septembrie 2005 22 SPIRIT MILITAR MODERN

Cum se comunic` \norganiza]iile militare?Cum se comunic` \n

organiza]iile militare?ANA-RALUCA AVR~MESCUCentrul Militar Jude]ean Arge[Comunicarea influen]eaz` într-un înalt grad organizarea [i

func]ionarea oric`rei organiza]ii. Pentru sistemul militar,comunicarea este o form` esen]ial` de adaptare a organiza]ieila schimb`rile rapide din mediul extern. Procesul sus]inut de

modernizare a armatei a determinat nevoia îmbun`t`]iriiprocesului de comunicare atât în interiorul structurilor militare,

cât [i între acestea [i componentele societ`]ii civile.

Numai pornind de ladiagnosticarea [i rezolvareadeficien]elor comunic`rii

organiza]ionale se poate realiza o interven]iemanagerial` eficient` de prevenire adisfunc]ionalit`]ilor, de ameliorare [idezvoltare a mediului organiza]ional. Într-oprim` faz`, este recomandat` diminuarea [ieliminarea deficien]elor, prin reducereasurselor generatoare ale acestora, dup` carese poate trece la eficientizarea comunic`riipropriu-zise, prin activarea resurselorpoten]iale sau deja existente.

Studii, articole

Chiar dac` institu]ia militar` depuneeforturi sus]inute pentru realizarea uneicomunic`ri organiza]ionale eficiente,multitudinea deficien]elor inerente de tipulblocajului, filtrajului, bruiajului,distorsiunilor îngreuneaz` atingereadezideratului comunica]ional propus [ioblig` la aplicarea unor m`suri energice,prompte [i adecvate de prevenire atuturor acestor neajunsuri.

Blocajul Blocajul Blocajul Blocajul Blocajul schimbului informa]ional apareatunci când comunicarea este întrerupt`complet [i pe durat` nedeterminat`. În

aceast` situa]ie – perceput`, de regul`, caun fenomen negativ extrem –, cei implica]ise mobilizeaz` pentru a o dep`[i [i depuneforturi comune de îndeplinire eficient` aobiectivelor organiza]ionale. Cadrele militaresunt antrenate mental s` g`seasc` cele maibune solu]ii de evitare a blocajelor fluxuluiinforma]ional [i de eliberare a canalelor decomunicare, succesul opera]iilor lor fiind maipresus de orice fel de divergen]e saudisfunc]ionalit`]i de comunicare.

Un alt obstacol al comunic`rii fluente,bruiajulbruiajulbruiajulbruiajulbruiajul, se manifest` prin tulburareapar]ial` [i tranzitorie a schimburilorinforma]ionale, ca urmare a interven]ieinedorite a unor „zgomote” pe canalele detransmitere a datelor.

În aceea[i categorie a factorilorperturbatori ai comunic`rii intr` [i filtrajulfiltrajulfiltrajulfiltrajulfiltrajul,

septembrie 2005 22 SPIRIT MILITAR MODERN

Fo

to:

Fo

to:

Fo

to:

Fo

to:

Fo

to:

C~

T~

LIN

O

VR

EIU

C~

T~

LIN

O

VR

EIU

C~

T~

LIN

O

VR

EIU

C~

T~

LIN

O

VR

EIU

C~

T~

LIN

O

VR

EIU

septembrie 2005 23SPIRIT MILITAR MODERN

Pagina 13Studii, articolecare const` în selectarea voluntar` doar aunor anumite informa]ii fie de c`tre emi]`tor,fie de c`tre receptor. Efectele posibile alefiltrajului ca, spre exemplu, degradareasemnificativ` a comunic`rii, crearea detensiuni [i conflicte în cadrul organiza]ieisunt d`un`toare [i ele trebuie evitate cuconsecven]` pentru a asigura eficien]acomunic`rii în organiza]ie.

Spre deosebire de filtraj, distorsiuniledistorsiuniledistorsiuniledistorsiuniledistorsiunileimplic` deformarea involuntar` a mesajului,cu atât mai mult cu cât verigile intermediarede transmitere a acestuia sunt mainumeroase. G.W. Allport [i J. Postman(1945) au eviden]iat trei tendin]e specificecomunic`rii seriale: tendin]a nivel`rii, prinreducerea num`rului de detalii a mesajelor,tendin]a accentu`rii unor detalii [i cea aasimil`rii, caracterizat` de reconstituireamesajului prin prisma propriilor nevoi,prejudec`]i, atitudini, valori ale celor carecomunic`. Existen]a unei structuri ierarhiceextrem de complexe [i ample predispuneorganiza]ia militar` la confruntarea cudistorsiuni.

Sursele deficien]elor, legate de procesulde comunicare, se pot localiza fie la nivelulemi]`torului, receptorului sau al rela]iei dintreace[tia, fie la nivelul mesajului, canalului detransmitere sau al re]elei de comunicare. Deasemenea, deficien]ele comunica]ionale potavea la baz` o serie de particularit`]i aleorganiza]iei militare, cum ar fi existen]agradelor militare, rigiditatea regulilor [inormelor de rela]ionare, pluralitateaconducerii, lateralitatea comunic`rii,insuficienta sau inoportuna informare,managementul specific al aparen]elor. Nu înultimul rând, un rol important în producereadeficien]elor revine distorsiunilor perceptive.

GGGGGradul militaradul militaradul militaradul militaradul militar poate fi situat în primelerânduri ale listei obstacolelor care potap`rea în calea eficien]ei comunic`rii înorganiza]ia militar`. Pe de o parte,subordona]ii se simt inhiba]i [i nu-[i g`sesccuvintele potrivite sau argumentele necesareatunci când discut` cu superiorii în grad, iarpe de alt` parte ace[tia din urm` tind s`-[imanifeste superioritatea [i s` fie laconiciatunci când poart` un dialog cusubordona]ii. De fapt, existen]a graduluimilitar [i exercitarea unei func]ii de comand`se afl`, mai mult sau mai pu]in, sub influen]aa ceea ce psihologii numesc „sindromulputerii”. Posibilitatea de a comanda un grupde oameni, indiferent de m`rimea lui, poatena[te, uneori, tendin]e autoritare, mentalit`]i„superioare” [i comportamente caracterizatede duritate. În ultim` instan]`, controlul [iinhibarea acestor atitudini sunt dependente[i de nivelul de cultur` [i educa]ie al celui încauz`, care îi permit acestuia s` fac`ajust`rile de rigoare, pentru ca dialogurile

pe care le poart` cu subordona]ii s` nu fieîngr`dite de orgolii sau de manifest`rinejustificate ale superiorit`]ii.

Rigiditatea normelorRigiditatea normelorRigiditatea normelorRigiditatea normelorRigiditatea normelor este un altelement care poate afecta negativcomunicarea în organiza]ia militar`. Aceast`caracteristic` favorizeaz`, de multe ori,circula]ia deficitar` a informa]iilor, prinîntârzierile cauzate de necesitatearespect`rii unui anumit algoritm [i traseu decomunicare a datelor. Astfel este posibil carapoartele s` parcurg` întotdeauna undrum lung [i anevoios pe la toate e[aloaneleunei anumite structuri, conform normelor,chiar dac` acest periplu nu ar fi de fiecaredat` justificat. Acest lucru duce la formalism[i la prelungirea nepermis` a timpului alocatcircula]iei informa]iilor, a lu`rii [iimplement`rii deciziilor [i deci la sc`dereaeficien]ei de informare.

Un alt aspect întâlnit în mediul militar, curepercusiuni negative asupra transmiterii [iprelucr`rii informa]iilor, este reprezentat deplural i tatea conduceri iplural i tatea conduceri iplural i tatea conduceri iplural i tatea conduceri iplural i tatea conduceri i [i subordo-[i subordo-[i subordo-[i subordo-[i subordo-n`riin`riin`riin`riin`rii. Controlarea aceluia[i loc de munc`/activitate sau a unei structuri de c`tre maimulte verigi de comand` poate da na[tereunor conflicte de prestigiu întreconduc`tori sau e[aloane. Canalele decomunicare paralele, multiple, prin carecircul` uneori informa]ii contradictorii,inconsistente [i redundante, ca urmare adisip`rii responsabilit`]ii conduc`torilor/e[aloanelor [i a lipsei de coordonare,deruteaz` subordona]ii în executarea

ordinelor [i afecteaz` eficien]aorganiza]ional`.

Armata [i-a creat o serie de modalit`]i,mai mult sau mai pu]in specifice [i eficiente,de informare a personalului, îns` acestea nusunt f`r` cusur [i eforturile de îmbun`t`]ire,de perfec]ionare a lor sunt binevenite, maiales în cazul acestei institu]ii caracterizate dedorin]a de a-[i optimiza func]ionarea pân` laperfec]iune.

Chiar [i în comunicarea extern` pe careorganiza]ia militar` o desf`[oar` pot ap`reaanumite deficien]e datorate, mai mult saumai pu]in, unor factori de natur` intern`. S`lu`m, de exemplu, cazul tinerilor care seprezint` pentru a fi angaja]i ca militariprofesioni[ti. Ace[tia sunt supu[i unorexamin`ri riguroase din punct de vederemedical, psihologic, al condi]iei fizice [i alcuno[tin]elor de specialitate militar`, îns`dup` ce sunt repartiza]i la locul lor demunc`, într-o anumit` grup` sau pluton,constat` c` au fost informa]i prea pu]indespre organiza]ia militar`, despreproblemele [i preocup`rile ei actuale legatede reform` [i modernizare, despre sarcinilepe care le au de rezolvat. Informa]iilede]inute anterior angaj`rii au mai mult uncaracter general [i neoficial, fiind ob]inutedin surse neautorizate [i adeseori pe c`iocolite, întâmpl`toare. Umplerea golurilorinforma]ionale pe parcurs, din surse oficiale,dar [i prin proprie experien]` se poatedovedi anevoioas` în special pentru militariiprofesioni[ti insuficient motiva]i sau mai pu]incompatibili cu sistemul militar. În aceast`direc]ie, este necesar` intensificareaactivit`]ii de informare a tinerilor, înainte deangajare, nu numai de c`tre unit`]ile

Comandan]ilor le revine sarcina de aasigura permanent informareaoptim` a subordona]ilor.

septembrie 2005 24 SPIRIT MILITAR MODERN

militare, în leg`tur` cu specificul activit`]iifiec`reia, ci [i de c`tre Birourile deRecrutare-Informare care func]ioneaz` încadrul consiliilor jude]ene. Aceste birouri auca obiect de activitate îns`[i informareapoten]ialilor candida]i ai institu]iilor militarede înv`]`mânt – colegii militare, [coli desubofi]eri, [coli de mai[tri militari, academiimilitare – [i asistarea lor în procesul deselec]ie, înc` de la întocmirea dosarului.

Pentru cre[terea eficien]eiorganiza]ionale, armata trebuie s` ]in`seama de necesitatea inform`rii fiec`ruimilitar despre activitatea global` a institu]iei,despre ceea ce se întâmpl` în toatestructurile din care face parte sau cu careinterac]ioneaz` unitatea sau subunitatearespectivului militar.

Informarea preferen]ial` a personaluluicu privire la subiecte de interes general, pecriterii discriminatorii, poate fi d`un`toare,pentru c` permite apari]ia unor fenomenede frustrare sau chiar de competi]ienejustificat` [i d`un`toare pe linia inform`riiîntre diferite persoane [i structuri. Dac`informarea preferen]ial` respect` restric]iileregulamentare de acces la informa]ii,nemul]umirile [i frustr`rile care apar suntreduse ca num`r [i ele sunt generate, înspecial, de necon[tientizarea proprieiimportan]e în lan]ul informa]ional. Dac` îns`apar situa]ii în care sunt „omise” de lainformare persoane care ar fi fostîndrept`]ite s` aib` acces la informa]ii utile,pentru buna desf`[urare activit`]ii lor, atuncise produc fenomenele nedorite de careaminteam.

De aceea, comandan]ilor le revinesarcina de a asigura permanentinformarea optim` a personalului dinsubordine, de a pune la dispozi]iamilitarilor toate informa]iile la care,conform regulilor, au acces, care îiprivesc [i îi ajut` s`-[i îndeplineasc`eficient sarcinile primite. În literaturade specialitate sunt men]ionate maimulte categorii de informare în carefiecare membru al organiza]iei artrebui s` fie implicat, [i anume:informarea opera]ional`, motiva]ionl`,de promovare [i general`, caretrebuie s` fie nu numai suficiente, ci [ioportune.

În cazul în care situa]iaorganiza]iei este bun`, f`r` problemela orizont [i proiectele comandantuluinu prezint` riscul de a suscita opozi]ie,a[a cum se întâmpl` adesea, atuncicomandantul va face uz de întreagasa libertate de expresie. Dac` îns`organiza]ia se afl` într-o situa]ie dificil`sau proiectele comandantului suntdiscutabile, atunci acesta se va folosi

de a[a-numitul limbaj managerial delimbaj managerial delimbaj managerial delimbaj managerial delimbaj managerial delemn lemn lemn lemn lemn pentru a evita reac]iile negative alesubordona]ilor – care ar putea afecta bunafunc]ionare a organiza]iei – [i îi va invita peace[tia la depunerea unui efort sus]inutpentru dep`[irea problemelor [i îndeplinireasarcinilor primite. Prin intermediul limbajuluimanagerial de lemn, comandantul poatetransmite cu u[urin]` informa]ii, nuîntotdeauna perfect conforme cu realitatea,care îl ajut` s`-[i ating` scopurile – spreexemplu, c` organiza]ia este prosper`, c`eventualele dificult`]i care au ap`rut au unimpact minim asupra oamenilor [iorganiza]iei –, s` nu fac` afirma]ii care ar

putea fi infirmate de evolu]ia viitoare aevenimentelor, s` dea impresia c` [tie ce vaurma [i c` toate actele [i deciziile salemanageriale sunt coerente [i conforme cu opolitic` clar determinat`.

Limbajul managerial de lemn poate fifolosit în dou` sensuri de c`tre comandan]i.Pe de o parte, este util în încerc`rile de a-ilini[ti pe subordona]i – uneori, chiar pecomandan]ii în[i[i – [i, pe de alt` parte, esteun instrument eficient de ascundere a lipseide informa]ii, de t`inuire sau deformare aadev`rului în interesul celui care îl utilizeaz`.Un alt scop al limbajului managerial de lemnpoate fi [i motivarea salaria]ilor,persuadarea lor de a participa laîndeplinirea unor sarcini.

Speciali[tii afirm` c` acest tip de limbajeste foarte asem`n`tor cu limbajul politic,comunicarea din organiza]ie fiindasem`n`toare cu cea politic`.Managementul aparen]elor, prin intermediullimbajului de lemn, poate fi momentan sautemporar util, practicat îns` pe perioade mailungi duce la apari]ia sau agravarea unorprobleme din cadrul organiza]iei, lafacilitarea declan[`rii unor situa]ii de criz`.

Circula]ia informa]iei între transmi]`tor [ireceptor în organiza]ia militar`, precum [iîn]elegerea corect` a mesajelor nu suntafectate numai de barierele comunica]ionaleprezentate, ci [i de a[a-numiteledistorsiuni perceptivedistorsiuni perceptivedistorsiuni perceptivedistorsiuni perceptivedistorsiuni perceptive: stereotipul –categorizarea pe baza unor informa]iiincomplete [i incorecte; efectul de halo –prima impresie, pozitiv` sau negativ`,asupra unei persoane duce la evalu`ri,adesea nejustificate, pozitive, respectivnegative ale acelei persoane [i informa]iilorpe care ea le vehiculeaz` afectând, astfel,comunicarea prin distorsionarea realit`]ii;

ap`rarea perceptiv` – apare atunci cândcele afirmate de emi]`tor vin în contradic]iecu propriul set perceptiv al receptorului [i semanifest` prin reac]ii defensive de genul:

Studii, articole

septembrie 2005 SPIRIT MILITAR MODERN

Dialogurile dintre militari trebuie s`fie deschise [i neîngr`dite deorgolii.

septembrie 2005 25SPIRIT MILITAR MODERN

BIBLIOGRAFIErefuz, evitare, protejare, ra]ionalizare.Ap`rarea perceptiv` reprezint` un factorimportant care influen]eaz` modul dereceptare a schimb`rilor [i ideilor noi, amodific`rilor de orice natur` în desf`[urareaactivit`]ilor [i eviden]iaz` mecanismeleconservatoare, iner]iale ale persoanei încauz`; polarizarea percep]iei – tendin]aobi[nuit` de a evalua calit`]ile persoanelor [imesajelor acestora prin aprecieri pozitivesau negative categorice, aflate la extreme,ignorând paleta larg` a tuturor variantelorintermediare.

Ef ic ient izarea comunic`r i iEf ic ient izarea comunic`r i iEf ic ient izarea comunic`r i iEf ic ient izarea comunic`r i iEf ic ient izarea comunic`r i i ,inclusiv în mediul militar, trebuie s` serealizeze la toate cele trei niveluri:individual, al conducerii [i organiza]ional,nu doar prin înl`turarea surselorfenomenelor perturbatoare, ci [i prinmodalit`]i specifice.

Dezvoltarea competen]elor decomunicare, a ascult`rii active [i a empatiei

sunt doar câteva din posibilele direc]ii deoptimizare a comunic`rii la nivel individual,care pot fi incluse în programe speciale deformare [i perfec]ionare profesional` nudoar a viitoarelor cadre militare, ci [i a celorcare activeaz` deja în sistemul militar.

Pe lâng` dezvoltarea acestor abilit`]inecesare [i valoroase, în cazul cadrelormilitare cu func]ii de conducere, programelede dezvoltare profesional` pot folosi pentrueficientizarea comunic`rii la nivelulconducerii [i alte metode, cum ar fi: evitarealimbajului de lemn managerial, politica u[ilordeschise [i a scrisorilor de la angaja]i,prezentarea motivelor care au stat la bazaordinelor, furnizarea frecvent` a feedback-uluiautentic, pozitiv, motivant.

În sfâr[it, la nivel organiza]ional,optimizarea comunic`rii se poate face prinm`suri ca: flexibilizarea circuituluiinforma]ional, utilizarea inteligent` azvonurilor, crearea unui climatcomunica]ional deschis, suportiv,determinarea precis` a necesaruluiinforma]ional [i chiar crearea unui nousistem informa]ional. Modalit`]ile deoptimizare a comunic`rii sunt instrumente

utile pentru schimbarea [i dezvoltareaorganiza]ional` [i pot fi introduse cu u[urin]`în cadrul unor necesare programe deformare, perfec]ionare [i dezvoltareprofesional`.

Studii, articole

Una dintre principalele preocup`riale comandan]ilor este eficientizareacomunic`rii organiza]ionale.

Avr`mescu, Ana Raluca, Aspecte alespecificului comunic`rii în organiza]ia militar`, înPsihologie Aplicat` în mediul militar, EdituraUniversit`]ii Na]ionale de Ap`rare, Bucure[ti, 2005.

Cracsner, Constantin-Edmond, Elemente dePsihologie Militar`, Editura Academiei de ÎnalteStudii Militare, Bucure[ti, 2003.

Mathias R.L., Nica P.C., Rusu C. (coord.),Managementul resurselor umane, EdituraEconomic`, Bucure[ti, 1997.

Ro[ca Constantin, Pandelic` Ionu], Strategii[i politici de personal-Preg`tirea profesioanl` [icariera personalului, Editura Certi, Craiova, 2002.

Slama-Cazacu, Tatiana, Strategemecomunica]ionale [i manipularea, Editura Polirom,Ia[i, 2000.

Vl`sceanu Mihaela, Organiza]ii sicomportament organiza]ional, Editura Polirom,Ia[i, 2003.

Zlate Mielu, Tratat de psihologieorganiza]ional-managerial`, Editura Polirom, Ia[i,2004.