect de ele. Nimeni astizi nupoate fi de acord teoria a lui Helfericha practicienilor alâturati lui.

In ordine de idei, nu pot fi de acord nicirerea deprecierea leului este rezultatulpenEatiunilor urcare interne de export sedatore§te deprecierii leului pe pietele Dimpotrivi,deprecierea leului pe pietele strâine se datore§te

nivelul preturilor interne nivelul preturilortionale potrivit paritätii puterii de cumpârare a

Cassel, toate rezervele ce fâcuteprivire la integralitatea ei nivelul ridicat

www.dacoromanica.ro

STATISTICE 247

al interne al produselor noastre de export estezultatul unei politici deflationiste a preturilortara noastri, singura care ar fi trebuit unei

de mentinere a cursului de schimb.mult, compensatiile au agravat disparitatea preturilor decideprecierea valutar5, dar ele nu pot fi cauza originarä aprecierii, ceeace de se confirma §i prin faptul pro-cesul deprecierii valutare a anul 1932, pe candpractica operatiunilor de clearing abia anul 1933.

Trecând la expunerea D-lui Dr. Rottmann, constatde§i ne credinta a reveniriila un regim liberalist, D-sa de a vedeareintronat imediat liberalismul economic; contingentarea §irestricliunile circulatiei libere a eapitalurilor nu pot fi

ca celelalte fi la res-trictiuni, mai ales se are in vedere lipsa deorganizatie noastr5.

In D-lui Dumitrescuafirmatiunea «clearingul de §i de aunttot atât de bune, ca celalt, numai le con-struim mediu propriu cuvenit» §i exprhn con-vingerea, clearingul de este tot de ca §i dea-ringul de §i numai cu disparitia atuturor restrictiunilor, cari azi libera circulatie amirfurilor a capitalurilor pe piala internationala, se vaputea vorbi de progres economici a popoarelor.

pentru permit fac orisire: fost motivele, care m'au determinat

mea cu accentuarea momentului monetarpoliticei noastre monetare. Primul motiv se datoreltede a nu de firul conducator al

de comunicari ce propus Asociatia noastri, potrivita se da o tot atât de mare - ba chiar poate

mai mare - factorului monetar, de celui economic. aldoilea motiv s'a din pâni acum,de a creia un de discutiuni obiectiuni din cele ma:interesante.

www.dacoromanica.ro

248 ANALELE $1 STATISTICS

Aruncarea discutiune a problemei monetare a fost ofeinta concluzia, ce ar fi trebuit poarte maiasupra clearingului; a fost o naa, o spre adiscutiuni asupra unei de probleme de teorie

dintre care teoria puterii demertul international, aga cum ea a fost demai ales cum ea a fost ulterior la punct

bibliografie economick este poate cea mai intere-santi gi de cea mai vie actualitate.

gi observatiunile, aduse formei gi fonduluicomunicrii mele, n'au putut de gi

placuta situatie a aduce cele maicelor ce dat osteneala le forrnuleze asti sear5.

www.dacoromanica.ro

Analele Statistice Şi Economice Revistă Lunară, 19, Nr. 03, Martie, 1936

Documents

Transcript of Analele Statistice Şi Economice Revistă Lunară, 19, Nr. 03, Martie, 1936