Amu! I X . Arad, Duminecă 30 12 Februarie 1905

Nr. 20.

^ ra4,!>al(Firencz-M. Ni,23 MWiMCNTUL

•*<««*<' » re» \ ** '» »i ia cur

*» «»r. 5 c-n »» > luni * 2 tw

Ч-rl ^'[tnMtti'i K en 4 cor. Hi 'r.r.rt

«>uii>s«<-ip;« „„ „ înapoiată

* ii MINIST* IT î a

. • Г . . - П ! . - * , » * . чім*;

T R A N S I T I A . \hspä-cnn> in regnul zoologie se aşteaptă

diferite Schimbări, animale, tipuri noua zo­ologice, aşa se aşteaptă azi în politica ma­

ghia ră , cu deosebirea însă, că politica se [schimbi, răslonrnâ, variază, defilează repede p e dinaintea ochilor noştri, pe când regnul [zoologie e mal tardiv : cel de azi pot cel invvitt, ѵй viseze, ce vor putea vedea archi-strănepoţil. Sau ca să facem o comparaţie maî fericită, dar poate mal puţin nimerita : de multe-orl partidele politice au o isbitoare

|analogie cu domnişoare bătrâne, cari se mărită în fine, sunând şi pentru ele ceasul

ï norocului. Se poleeşte, se ticseşte, se vâpseşle, ca să fie deamnă de primirea mi­relui, ce cu atâta dor nebun l'a aşteptat, ca în fine după atâtea spasmuri, după atâtea chinuri, după atâtea aşteptări nespus de ner­voase *ă se vadă în fine lungă unul, ce ar ferici-o..

Ksssuthiştii în Ungaria au avut până acum iceeaşl soarte. Ce foc şi pară vărsau

((rele ІОГ, c â n d огя -irrvrV.il Ho pp] г Ы "

lpu*.er< ' cruţau nimic, éë s'ar părea' sfint шші om cu ori şi cât de puţină mo­rală pditicà. Nu a fost mijloc, de care să nu să ii; folosit în campaniile lor de destrucţie politică. Organele kossutliiste vărsau venin şi torţe in public contra mamelucilor guver­namentali. Unii lucrau cu înveninarea du­hurilor mulţimii, alţii cu banii cel mulţi, ce erau în casa, partidului procopsindu-se în­deosebi prin cercurile electorale ale naţio­nalităţilor. De oare-ce însă guvernul avea nespus de mulţi bani, ear' oposiţia nu avea, de oare-ce massele nu voiau nici decât sa ise înstiufcţeaseă, de ce-I spuneau oposiţio-na/il, decenii întregi a domnit partidul liberal, schimbând la şefi, la idealuri, la programe, з'а tnietamorf'osat de alâtea-orl, numai şi numai., ca să rămână la guvern. Ş'avend în vedtere, că principiile partidului asigurau legăturile Ungariei cu Austria aşa cum voiau cel de/a Viena, nu credeau nici când, că le vor scăpa terenul de sub picioare.

Oposiţia a câştigat mai multe voturi, votunîe oposiţionale au trântit guvernul ; toţi, cfi-ce au format vr'odată oposiţie, s'au aliat contra guvernului şi guvernul şi-a dat abzicereà.

In no«l parlament oposiţia având maio-ritateu, ea va fi obraznică, pretensivâ.

Uter' tolul e ceva de transiţie. Pe o maioritate aşa mică nu se poate basa nici guvern durabil, nici dietă cu viaţă mal lungă. (Cat <ie curènd vom avè deci alte alegeri, poa te pe base cu totul nouă. Şi-n timpul

ăstui guvern se va limpezi situaţia Ungariei în lauri tru şi-'n afara, înţeleg, că atunci şi poporul nostru va fi pus la o probabil grea contribuţie de suferinţe.

Kossuth tronând pe tronul presidial al ministerului, ori dând directiva pe timpul domniei Iul Francise Iosif pe care cândva Kossuth Lajos îl detronase.

Dar' pentru asta ar trebui o Ungarie independent;}, care deodată nu poate să se facă

Situaţia e deci transi lorică : guvernul va fi numai de transiţie şi nu peste multe luni va fi o nouă alegere. Că noi am intrat în luptă a Jost bine: în urma experienţelor câştigate cu atât mai mult succes vom avea la alegerile viitoare. (AP)

Improcesuarea miniştrilor. Bupapesii Hirlap publică un articol foarte interesant, din pana celebrului iurist Edvi Illés Károly, r ff eritor la întrebarea, dacă tnbue pus sub acusă guvernul Tis\a? Cele maî importante părţi ale espunerei lui sunt următoarele ; "* Lruvernut a /axMi •• poticivu inam*•«...$* cu încercarea, de a diSolva dieta în ex-lex, în urma anlecendenţclor cunoscute. Pentru validitarea volnici ei politice, s'a provocat la judecata naiiunei şi naţiunea a da' răspun­sul potrivit atât Iul cât şi mulţimei care-l protegease. Politira volnică a căţut. Mino­ritatea mulţimei s'a schimbat şi acum voinţa oposiţiei ajunsă la majoritate va da direcţia în noua dietă.

Majoritat' a nouă poate trage la răs­pundere guvernul căzut pentru faptele ііещаіе şi antuonstituţ on-ile. In direcţia aceasta, după-cum se vorbeste, a şi făcut deja pregă­tirile necesare. La aceasta îl îndreptăţeşte paragraful Iii. din art. de lege din 1848, сяге se refere la responsabilitatra şi la pu­nerea sub acusă a miniştrilor. Iată cuprin­sul acestor legi principale:

Paragraful 32. Miniştrii se pot trage la răspundere:

o) pentru ori-ce fapte sau ordinaţiuni, cari atacă independenţa patriei, garantele constituţiei, orăinaţiunile legilor în vigoare, libertatea personală, sau sfinţenia proprietăţii şi toate acestea se comit în calitate ofi­cială ş. a.

Paragraful 33. Punerea miniştrilor sub acusă se decide cu majoritatea voturilor ca­merei deputaţilor.

Paragraful 34. Judecata se face prin-trun juriu ales din camera maqnaţilorprin votare secretă, procedura e publică şi pe­deapsa să va aduce în raport cu crima

Să aleg adecă treiţeci-şi-şase de membrii, dintre carî doi spre zece sunt comisari esmişi pentru intentarea procesului, ear doispre­zece miniştrii acuraţi pot săi ccepţioneţe. Judecătoia compusă în felul ăsta şi consta­tatoare din două-spre-xece persoane va aduce sentinţa.

Paragr. 35. Dreptul de. graţiare regele şi-l poate esercita numai în cas de graţiare generală.

Ori-ce scurtă e legea aceasta, totuşi con­ţine, ce e. trebuincios. Ministrul poate fi pus sub acusă pentru ori ce faptă comisă în ca­blate oficiala, faptă, care ar vătăma indepen­denţa ţării, garantele constituţiei şi legile esislente. O lege mai clară nu se poate.

* Crisa p o l i t i c ă . In 9 Febr. regele a

primit din nou pe contele Andrássy Gyula, dar' de hotănt n u s a hotărît încă nimic. Se vede, că regele nu iute va resolva crisa ministerială. Contele Andrássy a dus regelui punctul de vedete al oposiţiei aliate. In Viena însă tocmai aşa nu vreau maghiari-

vorba, ameninţă cu răsboi vamal. înjură, să nâcf.jesc, să svîrcoiesc Ungurii

şi afirmă sus şi tare, că mal curând, ori mal târziu tot va trebui să le dea. El se încred încă în misia Iul Andrássy.

Kossuth Ferencz, după ştiri positive, va fi chemat la regele să-şî spue ideile sale şi ale coaliţiei opos-iţionaie, despre situaţie.

Allg. Ztg. scrie următoarele : Un deputat oposiţional, care să afla în Viena pe timpul audienţii Iul Andrássy la curte, a făcut cu­noscut lui Kossuth Ferenez resultatul.

— Die preşedinte — zise deputatul, — mă grăbesc să vă încunoştiinţez, că te vor chema la regele. Andrássy tocmai acum a sosit delà audienţă şi ne-a spus resultatul.

—- Mulţămesc informaţiile — îl răspunse Kossuth.

— Ce crezi — zise apoi deputatul — va avea asta bună urmare.

— La tot caşul zise Kossuth — cred, că va Ii cu foarte bune urmări.

— Pare probabil — zise deputatul — că regele te va chema la Viena ; o să mergi ?

Dacă fac serviciu cause! noastre — zise Kossuth — atunci merg ş'acolo.

Albanii contra Austriei. Se scrie din Constantinopol : Liga patriotică na­ţională albaneza desvoltâ mare activitate şi ceea-ce e caracteristic contra politicei bal­canice a Austriei. Liga a predat un lung memoriu Angliei, Franciéi şi Italiei prin gu-

Sirolin 1 excelenţi profesori şi medici contra morburilor de plumânî, afecţiunilor organelor de

îl recomandă ca remediu cu efect respiraţie, precum: bronchită СГОПІСа. tUSă COIVv'UiSj'V*^ si mai ales este recomandat Convalescenţilor după Influenza. - Sirolinul promovează apetitul şi face ea crească gre. corpului, depărtează tusa şi flegma şi face să Im-eteaze asudarea de noap t e . - Dm causa• mirosului şi gustu ui söu plăcutei» cu plăcere / d e copil. In farmacii să capătă în sticle de 4 cor. Bft flm atenţi, ca fle-care sticlă să tie provezată cu firma de m, e f ă c u t

277 p. Hoffmann-La Roche & Qo. fabrică chimică Basel (Sviţera).

Pag. 2 „ T R I B Ü N A" Nr. 20.

vernele externe. Au mal trimis afară de asta memoriul tuturor politicianilor italieni. In memoriu Liga Naţională atrage atenţia amin­titelor state asupra faptului, câ Austria e cea mal mare duşmană a Albanezilor şi că lucră sistematic, ca să facă zizanie între Albanezi, să provoace lupte de rasă şi sub titlul, sä facă ordine, are de gând sa ocupe Albania». In memorand roagă amintitele gu­verne sâ spriginescă pe Albanezi şi să împiedice înaintarea Rusiei contra Albaniei. Memoriul a produs mare senzaţie în cercurile politice de aici.

Biruinţa d e l à Chiştoci Alegerea d-lut Russu-Şirianu. — Deputaţii români Dr. I. Suciu şi Dr. St. C. Pop. —

Alţi fruntaşi. — Purtarea poporului.

Erl ideia naţională a repurtat cea mal strălucită isbândâ : alegătorii români din cer­cul Chişineulul au ales pe directorul zia­rului nostru deputat; 1082 voturi româ­neşti a întrunit dl Russu Şirianu, ear guver­namentalul Csukay Gyula a avut 983 voturi.

Comitatul Aradului are astfel în dietă 3 deputaţi naţionalişti români, ear numărul deputaţilor naţionalişti români în Dieta s'a ridicat la 8.

Nu e numai părerea noastră, ci a tutu­ror cari cunosc împrejurârilă, că între Ro­mâni alegere mal interesantă şi isbândă mal strălucită n'a fost în toată campania electo­rală din anul acesta. Se ştie anume, că în cercul Chişineulul fată de 1400 voturi ro-

contra alegătorilor unguri din cerc, nu numai împotriva terorisâril administraţiei, ci îndeo­sebi a avut de furcă cu administratorii mo­şiilor archiduceluï losif, a contelui Wencheim şi a altor mari proprietari.

Poporul nu s'a lăsat însă nici intimi­dat, nici ademenit, ci a venit la vot cu o mândrie şi însufleţire nespusă. Lacrimi ne inunda ochii în faţa purtării bărbăteşti a poporului.

Pentru sprigtnirea candidaturel d-lul Russu au fost în cerc şi Dr. I. Suciu şi Dr. St. C. Pop, deputaţi aleşi la Boroş-Ineu şi Siria. Poporul îî şi privea şi primea ca pe nişte apostoli.

Fost-au apoi Vineri la Chişineu fruntaşi români — cărturari şi ţărani — din toate părţile comitatului.

Alegerea a început la orele 9. President al alegerii (la comisia l.) a fost Dr. Keresztes Gyula, ear' bărbaţi de încredere al partidu­lui naţional român au fost Dr. T . Burdan. advocat în Chişineu şi Dr. Aurel Grozda, advocat în ButenI; la comisia II. a présidai Dr. Láza*- Zoard, ear' bărbaţi de încredere aï noştri au fost Dr. Iacob Hotăran, advocat în Siria şi Dumitru Muscan, preot în Nădab.

Isbânda partidului naţional era asigurată deja la început. Românii din Socodor, Pil, şi Vîrşand au venit în numărul sperat şi prevăzut, ear' de celelalte sale d'asemeni eram siguri.

Eatâ cum au stat voturile:

La orele 10 : Russu' Şirianu . . 145 Csukay Gyula . . 70

La orele 11 : Russu Şirianu . . 269 Csukay Gyula . . 105

La orele 12 : Russu Şirianu. . 304 Csukay Gyula . . 258

La orele 3 :

Csukay G/ula . . 302

De aci încolo voturile lui Csukay au început sâ crească.

La încheiere au avut : Russu Şirianu . . 1082 Csukay Gyula . . 983

şi astfel cu o majoritate de gg voturi can­didatul naţional a Jost proclamat deputat ai cercului Chişineulul. Presidentul Dr. Ke­

resztes, care a condus cu tact şi impari» täte actul alegerii, a adresat o vorbire 1 alesului. Dl Russu a răspuns şi dupăacef a fost condus în triumf, cu musica şi fái la casa presidentulul nostru M. Veliciu, uri am petrecut în cea mal mare veselie.

Despre întreg decursul alegerii vom I de altfel o descriere poporală, mal pe lai

Presa aradană despre alegerea din Chişini

Ziarele maghiare «Arad és Vidéki « Aradi Közlöny », « Függetlenség » şi « ArJ Hirlap» de azi publică toate articole de fol şi lungi rapoarte despre biruinţa Românii în cercul Chişineulul.

Toate recunosc că Românii au lupi cu o străşnicie la care nu se aşteptau. SJ în relief însemnătatea alegerii, unde deşi cJ două partide maghiare — guvernamental kossuthist — sau aliat, n'au putut sä 1 vingă asupra Românilor.

Ziarele maghiare dau o icoană destul fidelă despre decursul alegerii întâmplate eea mal bună ordine. Numai organul fişi nulul, «Arad és Vidéke » scrie, în articol fond, câ fruntaşii români au fanatisât poj rul până la aşa grad, încât aceştia au — unul Ovreiu şi ar fi săvîrşit şi >| multe ilegalităţi» pentru care vor avea dea faţă cu legea. . . Nici organul fia nulul nu ştie sâ precizeze nimic, ci indr frase pentru a demasca înfrângerea candi tulul ungur.

E f i a I ţ ï • • Binecuvântat de părintele ceresc e pJ

făcut de acel fruntaşi Români, cari rupi căluşile ruginite a moliciunii de voinţă] tânguirii, a descurăgeril, s'au determinat tru activitatea parlamentară, binecuvâi este, căci dragostea de neam şi de mui folositoare le nutreşte sufletul.

Am fost de îndelungă vreme două bere — popor de rînd şi inteliginţă inimice, ci nepâsătoare una faţă de ceala

V I V A T R U S S U ! * )

Haï să dăm m â n ă cu m â n ă Cel cu in imă r o m â n ă , Ţ a r a să ne înf lorească, Ioan R u s s u să t ră iască.

P e Csukay nu-1 vo im N u e al nos t ru , ci-î s t răin Noi pe R u s s u îl dor im Aşa 'n l u m e să t r ă i m .

Iarba rea din ho ldă p iară Vie v r e m u r i b u n e iară Int re no i să nu m a l vie N u m a i R u s s u d in Şi r ie .

E l le ştie toate b ine In ce g reu t ragi tu R o m â n e , Că-I R o m â n adevăra t Nu-I ca C s u k a y îngâmfa t .

E l ne face m a l m u l t b ine In năca£ şi în s u s p i n e . . . Ţ a r a să ne înflorească Ioan R u s s u să trăiască.

-Deputa tul nost t răiască Cà - Î de legea r o m â n e a s c ă , Ioan R u s s u se numeş t e P e ţă ran îl ocro teş te .

*) Cântecul Romanilor din Chişineu Ia alegerea de B a l .

ZINA LALULUI. (Urinare şi fine.)

Am aţipit, visând la ochii cenuşi i . Nu ştiu, — poate am adormit de al binelea. M'am trezit în lumina putern ică a lunei, ca re umplea văz­duhul şi iazul cu pulberea-I de argint. Apele s t ră­luceau. Noaptea era tăcută, moara con ten i se ; numai opustu vîjia ca 'n vis, depar te .

Pe ici, pe colo, apa se încre ţea în cercur i de agat ; cîrduri de ra ţe se scăldau în ochiurile de lumină. Pusei m â n a pe puşcă. O ridicasem chiar la ochi, e ram gata să trag, — când mă oprii . Un cântec simplu, monoton, dar depăr tarea , ecoul iazului, lumina albă a lunei, îi dădeau un farmec adînc . înda tă mă gândii la Şt ima apei.

Pusei puşca alături şi ascultai . O melodie simplă şi foarte duioasă. Contenise de mult şi eu tot stam cu urechia aţintită ; dar nu se auzea decât freamătul dulce al opustulul, depar te .

Trecuse vreme multă şi, cu toate acestea, eu tot aşteptam.

în t r ' un târziu, auzii lămurit plescăitul moale al vî'slei, Mă uitam în toate părţ i le ; nu ştiam de unde vine. Apoi, deodată, din în tunerecul trestiilor, izvori. în marea de lumină, luntrea plu­tind lin, şi- fata neclintita în luntre , pr in pulberea de raze. Crinul seâ iteia în părul în tunecos .

Nu pot să spun ce-am simţit, pen t ru că o vijelie nu se poa te t raduce în cuvinte , şi afară de aceasta , a tunci e ram t înăr şi de atunci , din t inereţe , a t recut jumăta ta te de veac . Ştiu că

stam cu ochii mari şi o pr iveam ca un neb era în t r ' adevăr zîna lacului !

De o dată o văzui că se mişcă. Intoi lunt rea şi vîsla izbi în valuri împrăşt i ind sti de lumină. Se îndreptă spre coşcovă mea. nea într 'o iuţeală nebuna , cu ochi i imari , ca stele ed fosfor, aţintiţi .

Când ajunse ap roape , lasă iar luntrea plutească lin, dar cârmi scur t şi t recu rîzînd lângă coşcovă, — un rîs argintiu pe care Fam uitat, iată, nici azi, după a tâ ta vreme. Ti rîzînd ca o fantazmă, şi ochii ÎI luceau ca i stele, în noaptea spr încenelor mari . In dre| meu, se ridica şi zvîrli ceva spre mine ; lăsându-se jos , pr inse iar lopata, bătu unde se repezi în larg.

Dispăruse. Se auzea numai băta ia moali vîsleî ; apoi conteni şi ea, şi t ăce re rea cupri iazul poleit de lumina lunei.

Lângă mine, am găsit un buchet de şi busuioc, floarea dragostei.

In zori veni bă t rânul de mă luă de gie. Când mă îndreptam spre cur te , întorsei odată capul spre ş and ramaua neagră. Ochii neţi mă pr iveau prin spăr tu ra din podul mo

Chiar în ziua aceia, a m plecat . Am să mă întorc de multe ori la moa ra cea i a Zavului , dar înt împlări le n 'au voit. Pe când am putut , alte iubiri m 'au ţinut îa par te . Au trecut ani , dar buchetul de garoa busuioc, uscat, tot îl păstrez. Şî din când în tot îmi aminte de zîna lacului .

(Sămănă toru l ) . Mihail Sadoveam

Nr. 20 „ T R I B U N A " Pag 3

oporul a făcut după a lui chibzuială şi upâ îndrumările, celor ce au ştiut să se

folosească de nepăsarea conducătorilor Iul fireşti. Dumnezeu însă a adus vremea, ca

estea doauă tabere să se contopească într'o langa puternică, dornică de a ajunge la un

iitor mal prielnic şi mal fericit, decât pre-ntul, în care ne luptăm din greu cu multe ajunsuri. A sosit vremea, ca să ne cu-aştem mal de aproape şi să vedem, ce ment e poporul românesc, şi să ne încre-iţam despre îndeplinirea chemării a con-cătorilor întru fericirea şi luminarea po­rului. A trebuit pusă stavilă stării de de­ns, când conducătorii cercetau casa po­rului numai când încasau plata, nu însă vremuri de năcaz ; a trebuit surpat din lelie păretele, ce a oprit poporul de a

ini în contact cu fruntaşii sal. Să nu ne moaştem poporul numai din cancelarie şi bunale, ci să i cunoaştem de acasă.

Aiegerile dietale au deschis poarta spre zire şi înfrăţire, ne-au ciuruit în vremu-

de cumpănă şi de frământare despăr-d elementul bun de cel rău, ca să se

cine suntem, şi cum ne bate inima, .na nu s'a decretat activitatea, mult! şi-au tut pieptul, că sunt Români adevăraţi, cu

sentimente curate, si multe inimi laşe bâ-leau sub zalele aurite ale partidului nostru paţional. Toţi treceau de buni români ! Aşa e, când se discută chestia politică numai din punct de vedere teoretic. Când însă fruntaşii Români au aflat de bine a arăta, d prin luptă ne putem validita, când au yoit să dea dovadă, că în primejdie ne pu­tem cunoaşte mal bine, atunci cu el deo-Idatâ au eşit la suprafaţa şi Efialţil, trădân-[du-ne şi astfel zdrobind, multe nădejdi de Sie noastre în zile fericite. Am căzut în îfliulte locuri nu din vina poporului, ci a 'conducătorilor lui. Unde sunt azi preoţii cu bucea'n frunte a lui Murăşan ? Pentru-ce trebue să constatam exemple de tristă amin­tire, că păstorul n'a purtat grije de turma sa? Pentru-ce a părăsit-o ca năimitul? Efî-Щіі au luptat contra vitegiel neobosite. Acum ne cunoaştem. Vom şti şi noi să le răsplătim fapta. Nici o crimă nu rămâne

nerăsbunată. Ce-I păcătoşi îşi vor trage consecinţele, ear cei-ce şi-au împlinit dato­ria meargă numai înainte fără descura-geare, căci «apa trece, petrile rămân» şi vor fi vremuri, când noroiul acest spurcat de Efialţil îl vom curaţii, măturând şi ultima pată ruşinoasă. (P-J

E L E C T O R A L E . Cercul electoral Bega Szt. György (cm. Torontal) .

Сащеіе căderii păr. 1). I'etrovici la alegerea de deputat.

Ziua de 13 26 Ianuarie a. c. va fi însemnată (memorabi lă) pentrn Românii din părţ i le aceste. In numita zi s'a ţ inut alegerea de deputat dietal şi în acest cerc , cunoscut până acuma, de unul dintre cele maî puvernamenta le cercuri din ţ a ră . Din anul 1869, când s'a ales fericitul Lazar Gruescu, de naş te re din Clec, comună mixtă apar ţ ină toare acestui cerc , dar Ia ' | 2 an după a legere a r epo­sât, au fost aleşi tot deputaţi guvernamental i , de ai s tăpânir i i , sau delà dreapta cum zice poporul , pa r te cu ac iamaţ iune , parte cu majori tatea abso­lută a voturi lor , întrunind cel cela stânga abia câte 2—300 de voturi, ea d. e. Dr. Gsolakovics, preotul s lovac Szeberényi , şi Dr. Gyorgyevics ad­vocat sârb din Becicherecul -mare .

Ultimul monopolisător al mandatulu i acestui cerc s'a ales încă ca băe ţundiu na in te cu 13 ani , şi cu a tâ ta încăpă ţ inare se leagă de el, încât fă­rădelegile, brutali tăţ i le şi terorisări le s 'au înfrică-rile comise cu ocaziunea alegerii şi înainte de alegere, în favorul lui sunt fără pă reche în în­treaga ţară. Toţi potentaţii cercului începând delà proprietar i i mari ca grof Csekonics, grof Harnon-curt , Vattai, Draxler Dieschnitz et tutti quanti , au în fricat în mod nemal pomenit prin inspec­torii, işpanii şi toţi slujitorii lor, pe alegători , a m e -n in ţându i, că dacă nu votează cu resfâţatul can­didat al s t ă p â n i m Ghegia Pap (Pap Géza) cum îl număr românii (fiind mic de stat), vor perde arinziie, vor р е ш е р ш к п т ь і і з i u w u « , ш celor carï au cumpăra t pământ delà consorţ iul j i­dovesc Duschnitz Mikşa, plătibil în 50 ani , li-se va abzice împrumutul amor t iza t ; iar coloniştilor din Erzfibetlak, unde şi purcariul satului e a le­gător, li-s'a spus din par tea işpanului erarial , că vor perde pământur i le , li-se va abzice restul ca­pitalului amort izat etc.

Văzând, că toate manopere le potentaţ i lor nu ajută, s 'au dat frâu liber micilor t i rani , notareş i -lor au folosi toate mijloace oficioase şi neoficioase pen t ru înfricarea şi cumpăra rea alegători lor .

S B U e i U M ! .

într'o frumoasa îna in te de ameazî se p re ­umbla, harnică ca o mică albină, feţişoara pr in­tre straturile ei de tlori. Soare le călduros de Mai abia peste vîrfurile liliecilor înfloriţi. Viorelele ruşinoase îşi plecau capul unele spre altele. Al­bele lăcrimioare îşi r idicau capete le din frunzele dese şi verzi ce le încungurau. Intr 'alt loc al gradinei roşele vesele cochetau în t r e ele, ear aerul era încărcat cu un parfum dulce. . . mo­latec. . .

Fluturii şi albinele se în t receau în sborul |or sburdalnic alergând delà floare la floare. Na­tura întreaga se veselia. Florile de cireş albe şi cele rosa ale mărului povesteau a parte ca niş te оашепі mai serioşi. mai copţi.

Era aşa de frumos, toate îşi aş teptau reve ­laţia lor. Firul de iarbă verde povestea cu musca despre earnă şi alte neajunsuri şi pe de asupra rândunelele vesele îşi adunau mater ia lul t rebuin--cio-i pentru cuiburile îor.

Amor însuşi în chip de flutur sbura din coace în colo şi nea vând al t -ceva de lucru să­geta inima fecioarei. Rănită, în durer i păgâne li se sbüciuma inima, cupr insă pentru pr ima dată de un dor necunoscut până aci.

Singura nu ştia ce ' i lipseşte, simţia numai Intr'una că aşa nu o va putea duce depar te . Vi­surile ci erau to t -deauna frumoase, plăcute şi întreţesute cu .,Fetî frumoşi'- cari fură şi inimă ţi minte cu o singura privire.

De apusuri în aş tep ta re şi în veci fără pace aştepta să-i răsară din senin frumosul furător de inimi, şi el nu se mai ivea. . . Obosită de lungă

aş tep ta re îşi închidea ochii căprii — îi redes-chidea şi el tot nevăzut r ămânea . Altă dată eară se părea că vrea să despice cu privirea nepă ­t runsul a lbastru al ceriului , apoi îşi lungea ochii a drum. . , şi earăşl se uita în zarea a lbastra , dar pace bună ! El nu era nicăirl . . .

Şi totuşi îi se p ă r e a că'l vede. II vede mereu . . .

De se apuca de lucru, croşeta ori cosea, gândul ei mereu ră t ăcea la el şi ochii împăien-genaţi , da, ochii aceia dornici de voluptoasă iu­bire îl cău tau zadarnic peste tot l o c u l . . .

De se culca, somnu- ' i era o nespusa greu­tate. In ima ' i svâcnia puternic . Tresăr ia şi fan-tasa in t r 'una de e l . . . O clipă nu putea să doarmă să se odinească. N u ! Gândul ei pribeag, legănat pe a dorului a r ipe îl căuta mereu pe el. Pierdută în visuri dulci, ba mai adeseor i într 'o vecinică • f rământare şi nesfârşit sbucium o cu­pr indeau zorile albe. . :

Altă dată voia ,să-şi înece tot dorul, chi­nul şi sbuciumul şi îi era ciudă şi-şi muşca buzele de mânie, că nu poate .

Odată, dusă pe gânduri , cerca cu tot d ina­dinsul ea însăşi in ima îngreunată de amorul dra­gostei '— dar earăşi par ' că voia să se amăgească ea însăşi . . . Se cugeta că nu e nimica pr imej ­dios şi voia să denege gândului dreptul de a o purta cu inima dornica după el, — şi însâ-şî inimei. acestui isvor de iubire, voia să'i detragă dreptul de a iubi.

Dar zadarn ice erau toate opintir i le ei. Ini­mei nu'i poţi pune zăgazuri. E doar o lege a firii însuşi că omul to tdeauna obiclnueşte a pofti

In special renegatul notar Kécsi Tivadar din Toracul -mic , a cărui locuinţă, deşi în casa comu­nală, s'a prefăcut în adevăr birt, na inte de ale­gere, şi care din s trajămeşter cu vre-o 3—4 cl. a ajuns notar cercual în Végszentmihály, cercul Uzdinului, unde activitatea lui s'a resimţit şi la a legerea de acolo, pur tându se Românii de tot ru ­şinos faţă de candidatul naţ ional dl Dr. Manoilo-vicî, iar ca r emunera ţ iune pent ru ronegat ismul său (copil săi, deşi moşul lor după tată a fost ţăran român, iar moşul după mamă a fost fiul marelui Constantin Diaconovich Loga, nu ştiu r o ­mâneşte) , prin protecţ iune familiară şi priu o a le­gere scandaloasă, condusă de un fibirău satrap, a ajuns notar în Toracul-mic, şi-a pus în cum­pănă toată puterea sa oficioasă şi întreg a r sena­lul său de clevetiri murda re şi frivole, cari îl ca­racter izează, în contra persoShei candidatului na­ţional păr. V. Petrovicî , cu scop de a! discredita înaintea alegătorilor.

In sala casei comunale din Toracul-mic, unde se serveşte just i ţ ia asupriţ i lor locuitori , de acest paşă fără suflet şi ruş ine , cu astfel de expresinni murda re şi frivole s'a adresat cătră alegătorul Vasa Baloş din Toracul-mic nr . 206 şi căt ră alţii.

Numai oamenii cu inimă din comună şi din cerc, de ar fi întrebaţi , te lephonul de a r şti vorbi, ar putea spune toate infamiile răs ­pândi te de acest s trebăr, contra persoanei can­didatului naţional , nu numai între pareţii casei comunale , ci şi în pr iva te d. e. în casa nemer ­nicului preot George Lupşa, în ziua de 1. Ioan Botezătorul şi în prezenţa preotei şi a soacrei numitului preot, fără ca se fie îndrumat la or­dine pent t ru picanteri i le sale greţoase. Deşi chiar în ajunul alegerii s'au s t răcurat toată comuna prin cancelar ia notarului , cu iibeleie de dare, pentru a-se induce ca suprasolvire pe anul 1905, snma descrisă din anul 1904, din cauza recoltei s labe a cucuruzului , un pretext bun de corteşit ; totuşi afară de rătăcitul preot Lupşa, închipuitul învă­ţă tor Târlaiu, pe masa cărora nu să află ziare r o ­mâneşt i , ci numai ungureşti , şi vre-o 5—6 rude­nii a no tarn lu i , toţi au votat cu candidatul na­ţional. (Va urma).

La a l ege rea de d e p a t a t d ie ta l d in Nădlac .

Deşi a m p r o m i s că voi pub l i ca în curând pe toţi aceia cari au fost c red inc ioş i s t eagu lu i nos t ru , da r m â n e c â n d d u p ă zisa sfintei sc r ip­tur i , că „nu cel sănă tos are lipsă de dof tor ci cel bo lnav" a m aflat cu cale a mă ocupa m a i întâi cu aceia, cari l ăpăda tu - s ' au de s teagul ior făcându-se coadă la t o p o r u l s t ră inulu i şi în t in­gând cuţ i tul p â n ă în i n ima maici i lor , s 'au fă­cut astfel de b l ă s t ăm n e a m u l u i şi de hula şi ocara l umi i în t reg i .

cele opri te — şi cu cât mai mult îţi e oprit un lucru oareş care cu atât mai mult îl pofteşti. . .

Şi ea începuse a păli. Era slabă, sficioasă şi pal idă că o floare frageda în ajunul i e rne i . . . Cu atâta însă e ra mai frumoasă, mal ferme­cătoare .

Şi a c u m când mă cuget . — Deapurur i să nştepţi mereu, în veci fără pace, cu gândni veci­nie pribeag, cu inima arzând în voluptoasa vă­paie a dulcel iubiri, inir 'o cont inuă f rământare dornici bra ţe să întinzi, duios să'! chiemi şi el să nu vină. . . să nu te audă, să nu te ştie . .

O ! ăsta e sbucium !

Sbuciumui inimei dor i toare de vecinie ti-nă ra dragoste cura ta ! . . .

Călin.

Ш A, Z . Un medic opri pe pacient al său să bea

cognac. După aceea i -a făcut un tablou înspă imân­tător despre desordinile causa te de acool ş i -a c i t i t exemple teribile.

Iată, zise el căt ră sfârşit : eu dădui un pă­hăru ţ unui câne după ce cânele mâncase . Şi închi-pueţi , mai zise doctorul , că i s'c oprit digestia.

După niţică reflexie zise bolnavul. Eu cred die doctor, că copracul nu e făcut

pentru câni.

Pag. 4 „T R I B U N A'- Nr. 20

In adevăr îmï este ruş ine m i e de ruş inea lor ş i - 'mî roşeş te ob razu l , c a i d şt iu că t r e b u e să s p u n lumi i că aceşti o a m e n i fruntaşi şi cu b u n ă s t a r e delà D u m n e z e u p e n t r u u n „ p a p r i ­kás" ori p e n t r u 5 — i o c o r o a n e se la tă duşi ca bou l de coarne de u n S a m i , Iţig, Dolfi şi mal ştie na iba de c ine . C ă n u voi c rede şi n u ya crede n i m e nici ch ia r să ne p u n e ţ i sufletul în pa lmă , că voî aţi m e r s cu s t ră inu l de d ragu l s t r ă inu lu i şi aceasta doa ră aţi făcut-o d u p ă şoapta in imi i voas t re . N u ! aceasta n u vi-o c re ­d e m nici când. L ă c o m i a — însuş i r ea cea r m l u râ tă o m e n e a s c ă — v'a d u s aco lo , u n d e R o ­mân cu o m e n i e nepăta tă azi n u m a î poa te să stee. P r iv i ţ i la s ă r m a n i i cercurar î , c iubă ra r î , p ă d u r e n î , mo ţ i şi ştiu eu c u m va place să-î m a l l u m i ţ i , zic, aeeştî nebăga ţ i în seamă de voî, cari lipiţi de sărăcie nu î m b u i b a u ca voi, aceia car i sate în t regi nu au atâta ave re cât a re u n u l d in t r e voi , căutaţ i la dânş i i şi învă­ţaţ i n u m a i delà dânşi i . Ştiţi că aceşti „să răn­toc i" n u m i ţ i de voî asa — au făcut aşa b ravur i în cât şi s t ră ini i îi admi ra . Vede ţ i a legerea delà Dobra , Baia-de-Cr iş , Boroş ineu , Ighiu şi altele ! Vo i veţi c rede d o a r ă ca caceşt ia n u au fost pofti ţ i la „pap r iká s " or i nu au fost îmbia ţ i cu bani ? Şi să ştiţi că aceştia nu m â n c a p â n e a lbă ca voi, ci sunt fericiţi, dacă po t avea mă­lai şi mămă l igă . Vedeţ i aceştia au d e s p r e ţ u i t „ p a p r i k á s u l " — m â n c a r e a d o m n i l o r — şi p u n g a lui I uda şi astăzi el sunt cu m u l t m a i făloşî şi m â n d r i de cât voi cari v-aţi u m p l u t „ b u r d u h a -n u l " şi b u z u n a r u l .

Dar fraţilor, dacă bunu l D u m n e z e u v'a în­vredn ic i t cu b u n ă s t a r e , ca să pu te ţ i avea vot la a legerea de ablegat , oare es te er ta t se abuza ţ i voi în t r ' a t â ta cu bună ta tea lui D u m n e z e u ? O a r e depu ta tu l ce se alege nu t r e b u e să fie el în die tă t ă lmac iu l do r in ţ e lo r şi a ce lor săraci cari nu au vot t o c m a i aşa ca şi al v o s t r u ? . . . Soar tea săraculu i e cu m u l t maî a m a r ă decâ t a voastră şi voî ştiţi foarte b ine că ei m a l m a r e l ipsă au în dieta de sp r ig in i to r î şi de o a m e n i cu d u r e r e faţă de p lânger i le lor şi voi In loc să vă t rud i ţ i a spr ig in i pe acela d e s p r e care

r in te şi al săraci lor , voi vă în funda ţ i cu „pa­p r i k á s " şi vă u m p l e ţ i buzuna re l e şi ca în bătaie de joc lucraţ i cu toată pu te rea în con t ră luî şi spr ig in i ţ i pe aceia, cari n u m a i d u r e r e faţă de no i n u au . N u va temeţ i voi şi pe famil i i le voas t re? N u vă temeţ i voi , că b u n u l D u m n e z e u e sus şi vede toa te? O h , a m a r de sufletul vo­stru ! Nu vă c u p r i n d e a u pe voi fiori când in z iua a leger i i vi-să s tr igă că bani i p r imi ţ i să nu ѵі-sà ajungă pe dof tor i şi pe leacuri ? N u ştiţi voi că b lăs tămul să racu lu i p r i n d e ? N u o făceau ei b ie ţ i i acestea d in î n b u i b a r e şi d e s m i e r d a r e , ci cu oftări grele a runcau b l ă s t ă m u r i l e a supra voastră . V a u b lăs tămat ei, şi v 'aţi făcut de b lăs tăm n e a m u l u i în t reg .

N u vreau să vă -numesc d e o c a m d a t ă pe t o ţ i ; fie-vă des tu l b l ă s t ăme le p r i m i t e şi r u ş inea ce aţî păţ i t .

N u p» t însă să n u î n t r e b pe Ivan S t ro ia , — care în ba t jocur i rea n e a m u l u i s 'au dus m a l d e p a r t e de cât to ţ i consoţi î săi — că n u se în-fioară, când îşi aduce a m i n t e de fapta ce a f ăcu t? D ' a p o ï Atănas i N o g h i , P e t r u Ş u m â n d a n , Di­mi t r i e Ş u m â e d a n , Nicolae Bolchiş , Ştefan F a u r , p re şed in te l e mese r i a ş i lo r r o m â n î (val s ă r m a n i de voî meser iaş i român î p e ce m â n ă aţi ajuns !) şi alţii nu- ' ş i aduc a m i n t e de zisa R o m â n u l u i , că „ D u m n e z e u nu bate cu bâta ci ia o m u l u i maî întâi m i n t e a " ? Dar P e t r u S ina şi consoţ i î . de car i ch ia r J idan i i îşi bă teau joc şi se î n g r e -ţoşau de el c u m u m b l a u d u p ă ceva căpă ta re când la o par t idă când la alta, ce zic ? Val de voi, da r când veţi pu t ea espia păca tu l g r eu ce aţi făcut ! ? când veţi p u t e a ş terge pata urâ tă ce aţi p u s pe n u m e l e vos t ru ! ?

F ra ţ i lo r R o m â n î ! Dep lânge ţ i pe aceştî n e ­fericiţ i şi rugaţ î pe D u m n e z e u să le er te p ă ­catul greu şi să le l u m i n e z e pe vi i tor m i n t e a î n tuneca t ă şi să le încălzească in imi le răc i te .

Delà alegeri .

P r i m i m u r m ă t o a r e l e : In t i m p u l a leger i lo r , a c u m a p r o a p e încheia te am putu t , să ne cam con­v i n g e m de şcoala na ţ iona lă , ce o are p o p o r u l nos t ru ! In p o p o r nu n e - a m p rea înşe la t ; el să ştie însufleţ i pen t ru idei îna l te , el ştie aprec ia va loarea sânge lu i său, din d e p ă r t ă r i colosale a leargă să-şî dea votu l p e n t r u cand ida tu l naţ io­nal , cu in ima caldă, cu s t r igă te de veselie şi cu b rad ve rde î n t i m p i n ă pe aceia, cari sun t che­maţ i , să-î conducă des t ine le . . . pe cont ra can­dida ţ i , pe d u ş m a n i i Iul de veacur i îl a lungă cu pe t re , îl hu idu iesc , nu vrea , să le audă de n u m e . P e când p o p o r u l nos t ru e aşa, pe când p o p o ­rul nos t ru mer i t ă toa tă l auda d e ţ inu tă d e a m n ă , ce a doved i t -o în aceste a leger i , . . . d i sp r e ţ m e r i t ă acel conducă tor i ai săi, car i nici cel p u ­ţin teoret ice n ' a m înţeles cauza noas t ră na ţ io ­na l ă ! In ima lor s'a u m p l u t de scârbă, banu l li-a răp i t sufletul şi a plecat la u r n ă , să-şî vândă neamul ! Te revol ţ i , când auzi , că cu ta re p r o t o p o p , cutare p reo t , cu ta re învă ţă to r ş i-au v îndu t sufletul d iavolu lu i ! P r e o ţ i şi învăţă­tor i . . . aceştia pa rcă sun t n u m i ţ i apostol i i p o p o r u l u i : D u r e r e însă la noi o pa r t e d in aceşti apostol i în t i m p u l aces tor a leger i au fost apostol i i Satani l , în loc de l u m i n ă , î n tune rec au făcut în sufletele n e ş t i u t o r i l o r ! In foile noa­stre ceteşt i atâtea pe r soane scrise la r ăbo j , d in aceste d o u ă trei de b u n ă seamă sun t p r e o ţ i şi învă ţă to r i . Ţ i - s e p a r e , că n u m ă r u l fiilor luî I uda să va epuisa dacă nu azi , de b u n ă s a m ă m â n e , da r nu , el dev ine tot ma l m a r e ! De fapt nici n u t r ebuesc tă inui ţ i acel o a m e n i fără de suflet cari au cutezat să lucre con t ra u n u i n e a m năcăjit !

In cercul Cojocneï nu s'a p u s cand ida t naţ iona l , da r pen t ru aceea vre-o 25 de p reo ţ i şi vre o 3 0 de învă ţă tor i r o m â n i au m e r s , să-şî dea votur i le p e n t r u d u ş m a n i i nostr i ï I

Mulţ î au m e r s da r pu ţ in i au ajuns la u rnă , pen t ru -că o pa r t e m a r e d in t r e eî au fost înfaş-caţi de şoviniş t i i t u rba ţ i şi bă tu ţ i s t raşnic : E destul să amin tesc c u m cuvioşia s'a pă r in te le din Jaca a fost îndesu i t s u b u n p o d şi bă tu t

Câţ l-va creşt ini cu m a r e g reu ta t e l 'au pu­tu t scoate de sub pod. Să rmanu l popă , Iţi era ma i m a r e mila de să-1 pr iveş t i , c u m sta ciulit cu ba rba împrăş t i a t ă , cu pă ru l zbur l i t şi g rozav de decepţ iona t , că n 'a p u t u t a junge la tocana domnească ! ..

Pă r in te le d in Pa t a încă a căpăta t v re -o câţî-va gălătuşl !...

P ă r i n t e l e Moga din A p a h i d a însă ca cor­teş î nve r şuna t al celor „dela s t ângă" n 'a căpă­tat un p u m n din nefer icire . Iţi era ma l m a r e dragul , să-1 vezi pe popicu l care din in te rese p u r pe r sona le şi-a părăsi t legea gr . or . şi a t recu i la gr . cat., c u m alerga p r i n Cojocna , să însufleţească pe R o m â n î p e n t r u m ă r i n i m o s u l Deák A l be r t că le va da un t au r (b ikapár t i ak-opoz i ţ iona l i i !). Din în t âmpla re e r a m p rea de­pa r t e de d însu l şi n ' a m ajuns să-1 iau pu ţ in de u r e c h i !...

In cercul Mioa re i îţi era scârbă să ascul ţ i c u m p o p i i : Metea , Sas, Căp i t an , S i m u , Moldo ­v a s Gru ia , G e r a s i m , Baciu, G e r m a n (din T p r -daş), Cr is tea , O r o s a n , „pa t r io tu l " P r o d a n , Cis -m a ş , S â n j i m b r e a n , şi dascălii : I ou raş , Ioan M o l d o v a n , P ă r d u ţ i şi F i l i m o n d i s p u t a u (/) che ­stia, cari sun t m a i buni pa t r io ţ i !

Ioan P r o d a n laudă cu m u l t ă cuvioşie m i ­şcarea revoluţionară din 1848 a Magh ia r i lo r , z icând , că magh ia r i i au fost s i ngu r i i , cari au în ţe les pe dep l in şi au adop ta t în m o d în ţe lep t ideile revo lu ţ iun i l franceze!. . . S ă r m a n u l p o p ă ! Imedia t să sculă pă r in t e Cr is tea şi î ncepu я slo­bozi din el un d iscurs pe u n g u r i e !

S ă r m a n u l îţi era ma l m a r e mi lă să te u i ţ i la el, c u m să f rământa şi c u m da să vorbească pe l i m b a ungu rească ! (Care nu o p r ea şt ia) . N u era locul, d ie pă r in t e , să vorbeş t i acolo şi în p r imu l r înd nici nu aveai ce căuta, să spr i j i -neştî pe du jman i i neamulu i nos t ru ! Sfinţia sa pă r in t e l e Cismaş par ' că ar fi vorbi t ch ia r d in

c işmele D u m n i s a l e , a lăudat cu m u l t ă vervă | — T i s z a ! ol

La acestea Beth len depu ta tu l ales, a RAI p u n s pl in de a tor i ta te , că în cercul Uioarelf! nu cunoaş te nici Valahi , nici D a c o r o m â n i i n u m a i r o m â n i pat r io ţ i , cari spr i j inesc caua Maghiar i lor . (Adecă să învoiesc cu aceea camţjj ghiar i l să ne spânzu re ) .

P o i o d i ţ a Dezsi a făcut r ecens iunea I birii d lui depu ta t , z icând , că, decât R o m a mal bun i pa t r io ţ i în ţara asta sunt J idani i 11

P o p i î O r o s a n şi P r o d a n înverşunaţ i I apr inş i de vinul cel m u l t , care îl tur t i se cuti tul , p ro tes t ează ene rg ic cu strigăte d e „abczuj |

E r a cât pe aci să u r m e z e o încăerare pop i , dascăli şi J idan i , dacă n ' a r fi intervei „pac în icu l" Be th len !

C â n d muzica í n toná „Kossu t no ta" , să priveşt i c u m s tau p reo ţ i i şi învăţă tor i i n în p ic ioare , ascul tând cu evlavie i m n u l ! Dai o rbea m a i m u l t s t ră luc i rea pop icu lu i S i m u al S imonf i şi î n v ă ţ ă t o r i l o r : Iouraş , Moldovan (din Turdaş) , P ă r d u ţ i şi F i l imon , cari p u r | câte un fulg de pase re în pă lă r ie şi trico u n g u r e s c pe m â n i .

P r o t o p o p o l G e r a s i m , d rep t încheerc creat pe loc o o d ă d lu i Be th len şi ide i lor sa C u mul t avânt a încerca t să p r e a m ă r e a s c ă mâ t u i t o r u | p r o g r a m al „ d a r n i c u l u i " Beth len ! catele die p ro topop , păcate le ! N u m a i ele te-dus în ispită. Dacă-ţ î iubeşt i n e a m u l , ce ai tat î n t r e d u ş m a n i i nostr i ï , nu ai p u t u t rămâ acasă ? Lasă , lasă ! Nic i o plată fără răspla

In Cluj încă s 'au î n t â m p l a t e minună dar eu am rîs ma l cu s e a m ă de u n a : M plăcut foarte, c u m alerga P a p . L a c z i (rigorozi în d r e p t român) , bătăiosul care l'a sgăriat Maior med ic in i s tu l în „ G r a n d " , pe străzi d r eap t a şi s tânga cor t e ş ind p e n t r u tăicuţa-b a r ó Vesse lény i Miklós , care îi promisese „ g u l a ş " ! O , Lacz i , Lacz i , cu asta ţ i-ai sa şi mai m u l t onoarea , ca a tunc i , când ai puş în Ma io r d i n t ' u n pis to l u m p l u t cu n i s ip ! z i c e , că a-î făcut-o d in hetz ! P r o s t he tz di gul m e u 1

Mul te , m u l t e ar m a i fi descoper i t , dar 1 las şi p e alţii să le de scope re . Adevăn

* Onorată Redacţiune !

Vă rog se binevoiţi a da Ioc în preţuita-foaie la u rmătoare le şire :

Mercur! în 1/19 Februar ie a. c , era sâ ţină şi întâmple în comuna Totvaredieî , alegei corporaţ iuni lor comunale a judelui , cassaruluîe Alegerile nu s'au efeptuit din cauza presitii ce-a comis-o pretorele Jabdebo .

înainte de a se începe alegerile, pretori a conchiemat reprezentanţa comunală şi i-a trebat, că pe cine voiesc să aibă de jude prim jude de lege, cassar etc., în t reaga reprezentál ii зопшпіса dorinţa poporului că s'au grupat lângă Iosif u ragan , Ioan Popescu şi Soloi Oprea.

Pre tore le la început să părea a fi aplecai asculta dorinţa noastră , ba ce e mal mult provoacă să-I facem promisiunea, că ascu când va avea lipsă de sprijinul nostru, şi dâi ne va candida pe oamenii nostru.

Păr inte le nostru loachim Turcu la cerei d-lul pre tore tă lmăceşte poporului dorinţa pr reluî şi ne roagă pentru loiali tatea cu care ara tă pe faţă de noi, să 1 facem promisiunea da, îl vom asculta, ştiind că dorinţa domniei este să fie représen tan t la comitat şi noî părt inim cu voturile noastre .

Dară dec lara ţ iunea şi promisiunea d-!uï p tore, au fost numaî momentană , să duce Gyuri bácsi să-1 sfătuiască, şi când să rentoai neagă ceea-ce ne-au promis , adecă : că dorii poporului o va respecta în schimbul promu neï noas t re a representaţ i lor , şi vine de ne didează de j ude comunal pe doi oameni, nn te r i a lmin te sunt cu totul ruinaţi şi pe care este sluga credincioasa a luî Gyuri bá

Indignarea poporului nu se poate desci ne-a ţinut In cur tea casei comunale doauă In firma nădejde că vor află un individ «

Ci

Oi». VECTOR D. GRAUR medic universal , profesor cvalifleat de scoale medii p. studiul h ig iéné i .

Institut de dantură medicală şi pentru technica de dinţi.

A R A D , Piaţa Andrássy Nr. 22, etagiul I., vis-à-vis de casa comi ta tu lu i . 428

T r a c t a m e n t special al d u r e r i l o r de dinţ i şi a boale loe de fălci. Di tu ră totală şi pa r t i cu la ră c o n f o r m di fer i te lor p r o c e d u r i . P l o m b ă r i cui ment , cu sticlă, emai l , porce lan , a m a l g a m de aur , şi aur chemice curj O p e r a ţ i u n i di fer i te la aşezarea coroane i de d in ţ i . C o r o a n e de porcel şi aur c o n f o r m ind ica ţ iun i le r specia l iş t i lor savanţ i D a n t u r ă fixaţi şi o bilă, d u p ă s is tem amer ican . T o t felul de execuţ i i de cauc iuc . Dinţi| dan tu ră în t r eagă fără cerul gur i i . Scoater i de d in ţ i fără nici o durert.

Nr. 20. T R I B U N A Pag. i.

voteze pe candidaţii domniei lui, un singur it tnsă nu şi-a putut câştiga, poporul a fost ne -ifltit !n dorinţa şi propusml său. Văzând părintele istra loachim Turcu, ca pretorele promisiunea ilà corpului reprezentat iv mal na in te şi-a retras-o rt pudoare, văzând că poporul e iritat şi ln-gnat până la extrem se ridică şi ca bărba t de credere în prezenţa reprezentanţ i lor şi a tot iporulul II spune Dlul p re tore . că nu s'a ţ inut ipromisiune, dorinţa poporulu i nu o respectează , uice de postul de bărbat de încredere , pâră jte sala. ear poporul văzănd depăr ta rea păs to -jal lor îl urmează cu mic şi mare şi a r ămas I pretore singur cu notarul şi cu 4 j andarmi , iau adus pentru apă ra rea cinstitei sale per­

ine. — Alegerea deci nu s'a putut efeptui. — Fala se cuvine nouă vărădeni lor ! ! Fiţi în

Ideauna conştienţi şi solidari, şi se vor respecta lepturile noastre ! !

i Ne luăm voie a întreba pe Magnificienţa • Domnul vice-comite, că - până când a re de ftd să ţină în casa noas t ră comunală pe Gyuri • s i ? Până când a re de gând să ne ţină, că loi pentru notarul actual ce-1 avem să-I plătim partir? Până când ne ţine de nu dispune în-ipünirea postului de notar ? Răbdarea noastră i lost îndelungă —- am perdut-o — cerem să ii-se facă dreptate !

Cerem depăr ta rea notarului bătr în George lan din casa noastră comunală , cerem să ni-se m alegerea de notar, cerem res taura rea corpo-Iptinilor noastre comuna le :

Suntem fâră notar , fără de jude , o comună m prada ispitei şi nedreptăţ i lor , — şi dacă stri-Itul nostru eşit din inimile noastre a d â n c mâh^ le, nu va avea răsunet , col inda-vom şi pe la irurile mal înalte, unde ne vom spune ja lbele pastre multe, vom arăta, ce administraţ ie există icomitatul Aradului .

Tolvaradia, la 2 Feb ruá ré 1905. Cu stimă : Varadianuh

DIN ROMÂNIA, înmormântarea lui Nie lonescu, Ieri a avut

loc m com. Bradu , jud . R o m a n , î n m o r m â n t a r e a •I Nie. lonescu, mu l t regrfctatul fost p ro feso r piversitar, depu t a t şi m e m b r u al A c a d e m i e i Române.

Serviciul d ivin a fost oficiat în biser ica iropric din cur tea locuinţe i , de către p r o t o e r u l •dtţuluî, S. S. M a n d r i u , înconjura t de m a l •uiţi preoţi. C o r u r i l e şcoalelor ru ra le d in î m -•rejurimf au luat p a r t e Ia slujba d iv ină .

Dl Balaban, prefectul judeju lu l , a d e p u s 1 coroană din par tea M. S. R e g e l u i .

N. Cl imescu , rec toru l un ivers i t a te ! d in Iaşi , • rostit o cuvântare , a r ă t ând viaţa p l ină de fapte •ari a defunctului , descr i indu-1 ca p ro fe so r , •rator şi om pol ic . I Spune, că pe când în z iua de 2 4 I anua r i e Le vorbea la Iaşi d e s p r e rodn ica sa act ivi tate , I - el se găsea la B r a d u în agonie .

D. A. N a u m , din par tea A c a d e m i e i R o ­mâne, spuse că Nicolae lonescu a fost una din iloriile ţireî, numindu-1 l u m i n a t o r u l şi î n d r e p -litorul ţârei.

Mal vorbi ră : î nvă ţă to ru l D i m i t r i u din ipartea cercului cu l tura l „ D ă m i e n e ş t i " , care-1 lumi tezaurul ţ ă r ă n i m e ! ; Mavr ich i din par tea judeţului şi d-rul P o p o v i c l vech iu p r i e t en .

Un batalion din reg. 14 de infanter ie a •dat onorurile mi l i t a re .

Au azistat la î n m o r m â n t a r e un m a r e n u -ntar de locuitori d in Î m p r e j u r i m i , p r imar i i co­munelor Negri şi Damianeş t î cu cons i l ie r i i co­munali, dl P . P o n i şi pe r soane le oficiale din [partea locului. щ

Alegerile. Scandate le cu d i s t r i bu i r ea căr ţ i ­lor de alegători la p r i m ă r i a Capi ta le i n u m a l Hau sfîrşit.

Pentru o a sută oară s'a luat d ispozi ţ iunî , [tari rămân doar scrise p e hâ r t i e .

Un nou caz : cu î ncepe re de ier!, c o m i -(«iunea interimară a d i spus e l ibe ra rea căr ţ i lo r entre orele 1 şi 4 d. a.

Un număr de 2 0 0 a legător! au aş tep ta t ieri la primărie pe con t ro lo ru l Ep i s copescu ,

fiînsîrcinat cu d i s t r i bu i r ea cărţ i lor — p â n ă la ,orele 4, când acesta sos ind , refuză de a mal iidistribui cărţi.

Alegătorii au p ro tes t a t a tuncî la dl P r o -; copescu, vice-preşedintele c o m i s i u n e l in te r imare Ui au silit astfel să dea o r d i n p e n t r u e l iberarea : fărtilor.

R o m â n i i s i S a s i ï ! \S 1 »

Din aleg»rile trecute ni-am ales într 'a l tele ou mal mul te exper ienţe , din care va trebui pe viitor să tragem consecvenţele şi să le punem în practică.

O organizaţ ie raţ ională şi acomodată împre ­jurăr i lor , in cari trăim, ni-se impune mai na in te de toate , pentru ca viitoriul să nu ne mal gă­sească atât de slabi desorganizaţ! şi désorientât! , ca de as tădată .

Nu facem nimenu-î nie! cea mal mică impn-tare celor ce cu inimă şi însufleţire deamnă ro ­mânească au întrat în lupta Înteţită, căci pent ru o astfel de luptă nu Ie-a stat n i c i , chiar t impul recerut l 'a dispoziţie, nici manier i le şi rafinieriile cele mai simple la ocaziunî de acestea, când nu est! nie! când sigur dacă sta! în faţă cu fratele tău ori cu duşmanul tău.

Impăinjăniţ l cum am fost de ap roape 30 de an>, în u rma nenoroci te i pasivităţi , a m pierdut foarte mult din praxa manierelor şi apucătur i lor de care fiecare popor, care se aranjaza la o luptă cu sanze dubii, t rebue să dispună.

Şi aceas ta împrejurare ni-se impunea cu atât mal mult şi cu atât mai mare gravitate, pentru că înainte de luptă şi în decursul c râncene! lupte am trebuit sâ fim martor! ocular! a! slăbiciunilor unui mare număr din inteligenţa noastră , care a format publicul indiferent şi nepăsă tor , copleşit de principiile ruginite ale pasivităţi! şi ale como­dităţii condamnabi le , de car! sunt cuprinşi şi a unul număr şi mal mare de popor şi alegători români seduşi şi corupţi de argintul sunător al lu! Juda cel fără de lege.

Dar alegerile t recute ni-au dat şi al tă oca-ziune nu de despreţuit , care pent ru viitor t rebue să ne înveţe ma! multă rut ina politica şi mai multă precauţ iune faţă de popoarele , cu care stăm în imediata at ingere.

Şi aceştia sunt în, primul rînd Saşii din Ardeal .

Eî şi-au dat a r a m a pe faţă cu ocaziunea a le-gilor, cât valorează ţ inuta lor faţă de Remânl şi faţă de idealurile poporului românesc pe toate te­renur i le vieţii publice. — Când cu memorandul contra proiectului lui Berzeviczy, un mare bărba t al lor a riscat expresiunea, că mai bine vor în­văţa limba românească , decât cea maghiara , aşa că n 'a r fi crezut nici un Român, că aceste cu­vinte în curînd să vor dovedi de false... De sigur expresiunea aceasta s'a făcut în t r 'un moment de inconşt ienţă, pentru că tot trecutul Saşilor ne ara tă pagini triste, foarte î a tuneca te despre pur­tarea lor ca popor prilegiat, faţă de poporul ro ­mânesc privit de dînşiî veacuri întregi de „Par ia" .

Este adevăr istoric, că Saşii nici când n 'au simpatisat cu poporul românesc , pentru că era chiar şi natural să fie aşa. Două popoare cu ca­racter diametral opuse, unul greoi şi p reocupa t de interesele sale proprii , celalalt opr imat dar vioi, cum l'a lăsat Dumnezeu, şi plin de poezie.

Şi ma! ales progresul ultimilor ani, făcut de massa poporului românesc pe aproape toate t e r e ­nuri le — afară de cel politic — i-au băgat în frică, pentru că dinşi! ca popor precaut au câştigat con­vingerea că în faţa progresului Români lor eî, Saşii, nu se por putè opune.

Despre falsitatea, ce o nutresc Saşi! de sus până jos faţă dè no! Românii , dar şi din respec-pectul, ce l'au câştigat în anii din u r m ă şi mal ales din incidentul entusiasmulul desvoltat la ul­timele alegeri, ni-au dat cea mai ecla tantă do­vadă ţ inuta lor con t r a ră nouă la toate alegerile, unde am avut nefericirea să fim alegători , în ace -laş cerc cu eî, şi sâ stăm faţă în faţă nu ça amici, ci ca inimicii .

In Dobra el ni-au. t rânt i t cu voturile lor date unei stăpâniri la fel nedrepte pent ru noi ca şi pentru eî, la Sebeşul-зазезс tot aşa, la Vinţ şi la Ocna de fer şi în alte locuri unde suntem me­stecaţi tot aşa. Că n 'au făcut-o aceas ta din iubire ţa ţă de noi este prea evident, şi aceas ta o ştiu dînşiî chiar aşa de bine, ca şi noi.

Un lucru însă se poa te constata cu pasivi­tate din toată ţ inuta Saşilor f iţă de Români : „Saşi! nu vreau să înţeleagă, că în ţeara ungu­rească interesele ambelor naţiuni s amănă ca ou cu ou" ci din vechi obicei ne urăsc, păgubind şi pe unul şi pe altul.

Românul însă : ţ ine minte ! Un ex fondator din Bănat.

Revoluţia din Rusia. Pe când în Polonia încep a se linişti

lucrurile, pe atunci în Petersburg începe din nou mişcarearea muncitorilor. Trepov ţine cu stăpânii şi prin asta aţlţă şi mal tare poporul. Un muncitor a şi atacat pe Trepov pe stradă. Guvernatorul nu s'a rănit : pe a-tentator încă nu l-au prins.

Ni-se vesteşte şi despre răscoale de re­zervişti prin Chiev. El au început o adevă­rată luptă contra Cazacilor trimişi contra lor. In lupta aceasta optsprezece au cazat şi mulţi s'au rănit.

Koua grevă în Petersburg. Londra, 9 Februarie 1905.

Fabricile Putilov. ne cum °> fabricile . . . . . . j . . . - t........

din Ostrov au încetat murica şi dacă nil să vor înţelege fabricanţii cu muncitorii, aceşti din urmă din nou vor începe greva. La încetarea muncii pricină a fost, că stăpânii nu voesc să plătească simbrie şi pe acea săpîămână, în care au făcut grevă. Astă simbrie săptămânală face foarte mult, îndeosebi în fabrica Paiilov, unde sunt treb sprezece mii de muncitori. Pe trei zile fa­bricanţii sunt dispuşi a le da simbrie, dar ia muncitori atâta nu le ajunge. Generalul Trepov din principiu nici nu vrea să audă de pretensianile muncitorilor şi-1 ameninţă cu represalii, de altă parte Ie-a promis, că de încep din nou munca, va face, ca să se lucre numai 57 ore pe săptămână.

Petersburg, 9 Februarie 1905. Nu e drept, că greva ar avea proporţii

mari. .încă numai în două facricl mal e grevă. La diferitele ştiri despre grevă a con­tribuit, că în unele ateliere ale fabricilor P u t i l o v u n i i m u n c i t o r i a u -voit aa l u c r e n u ­mai opt ore.

Atac contra lui Trepov. Paris, 9 Februarie 1905.

Lui Petit Parisien i-se anunţă din Pe­tersburg. Când generalul Trepov erl mergea pe stradă un muncitor rus de dindărăpt a aruncat în el cu peatră, dar Trepov avea un foarte gros palton, ceea-ce îl scăpă. Atenta-tatorul a fugit.

Declaraţia inginerilor. Petersburg-, 9 F e b r .

- 199 ingineri au subscris o declaraţie solemnă, în cari protestează contra faptului, că inteliginţa rusă şi cea străină ar fi pro­vocat ultimele neorînduell. Inginerii spun că opera sistemului birocratic miop, care a do­vedit, că nici ordine nu ştie ţinea, nici nu poate corespunde cerinţelor poporului. Ingi­nerii pretind în fine, ca să se dea muncitorilor dr^pturif, omulw.

Revolta din Polonia. Varşovia, 9 Febr.

După o ştire oficioasa, având în vedere, că liniştea şi ordinea e restabilită, s'a per­mis ca să închidă porţile caselor, după-ce aprind felinarele pe stradă.

Bordsldu, 9 Febr. Direcţia căii ferate din Borăslău publică

că comunicaţia şi circulaţia s'a şi început din nou.

Revolte de reserviştî. Paris 9 Febr.

Din Odesa se scrie lui »Echo de Pa­ris« : Erl a sosit un tren cu reserviştî în Chiev. După sosirea trenului s'au dat jos reservlştiî, au atacat pe oamenii de pe stradă şi i-au jefuit. Au străpuns pe un matroz, care li-s'a opus, ear pe u # poliţist, care a vrut să intervină l-au omorît cu propriul Iul

Pag 6 T R I B U N A Nr. i

revolver. In fine au venit Cazacii au omo-rît optsprezece reserviştl şi au rănit foarte mulţi din el.

Gapon. Petersburg, 9 F e b r u a r i e .

Pe preotul Gapon l'au depus din po­stul de preot iemniţiar şi din toate funcţiile, cari le-a avut înainte de isbucnirea revolte­lor de muncitori.

Universitatea din Dorpat. Dorpat, 9 F e b r .

Şeptesprezece profesori universitari în şedinţa de azi au senatului universitar, a ho­tărît, că de oare-ce spiritele studenţilor sunt foarte agitate cer sistarea colegiilor.

Helsingfors, 9 Febr. Preşedintele senatului, de Johnson a

putut, după focurile de revolver trase asupra lui, sâ părăsească sala, dar a căzut îndată la picioarele unuia dintre ginerii săi. Fl a murit după zece minute fă ră a putea re­dobândi cunoştinţa.

Asasinul, ale carul rane nu sunt pri­mejdioase, se găseşte în închisoarea militară ruseasca, Bicheta, S'a constatat câ el este un fost student la Universitatea «Alexandru» şi că se numeşte Carol Lenard Hohenthal, că a stat acum în urmà la Stockholm şi câ a sosit în finlanda la 13 Ianuarie. Asasinul persistă în tăcerea sa.

Btuxela, 9 Febr 23.000 din 39.000 mineri din basinul

Charlerol s'au pus în grevă. Paris. 9 Feb r

Se comunică din Petersburg ziarului «L'echo de Paris» că , între dl Wittê,- pre­şedintele consiliului de miniştrii, şi dl Buli-guine, ministru de interne, un conflict ine­vitabil din cauza programului de reforme. Se vorbeşte chiar de putinţa demisiunel lui Baliguine.

BSsboiul rao-japnes. Ţarul şi Kuropatkin.

Berlin, 1 0 Febr. n. După veşti din Pe-tdrsburg situaţia lui Kuropatkin s'a stricat. Ţarul poeşte sâ aibă o luptă decisivă, pe când Kuropatkin crede, că-I imposibil aşa ceva. Dacă Kuropatkin ar îngădui dorinţei ţaruluî o nouă mare pierdere, ori înfrîngere ar fi urmarea, ear consecinţele unei asa în-frîngerî ar fi foarte întinse.

Situaţia în Vladivostok Tokio, 1 0 Februarie n. (Reuter). In

Vladivostoc să poate întră acum numai pe strâmtorile Ciusina şi Ciugari. Ca intra­rea să fie şi mal grea, guvernul a ho­tărît să se stingă farurile dm apropierea strâmtoarel Ciugari. Japonezii păzesc cu întreită gri je strâmtorile de mare Ciusima, Ciugari. Sâ crede, că blocarea Vladivostocu-lui e completă. Veşti sigure anunţa, că corăbiile «Rusija» şi «Granoboj» sunt re­parate, de pot părăsi portul. Principe prusian pe câmpul de răsboi

Berlin, io Feb. Principele prusian Fri-deric Leopold la finea săptămânii acesteia, ori la începutul celei viitoare va pleca pe câmpul de răsbol. Principele, care va fi în­soţit de inspectorul cavaleriei ruse, marele duce Nicolae Nicotajevicï, mal departe co-lonelil Hoffmaun şi Tettau, va rămânea 4 luni pe câmp»l de luptă.

Corabie engleză confiscată. După < Lloyd» din nagasaki judecă­

toria de confiscări a găsit, că vaporul en­glez Wyefield a fost pe drept confiscat.

J»V 0 \ L J» JL 7 IL A R A î>, 11 Februar ie n. 1905.

— Bicn ie . Tiner imea română din Blaj vă invită cu toată onoa rea ia Picnicul, ce-1 va aranja Duminecă în 26 Februar ie 1905 în sala cea mare a „Hotelului Univers". Venitul destinat pentru „Casina română şi „Reuniunea femeilor r o m â n e " din Blaj. începutul la 81/» oare seara. Pre ţu l de persoană 2 cor. ; de familie 5 cor. Suprasolviri le se pr imesc cu mulţămită şi se vor cuita pe cale ziaristică. Comitetul aranjator : Aurel Giato, pre­şedinte ; Iustin Nestor, vice-preşedinte ; Dr. Nerva Oncu, vice-preşedinte ; Dr. Romul Boilă, majordom ; Flaviu C. Domşa, cassar.

„Domnii studenţi universi tari , cari vor să part icipe la picnicul tinerimii române din Blaj, sunt rugaţi a-şi anun ţa part iciparea Dluï Iu;tin Nestor cand. de adv., Blaj (Balázsfalva) cel mult până în luna 24 1. c , peutru a ne putea îngrijii de înquar t i rare Comitetul a ranja tor" .

— D r u m u l C l u j u l u i . . . „ L i b e r t a t e a " delà O t ă ş t i e e în ajunul unul nou p roces de presă . E înc r imina tă poezia „Roata delà Bă igă rad" . Acuzat e d! IuІш V. loanovicî , fost redactor r e sponsab i l al acestei foi. Pe r t r ac ta rea e pusa pe Jo i în 16 F e b r u a r i e n. la cur tea cu juraţ i din Cluj .

— % I o a n Glavan , tnult stimatul nos t ru concetăţean, a încetat aiaîtăeri Marţi din viaţă, în etate de 81 ani. Ioan Glavan a luat parte la luptele din 1848, ear delà restabilirea constitu ţ iune i a fost aderent înfocat al partidului na­ţ ional român şi naţionalist din cea mai adânca convingere înmormântarea s'a făcut ier i la 2 O d i h n e a s c ă în pace !

— Metropolitul Sebastian din Scopia (Üsküb), în Macedon ia , a încetat Lunî în 6 F e b r u a r i e din viaţă.

— G u v e r n o r u l Varşovie i î nven ina t . O şt i re senzaţională s'a r ă spând i t în toată lumea, a n u m e că generalul Certcovv, guvernorul P o ­loniei ruseşti, trage de moarte. Se sus ţ ine , câ bucătarul guvernoruluï a pus otrava în mâncare, ca să ucidă pe guveJMior ia porunca revoluţio narilor. Şt i rea nu e încă nicî confirmată," nicî desminţită.

— M a g h i a r i z ă r i de n u m e . D. Roşu din Lugoj şi-a maghiarizat n u m e l e în Rozsa . I. Ve lce ieanu , gendarm în Poiana-rotundă, şi-a maghiarizat numele în Virág. Se pot lua de mână cu ovreiaşi î „patriotici", carî îşi maghia­r izează n u m e l e cu droaia.

— I n v i t a r e . Maeştrii Români din Lugoj a-ranjează cu concursul Reuniune! r o m â n e de cân­tări Petrecerea dansantă Sâmbătă în 5/18 Febr. 1905 în sala otelului „Concordia" , la care Vă invită respectuos Comitetul aranjator . începutul la orele 8 seara. Preţul de i n t r a r e : 3 coroane de familie şi 1 cor. de persoană. Venitul e destinat pen t ru scopuri filantropice. Oferte mar in imoase se pr imesc cu mulţămită şi se vor cuita pe cale publicistă.

— A m e r i c a n i s m e . îna in te de asta cu vre-o 10 an i au fost osândi te la m o a r t e — în Ch i ­cago — op t anarchis te . Di rec to ru l unuî tea t ru de acolo a însă rc ina t pe un a u t o r r e n u m i t cu d r a m a t i s a r e a acestui subiect , apoî iute şi de g r a b ă a mers şi a p r o p u s autor i tă ţ i lor că sp re a scuti justi ţ ia de spesele î m p r e u n a t e cu exe -cu ţ iunea osând i ţ i lo r ( 2 5 0 0 co roane de pe r soană ) se ofere a executa pe scenă cu a jutorul călău­lui câte u n u l din osândiţi seara în actul de pe u r m ă al p i e se ' . Afară de asta le-a m a l p u s la d i spoz i ţ i e legişt i lor loge g ra tu i t e p e n t r u cele op t r e p r e s e n t a ţ i i . . .

D a r . . . a fost respinsă r u g a r e a lui. — I u b i l e u l l u i S t r o s s m a y e r . Mare să rba re ,

s ă rba re na ţ iona lă a fost în Croa ţ i a iubileul ep i ­scopulu i S t rossmayer . C o m u n e au fost i l u m i ­na te , pa t ru fol croate au a p ă r u t în color! na­ţ iona le . Die ta aust r iacă şi mag is t ra tu l o ra şu lu i P r a g a i-au t r i m i s t e l eg rame de felicitare. S t ross -m a y e r adică, căru ia cul tura m o d e r n ă c roa tă a r e atât de m u l t să-I mu l ţumească , a c u m a î m p l i ­nit nouăzec i de an i .

— î n g r o p a t de vin. Un tată crudei din Messina (Italia) şi-a îngropat de viu acum 14 ani pe propriul său fiu. Crima oribilă abia acum s'a descoperi t , aflându-se în hotarul oraşului sche­letul unuî t inàr . Dupa ce s'a consta ta t numele ti-nărului , tatăl barbar a fost luat de scurt şi-a re ­cunoscut crima fioroasă.

— Din Ca ransebeş : in legătură cu M punsul meu" publicat în Nr. 240 al .,Tribul pin anul t recut , aduc la cunoşt inţa publie iute resat, că în afacerea personală avută # A, Sequens , Venprabilu! Consister Diecezani Caransebeş , căruia i-am înnaintat întreaga t cere, prin hârt ia sa ddto 12 Ianuarie 1905І 4611 şc. mi-a dat, deplină satisfacere. Carcrni* la 29 Ianuar ie 1905 Dr. P. Barbu.

— Cinci o a m e n i cu t r e j p i c ioa re . S a l t recu t înnainte de asta cu zece ani In « Legea din Austria nu. , sufere cerşitoritul. 1 cei mulţi acusaţ l cu cerşitul s'au înfăţoşat bl bunalul din Viena şi cinci oameni cari tel oialtă aveau numai 3 picioare, — spre a i l depsiţî pen t ru-că au cerşit. Do! din e! nu al picio re de loc, ear trei aveau n u m a i câtel picior. Şi legea bat 'o focul ei — i-a osândi pe aceşti nemernic i cu câte o pedeapsa dej de ore arest.

— I s i l u in ţ a p rese î r e ie . F o a r t e multa fac un serviciu foarte rău , când pub l i că îtil plărî imora l e şi scanda lur i . Ziarul i talian „d nale d ' I ta l ia" a cerut în astă p r iv in ţă pa l maî m u l t o r scr i i tor i r e n u m i ţ i şi învăţaţ i . I r ă s p u n s u r i e in teresant , ce a zis Max Nor i

Acest obice iu ai p r e s e ! o c u p ă 1) lJ care ar t rebu i să-1 ocupe ar t icole instructil b inefăcă toare p e n t r u pub l i c ; 2) p r in descrii a m ă n u n ţ i t ă şi a t răgă toare a fap te lor imoral scâ rboase deş teap tă în cet i tor pa t im i murdl descr ie rea c r i m e l o r sângeroase adese-or i al influenţă sugest ivă asupra oamen i lo r bol sufleteşte şi perverş i 4 ) p r in desc r ie rea pej a c r i m e l o r deş teap tă î n g â m f a r e în criiuil faptici , ca şi în ind iv idua l i t ă ţ i l e bo lnave şl mul te -o r l îî î n d e a m n ă , ca şi când le-ar şl la fapte rele.

— Scalzi de şcoa lă . In oraşu l Nürnl (Germenia ) să află ia 14 şcoli scalzi pen t ru ci In anu l t recut au fost folosite acestea scalzi 3 4 5 , 1 0 5 şcolar î .

— D e s p r e Wöl f l ing L ipo t . Se anunţai Zür i ch că consi l iul din Elveţ ia a adus la cui t inţa luî W ö l f l l i n g L i p o t că i-a dat dreptul ce tă ţean al Fiveţ ie î . I

— Concurs de 135 m i l i o a n e . Guvej italian se o c u p ă de p r é sen t cu un plan ml P l ă n u e ş t e un apaduc t p r in mun te l e Apu l i a J ar costa 135 m i l i o a n e l ire. Concur su l pel această lucrare se va desch ide în 3 M a i l cu ren t şi a n t r e p r e n o r i i t r e b u e să d e p u n ă ol ţie de 6 mi l ioane . Fo i l e i tal iene scriu căaJ este cel mai m a r e concurs de când e l lumea .

— P r e ţ u l loculnl la masă . Un milil amer ican , aşa numitul ..regele şunci lor" , a l tat o ba ie din Germania , ca să-şî cureze stei cul înbuibat . El dete chelnerului delà reslaul 100 coroane , ca să-î mijlocească loc la o M cu un principe englez, cu care voia să legel noştinţă, având amer icanul la un capăt derJ celelalte locuri toate erau ocupate . „Nu ţii dat 100 cor . ' ; — zise el chelnerului — „casi faci loc cât de aproape de principele ? " ..Bal die' — răspunse chelnerul „dar principele I dat 200 coroane , ca să te pun cât de de» de e i" . C

Incun i i ş t in ţa re . Subscrisa după o pracsi delungată în toate ramuri le bucătăr iei , atâtI ţ ionaie româneşt i , pe cum şi nemţeşti şi unguri şi peste tot în toate lucrăr i le economiei deci spălat călcat etc. m 'am hotărî t a deschid! Sebeş, la locuinţa mea piaţa maro Nr. 2 u n i regulat de bucă tă r ie şi peste tot de есоші casnică.

Cu informaţiuni detailate serveşte în oii t imp subscrisa.

Sţasţsebeş, în 2 Februar ie 1905. d Susana O. Popp,\

locuinţa Piaţa mare. ţ: (Intrare prin Jacobigasse Щ

POŞTA REDACŢIEI. | Dluï 1. V. Să vor publica toa te ; m a r e *

ţămi tă ! 1 P. C. din Bănat. F loarea mea are ideep

gută şi poetică, dar imfereţia technicel ne opE să o publ icăm.

*

POSTA ADMINISTRAŢIEI. I I. N Hălmăgel Abonamentul e plătit f

la 1 Iulie 1905 Ş

Nr. ao. „T R I B U N A " Pag. 7

B i b l i o g r a f i e . A apărut :

Patruzeci de predici poporale . luliu Scr iban. afla la librăria Ciurcu în Braşov, cor. 1.70.

[ G. Maiean : Sfaturi pentru prăsi rea şi folo-ea legumelor. Edutura librăriei Ciureu Braşov.

Raportul şi bilanţul anul al institutului de • şi economii din Oradea mare pe anul 1904, ttând un profit curat de 64.329 cor. 69 fii.

* A apărut şi se află de vânza re la inst. t i p o -

şic „Minerva" Bucureş t i T e a t r u de V. Alexan-i Cor. 1*50.

— Atragem atenţ ia on. public asupra anun-Inl lui Igaz Sándor.

— Atragem atenţ iunea asupra anunţu lu i a ШІІтап Ede.

Redactor responsabil: Serer Во«н. Editor-proprietär : Oeorge N ickia.

I N S E R Ţ I U N I ş î R E C L A M E .

iMliâde fer şi deosebite instrumente

f ra ţ i lor B e r t a (Berta-Testvérek)

. À r n t l . Л x l r à s e y - t é r - ;>« Telefon 386. Telefon 386.

eposit bogat în fer şi mărfuri de metal, în ferite instrumente, în ferărîl pentru mobile yiificù, cuptoare de fer de Nadrág şi ming de primul ranq Masjne (sparhert) mu bucătiirit de Olanda elegante, specia-aţl pentru economia йч c<tsă, dulapuri

pentru ghiaţă. rme Ferlah şi Piper,puste pentru vânători: opopol de vênzare a coaselor de oţel Ba­lis Béla şi a pumpelor de stropit contra

[norosporel pe lângă o garantă de 10 ani, Instrumente de verit etc.

foarfece enjleţe, Solingene veritabile, pene-ţinurt si briciurt.

Deposit esclusiv „ A H O I " 'e seama ţinuturilor sud-ungare uni-nl depuşi al lustruia] de argint:

VENUS pentru cuptoare. Jomandele de provincie se efectuesc pentru

preturile ieftine de zi.

B a i ! l a i ! Cele mai eftine

î m p r u m u t u r i d e b a n i e imobile' până la valoarea cea mai lalta mijloceşte

Kle in J ó z s e f (Arad, Badnai-ut 10.)

lela institutul de bani din Sibiu, ea repre­zentantul acestui institut, pe lângă răpîă-tire avantajioaBă.

Totodata

Case de închiriat «ari sunt proprietatea Institutului se vând pe lângă depunerea unul capital mic de [asemenea in rate anuale.

Aceste case ea afla : Pe strada Csernovitz, Nr. 27. cu etaj iu

я Lövész . я 17, parter. , Botond . „ I, parter

Ifi mai multe alte oase.

Sä păgu­beşte pe sine Însuşi, ce l -

ce n u - ş ! r e ­stabileşte

via cu viţă

I I

delà prima cultură de Viţă jtj TîrnaVa Proprietar: Caspari Frigyes Mediaş,

(corn. Târnavei.) Viţa a fost udată zilnic In d«cursul secetei din vara trecută, cu 2 milioane litre de apă, prin ce mlădiţele s'au desvoltat In mod ideal. — Catalog

ilustrat gratuit. 44?.

444

u % ß £ Ф

Purnieez »c»să: "75 <3

Cărbuni de p-vitră de Salgó- S. Tarján pentru 1 il 70 er. —

Cărbuni de lemn de fag pentru *& 2 ti 20 er. È,

L mne de fuc niăninţite pentru ^ 1 (1 Câ'o o suta eh? i 'grame.

Comandeîe Rimt » se adresa lui

A L T M A N N EDE — n guţator de specialităţi, — Arad, Str. Wesselényi Nr 48.

ai

ca t—

Am onoare a avi«?* pe on. public, c% um inaugurat еа-rbatoreşte cu concursul unei musici locale cafeneaua

„ C 0 R 0 A N A" (fosta Grünwald)

pe care am montst, o elegant şi pun la disposiţie Büfette rece şi beuturî alese,

precum foî locale şi din capitală. Solicitftnd binevoitorul concura

Sunt cu deosebi tă st imă

Brudemann Jakab 500 cafegiu.

Am onoarea a atrage atenţiunea ono­ratului public asnpra

cafenelei „FIUME" pe piaţa Libertăţii (casa Domány) care să bucură de bună reputaţie şi unde să pot căpăta în toată vremea măncărl calde, beuturî reci, cele maî fine vinuri in sticle, bere, şampanie şi beuturî spir-

tuoase. Buffet rece Deschis pänä dimineaţa.

M u s i c á ţ i g ă n e a s c a . Se roagă protecţie, cu stimă

Weinberger S. conducător.

Se caută subsbonenţî pentru ziarele din loc şi Pesta.

Abonament de cafea pentru dejun şi ojină se fac cu preţurile cele mal eftine.

ХДООРСЭООСЗЭСЗОС

I G A Z S Á N D O R

ciasornicar şi giuvaergiu.

• • A R A D , Piaţa L i b e r t ă ţ i l e lângă edificiul teatrului vechiu.

Aur şi argint călcat cumpără p. preţul cel mal mare de zi, orî schimba pentru

alte objecto de aur şi argint.

DR. ÉLES BÉLA şi-a desehis

cancelaria advocaţiaiă

in Arad, strada Deák-Ferencz nr. 42 (colţul stradei peăK-Ferencz şi piaţa Andrássy).

Primul atelier din Arad, pentru re­pararea de ciasorniee şi bijuterii.

Nr. Telefonului 63.

C ă r b u n i d e p e a t r â de Petroşeiii pentru Salon.

Briquette de cărbuni rotunzi de Tatw. Briquette de cărbuni

I L S mr 448 d o P r u s ia­

cei mai ideal material de încălzit. Se capătă pentru preţurile cele mai cu­

lante cu transport lá

R O T H J Ó Z S E F — întreprindere de transport de mobile. —

ÂBÂD, Eötvös-utea í$. sz.

In Berăria oraşaneasca (EDIFICIUL TEATRULUI)

îticppând delà anul nou se va găsi în perma-ГГ1РПІЯ

„ B e r e r e g a l a " fabricuţiunea primei berarii pe acţiî ungară din Steinbruch, zilnic se dă cep la butoi proaspăt

un pocal 20 fii. o halbă 30 fii,

Itucfttărie escelenta ungurească, gustare, prânz şi cinft ou măsurii bogat. — Vinuri bune de deal. — Serviciu

promt. Imî dau toate sîlioţde, ca onoratul public

in restaurantul men prin asigjrarea c& va fi servit promt şi cu mânràrï bune.

•Cu deosebit» ptitnă

K á n y a G é z a . restaurator.

Pag. 8. T R I B U N A

..J E B EL IA NA", reuniune de păstrare şi anticipare in Jebel.

C O N V O C A R E . I Domnii acţionari al reuniune! de păstrare şi anticipare »JcbilieBo' sä invită la a

V l i l - a a d u n a r e g e n e r a l a o r d i n a r ă , care se va ţinea la 26 рсЬГИ8ГІв St. П. 1905 tílípa afflîazi ta 2 ІГС în sala şcoalei mixte gr.-or. rom. din Jebel.

Obiecte le a d u n ă r i i ; 1 . Alegerea preşedintelui şi notariulul ad hoc. 2. Constatarea membrilor şi a voturilor présente. 3 . Raportul direcţiune! şi a comitetului de supraveghiare precum şi presentarea bilanţului pre 1 9 0 4 . 4 Decisiune asupra împărţire! profitului curat şi votarea absolutoriului direcţiune! şi comitetului de supravegt 5. Alegerea comitetului de supraveghiere. 6. Fixarea marcelor de présenta pentru membrii direcţiune! 7. Alte eventuale propuneri făcute conform §. 2 3 . 8. Numirea a do! membri pentru verificarea protocolului adunării.

Reuniunea cu finea anului numără 7 5 membrii cu 3 4 4 cuote à 84 cor. — A szövetkezet 19О4 év végével 7 5 tago üzletrésszel à 84 korona számlált.

Activa — Vagyon. Contul Bilanţului. — Mérleg számla. D i r e c ţ i u n e a .

Pasive. — Tehi Cor. b.

Cassa în numârar. — Pénztári készlet . 1 4 5 O 7 2 Cambii escomptate. — Leszámítolt váltok . 5ЗЗ7О

2 8 7 . 2 2 după amorl. de i O 0 / n — törlesztés után 2 8 . 7 2 2 5 8 5 0 !

55O79 2 2

Capital de cuote. - Alaptőke . . . . . . . Depuneri spre fructificare. — Takarék betétek . Fond de réserva. — Tartalékalap Interese transitoare. — Átmeneti kamatok . Dividende neridicate. — Fel nem vett osztalékok Profit transp. din 1 9 О 3 . — Áthozott nyereség 1 3 6 . 4 2 Profit curat. — Tiszta nyereség . . . 2 4 2 9 . 5 3

Cor.

2889 190g

34

57 '3

256

5507

Esitt Kiadás Contul Profit şi Perdere. — Tiszta és Veszteség számla. intrate. Bevét

Interese ridicate. — Felvett kamatok . 1 2 4 . 6 1

Interese capitalis. — Tőkésített kamatok 1 1 5 4 . 8 4

i O ° / 0 dare după interese la depuneri. — i O ° / 0 ta­karék betét adó

Dare erarială. — Allami adó Dare comunală şi drum. — Községi és útadó Dare la cămara comercială. - Iparkamara illeték 1 0 % amortisare din mobiliar. — i O ° / 0 törlesztés

a bútorzatból Spese de administraţi une. — Kezelési költségek . Maree de présenta. — Jelenléti dijak . .* . . Salare. — Fizetések Chirie. — Házbér Profit transp. din 19О3 .—Áthozo t t nyereség 1 3 6 . 4 2

Profit curat. — Tiszta nyereség . . . 2 4 2 9 . 5 3

Cor. b.

1 2 7 9 4 5 1 2 7 94

9 3 6 1 1

4 7 5 5 ' 2 2 18

28 7 2 1 0 0 99 4 1 6 7 6 8 -1 6 0 —

2 5 6 5 95

6 8 8 0 85

Profit transpus din 1 9 О 3 . — 1 9 0 3 áthozott nyereség

Interese de escompt. — Leszámítolási kamat .

ProvisiunI si taxe. — Jutalékok és dijak

Cor

•3«

506(

167]

68S

Jebel, ín 3 1 Decembre 1 9 0 4 . - Jebelyen 1 9 0 4 . deczember hó 3 1 - é n

Dănilă Loichiţia m. p., director. — igazgató.

loan loneseu m. p. Martin Negrea m. p.

loan Groza m. p., cass.ir. — pénztárnok.

Membrii direcţiunei. — Az igazgatóság. Vasilie Ciuta m. p.

Hoffmann Antal m. p.

Nicolae Danci u m. contabil. — könyvelő.

Iosef Ml Fâchez Markusz m. p.

Bilanţul acesta confrontându-se cu cărţile reuniunei întru toate s'a aflat de bun. — A felügyelő bizottság a jelen mérlegszám lamint a nyereség és veszteség számlát, a szabályszerűen vezetett fő és mellékkönyvekkel összehasonlítván, azokkal megegyez

és helyeseknek találta.

Membrii comitetului de supraveghere. — A feliighelö-bizotstág tagjai

Vincenţiu Pop m. p., preş. Vasilie Soşdian m. p. Trandafir Märchece m. p

Gemănariu Iosif m. p. Wirkman Adolf m. p. ARAD, Tipografia George Nichin.