an ae plat 5 Lei, Papii şi misiunile...

Preţul unui 3 număr Lei.

«1 XVIII.-E I L L I I I I Octomvrie 1936 Nr. 42

A B O N A M E N T U L : „ a n 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei I, străinătate . . . 300 Lei

Adresa: „UNIREA POPORULUI*, B l a j , Jud. Târnava-Mică

Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

Primredactor IUL1U MAIOR

ANUNŢURI ŞI RECLAME • e primesc Ia Administraţie ţi ae plate»o : un şir mărunt odată 5 Lei,

a dona ţ i a treia oră 4 Lei.

Papii şi misiunile catolice*) Vicarii, adecă locţiitorii, Domnului din

cetatea Vaticanului care este la Roma, ji-au dat seama în toate timpurile de porunca: „Mergând învăţaţi toate neamurile". Conştii de menirea lor sfântă, ficuta-s'au tuturor de toate, ca lumina şi adevărul să străbată până în cele mai depărtate colţuri ale pământului locuite de suflare omenească.

Dacă vom cerceta istoria, începând \ cel dintâiu corifeu al apostolilor

i până azi, vom găsi lucruri de admirat, vom găsi spirit de jertfă pe toate terenurile, dela cei cari au fost puşi păstori întru păzirea turmei răspândite pe supra-lafa globului şi pentru cari s'a vărsat sângele nevinovat al mielului de pe Ool-

a. Ca să ne convingem, nu trebue să facem cercetări depărtate, ci ajunge a a-rnnca o privire asupra activităţii papilor cari au trăit şi trăesc sub ochii noştri. I" cele ce urmează voiu da câteva date M consideraţiile Cardinalului F. Biondi, afectul Congregaţiei Răspândirii Credinţi publicate în ziarul oficial al Papilor «Osservatore Romano", număr oficial din M a i« a. c., asupra ultimilor cinci papi.

* * Plus al IX ajunge in Catedra sf. Petru

J"inte al multor neamuri. Prima preocupare i l l»te de a avea cât mai buni preoţi pentru ' P»rta sămânţa Evangheliei la fii din depăr-U r 1 , Spre acest scop a fundat la Roma Semi-J?1 Pelru ?! Pavel şi mal multe «Instituţii **iMUre\ in scurt timp misionarii au ajuns ««stabili in insulele împrăştiate prin Ocea-1 Pacific; s'an strecurat şi printre păgânii "Afri c a de mijloc. Ba, nu numai atât, cl şl î Lărlle

d * ghiaţă ale Americei de Nord, I i f a f a i m o ş i l o r . ,•. I n 1844 reintră din nou, după două setea' J , P 0 n i * Şi, spre mirarea lor, au aflat , 0 creştini cari de 200 de ani păstrau în

, , e t ^ cred|nţa catolică şi amintirea Pape]

^ J _____

J ^ h s ă acea descoperire a provocat o nouă ljtoau ?.U m i necă, în 18 Octomvrle, (âeânda-ee colecte ^ou b l . S e r i c i le,pentru misiunile catolice, dăm acest S, , , C n 8 df> un teolog dela Roma, în acest Ioc de

4 1 gazetei.

S^0MA- p to» a T T F V p l â n s ' d e bucurie • a 9 Primit această veste atât de mâugăi-

persecuţie care a ajuns până la vărsarea sângelui între 1867-73. Părintele ceresc a trimis însă lumina păcii şl misiunile şi-au luat avântul for prin harnicii misionari pentru răspândirea Evangheliei, în ţara lui soare răsare.

Ca tată bau, Plus al IX s'a interesat tot aşa şi iscă intr'un mod special de unirea bisericilor în orient: pentru Greci, Ruşi, etc. ca şi pentru noi Românii. Spre acest scop în 1862 a creat o secţiune orientală a „Congregaţiei de Răspândirea Credinţei'.trimiţând şi delegaţi apostolici în Turcia şl America.

Leo XIII a fost uu mare papă misionar. Aici amintesc abia ceva din cele făcute pe câmpul misionar de acest papă nemuritor. Mal întâia s'a ocupat, ca şi înaintaşul său Plus al IX, de unirea bisericilor din orient. A luptat contra sclavajului, tălmăcind învăţătura Domnului despre libertate. A.trimis delegaţi apostolici în India, Statele Unite, Canada, Fillplue, etc. a înfiinţat seminarii pentru băştinaşii din depărtatele ţiri ca să-şi poată forma preoţi din neamul lor. Un mare avânt au luat misiunile şl în Africa, unde s'a ajuns la o aşa însufleţire şi sete după Evanghelie că locuitorii fu-glau în toate părţile de unde venea vestea că este Vreun misionar.

Natural, n'au lipsit nici greutăţile din partea persecutorilor. Vărsări de sânge au fost în Japonia, în Indochina şl în Cores, căutând a distruge cu totul catolicismul. Dar n'au reuşit a face altceva decât să arate încă odată că Iubirea Iul Hrlstos e mal puternică decât moartea şi că „sângele martirilor e sămânţa creştinilor". Şi în China misionarii au avut de suferit mult în anii 1850—19CO prin răscularea „Boxerilor* despre cari eu scrisesem tot în această gazetă în anul trecut. (Nr. din 18 August 1935.

* * * Plas al X a păşit pe urmele înaintaşilor

tăi fundând seminarii, spitale, case pentru «araci orfelinate. Ba a ajuns să înfiinţeze şl o universitate catolică în Shanghai din China. A organizat Cougregegaţla de Răspândire a Cre-dl_ !i îu a ş . fel ca să poată sări In ajutor 1«

, din lumea misionară. I u l a Izbucn i marea nenorocire care a fost ră.bo ui tnZ diu 1914-19, când mlsiunulle au început să tânjească, peutrucă mu ţl preoţi îl fa.t chlemstl de către guvernele lor în pro-

Benedict al XV, în timpul răibolulul mondial n'a putut face mult pentru misiuni, dar vorba: înţeleptul cumpără vara sanie şl iarna car. Aşa şi papa In acelea zile s'a pregătit pentru timpul de apoi. In 1916 a aprobat fundarea „Uniunii misionare a clerului" şl a fundat Institutul Oriental.

La sfârşitul răsbolulni, acelaşpapă a publicat o enciclică, toată pătrunsă de spiritul apostolic, în care arată nevoile mari pentru misiuni. Era un apel către lumea catolică, să ajute misiunile in lumea păgână.

Plus al XI gloriosul papă ce astăzi stă de veghe în cetatea sfântă, a primit încă de mult numele „Papa misiunilor". Şi nu de geaba, căci a dat un avânt răspândirii credinţi! cam istoria n'a mal cunoscut.

Trimis-a scrisori apostolice în diferite părţi ale Iumtf, clarificând Ideea de naţionalism şi catolicism. Consacrat-a însuşi în biserica sf. Petru episcopi Chinezi, Japonez', etc. pentru a-1 trimite în ţările lor. Infl/nfaf-a ticnită (I de Mlsiionologie la marile universităţii din Roma. Infiiuţat-a Colegii — Seminare — pentra nenumărate ţări. E destul să ue amintim că ce grijă ne poartă şi nouă Românilor.

Sf. părinte un s'a mai mulţumit cu puţinele locuri ce Ie avem în diferite coirgli (seminarii) din Roma, ci ue-a ridicat şl nouă o falnică zidire pe o colină din mijlocul cetăţii eterne, îu care tinerii de pe plaiurile Daciei se vor duce îu număr mal mare ca să se adape la izvoarele ştiinţei şi a sfinţeniei şl astfel spiritul roman al bisericii să străbată în casa fiecărui român. Ce să mai zic de Acţiunea Catolică, cea mal mare operă a lui Plus al XI, care formează în lumea întreagă cel mai puternic zid de apărare contra comunismului, păgânismului şl ateismului, curentele periculoase.

Şl munca nu rămâne nerâsplăfltâ. Sămânţa aruncată nu rămâne fără rod. Statisticele dovedesc. In Japonia, unde acum 70 de ani nu se cunoştea ulei uu catolic acum sunt peste 100.000. In Corea, unde erau abia câţiva, acum sunt 150.000. In China dela 300.000 au ajuns la 1.800.000. In Indochina cu toate persecuţiile, numărul creştinilor dela 500.000, trece de 1.400.000. In India, Ceylon şl Birmania, In 50 de ani, dela un milion a crescut la patru milioane. Acelaş lucru s'a petrecut In Australia, Noua Zelanda şi celelalte Insule împrăştiate prin Oceanul Pacific. In Madagascar unde primii ralsionas! s'an aşezat în 1861 catolicii ating cifra de un milion. In sfârşit în Africa păgână — de mijloc şl sud — unde catolicii în 1887 abia erau in număr de 80.000, astăzi trec peste patru milioane.

Sunt cifre cari grăiesc dela sine şl earl

Pag. 2

68 măresc In flecare zi. Ia fiecare moment o rază de Inmină din cetatea sf. Petra străbate In colţurile cele mai Îndepărtate ale pământului. Pe străzile Romei neîncetat întâlneşti preoţi, călugări, călugăriţe cari se duc in Mc-xico, China ori Japonia ca să vestească pe Hristos, s î sufere pentru El şi, dacă-i de lipsă, să moară pentru El. Surorile sf. Vincenţlu de Paula şi Carmelltanele se duc să fundeze şcoli şl spitale în toate centrele lumii, ajutând pe neputincioşi.

Aceste sunt armele minunate ale papilor dela Roma cari an mâini de a se îngriji de toate mizeriile, o limbă de a învăţa pe toţi neştiutorii şi o Inimă ca să îndulcească toate amărăciunile.

O mărturisesc aceasta mii de glasuri de pe întreg rotogolul pământului: cei din Africa Anam, Corea ca şi din R j n î a U . Aa s p a s o ş o_spun neîncetat bolnavii cari au fost sub îngrijirea călugăriţelor noastre dela spitalele din Aiud, Gîoaglu, Craiovansi Reghin. O ştia prea bine, cari an fost prlsonlerl îa Italia, în timpul răsboiului mondial, şl cari în urma rănilor primite pe front au fost duşi In spitale sub îngrijirea călugăriţelor Italiene. Ca câtă însufleţire şf cu câtă recunoştinţă îmi povestea despre aceasta un înflăcărat român şl un creştin catolic în toată puterea cuvântului de pe valea Mareşalul — ioan Silvaş — cititor si „UalrU Poporului", care a stat în Italia 18 luni, şi care a rămas uimit de atâta bunătate şi iubire cu cari surorile italiene tratau pe bolnavi din orice parte, de orice naţiune şi de orice boată.

* * *

; Âsta-i opera, munca papilor. Binefacere pe toată linia. Natural cu multe şi mari greutăţi. Căci se recer cheltuieli e-horme. De aceea acum, când suntem în preajma. „Duminecii Misionare", când se face apel la întreagă lumea creştină, ca de bună voie şi din dragă inimă să întindă mâna fraţilor ce -zac întru întune-

P O P O R U L U I

recul neştiinţei, — să ajutăm şi noi misiunile bisericii prin rugăciunile ce le vom face şi prin banii pe cari îi vom da în ziua colectei, după puterile noastre. Laudă se cuvine parohiei Căşeiu care în anul trecut a răspuns cu suma de circa 4 5 0 0 Lei. Să dăm din tot sufletul nostru, fiind siguri că Isus Hristos ne va răsplăti însutit.

Roma Clericul Alexandru T o d e a

-Si-42

Foiţa „UNIRII POPORULUI" w n n i H i u i i i i i i i i i a n i i i i H i i i i H i u i i i i i i i i i ^

Către JULaiea D o m n u l u i Din ironu-ţi sfânt, Jos spre pământ, O preacurată să priveşti, Şi'n mita ta, Tu nu uita Ca haruri si ne împărţeşti.

Căci Cel de Sus Pe veci te-a pus Ca mama noastră tu să fii, Şi în nevoi, Cu drag de noi, Să ie'ngrijeşti ca de copii.

Cu legământ, ; C Cu jurământ, ' C . ' ~ ~ :

Noi ţie toţi ne consfinţim, Ai tăi să fim

v~ Ori când voim, t • r* ; Şi'n veci să nu ne despărţim.

i Pe.Dumneseu, In cer mereu, CuMne toţi să l lăudăm, Şi fericiţi, Nedespărţiţi, In veci să-l binecuvântăm. ., '

P . Ioaif Tălm&eel După revista „Viata* din Săbâoani-Roniaa.

Şi mintea sănătoasă e împotriva divorfului

Nu numai sfânta Scriptură şi sfinţii Părinţi sunt împotriva divorţului, ci şi mintea sănătoasă.

Dacă sf. taină a căsătoriei s'ar putea desface, oamenii ar tace ceeace au făcut ceî din Rusia bolşevică: s'ar despărţi cât zici şi ar încheia in fiecare an, ba chiar lunar şi săptămânal alta şi altă căsătorie. In Bolşevicia aşa au făcut. Au introdus libertatea dragostei şi au uşurat divorţul de aşa, încât era deajuns să te duci la oficiul stării civile şi săi spui că-ţi urăşti nevasta ori că nu mai poţi trăi cu ea, şi a doua zi erai despărţit. In urma acestei legi, oamenii şi-au tăcut de cap. Au fost ticăloşi cari se însurau de câte 20—30 de ori la an şi iarăşi ticăloase cari divorţau tot la o săptămână două. înşişi bolşevicii au rămas îngroziţi de urmările acestui desfrâu şi, anul trecut, au Introdus divorţul cam în forma cum e la noi, cel

mult cu ceva mai uşorat. Va să zică K şevicii au revenit la legile noastre H câţiva ani de rătăcire îngrozitoare' P â

In schimb, ce minunată e câsăt în biserica noastră! Omul ş t i e că nu sapa şi lopata îi poate despărţi deolaî? prin urmare soţii de căsătorie se socot bine înainte de a se lua. Preotul, dacă după inima lui Hristos, îi chiamă pe miri \ sine, le arată părţile bune şi rele ale tr iului împreună, îi ispiteşte dacă nu CumJ" se căsătoresc din interes ori din silă şi 1* pune în vedere să fie cât se poate d prevăzători. Apoi îi vesteşte în trei dumf neci dup'olaîtă şi-i roagă pe toţi credincioşii să-i descopere piedecile cari ar fi între ei. In forma aceasta nu se întâmpla atâtea nenorociri în căsătorie.

Dacă se poate desface căsătoria, bărbatul se trezeşte într'o bună zi că-1 pa. răseşte soţia şi se mută la altul, iară el care şi-a pus toată nădejdea în soţie-sa' rămâne batjocorit şi singur, un neom. Iar soţia, de altă parte, se poate trezi într'o buna zi alungată dela casă, dupăce şi-a jertfit ceeace e mai scum, verguria. Şi unul şi altul e nenorocit, ori, în cazul cel mai bun, unul dintre ei. — In schimb in biserica noastră, unde nu se admite divorţul, soţii de căsătorie ştiu bine că totul e zadarnic, căsătoria lor e legată în ce-riuri, oamenii n'o pot desface, deci nici unul dintre soţi nu-şi bate joc de celalalt, cu atât mai ales că, chiar despărţindu-se de pat şi de masă, nu se mai pot recăsători, nici odată, nici odată, decât după moartea soţului sau a soţiei.

Ştiind lumea modernă că se poate divorţa, îndatăce se sfădesc una bună, îşi aruncă vorba: >apoi ne vom despărţi,vom di vor ţa«, şi astfel nu-şi iartă unul altuia vătămările. La cea mai mică supărare, se gândesc la divorţ şi nici că le pasă sase înfrâne şi să se împace. Măcarcă de câte ori nu ajunge omul în ceartă şi la neplăceri cu soţia sa! Dacă ştie că nu pot

Dela Lourdes la Fatima — Arătările minunate ale Sfintei Fecioare —

Şt. B . D r a g u (Continuare)

Faima despre micul orăssl Fatima ss răspândi foarte repede în toată Portugalia, laeât, nimeni pe pământ au ar fi putut opri potopul de lume să visă la acest loc sfânt. Totuşi, puterile iadului încearcă să i a ldase assas t l manifestare de crediaţ l . Câţiva inşi orbiţi de patimă şi nesăbuiţi, o adunătură de ticăloşi, îa Iuaa Februarie 1922, au dărâmat eu dinamită, misa căsuţă de închinare, ridi-«stă- Ea cinstea sf. Fecioare de Fatima de credincioşii cari au osrc . ta t aeel loc. Pria o grij i a lui Dumaezeu, icoana sf. Fecioare a fost luată de asoio câtva timp taaiate. Puterea lumească a dat şi ea mână de ajutor la toate

I na«Itirile răutăcioase. Pâaâ câad i- t '« î K -| fundat, spre ruşinea ei. Căci, îa faţa unei mul

ţimi, care îşi bătea joc de râvna fără seamă eu eare lucra puterea civili, . a r e susţiaea că toate manifestaţiile de crediaţă d.la Fatima sunt mai mult sau mai puţin potrivnice Statului toată lumea a rămas foarte nemulţumită ştiind' să totul era aumai pentru religie. Şi î a \ t â t a ' a fost de pornită lumea îacât cu preţul S «hiar, a aluag. t paza, pu.ă de puterea «Tv'â f ă r i ^ ' ! m P r ă , t i a 1 U m M d e U ^ « " c u ară

Lucrurile, fără anumite abateri se d e . " f « r - a în l iaişt . ş i tâ .ere. P u t . ™ " i

ccascS, v izâad faptele ce ss petreceau la „Cova da Iria" au departe da F.tima, timp ds 4 ani (dala 1917 pâaă Ia 1921), a JIsst sfi lus rs sfânta arătare s ingur i . Ba mai mult. ea s'a împotrivit la toate st iruinţele, ce i-»'an făcut ds atâţia iaji, din toate clasele de oameni, spre a lua oarecari măsuri asupra ta-tâmplarilor dia F i t ima s atât ds important® -şi prin ele însăşi şi în u rmir i l e lor.

Cardinalul şi patriarhul din L?s abona (capitala Portugaliei) , Mtndes Bslo, a oprit »r«o-ţimsa de a încuraja san da a se amesteea la vr'o manifestaţie religioasă dela Fatima. A« fost chiar mulţi preoţi eari dela început fu» potrivnici Ia ceeace se petrecea la FatiB» crezând, eâ acolo e vorba de o nălucire »« de vr 'o înşelăciune, eari puteau să P» 6 , °"" iască foarte mult rău religiunii. Ba, misi putori — cari s'au învrednicit a vedea P« ' Fecioară, — fugiau ds preoţii cari « l u t a 0

| | 0

vorbeassă cu ei, pentrueă îndeobşte eipu* întrebări viclene şi-şi băteau joc de .

Dară, totuşi, îa 1922 puterea biserica»» , . ? — * . eia«'

a judecat de b ias să rupă tăcerea « u

«>i. Cu această dată s'a îngăduit v«B« ' pubica a Doamnei Noastre Ia „Covs da Ii»

Iasă Biserica şi-a păstrat d r ep tu l*» » * •unţa judecata ultimă asupra firi» » r „ şi asupra obârşiei întâmplărilor « i » » 8 * a . au avut loc în OJtomvrie 1917, t * 9 9 - ^ supra vindecări lor minunate puse f* l%

iatrepuaerii Doamnei Noastre d» Fan acelaş timp s*a format o «omisi», car î iercdinţată de a face o aaehetă p

mai rabdă, se mai ceartă şi t e Jmp a c ă- D a c ă î n s ă ş t i u c ă e ljberă «oară calea divorţului, rămân bosum-

f e urmă merg la un advocat, şi, Jâteva lnni, sunt divorţaţi gata.

Căsătoria are de scop, între altele, şi c a să servească de mijloc în contra

'Inilor s a u ^potriva boldurilor tru - înezeu aşa a întocmit trupul fe-

bărbatul să nu-şi poată împlini jeauna poftele sale. In Rusia Sovietică <ia Întâmplat sate de mii de divorţuri din

s aceasta. Bărbatul a declarat simulate că femeia lui nu i-a împlinit

iofta. acesta a fost motiv îndestulitor a judecătorul să-i divorţeze. Nu aşa în casatori'3 creştină. Aici bărbatul ştie că a.ci împlini poftele trupeşti afară de cisâtorie, e păcat de moarte şi prin „mare se împacă cu situaţia, iar jjamnezea ajută încât mai târziu nu mai sufere din pricina aceasta.

Iaainte cu 30—40 ani era adevărată raritate câte un divorţ. îmi aduc aminte CS pe când eram copil, odată a venit tata acasă şi cu mare mirare i-a.povestit mamei că cutare pereche a fost divorţată. Şi ce s'a mai mirat mama şi cum nu-şi putea închipui vieaţa după divorţ! De a-

! tunel s'au schimbat lucrurile îngrozitor, aşa câ astăzi divorţurile sunt lucruri de toate zilele.

Divorţul se practică mai ales în ţările protestante. In Irlanda curat catolică se vine tot ia câte 4000 de căsătorii un divorţ, în Austria tot la 240 căsătorii, fiindcă sunt şi protestanţi în ţară, in Prusia protestantă tot la 64 de căsătorii, In Saxonia curat protestantă tot la 33, în Elveţia, care este leagănul protestantismului, tot la 28, iar In America de Nord, unde divorţul se poate face în câteva zile, tot la 7 căsătorii câte un divorţ.

Dragostea este dela firea ei veşnică, «el puţin adevărata dragoste. Când îl ta-

«^ire: .totdeaun? vesn£ C u

Poate închipui lucrul alSl Q - N Î , V U ,8E

după legile ril ,Z • e 1 , $ c â n d coI°, c f e l f - ţ - f f r a s '"u i ori ani, Ş 1 a p o i v i n e a J t a

»Un dor se duce, altul vine, fci vei mta că te-am iubite,

dupăcum spune o cântare veche. Cele mai grozave urmări le are di

vorţul pentru femeie. Ea e astfel alcătuită de către Dumnezeu încât sufere grozav pe urma divorţului. Nu numai că şi-a pierdut verguria, ci poate şi frumuseţea şi sănătatea, rămâne de multe aşa că ori pe uliţele oamenilor, asemenea unei zdrenţe pe care o aruncă şi unul şi altul cu piciorul. Ea şi-a dat tot ee a avut mai scump, ca pe urmă să rămână de ruşinea şi batjocura oamenilor.

Iar copiii, o săracii, vai şi amar de capul lori Nu mai au tată ori mamă, iar dacă prin o nouă căsătorie le vine un nou tată ori mamă, acela nu mai e tată ci maşter, iar mama cea nouă şi mai maşteră, şl încă de cele rele. Mai mult, ori unul ori altul dintre maşteri îi opresc şi ca să salute pe fostul lor părinte dacă-1 întâlnesc pe stradă. Iar bieţii copii trebue să asculte. Ce să facă? Să ferească Dumnezeul

Pe urma divorţului pierde insă chiar şi statul, fiindcă temelia statului e casa familiară, e căsătoria, care dacă se dis-tramă, se strică însăşi temelia statului. Teodor Roosevelt, fost preşedinte al Statelor Unite spunea: »Uşurătatea divorţurilor este nimicirea poporului, este blăstămul societăţii*.

Dar, ceeace e mai trist, soţii divorţaţi, după câţiva ani de căsătorie a doua, se urăsc de soţi* cei noi şi le pare rău de pasul făcut, mai ales când observă că

Pag. 3

a doua şi a treia căsătorie este mult mai proastă decât cea dintâi, şi nu odată s'a întâmplat că au revenit la soţul sau soţia cea dintâi.

Aşadară până şi mintea sănătoasă se împotriveşte divorţului, iară urmările lui sunt deadreptul îngrozitoare.

P ă r i n t e l e lu l lu

Consacrarea P. Sf. Sale Episcopul Lugojului

Aşa după cum am anunţat într'un număr trecut al gazetei, consacrarea P. Sf. Sale E-piscopul Dr. loan Bălan al Lugojului se va face duminecă, în 18 I. c. In ziua amintită dimineaţa Ia ora 8'/ 2 , va începe sf. liturghie arhierească slujită de mare sobor de preoţi în frunte cu l.P.Sf. Sa Mitropolitul Alexandru, P. Sf. Lor Episcopul Vaier Iu al Orâzll şl lullu al Clujului.

înainte de sf. slujbă, se va face procesiune dela castelul mitropolitan la catedrală. La consacrare va fl reprezentat înaltul Guvern, celelalte Dieceze unite precum şl o mulţime de personalităţi de seamă cari şl-au anunţat sosirea.

Duminecă 18 Octomvrie

Ziua misionară In această zi, în toate bisericile se adună

milă, care se va trimite călugărilor cari,' prin ţări îndepărtate, se ostenesc pentru aducerea păgânilor la religia creştină. îndemnul.nostru nu poate fi decSt: daţi cu inimă largă, din dragoste pentru sufletele ce se vorjUntoarce la lumina cea adevărată datorită milei noastre. Daţi, căci Dumnezeu vă va răsplăti.

Iubiri cetitori! Nu uitat;! să trimiteţi preţui

abonamentului la foaie!

autorii dsmai de credinţă şi de a assnîta tfriria oamenilor pricepuţi asupra celor ee »'«« "«trecut.

I" Biserica lui Hristos lucrurile merg '"«•t dar sigur. Aţa şi cu comisia iaeisdin-I* cu cercetarea întâmplărilor dela Fatima, M Inara foarte încet st cn multă Mgare de "«o*, pentru a îngădui faptelor şi timpului • frcă lumină in chsst iuae. Abia doar, în 14 %ilie 1930, şi-a terminat ea lucrările. Epis-'9mi de Leiria, Ia rândul său, cercetă eu '«««untul raportul făcut de comisie, I» tn

13 Oct. 1930 — in al 13-lea an al prăsnuirii 'Wdin urmă arătări, —Excelenţa Sa pu-r'ici *» toata sa oficială o epistolă pasto-*• f« care vorbeşte despre veneraţia ce wie să i . s e dea Doamnei Noastre de

8«Wa, declarând în mod oficios: «a* 1 ' C d a r ă t ă r i l e d e l a ' C o r a d a I r i a " ţpre cari vorbesc copilaşii sunt demne

a- Cd! veneraţia faţă de Doamna Noa-'/lci0

de F a t i m a e s t e tngăduită în chip

,],„ Aeeastâ «Epistolă pastorală - «st* cont-£ * * ^ ' " " " o a s l , a ceeaee s'a ImtUnit „J 8 t D îapiBgsrea tainici, sub farmeeul e l -

ţj 8 ' « putut resista al Fatimai. lob, i * e e I moment, nimeni an se mai !•-I adevârâtatsa ară t i r i lor . Ntmăiul pe-

C 8 , 8 Î O r e " ? t e * P« *« «•

m i B i ,f 13 J r , a « * au se poate tâleui - îa ziua de C* ,U 1 9 2 8 ' l a Picioarele sf. Fecioare de

1 B l a »« foit deodată de faţă 300.000 de

persoanei Uade mai există în lumea Intretgi, altarul care să mai întrunească atâta mulţime de lume?! Şi acest lucra e cu atât mai important eu eât as gândim eâ Portugalia e o ţărişoară car® n'are decât 7 milioane locuitori, fi eă Fatima se găseşte Intr'o regiune pustie, unde psntru a merge trebue făcut o călătorie de posăinţă adevărată. — Când se merge ia Lourdes (local unde s'a arătat sf. Faeioară ln 1850 In Franţa), călătoria e tihnită fi plăcută, iară regiunea • frumoasă si plăcută ochilor. - Când însă se merge Ia Fatims, trebue făcute mari jertfe pentru a se mulţumi cu o regiune pustie şi sărăcăcioasă.

Dar Iaainte chiar da „Epistola Pastorală , faima Fatimsi a trecut peste hotarele Por tu galiei. In cetatea Romei «a dobândi dreptul de cetăţenie îacă din 1928. Ia marele ziar din Roma „L'Osservatore Romano" adeseori se făcea tndeobtt* cunoscut noutăţii* ce se petreceau f'Vitima Mai ales, oâad în 1928 au vizitat ^ mulţime de300000 de mii de persoane, această gazstâ a l . ihmat

intrtnl ia cinstea Fatlmei. P 5 S , l 1 9 9 î a S « m i » a r u l p o r t u g h . z d i n R o m a S ' a deschis o capelă în onoarea . ^ F e c i o a r e L Fatima. Isoans Preacuratei Mame, *ş*xM fn a m t «caş de închinare, . f o s t b.n.cuvân-L de însuşi sfântul Părinte Papa, care a tată de » " u * r u g g e i u n e în faţa icoanei rămas mult timp » " * ; 0 1

% i b u a s t a t f . Tot — risaftadea sumai dragoste şi >UB«»» .

Noastră de Fatims, un chip pentru ei şi altul pentru cei de acasă. In felul acesta Marele Păstor al Bisericii lui Hristos, lisa să se înţeleagă că ţine de adevărat ceeaee s'a petrecut la Fatima.

Nu trebue uitat nici aceea, că infr'una din marile şcoli din Roma (Institutul Biblie) un foarte înţălept eăluglr portughez, unul dintre cei mai de valoare dela acea şaoalt, a ţinut o Iusgl cuvântare asupra faptelor dela Fatima. Printre cei cari erau de faţă s'au putut vedea mulţi dintre marii sfetnici ai Papii (cardinali), apoi mulţi slujbaşi dela Curtea Papii, profesori, bărbaţi de Stat şi teologi dela şcolile din Roma.

începând de atunei, veneraţia ci t re sfânta Măria, Doamna Noastră de Fatima, s'a desvol-Ut tot mai mult. P« deasupra, se înmulţesc din zi îa zi tot mai mult altarele ee se ridică cam peste tot ia ciostea El.

Aşa de pildă în Germania, mulţumită ca-noniculai Fischsr, Fatima e foarte cunoscută şi altarul ln cinstea Preacuraţi i e mai mult căutat. Iar foaia săptlmânală ce iasă la Fatima Voz de Fatima" e istotdnauna publicată în

traducere In limba geimină. Toate cărţile, toate scrierile, toate cuvântlrile asupra Fa-timeitreo foarte rspade şi se îamulţeso mereu şi catolicii din Germania nu simt decât o sin-, gură durere: „eă Fatima e prea departe*.

Deaismanea e cunoscut acest Ioc de întărire sufletească tn Spania, a cărui fii din Biserica lui Hristos nu eunoic osteneală şigreu-ate şi se duc in marc număr Ia altarul Prea-

Pag. 4 U N I R E A P O P O R U L D I

Drum de apostolie I . P . Sf. Mitropolit Alexandru î n t r e credincioşii corn. Dâmb, ( j u d « C l u $

unde sf inţeşte lăcaş Domnului

cununare a strădaniei credincioşilor săi şi un îndemn spre mai mult. Răspunde

In ziua de 11 Oct. 1936, credinoioşii comunei Dâmb jud. Oluj au avut fericirea de-a avea în mijlocul lor pe înaltul Păstor / . P. S. Dr. Alexandru Nico-lescu Mitropolitul Blajului. A fost primul drum pe care I. P. S. Sa îl faoe după înscăunarea ca Mitropolit deAlbalulia şi Făgăraş, mergând ca să sfinţească lăcaş Domnului spre bucuria sufletelor şi mărirea împăratului Cerurilor.

Sfinţirea bisericii din Dâmb, din partea I. P. S. Sale a înorestat o bucurie şi o însufleţire neştearsă în inimile credincioşilor acelei parohii şi a dat un imbold de înălţare sufletească tuturor credincioşilor de pe Câmpie.

I. P. 8. Sa a plecat delaBlaj, sâmbătă în 10 Oot. însoţit de Rvs. canonic Joan Moldovan, de Cî. Dr. loan Cristea, secretar mitropolitan şi de clericul Gheorghe Ignat care a făcut serviciul de cantor. In gara Şărmaş I. P. S. a fost primit cu multă însufleţire de popor numeros. Şcoala primară din loc ii cânta ,1a mulţi ani", înmâaându-i un frumos buchet de flori D. notar Ptnteâ aţinut o cuvântare. In gara Şărmăşel, unde s'a coborît, I. P. S. Sa e întâmpinat din partea păr. protopop Stupineanu împreună cu preoţii din jur şi multă lume inteleotuală. Au vorbit păr. protopop Stupineanu şi d. primpretor Bun-gârdeanu.

Părintele protopop îşi exprimă bucuria că, I. P. S. Sa descinde pentru prima oră pe Câmpie spre bucuria sufletelor cari îl aşteptau cu mult dor.

Dela gară până la Dâmb, I. P. S. e însoţit de părintele protopop şi preoţii din jur, iar tn comună e aşteptat de popor, oare îl întâmpină cu prapori în frunte, iar în uşa bisericii ce se înalţă maestoasă deasupra comunei, părintele Şărmăsan, preotul local, îmbrăcat în odăjdii îi urează bun sosit înaltului Ierarh spunând că prezenţa Sa e o în

suratei dela Fatima. Aşa de pildă ÎB 1935 ta-suşi Episcopul dia Madrid (capitala Spassisi) a «onâus la acest loo ales pelerinajul tinerimii catolice spasùole. ^

Chiar şi Franţa, care, de 78 ds aii are la ea acasă asel loo însemnat uads se fae şi astăzi minuni mari : Lourdes, totuşi, fără şovăială, aleargă să aducă e tatar i de laudă fi mulţumită Mamei Noastre ds Fatima.

Şi cine ar c r s d t eă ehiar şi îa Rusia (U-craina) şi în Brazilia (America de Sud) sf. Fecioară ds Fatima e cunoscută, iar crediaeioaii «vlavioşiii înalţă rugăciuni farbinţi?

In ss urte cuvinte trebue spus, că oehii lumii sunt întorşi spre sf. Fecioară, sare a învrednicit eu arătările ei minunate orăşelul Fatima. Şl pe tot dreptul, fiindcă aeest loc binecuvântat trsbue să fi* spre ridicarea şi întoarcerea la caile cele bune a lumii întregi. Daoarece cuvintele Preacuratei , de a ne pocăi si de a ne ruga, trebue să ocrotească lumea ea să mangila pe cai slabi, să îndrepta Ş B eci rătăciţi şi si in tăreatsă în fapte alese şi erett ine pe cei buni. Iată de ca arc lumea lipsi in zilele cari trăim.

î. P. S. Sa că a venit ca să aducă pace în suflete şi binecuvântarea Sa arhierească peste munoa depusă.

Dela biserică se face plecarea la casa parohială, iar la ora 17 se începe Inseratul împreunat cu litie şi o parte din sfinţirea bisericii.

Duminecă (în 11 Oit.) la orele 8 se face mânecatul în biserica veche din loc, oficiat de părintele Crişan Melintt, preotul din Roteni iar ceilalţi preoţi din jur îmbrăcaţi în odăjdii de sărbătoare, în frunte cu I. P. S. Sa fac procesiunea eu sf. Euharistie dela biserica veche la oea nouă, întonându-se solemn „împăratul Gerurilor*. Ajunşi la biserica nouă se oficiază sf. liturghie până la „sfinte Dumnezeule" când ieşind întreg poporul în frunte cu Arhiereul şi preoţii faoe înconjurul bisericii cu sf. moaşte şi continuarea sfinţirii biiericii, urmând mai departe sf. liturghie.

După sf. evanghelie I. P. S. vorbeşte mânecând din textul „cine se va sui în muntele Domnului, oei curaţi cu inima... arătând însemnătatea arătărilor diferitelor momente din economia divină săvârşite pe înălţimi de munte, simbolizând prin aceasta îndemnul ridicării sufletelor la o mai mare curăţenie, a-ratându-le apoi oă şi aci în biserica măreaţă zidită de credincioşi, e muntele Domnului unde trebue să vină credinoioşii să ia apa vie a credinţii.

După sf. liturghie a avut loc o recepţie reprezentantă fiind preoţimea tractuală în număr mare, inteleotualii dnele preotese şi curatoratul. Se face apoi masă comună la şooala primară din loo, participând toţi intelectualii prezenţi. Vorbeşte şi aci I. P. S. evocând sacra persoană a fericitului părinte dela Roma de care trebue să ne aducem aminte în astfel de momente solemne. Apoi vorbeşte pentru M. S Regele Oarol II. iar sala Ii intonează „mulţi ani f l. Vorbeşte pentru I. Sf. Sa păr. protopop Stupineanu, în numele intelectualilor d. judeoător Dr. Mureşan, iar la sfârşit păr. Sărmăşan mulţumeşte tuturor cari au ostenit la acest măreţ praznic.

La ora 17 se oficiază Inseratul participând multă lume oare e nespus de însufleţită în urma cuvântului părintelui Dumitru Neda oare vorbeşte despre sufletul care ştie să trăiască din credinţa.

na H * ! ? / * ¥\1' P ' 8 - S a Prăseşte Dâmbul lăsând în urma Sa pacea în suflete şi o neuitată clipă de fericire în inimile locuitorilor din Dâmb.

ie.

. C ^ n d , f a d 8 » c h l d e p a r l a m e n t u l . In

deschidTl? , a r n t ? b a , " D a r l ™ « * t u l ^ se deschidă la 15 Octomvrie. De oblceiu însă se am nâ cu o lună aceasta dată. Şi I n * Zi a 2 ' *?" că deschiderea parlamentului va avea loc la 15 Noemvrie.

Imnul premilitarilor Inspectoratul Pregătirii Premlllt«r e an'

chis an concurs pentru executarea anul . al premilitarilor". Se pot prezenta Ia c o r . 1 1

numai cetăţeni români. Publicăm aici e

ţiile de part ic ipare. ° n d u

Se cere o poezie şi compoziţii muzica,, pentru acea poezie . Acelaş concurent se no t prezenta fie numai cu poezia, fie numai c partea muzical i , ori cu amândouă.

Poezia va trebui să albă 5 - 6 strofe Ss fie uşoară la înţeles, fără cuvinte neromâneşti cu conţinut patriotic şi să cuprindă aspira' ţlunile tineretului către un nou ideal naţional"

Partea muzicala va fi alcătuită p e n t r ' voci bărbăteşti şi pentru instrumente, şl n f. cadenţată şl r i tmată ca să poată fi întrebuinţată şi ca marş de defilare. Stilul muzical s& fie cât mai apropiat caracterului specific fol. cloristic românesc.

Lucrările vor fi trimise pe adresa Inspectoratul Prcg. Premilitare, str. Ecaterina Teo-dorolu nr. 19, Bucureşti, fiind închise In plic şi având un rnotto. In alt pilc se va închide adresa autorului, având acelaşi motto.

Poezia va fi trimisă cel mai târziu pânâ la 31 Dec. 1936. Cea mai bună va fi premiaţi cu 5 mii de Lei şi va servi ca „imn §1 premilitarilor". Par tea muzicală va fl trimisă cel mai târziu până la 1 Martie 1937 şi cea mai bună va fi premiată cu 20% din venitul ce se va câştiga din vânzarea imnului premilitarilor.

Dela Parohia S. Vasile din Bucureşti — Tragerea loferiei —

Ia ziua ds 30 Sept tmvric , a. e. a arut loc ia sediul parohial al bissricii române-uaiti dia Bucureşti , str . Polonă 48, tr&gtrca loteriei pentru cuvertura destinată ia aceasta de cătră bissriea amiatită mai sus.

La tragere au fost prezenţi, pe lângl persoanele bisericeşti ale parohiei şi diferită altă lume ea r s s'a conformat după avizul dinziart, şi reprszsatantul Tribunalului Ilfov, Impresia eu reprezentantul Loteriei ds Stat dia Bucureşti.

A câştigat No. 1330, a cărui poseior a fost biserica dia Turda-Vechs unde e prsoţ păr. Coriolan Sabâu.

Ţinem ea să aâusem la cunoştiiţi, el această cuvertură, a cărei valoare reală s« ridică la suma de 50000 şi pr ia care — organizând loteria de care s vorba — s'a câştigat îa folosul bissricii suma ds 180.000 lei, a a-juns îa proprietatea bisericii noastre dia Bucureşti di tor i tâ generozităţii d-şoarei Măria Angelin, car*, pe lâagă alte multa servieii şi ajutoare ee a dat bisericii române-unit» «"in Capitală, de ear i aparţine, a găsit ds bia* •« să doneze şi acest obiect scump îs vaâir»» ridieării unor ease parohiale la biserica aII-« dia Bucureşt. Ii mulţumim şi p» această «1«.

DsaBsmenca, mulţumim tuturor ase"";» eari au sprijinit această loterie In foloaul »«* sericii, fia prin cumpirarca bilstilor, fi* P r )

concursul ce se -au .da t la plasarea lor. Fundcă Rjgia Loteriei de Stat dia ^ "

oureşti ne oere ca să prezentăm cât DM» g«nt situaţia îochiiată în această chastm ^ facem un ultim apel câtrâ toţi aceia «*« mai g l i e s j îa posesiune As bilete, să ne trimită, la adresa parohiei «in o reţti , fie banii împreună cu cotoarele b.l« fie biletele întregi în cazul că au Ie-«u f piasa până acum. . , t i »-

In talul acesta eonsidarim * i B mul-eeast l loterie a eărei reuşită « P« i 9 f

ţumitoare.

U N I R E A P Q P n R n r . n i Pag. 5

Manevrele regale s'au ferminaf Am scris într'un număr trecut al ga

iţei că manevrele regale din toamna a-ceasta s'au făcut în Banat, intre Mureş şi Munţ» Apuseni, şi Dunăre. Marele stat major s'a instalat la Lugoj.

Manevrele au ţinut cinci zile, şi ele a D fost în aşa fel aranjate ca să se poată «dea cât e de pregătită armata noastră In ce priveşte tactica modernă.

La manevre au asistat în zilele din nrmă şi M. Sa Regele, A. S. R. Prinţul Minai, A. S. R. Prinţul Nicolae şi membri ai guvernului. In tot timpul celor cinci zile a plouat mereu. Drumurile s'an desfundat dând mult de lucru soldaţilor, atât celor din partidul roşu cât şi celor din partidul albastru.

Soldaţii făceau marşuri continue de câte 15—20 de ore. Maiestatea Sa apărea pe neobservate în deosebite puncte ale manevrelor, intre soldaţi din piepturile cărora ieşiau atunci urale nesfârşite.! M tel

Dumineca trecută, două aeroplane s'au ciocnit pe câmpul manevrelor, în a-propiere de comuna Belinţ, aproape de Lugoj. Aeroplanele au pornit cu iuţeală mare spre pământ. Pe câmp se găseau ţărani la sămănat şi la culesul porumbului. Când au văzut căzând din înălţimi aeroplanele, ţăranii îngroziţi au rupt-o la fugă. Doi dintre ei însă, numiţi Ion Drăghici şi Gheorghe Ţibulea au sărit în ajutorul o-fiţerilor din aeroplane. Au aruncat mai Întâi pământ şi nisip ca să înăbuşească focul, au tăiat apoi curelele cu cari erau legaţi cei doi ofiţeri şi i-au scos alară. Au fost duşi imediat la spitalul din Lugoj înde li-s'au dat ajutoare.

Unul dintre ei, locotenent Penescu, are arse, picioarele, mâinile şi un ochiu. Aflăm, la Încheierea foii, că acesta a murit. Al doilea ofiţer, locotenent Ticulescn, încă are multe arsuri.

Maiestatea Sa auzind de întâmplare «trimis la faţa locului pe Prinţul Nicolae, **re a decorat pe cei doi ţărani cari au ajutat pe ofiţeri, scăpându-i astfel dela foarte. I- a decorat şi le-a dat şi câte o *amă de bani.

Sfârşitul manevrelor, cu defilări mari a faţa Maiestăţii Sale, s'au făcut marţi,

, 0 13 I. c.

frământări politice în Franfa h fruntea Franţei se află d. Lton Blum

a e sPre care se spune că este jidan şi se ştie c>are multe puncte în program asemănătoare 2 «le comuniştilor. Partidele naţionaliste nu

cu ochi buni această guvernare. Până îCoai au mai tăcut, primim însă veste că

^ au început luptă pe faţă. Ce mai Jpr ,g duşman al guvernului e colonelul La ;r°<*e (Roc). Acesta e conducătoru unei ^uzaţ i i numită .Crucile de foc«. Intr o Cântare ţinută dumineca trecută, La

a ameninţat cu revoluţie, spunând 2 *acâ va trebui va vărsa sânge pentru a-

< M r a r e a patriei.

Acest lucru dovedeşte că Franţa se găseşte în pragul unor mişcări ca şi a aceleia dm Spania. Vom vedea in curând dacă ameninţarea colonelului La Rocke se va înfăptui sau nu.

infr'un leu o mie Păţania unor oameni cari au crezul în farmece

Ds vreo două luai s'au pripăşit prin părţi!© noastre doi ţigani, soţ şi soţie, ea de 60 de ani. Spuneau eâ vin din jud. Storojinsţ şi bărbatul c de meserie fierar. S'au aşezat tntr'o sasâ părăsită de lângă podul ee trese Târnava la marginea comunei Păaade (jud. Tr. Mică). Ia câmp «far*, caia era în calea multor drumeţi şi aşezată în marginea comunei Păaade, era aproape şi de Spini şi Sâncel.

Oimeai întunecaţi la făpturi, ţigaaii au dat de bănuit multora, mai ales eâ ds meserie nu-şi prea vedeau, ei aşa aumai de oihii lumii. Curând s'a svonit e i ţiganca faee farmece, miri tâad pe fete cu aleşii inimilor lor, vindecând boale şi aducând noroc, mai ales în ee priveşte câştigarea de bani, Ia easa omului.

Mulţi oameni, barbeţi în fire sau tinere aprinse, a'su lăsat înşcleţl de ţiganei. Din cre-zământul lor în puterea farmecelor ţigăncii, s'au ales la u rmi eu păgubi şi eu ruşine. Nu mai pot ieşi prin sat de ochii Înmii. Malte fete dia Sf iui şi-au dus hainele eeie mai scumpe ca s i facă ţ g a a c a farmeee pe ele, doar-doar se vor manta îa duleelc ăsta. O evreica din Sâaeel a dat ţigăncii vreo 3 mii de Lei, ea să vindece pe t i t i l - s iu eare suferea de nu ştiu es boală. Sufere evreul şi acum ca şi înainte.

Specialitatea cea mai de seamă a ţigineii îaiă, era „loteria de stat". A înfiieţat adevărat birou, cu câştig „sigur*. Aici a înşelat bani mulţi, mai ales dela oameni dinPăasds: Popa Gligor 14.600 Lei şi g r t o ; loa Tulea 2 mii; Paulina Poşa 2 mii; se pare eâ un tânăr a dat 6 mii. S< ştie sigur că a dat ţigineii 6 feldere de grâu şi cuptorul dia easă. Cam luera ţiganca? îndemna pe oameni să-i dea baai ca sâ cumpere ea „lozuri" dela .loteria de stat*, îseredinţându-i pe fiecare eă va câştiga milionul. Pentru lozuri au fost daţi toţi banii de mai sus. Uanl avea de gând sfi-şi cumpere o moară, altui se vedea cu maşina de treerat Ie

0 U r t f Partea mai ciudata dia toată „loteria" era următoarea. Cine vrea s i câştig. tr«bue s i stea Ia .arest" patru zile pe .iptâmâni. Patru l le îneiis ta casi, s i nu vorbeasei cumm.n . pâa i eând răsar stelei». Asta trebuie s i se faci în patru săptămâni mereo. f 8 C cum*'* d ^ o p e r i t înşelăciunea? M.er-

. , n 7 ) e . ua tânăr era în ziua 2 a de a « « sSl-d mereu singur, i . ' a p i » t e i

" ! mori i ie l era cel ca moar») au maium-

f l n ş e a i i . A i . * £S a t u . ) fi * d o i t a f g » " * * * C

| f t t > F u g i i C

!" P 0 Í- D f t r-EE" » n a " Í d a t . F r i - i * ş i tot satul f i e r*» . i M e i m a l

c i ti-a fugit .lozul* eel mare. Nici n'a vrut s i audl, până seara când au răsărit stelele. Au mai foit gătiţi şi alţii Ia faeniioare şi i c «pune c i sunt mulţi cei înşelaţi. Nu prea spun î a i i , e i li-e ruşine.

Ia casa unde au locuit ţiganii s'au gătit oui , făină şi cufere îa cari fetele şi-au adus hainele, ea ţiganca s i Ie facă farmece. Iar ţigănea Ie-a fermecat îa aşa fel c i a fugit cu bani, haine şi dc-ale mâncării cit a putut duce. Ce no, a lisat păgubaşilor, aşa „ea prin farmece", căci nu i-a mai încăput în tac. .Lozul" cel mare î a t i , cel norocos, 1-a luat eu ea, a-runeând o privire batjocoritoare înapoi spre cei ce s'au lăsat păcăliţi, crezând in puterea farmecelor.

Concentrarea tinerilor premi-litari din centrul Blaj

. Ia zilele de 10, 11 şi 12 Oat. au fost concentraţi la Blaj, pe stadionul depe Cămpul Libirtăţii, tinerii prertgimentari din tub centrele Blaj şcoli, Blaj sate, Crăciunel, Şona, Cergăul Mare şi Secâşel.

la cele trei zile de concentrare s'a executat initruoţia făcută de tineri pâei a«um,In prezenţa dlor: maior Bărbulescu Marin şi opt. 2. Miclăuş comandantul şi subeoman-dantul Sublnsp. P. P. Blaj, şi cpf. r. V. Muntean, comandantul Centrului P. P. Blaj, sub conducerea dlor sublocotenenţi, comandanţi de subeeatre: / . Stoichiţlu, 1. Rinea, Şimon Marius, Mureşan, Gh. Ciulea şi /. Pascu.

la ziua a treia a concentrărilor s'a o-fiiiat ua serviciu divia de către păr. Filip Pop şi p i r . V. Popa. Tot atunci, în prezenţa dlui S. Gizdavu, Prefectul judeţului, şi a Comandanţilor Subinspectoratului, dnii Comandanţi de cubetntre au depus jurământul.

La sfârşit au avut Ioc exerciţii sportive, pentru cari au fost premiaţi mai mulţi tineri premilitari.

Dela centrul P. P. Valea Lungă Tinerii premilitari cari fac parte din esn-

trnl P. P. Valea Lungi, au foit concentraţi la centru pentru zilele de 6, 7 şi 8 Ost., gJzduiţi fiind peste noapte la oamenii din comuni. Au luat parte tineri din subeentrele: Cenade, cu comuna Şoroştin, având comandant pe d. Stan Gh«orghs, înv.; Făget, cu «omunele Tăuni, Chesler şi Crăciunelul de sus, comandant înv. Oricn Titu; Micăsasa, cu comuna Ţapu, comandant înv. Ioan Anca şi Valea Lungă, cu Lodroman, Lunca şi Glogoveţ, comandant fiind înv. Aurei Raţiu.

Programul a fost executat sub comaida dd. maior Marin Bărbulescu şi căpitan T. Miclăuş, comandantul şi ajutorul Subinspectoratului P. P. Tr. Mici, şi Corbean să bre vizor de control, comandantul Centrului Valea LuagJ.

Programul, pe deplin reuşit, s'a terminat eu o Însufleţiţi di filare făcută de tinerii premilitari îa faţa superiorilor, (c.)

S ' a u a p r i n s h a l n e l a p e e a . Femeia Venter Ileana din corn. Borod (jud. Bihor) a plecat de acasă lâtând singure pe cele d o n i fetiţe ale sale In vârstă de 2 şl 3 ani. Cea mai mică a scot din cuptor un lemn aprins ca să ae joace cu focal. S'au aprins insă hainele pe ea, şl cam na era nimeni pe aproape să o scape, to r i - sa fiind prea mică, a art de vie. îşi poate închipui acum oricine durerea părinţilor, gândindn-se că na şi-au îngrijit destul de bine copiii.

NOII VICARI GENERALI DELA BLAJ. E x e l e n ţ a S a Ina l tpreas f in ţ i tu l n o s t r u Mitropol i t A l e x a n d r u a b i n e v o i t a n u m i , Tn ş e d i n ţ a c o n s i s t o r i a l ă din 13 O eterni-v r i e , v i c a r i g e n e r a l i a r h i e p i s c o p e ş t l p e l lus tr i tă ţ i t e Lor D r . Vic tor M a c a -v e i u ş i l a c o b P o p a . G r a t u l ă r i l e n o a s t r e l

R e g i n a M a r i o a r a a S e r b i e i la B u c u r e ş t i . La începutul săptămâni! acesteia a sosit In ţari , la Bucureşti, M. Sa Regina Marioara a Serbiei, sora mai mare a M. Sale Regelui Carol. A sosit însoţită de M. Sa Regina Măria, care se afla la Belgrad de mai multe săptămâni. După cât aflăm, Maiestatea Sa Regina văduvă a Serbiei va sta la noi în ţară mal multă vreme.

Câfl e l e v i s u n t l a ş c o l i l e B l a j u l u i . Au fost înscrişi, pentru anul şcolar 1936—7, la şcolile Blajului, armatorul număr de elevi: liceul de băeţi 620; liceul de fete 284; şcoala aormală de băeţi 184; şcoala normală de fete 198; liceul comercial de băeţi 92; Liceul comercial de fete 50; gimnaziul industrial de bieţi 106; şcoala de menaj 72; şcoala de a-pllcaţle de fete 80; şcoala de aplicaţie de bieţi 94; la şcoala primară de stat 183, iar la şcoala da ucenici 78. Mai sunt apoi 80 de studenţi la Academia de teologie.

M a r e a d u n a r e na ţ iona l ţ ă r ă n i s t ă l a B u c u r e ş t i , in ziua de 18 Oct., partidul aaţional-ţ ir inesc va sărbători Ia Bucureşti •nfrea partidului naţional ardelenesc cu partidul ţărănesc din Vechiul Regat. Va fi cu acea i t i ocazie o mare adunare naţlonal-ţără-alt tă in Capitali , cu delegaţi din toate provinciile ţării.

O. N l c o l a e T i t u l e s c u se află încă tot in Elveţia, la St. Moritz. Cu s inăta tea o duce acum bine. A fost slăbit însă rău de tot, şi de aceea va mai sta iacă în casă, ca să se fntrimeze. După cam am mai anunţat, DSa va merge apoi pe coasta Mirii Medlterane, în partea de miazi-zi a Franţei.

O a s p e î n a l t . La începutul săptămânii acesteia a sosit în Capitală lordul (boier englez) Londonderry. Acest lord a avut în ţara sa slujbe foarte înalte. A fost vice-rege al In-diilor, şl ministru al aerului. A sosit în ţară ea Invitat al prinţului Bibescu, la moşia căruia a şi fost găzduit.

Doi an i d e l a m o a r t e a R e g e l u i A l e x a n d r u al S e r b i e i . In ziua de 9 Oct. s'au împlinit doi ani de când a fost împuşcat la Marsilia Regele Alexandru al Greciei. Ucigaşii săi an fost condamnaţi Ia muncă silnică pe vleaţă. Iu ziua de 9 Oct., la Paris s'a desvellt an frumos monument în amintirea foitului Rege, care a murit pe pământ francez.

A n i n s Tn m u n ţ i . Săptămâna care a trecut a fost tare friguroasă. A plouat, încet, ea toamna, aproape tot timpul. La munte a nins, din care pricină aerul s'a răcit simţitor* Vremea ploioasă şl rece n'a fost prea prielnică-Nn s'au putut culege viile şi porumbiştile. Vinul din acest an se spune c i nu va ti prea bun, din care pricină cel vechiu a început să se scumpească.

Un c o m i t e t a l păc i i . Aflăm că se va înfiinţa la noi în ţară un comitet care va lucra în chip deosebit în slujba păcii. Persoanele cari au de gând să înfiinţeze acest comitet, fac parte din toate partidele politice.

P o d u l p e s t e D u n ă r e . După cum am mai scris şl altă dată, se va construi un pod peste Dunăre între ţara noastră şi Serbia. Podul se va construi între Turnu Severin şi Cead.ova şl va costa 300 de milioane Lei, din care ţara noastră va plăti jumătate. Lucrările vor începe la primăvară şi vor ţine patru ani.

Târg d s m o s t r e la O r a d e a . La începutul săptămânii viitoare se deschide la Oradea târg de mostre aranjat de Asociaţia Comercianţilor şl Industriaşilor din Oradea şi jud. Bihor. Vor mai participa comercianţi şi Industriaşi din jud. Timişoara, Braşov, Cloj, Satu Mare, Sibiu şi dela Bucureşti. Vlzitato rilor 11-se acordă o reducere de 5 0 % pe c f. r.

P ă g â n ă t a t e a u n o r f e m e i . Fata Sofia Jura, de 29 ani, din corn. Socodor, a fost dusă s ip t imâna t recuţ i Ia spitalul din Arad. Medicii au constatat că fata a fost otrăvită in urma unui avort provocat de o femeie din comuni. După câteva ore de chinuri, fata a murit. Femela criminali care a făcut avortul e căutată de poliţie.

B a n i p e c o p a c i . Nu la noi s'a întâmplat acest lucru ci într'o ţărişoară din America de sud. Au crescut adecă apele mari de tot şi au inundat un orăşel. Doiiari dintr'o bancă au fost luaţi de apă care i-a purtat cu ea. O parte din ei s'an oprit pe vârfurile unor copaci pe unde a trecut râul. Dupăce apele s'au tras, oamenii an cules dollarii de pe vârful copacilor.

S'a o t r ă v i t c u c i u p e r c i . Pe vremea aceasta ploioasă se găsesc foarte multe ciuperci. De aceea auzim de multe înveninări cu ciuperci. Astfel un oarecare Petru Sassu din Iaşi, împreună cu întreagă familia, a mâncat ciuperci. îndată după masă au fost cuprinşi de dureri grozave. Duşi la spital, medicii au bigat de seamă că e otrăvire. Tatăl familiei e pe moarte.

P r l m m i n i s t r u l U n g a r i e i a fo s t f u n c ţ i o n a r la F ă g ă r a ş . După moartea generalului Goemboes, primminisîru în Ungaria a ajuns d. Coloman Daraoyi. Acesta a fost ,pe vremea stăpânirii maghiare, notar într'o comună din jud. Făgăraş. A trecut apoi ca prim-notar şi în urmă ca secretar al Prefecturii Făgăraş, până în 1918 când a plecat la Budapesta.

Insu lă p u s t i i t ă d e v â n t . n lsrgu Oceanului Atlantic, pe una din multele Insule ce împestriţează apele, îşi trăiau zilele 500 de persoane. Insula era adecă destul de mică Săptămâna trecută a început să bată pe acolo un vânt pustiitor. 50 de persoane au fost o-morîte de vânt. După 2 zile de furtună, vântul a urcat pe ţărmuri apele Oceanului. Insula a fost acoperită cu apă şi în mai puţin de o z a fost înghiţită deplin, împreună cu toate vieţuitoarele de pe ea.

S'a î n e c a t Tn M u r e ş . In ziua de 23 Sept., locuitorul Ion Pasta, de 26 ani din com. Belotinţ-Timiş, a vrut să treacă Mureşul dar a căzut In apă şi s'a înecat. Trupul lui a fost pescuit numai după o săptămână.

Cine ne batjocoreşte tara şi neamul? Va mai curge încă multă apâ

la o . devărată înfrăţire a popoarelor. Ele Dunăre, până când se va ajunge l a 0

P e

duşmănesc încă mereu. Azi in toată t ropa nu sunt decât trei ţări, cari nu duşmănesc una pe alta: România, Ceh^ slovacia şi Iugoslavia, sau Sârbia'. Cele lalte, ori sunt vecine cu graniţele, ori sunt departe una de alta, nu trăesc î n p r j e . tenie desăvârşită, şi în toată clipa pot a ! junge iar la războiu.

Ele nu contenesc a vorbi şi a scrie rău una despre alta.

Noi încă suntem mereu batjocoriţi de către unele ţări vecine. Mai ales de către Ungaria şi Bulgaria, şi până bine de curând, şi de către Rusia. Ba, de-o vreme nici Polonia nu ne mai laudă. Cum ne bârfesc î Prin gazetele lor, prin cărţi scrise anume, cum fac Ungurii şi Bulgarii, apoi prin ceeace vorbesc la Radio, ca să se audă In toată lumea. La Radio nici Rusia nu se lasă mai prejos. Tot mereu ţin vorbiri acolo, în cari se arată că ţăranii şi muncitorii din România sunt şi azi slugi ale boerilor.

Nu putem aştepta ca noi să nu avem duşmani în afară, dupăce aşa e lumea: departe de a trăi în frăţie şi pace. Ba şi înţelegem pricinile cei fac pe unii dintre vecinii noştri să ne bârfească: dela Unguri şi dela Bulgari am luat pământ, care insă după dreptate era al nostru, locuit şi stăpânit fiind de noi in Ardea), iar ce-am luat dela Bulgari, o parte era vechea noastră Dobrogea, iar alta era locuită de mai mulţi Turci decât Bulgari.

De batjocurile lor nu ne prea mirăm. Dar stăm neînţelegători, când vedem că se ridică atâtea glasuri, cari ne vorbesc de rău la noi acasă. Mai întâi sunt oamenii cari sunt înglodaţi până în grumasi în laptele politice, în partide. Aceştia îşi bat joc de toţi oamenii politici cari sunt în altă tabără, in alt partid, şi de toate lucrările lor pe cari le fac, când sunt la guvern. Şi nu-şi dau seama, deşi se cred

Citiţi „UNIREA POPOKTTT.m*

Dragos t ea c r e ş t i n ă n u c u n o a ş t e m a r 8

{ i i g

Sărmanii leproşi, izgoniţi din iurnea^ care de ei, ar muri părăsiţi, dacă nu ar veni;în Jajuto inimi iubitoare cari nu se tem de nici un perico • ^

Misionarii au 108 leprozerii (case) unde.» jesc 13 mii leproşi.

Daţi-le ajutorul pe care-1 aşteaptă!

<.arneni cuminţi, că hulind tot ce fac alţii, jşi bat joc de ţară şi de neam. Pentrucă 1?. cu toţii sunt ridicaţi din sânul neamului, gi dacă ei sunt nedestoinici şi neputin-

•• însemnează că aşa e şi nearmil din cioşi care s'au născut.

Dar avem în ţară oameni cari batjocoresc în aşa fel lucrurile româneşti, încât ge apropie cu hula lor de duşmanii de peste hotare.

Aceştia sunt străinii cari mişună printre noi, cari mănâncă pânea acestei ţări şi nu au inimă s'o ajute în nimic, ci se bucură de orice nenorocire.

Acestora neamul nostru va trebui să le închidă gura. Ei nu au nici un drept gâ se amestece în certele dintre români. Sâ-şi vadă în pace de nearnu! lor şi de necazurile lor.

Pentrucă fâcâadu-se că iau partea unui sau altui partid politic, ne batjocoresc cu dispreţ şi ură neîmpăcată: ca la uşa cortului. Ei trebuesc opriţi dela orice amestec îa treburile românilor.

(Dela Secţiile „Âstrei").

Buruieni veninoase — Tutunul —

1. Obiceiul fumatului. Oând Cristofor Oolumb a desooperit America, oamenii săi au dat pesta câţiva indieni, cari ţineau în gură ceva tuleie aprinsa la un capăt. Aîestea tuleie, indienii Ie numeau tabacco şi nu erau altceva, decât frunzele uscate şi răsucite în chip de sul ale unei buruieni ce creştea pe asoîo. Buruiana era Tutunul.

Mai târziu, alţi calatori cari au umblat prin Amerioa, au găsit obiceiul de a ţinea tabacco în gură şi prin alte ţinuturi ale Americei şi au învăţat şi ei acest obioeiu. Iar oând s'au re'ntors acasă au adus ou ei tabaooo şi l-au dat prietinilor şi cunosouţilor, îndemnându-i •ă-1 aprindă la un capăt, iar celalalt capăt să-1 ţină în gura, aşa cum fac şi indienii din America.

Aoeşti călători erau spanioli şi obiceiul lor de a fuma tabacao repede s'a răspândit prin toată ţara.

Dela spanioli, obiceiul fumatului a trecut şi în alte ţări. Soldaţii l-au dus In Italia şi în Germania.

In Franţa a fost adus mai întâiu de un călugăr cu numele Andrei Thivet. Puţin mai târziu, pe la 1560 Ioan Nioot, ambasadorul Franţei la Lisabona, a trimis tutun reginei din Franţa Caterina °e Mediois, ca praf de tras în nări fi °a leao pentru durere de cap.

Nu se ştie daoă regina s'a lecuit de durerea de cap, dar plăcerea de a trage praf de tutun în nări a prins şi ' * răspândit repede şi ̂ oamenii îi ziceau tutunului buruiana reginei.

In Anglia a dus tutunul mai întâiu jTancisc Drake, iar Walter Raleigh a irtoeput să fumeze chiar şi la curtea t e « a l ă , deşi reginei nu-i plăcea. Se

spune, că regina Elisabeta a Angliei chiar s'a rămăşit cu Walter Raleigh că dacă îi va putea spune cât cântăreşte fumul pipei sale, îi va da câteva mo-nete de aur. Raleigh a cântărit tutunul şi a cântărit şi cenuşa rămasă si a arătat că greutatea fumului este deosebirea dintre greutatea tutunului şi greutatea cenuşei. Regina a pierdut rămăşagul şi i-a plătit lui Raleigh aurul, spunându-i că mulţi oameni, fumând prefac aurul în fum, el este însă cel dintâiu care a prefăcut fumul în aur.

Din Italia, Germania, Franţa şi Anglia, obiceiul fumatului repede a trecut şi tn alte ţări, răipândindu-se în întreagă Europa, deşi s'au pus oprelişti destul de mari.

Dintre cei oe au pus oprelişti fumatului, se poate aminti Sultanul Mu-rad II, care daoă prindea pe cineva că fumează îl arunoa în temniţă.

Şahul Abbas al Persiei, fumătorilor le tăia nasul şi buza de sus.

Ţarul Rusiei, în 1560, din cauza unui foc mare ce a isbuonit din nebă-garea de seamă a unui fumător, a oprit fumatul, iar pe cei ce îi prindea c ă fumează ii pedepsia cu câte 60 beţe la talpă. Dacă şi a doua oră îi prindea c ă fumează, le tăia nasul.

In Elveţia ia celea 10 porunci s'a mai adaus una, a l l-a „Sâ nu fumezi" şi cel ce era prins că fumează era ps-depsit cu amendă în bani.

Ia Transilvania, dacă era prins cineva c ă cultivă tutun, i-se lua toată averea.

Ia Anglia, regina Elisabeta a oprit fumatul în biserică, iar Iaoob I a scris o carte: Duşmanul fumului, în care spune, c ă „obiceiul fumatului e greţos la vedere, urât la mirosit, stricător la creeri, primejdios la plămâni şi care mai bine s'ar putea asemăna cu aburul grozav şi puturos, care iese din prăpastia iadului".

Cu toate aoestea oprelişti, obiceiul fumatului s'a răspândit în toate părţile şi azi e aşa de lăţit încât şi copiii fumează, pe ascuns, stricându-şi mintea şi otrâvindu-şi corpul, înoă destul de fraged.

Ion P o p u - C â m p e a n u

îmbunătăţirea rasei de animale Aminteam într'un număr al gazetei

noastre, că avem neapărat nevoie de o bună rasă de animale. La noi în ţară există mai multe rase de animale, astfel, că aoest lucru trebue îndreptat, pentru a avea o singură sau cel mult două soiuri de animale, cari să fie de cea mai bună calitate. Când vorbim de calitatea animalelor trebue să înţelegem, atât animalele de muncă cât mai ales cele producătoare de lapte.

Ţara noastră fiind o ţară agricola, majoritatea loeuitorilor ei se ocupă, pe lângă agricultură, cu creşterea vitelor şi ingrăşarea lor, destinate vânzării şi exportului, oare se face în diferite ţâri.

Pentru a avea putinţa ca într'un timp scurt, să îngrăşăm animalele, a-vem nevoie de o rasă, soiu, bun, oare să se poată îngraşă cât mai iute. Pentru aceasta trebue să avem o rasă bună de animale.

Aceasta se poate câştiga, având reproduoători, tauri de praf ilă de raia superioară.

Pentru îmbunătăţirea animalelor româneşti, Ministerul agrioulturii şi domeniilor a hotărît să importe din Elveţia, deocamdată, 28 de tauri de pră-silă. Aoeştia vor fi împărţiţi în diferite centre, oăutându-se a se creşte pe lângă marile ferme reproducătorii (taurii) necesari tuturor comunelor.

In felul acesta vom avea putinţa să îmbunătăţim rasa animalelor româneşti în decurs de vr'o câţiva ani. Îmbunătăţire ce va avea înrâurire mare a s u p r a exportului românesc de animale, cât şi asupra preţului ce se va încasa d e către crescătorii de animale.

Statele în care faoem exportul de animale, totdeauna cau fă să cumpere a n i m a l e de rasă bună, bine îngrijite, î n g r ă ş a t e , pentruea să le poată preţui la l o c u l destinat.

Aşa f i ind cererea cumpărătorilor, este necesar ca să ne conformăm dorinţelor, p e n t r u c ă animalele româneşti să fie bine valorizate (preţuite) si căutate p e n t r u marea lor calitate. Prezen-t ându -ne a s t f e l î n f a ţ a străinătăţii, ne vom a s i g u r a locul de cinste alăturea de mărfurile altor ţări.

O l i m p i u I. B â r n a

G ă r ţ i n o u ă D r . I l i e D ă i a n u , U n s f â n t p r i b e a g

r o m â n , I e r e m i e V a l a h u l , 1 5 5 6 — 1 6 2 5 . E-diţla ll-a poporală, revăzuta şi îmbogăţită. E-ditura revistei „Vieaţa Creştină", Cluj 1936, 64 pagini, de format 14110 cm. Preţul lo Lei. Tipografia „Universală" S. A. Cluj.

Păr. protopop »ortodox unit*, cum îşi zice la sfârşitul cărţii St. Sa Dr. Ilie Dăianu, a scos în ediţia a doua vieaţa acestui mare sfânt român, care se numia Ion a!ui Stoica Costin şi care plecând din Ţara Românească nu s'a oprit până în Italia, unde, intrând într'o mănăstire de călugări capucini din Napoli, a de venit călugăr cu o vieaţă atât de sfântă, încât la moarte s'au întâmplat zeci de minuni la mormântul lui. Ediţia întâie a acestei cărticele a avut abia 24 pagini, aceasta are deja 64, şi păr. protopop Dăianu făgăduieşte să mai scoată o carte, şi mai mare, menită cărturarilor noştri, tot despre Ieremia Valahul.

Pagubă şi ruşine că poporul român nu este în stare să ceară declararea de sfânt a acestui călugăr. Alte neamuri au zeci de sfinţi, noi abia pe sf. Nichita Remesianul.

De aceea încheiem cu rugăciunea de pe pagina a doua a cărticelei pe care ar trebui s'o rostim fiecare dintre noi, zilnic:

„ Doamne Isuse Hristoase. Rege preasfânt al tuturor neamurilor, izvor a toată sfinţenia, caută spre blândul tău popor românesc, ridicând tn şirul sfinţilor pe venerabilul tău slujitor Ieremia, ca totdeauna la pilda vieţii lui privind şi prin rugăciunile lui întăriţi fiind, să ajungem la unirea credinţei şi la cunoştinţa măririi tale celei neapropiate. Că binecuvântat şi preamărit eşti tn vecii vecilor. Amin".

Ştire medicală. Med. Univ. Dr. CAMILA G R Ü N T R E N C I N E R medic în Blaj, Str. Timoteiu Cîpariu N o 23 (tn casa prăvăliei „Ajutorul", O . Dragea) specialistă în stomatologie, s'a reîntors din călătoria de studii din strai' nâtate şi a început din nou consultaţiile, pentru boli interne, femei şi copii, cât şi pentru boli de dinţi şi de gură. (485) 1 - 4

Cetiţi „UNIREA POPORULUI

U N I R E A P O P O R P L U l Nr- 42

Ioan Nagy, America. Am primit Lei 1500. Abonamentul Dv. plătit până la 31 Dec . 1934.

Ioan Popiau, America. Am primit în 28 Sept. a c. suma de Lei 1000. — Am trecut în abonament pe 1934 Lei 203; 1935 Lei 300; 1936 Lei 300; 1937 Lei 197.

VUtor Pop. Aveţi de plătit abonamentul pe 1935 şi pe anul curent.

Grtgeriu Manoiiă. Abonatul pentru care aţi plătit Lei 200 — mai are de plătit încă: Lei 70 pe 1934; 1S0 pe 1935 şi pe anul curent. Foaia nu s'a sistat.

Liviu Xrufaşiu. Din suma de 300 Lei am trecut pe 1936 Lei 126; 1936 Lei 150; pe 1937 Lei 24.

Vasile Bud. Pâaă la 31 Dec. 1936 mai aveţi de plătit Lei 80.

Nemeş Gavril . Am primit banii de care ne întrebaţi. Abonamentul achitat pană la 1 Febr. 1937.

Petre la Bortoş . Foaia nu vi-s'a oprit. Nu ştim •are e cauza de n'aţi mai primit-o. Se trimit din nou «umerii neprimiţi.

Pedoreae Gheorghe. Am primit 100 Lei în 22 Iunie 1936. Aveţi de plătit încă 420 Lei -+- anul curent.

Ioan Maier, America. Am primit "un cek de 6.50 doll. in 15 Sept. 1936.

Am primit câte 75 Lei dela următorii: Ciungan Nicolae, Ioan Puia, Ioan Biriş 1. Ioan, Sârb lacob, Iacob Muntean, Boanea Ioan, Selegean Petru, George Văsâi 1. 61., losif Fucec, Ioan Danciu, Ioan Şuteu, Dragotă Ghe-erghe, Aurel Marii a.

Cate 100 L e i : Ioan Gorbe, Nicoară Virgil, Cer-ghizan Ioan, I. Mărginean, Ioan Iepure, Elena Râşniţă, Vasile Bărbat, losif Bucur, Ioan Moldovan, Horgoş Ghe-•rghe, Măria Pălea, Turcu Ioan.

Câte 150 Lei: Ioan Alexandru, Biserica Ighiu, Oc-tavian German, Laurenţiu Pop, Laurea Blăjan, Isidor Flo-r«a, Costea Ioan, Ioan Surdu, Băcîlă Alimpiu, Codrean Pop, Ioan David, Bud Vasile, Silvaş Ioan, Ioan Cârnu, Minai Giungi, Ot. parohial Vălcăul de jos, Onea Petru, Octavia Corodean, Gavril Nap, Ioan Oniga, Camil Nicoară, Ioan Borcoman, Ioan Repede, Victor Stoica, Rus Gavril, Societatea lui Isus Toteşti, Ioan Bochiş, Traian Craiovean, Icon. I. Zinculescu, Todea Grigore, Ioan Popa 1. Gl., Pop Simion, Al. Moldovan, Ioan Suciu.

Câte 200 L e i : Aurel Vitan, IoanStanciu, Solomon Sarbu, Biserica Ighiş, Petărlăcean Filon, Curatoratul parohiei Bilbor, Fodor Ieronim, Gregoriu Manoiiă.

A l t e «ume: D . Ieran Bruxelles 99; Of. parohial Alecuş 300; V. Bârna 300; N. Ţarină 187; Of. parohial Găneşti 1S0; Dan Nicolae 40; George Bone 735; Vasile Sârbu 1, I. 50; Petru V. Burcă 50; Titu L. Morga 330; Sâncraian Marc 50; Ludovica Dascăl 250; Ana Radu 139; Gr. Geallca 410; Simion Roşa 500; I. Cosma 500; Bîm-feea Nicolae 250; Turdean Nicolae 220; Petre Is. Bortoş 55; Haţegan Teodor 40.

C o r p u l P o r t ă r e i l o r T r i b . Tr. M i c ă — D u m b r ă v e n i

Nr. 360-1936.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta pu

blică, cumcăîn baza decisului Nr. G. 572—1931 a judecătoriei mixte Blaj în favorul ezecvatoarei Banca de Industrie şi Corn. Sibiu repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedi — Blaj pentru in-«assarea creanţei de 20.000 Lei şi acces, se axează termen de licitaţie pe ziua de 21 Qctom-vrie 1936 orele 11 a. m. la faţa locului în comuna Mănărade la dom. urm. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară mobilele şi anume: 1 şură, căruţă şi vacă în valoare de Lei 25.500.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 2 Octomvrie 1936

(491) 1—1 Şef Portărel: FLEFLEA

Corpul P o r t ă r e i l o r Trib. Tr. Mică— O u m b r i v e n i

Nr. 355—1936.

Publica|ie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta pu

blic că în baza decisului Nr. G. 568—1936 a judecătoriei mixte Blaj în favorul execvatorului Cassa de Ec. S. P. A. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy — Blaj pentru încasarea creanţei de 12.754 Lei şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 21 Octomvrie 1936 orele 4 p. m. la faţa locului în comuna Cer-gâul-Mare la dom. urm. unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară mobilele şi anume: 1 şură, 1 car şi două coteţe în valoare de Lei

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 2 Octomvrie 1936.

(490) 1 -1 Şef Portărel: FLEFLEA

Corpu l P o r t ă r e i l o r Trib. Tr. M i c ă — D u m b r ă v e n i

No. 64-1936.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta

publică, că în baza decisului Nr. G. 1074— 1930 a judecătoriei mixte Blaj în favorul excc-vatoarei Cassa de Economi S. P. A. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy din Blaj pentru încasarea creanţei de 10.181 Lei şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 21 Octomvrie 1936 orele 4 p. m. ia faţa locului în comuna Cergăul-Mare, la dom. urm. unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară mobilele şi anume: 2 / 8 parte dintr'o maşină de treerat, batoză şi motor sistem Umbratu, 5 oi, 1 şură în valoare de Lei 85*500.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, ia 2 Octomvrie 1936.


Corpul P o r t ă r e i l o r Trib . Tr. M i c ă — D u m b r ă v e n i

No. 576—1936.


blică, că în baza decisului Nr. G. 2440—1931 a judecătoriei mixte Blaj în favorul execvatorului Ioan Avram Muntean repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy din Blaj pentru încasarea creanţei de 303 Lei şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 21 Octomvrie 1936 la orele 10 a. m , la faţa locului în comuna Mănărade unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară mobilele şi anume: 2 viţei, 1 car, 1 şopron în valoare de Lei 3500.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 2 Oct. 1936.


C o r p u l P o r t ă r e i l o r Trib. Tr. Mică— D u m b r ă v e n i

Nr. 103-1936


blică, că în baza decisului Nr. G. 3085—1935 al judecătoriei mixte Blaj in favorul exacva-torului Mihail Herman repr. prin advocatul Dr. Ştefan Szekely pentru incasarea creanţei de 680 Lei şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 31 Octomvrie 1936 la orele 2 p. m. la faţa locului în comuna Valea-Lungă la dom. urm. nr. c. 26 şi 242 unde se vor vinde prin licitaţie publică judiciară mobilele şi a-

nume: 1 vacă, 60 vedre de vin şi u n t

valoare de Lei 4600. * S c •» In caz de nevoie şi sub preţul de estirxj Dumbrăveni, la 2 Octomvrie 1936

(485) 1 - 1 Şef Portărel: FLEFLEA

Corpu l P o r t ă r e i l o r T r i b . Tr. Mică D u m b r ă v e n i

Nr. 261 — 1936.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul şef portărel prin aceasta p u

blică că în baza decisului Nr. G. 1227 193i* al judecătoriei mixte Blaj în favorul execvatorului Mihail Herman repr. prin advocatul Dr Ştefan Szekely pentru incasarea creanţei de 3825 Lei şi acces, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 31 Octomvrie 1936 la orele 3 p m. la faţa locului în eomuna Valea-Lungă nr. c

26 şi 242 unde se vor vinde prin licitaţie pu~ blică judiciară mobilele şi anume: 1 şopru 1 răsboi de ţesut, 1 coastân şi altele în valoare de Lei 7300.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Dumbrăveni, la 2 Octomvrie 1936.

(484) 1 - 1 Şef Portărel: FLEFLEA

Capitlul Metropolitan — BLAJ

No. 2415-1936.

CONCURS Cu terminul de 25 Octomvrie 1936,

se publică concurs pentru ocuparea postului de arhivar la Administraţiunea Centrală Capitulară.

La acest post pot reflecta absolvenţii unei Academii ori facultăţi.

Cererile se vor înainta pe adresa Ca-pitlului Metropolitan, însoţite fiind de următoarele acte:

1. Extras de botez. 2. Certificate de studii. 3. Certificat despre activitatea din trecut, 4. Atestat despre conduita morală, dela

autoritatea superioară eventual dela preot. Retribuţia dela Stat Lei 3800 brnto

lunar. Blaj, din şedinţa capitulată, ţinută la

14 Octomvrie 1936. ss IACOB POPA

canonic prepozit

Tipografia Seminarului Teologic gr.-cat. Blaj

C e a m a i n o u ă c a r t e d e t e a t r u s ă t e s c 5 5

LEAC PENTRU MUERI comedie în 2 acte

l o c a l i z a r e d e

- * « ~ • A . M E L I N

Piesă foar te pot r iv i tă a se juca p r i n sate , p l ină de haz şi de învă ţămin te !

P r e ţ u l a Lei

Se cumpără la L i b r ă r i a S e m i n a r u l u i d i n B l a j . P r in postă t r imi t 8 Lei pre ţu l căr ţ i i şi 2 1 p e n t r u p o r t o .

an ae plat 5 Lei, Papii şi misiunile...

Documents

Transcript of an ae plat 5 Lei, Papii şi misiunile...