Dezvoltarea Sistem Nervos

Dezvoltarea sistemului nervos central incepe la mijlocul saptamanii a 3-a prin formarea la nivelul ectodermului a placii neurale ( pe partea dorsala a discului embrionar trilaminar, la extremitatea craniala). Pe toata lungimea ei, sub placa neurala se afla notocordul, care functioneaza ca un inductor in procesul de formare a placii neurale ce constituie de fapt primordiul sistemului nervos. Placa neurala se va transforma ulterior in sant neural, marginit de plicile neurale. In lungul plicilor neurale, la jonctiunea neuroectodermala se vor forma crestele neurale.

Plicile neurale se apropie si fuzioneaza pe linia mediana incepand din dreptul somitei a 4-a cervicale transformand santul in tub neural, iar crestele neurale se dispun dorsolateral de el , sub ectoderm. Formarea tubului neural progreseaza in directie craniala si caudala la inceputul saptamanii a 4-a, deasupra tubului ectodermul restabilindu-si continuitatea .

Din partea mijlocie si caudala a tubului neural va lua nastere maduva spinarii iar din partea craniala sistemul nervos central. La extremitati tubule neural ramane deschis prin 2 orificii :neuroporul rostral (se inchide in ziua 25) si neuroporul caudal (se inchide 2 zile mai tarziu-ziua 27).

Crestele neurale se desprind din ectoderm o data cu inchiderea tubului neural si vor forma 2 cordoane longitudinale din care vor lua nastere :

SN autonom (simpatic si parasimpatic)

Ganglionii spinali

Ganglionii senzitivi n.5,7,9,10

Cel.gliale, piamater, arahnoida

Derm si cartilaj fata

Stroma glande (tir, paratir, hip, lacrim, saliv)

Cel. Endocrine (MSR, calcitonina, glucagon, insulina)

Melanocite, odontoblaste, celulele sistemului A.P.U.D (amine precursor uptacke and decarboxilation)

Pricipala caracteristica a celulelor crestelor neurale este posibilitatea de migrare la mari distante si formarea multor entitati anatomice.

La sfrsitul saptamanii a 4-a la nivelul extremitatii cefalice se remarca aparitia fosetei otice (va da nastere labirintului membranos si receptorilor de la nivelul labirintului) si placodei cristalinului.

Dezvoltarea encefalului incepe cu dezvoltarea in partea craniala a celor 3 vezicule cerebrale:

-prozencefal (placoda optica)

-mezencefal

-rombencefal (placoda otica)

Urmeaza apoi aparitia flexurii mezencefalice urmata de flexura cervicala.Astfel ,din tubul neural se vor dezvolta :- Prozencefal-telencefal-emisfere cerebrale, bulb olfactiv, nc caudat, putamen, hipocamp, nc. Amigdaloid. -Diencefal-retina,nervul optic, hipotalamus, epitalamus, talamus, subtalamus, corpi mamilari, epifiza, globus pallidus, neurohipofiza

-Mezencefal-mezencefal

-Rombencefal-metencefal-cerebel

-punte

-mielencefal-bulb

-Maduva spinarii

-Ependimul

-Neuronii motori

-Nevroglia

Creierul uman creste cu o viteza uimitoare in timpul dezvoltarii, astfel incat 250.000 de neuroni sunt adaugati in fiecare minut. La nastere aproape toti neuronii pe care-i va avea creierul sunt deja prezenti. Oricum creierul continua sa creasca cativa ani dupa nastere. L a varsta de 2 ani creierul copilului cantareste aproximativ 85% din greutatea creierului de adult.

Greutatea creierului

VARSTA BARBAT (grame) FEMEIE(grame)

-------- ----------------- -----------------

Nou-nascut 380

360

1 an 970

940

2 ani 1,120

1,040

3 ani 1,270

1,090

10-12 ani 1,440

1,260

19-21 ani 1,450

1,310

56-60 ani 1,370

1,250

81-85 ani 1,310

1,170

DEZVOLTAREA OCHIULUI

Globul ocular este alctuit dintr-o formaiune esenial, fotoreceptoare, reprezentat de retin i dintr-o serie de alte componente care au rolul de a proiecta pe retin imaginile din mediul nconjurtor.

Bulbul ocular este o sfer format din trei membrane concentrice, care delimiteaz un spaiu ocupat de mediile transparente i refringente. Cele trei membrane snt:

membrana fibroas sau sclerotica

membrana vascular sau coroida UVEEA !

membrana intern sau retina

Sclerotica este n cea mai mare parte opac, iar poriunea sa anterioar este transparent i se numete cornee.

Coroida dubleaz faa profund a scleroticii iar anterior formeaz corpul ciliar din care se desprinde o membran fibroas care n dreptul corneei formeaz diafragma ochiului sau irisul.

Retina are structur nervoas

Mediile transparente i refringente snt :

corneea

umoarea apoas n camera anterioar a ochiului

cristalinul o lentil biconvex

umoarea vitroas semilichid care umple cea mai mare parte a camerei posterioare a ochiului

In ziua 28 v.i.u., din pereii laterali ai diencefalului se vor forma pediculii i veziculele optice.Veziculele optice induc n ectoderm formarea placodei cristaloidiene;

n S5 v.i.u., vezicula optic se transform n cup optic, printr-un proces de invaginare, care are loc de jos n sus i dinspre interior spre exterior.Vezicula optic devine cup optic, cu:

o foi extern stratul pigmentar;

o foi intern retina.

Stratul pigmentar este iniial pluristratificat, ulterior unistratificat; pigmentul este

neuromelanina (rezultat n urma oxidrii catecolaminelor n prezena vitaminei A);

Pigmentul devine matur dpdv chimic la vrsta de 1 an; In condiii de hipovitaminoz A (rar, apare n subnutriie), nu se dezvolt normal stratul pigmentar => nu se difereniaz normal retina, deoarece stratul pigmentar induce diferenierea retinei;RETINA ncepe s se diferenieze din S4 din foia intern a cupei optice;

In L5 se vor diferenia celulele cu conuri i bastonae; In L6 este funcional apare reflexul pupilar fotomotor;

La nastere pigmentul din celulele cu conuri este imatur dpdv chimic;

copilul percepe alb-negru i doar umbre;

La sfritul anului 1 din viaa i nceputul anului 2 ncepe s se matureze pigmentul copilul ncepe s sesizeze culoarile.

In hipocalcemie se produc:

dezlipiri congenitale de retin sub form de halouri;

imposibilitatea adaptrii la ntuneric.

astea 2 deoarece ntre stratul pigmentar i retin se afl o anumit concentraie de ioni de Ca++, care determin:

aderarea retinei la stratul pigmentar;

gradul de sensibilitate al celulelor cu bastonae;

rapiditatea adaptrii la ntuneric.

CRISTALINUL :

cupa optic induce n ectoderm placoda cristaloidian, care se transform n foset, apoi n vezicul;

vezicula ptrunde n cupa optic, antrennd mezenchim;

epiteliul anterior al cristalinului se va transforma n epiteliu cubic anterior (ulterior devine transparent);

epiteliul posterior al cristalinului este constituit din celule care devin cilindrice i care vor obstrua n final lumenul veziculei optice; celulele au aspect normal;

devine transparent n L3;

crete prin adugarea de noi celule pe linia ecuatorial;

are fix 2250 celule;

crete pn la 23 ani;

la nivelul su apare cataracta cogenital, care este determinat genetic celulele cristalinului se keratinizeaz; acest proces ncepe de la interior ctre exterior.

COROIDA se formeaz n L3 din mezenchimul aflat la exteriorul cupei optice;

SCLEROTICA se formeaz n L3 din mezenchim; se continu cu dura mater;

formeaz anterior corneea:

iniial, aceasta este format din celule normale;

ulterior, devine transparent.

VITROSUL

primar:

se formeaz din mezenchimul ptruns n cupa optic odat cu cristalinul;

din celulele mezenchimale ale vitrosului primar se vor forma vasele hialoidiene;

vasele hialoidiene:

irig toate formaiunile globului ocular foarte importante!;

asigur nutriia globului ocular pn n L5, cnd ncepe formarea vitrosului secundar.

secundar:

se formeaz n L5 i este format de faa intern a retinei;

comprim vitrosul primar, care ajunge posterior de cristalin, sub forma unei membrane. Limita intervitroas = vitrosul primar comprimat.

PLEOAPELE

sunt pliuri ectodermale;

iniial, sunt n numr de 3;

rmn resturi ale pleoapei a 3-a;

sunt lipite pn n L7;

rolul: meninerea presiunii intraoculare.

MUSCHII EXTRINSECI AI GLOBULUI OCULAR SI GLANDA LACRIMALA

mm. drept extern i oblic superior se dezvolt din:

mugurele maxilar;

mugurele mandibular;

placa precordal (prin migrare de celule).

restul mm. se dezvolt din primele 3 somite cefalice;

glandele lacrimale, sacul lacrimal, canalul lacrimal au origine ectodermal n anul lacrimonazal;

glanda lacrimal este matur n L5; totui, secret abia n L3 postnatal;IRISUL

se formeaz din marginea cupei optice;

celulele rmn pe un singur rnd;

prin alunecare, stratul pigmentar ajunge n spatele retinei;

din celulele retiniene se vor forma mm. netezi ai irisului;

este complet constituit n L6.

pigmentul irisului se matureaz postnatal;

culoarea irisului este dat de cantitatea de pigment.

Corpul ciliar (procese ciliare si muschi ciliari)

Epiteliul corpului ciliar provine din plicaturarea cupei optice , astfel incat stratul extern pigmentat este derivat din stratul pigmentat al retinei iar cel intern din stratul neural retinian al cupei optice, fara a se diferentia insa la acest nivel elemente neuronale.Odata cu plicaturarea cupei optice are loc si invadarea acestor pliuri cu mezenchim ce va da nastere proceselor ciliare =ghemuri vasculare producatoare de umoare apoasa.

Muschii ciliari deriva din mezenchimul ce a invadat cupa optica. Ei au rol in acomodarea vizuala la distanta prin bombarea sau aplatizarea cristalinului.

Glanda lacrimalaSe afla in unghiul supero extern al sacului conjunctival si se dezvolta din cativa muguri ectodermali.Acestia se vor canaliza formand ducte si acini glandulari.Ochii bebelusului sunt suficient de umezi, dar lacrimile cauzate de emotii sunt produse doar de glandele lacrimale, care nu vor intra in functiune inainte de 3 luni, deci pana atunci nu se poate vorbi despre lacrimi. Daca secretiile lacrimale sunt prea abundente sau de culoare galbuie se poate suspecta infundarea canalului lacrimo-nazal ce se poate desfunda singur pana la 5-6 luni sau prin interventie chirurgicala.

PAGE 8