”Modele de încurajare a investiţiei în formarea...

Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”

1

”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională

continuă la nivel de firmă”

Faza: I. “Formularea măsurilor și modelelor de încurajare a

formării profesionale continue”

Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale

Zamfir Ana-Maria (coord.)

Maer-Matei Monica

Mocanu Cristina

Velciu Magdalena

Pîrciog Speranța

Lungu Olivia-Eliza

Grecu Liliana

Militaru Eva

Novel Research

Ionela Şufaru

Marian Marcu

Alexandru Andreescu

Dana Ivan

Andra Dobrescu

Ramona Dănilă

Lăcrămiaora Ghiuţă


2

Activitatea 1.3. Elaborarea unui set de măsuri și modele de încurajare și

susținere a investiției în formarea profesională continuă la nivelul IMM-

urilor și al sectoarelor de activitate

Propuneri de măsuri și modele de încurajare a formării

profesionale continue și efecte așteptate - pe baza unui

exercițiu de foresight cu patroni și manageri

Autori: NOVEL RESEARCH și INCSMPS

Ianuarie 2014


3

CUPRINS

1. Metodologia exercițiului de foresight cu manageri și patroni

1.1. Aspecte metodologice

1.2. Structura firmelor intervievate și profilul respondenților

2. Rezultatele intermediare și finale ale cercetării de tip foresight

2.1. Rezultatele Valului I

2.1.1.Caracterizarea firmelor investigate în funcție de structura salariaților

pe nivel de educație

2.1.2. Evaluarea situației financiare actuale şi aşteptări faţă de viitor

2.1.3. Evaluarea mediului de afaceri din România

2.1.4. Principalele probleme ale mediului de afaceri românesc. Valorizarea

formării profesionale în actualul climat economic

2.1.5. Așteptările angajatorilor de la formarea profesională continuă

2.1.6. Bariere în formarea profesională

2.1.7. Evaluarea diferitelor modalități de sprijinire a angajaților care

participă pe cont propriu la formare profesională

2.1.8. Analiza dezirabilității măsurilor propuse - Pro sau contra față de

măsurile de stimulare a formării profesionale propuse?

2.1.9. Analiza fezabilității măsurilor propuse – În ce condiții ar adopta

firmele măsurile propuse de stimulare a investiției în formarea

profesională?

2.1.10. Percepții asupra taxei de tip „train or pay”

2.1.11. Dezavantaje percepute ale măsurilor de stimulare a formării

profesionale

2.1.12. Câteva experienţe ale firmelor investigate cu privire la formarea

profesională a adulților


4

2.2. Rezultatele Valului II

2.2.1. Efecte anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea

profesională asupra mediului de afaceri românesc

2.2.2. Alte măsuri cu impact asupra mediului de afaceri. În ce măsură

conduc acestea la creșterea investiției firmelor în formare

profesională?

2.2.3. Politicile de resurse umane în firmele investigate

3. Concluzii. Propuneri de îmbunătățire a măsurilor de stimulare a investiției în

formare propuse

4. Anexe


5

Rezumat

Cercetarea desfășurată prin metoda foresight-ului în 2 valuri în rândul a 100 de patroni și

manageri din România a relevat faptul că anul 2013 a fost unul al redresării economice conform

aprecierii respondenţilor, circa trei sferturi dintre ei declarând că afacerea lor a mers mai bine

decât în 2012, iar acest aspect este mai vizibil în domeniul agriculturii. În plus, un procent

semnificativ dintre respondenţi (60%) sunt optimiști cu privire la viitorul imediat (următorii doi

ani), o încredere mai mare cu privire la evoluţia pozitivă fiind înregistrată în domeniile

agricultură şi servicii. Rezultatele studiului indică existența a trei bariere importante ce stau în

calea dezvoltării mediului de afaceri şi acestea sunt: 1. lipsa politicilor de stimulare, 2. birocraţia

excesivă şi 3. instabilitatea cadrului legislativ.

Aproape toţi respondenţii consideră formarea profesională a angajaţilor ca fiind

importantă şi cu beneficii, în principal, în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, adaptarea

produselor/serviciilor la cerinţele pieţei şi motivarea angajaţilor la locul de muncă. Totodată,

patronii/managerii reclamă lipsa fondurilor proprii pentru a derula cursuri de formare

profesională, lipsa de informare sau dificultatea procesului de accesare a fondurilor destinate

unor astfel de activităţi, precum şi costurile implicate de încetarea totală sau parţială a

activităţii angajaţilor. În plus, în domeniul agriculturii există o reticenţă a angajaţilor de a

participa la astfel de cursuri, în domeniile industrie şi construcţii teama că angajaţii îşi vor

căuta un alt loc de muncă mai bun, iar în servicii cea referitoare la creşterea aşteptărilor

salariale. Cele mai atrăgătoare şi eficiente forme de sprijinire a angajaţilor cu privire la formarea

profesională pe cont propriu sun considerate:

Reducerea sarcinilor de la birou pe perioada desfăşurării cursurilor şi/sau

Acordarea de zile libere plătite sau neplătite în respectiva perioadă.

În scopul stimulării şi creşterii investiţiilor în formarea profesională a angajaţilor, cele

mai potrivite măsuri de sprijinire a angajatorilor reieşite din studiu au fost:


6

Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru

firmele care organizează programe de formare profesională, măsură apreciată în

special de cei din domeniile industrie şi construcţii;

Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul

impozitului pe profit;

Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ,

furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea forței de muncă;

Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de

încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de

ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie;

Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realizate cu

formarea profesionala a maximum 20% dintre salariați) acordate pentru firmele

care organizează formare profesională pentru proprii angajați;

Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru

formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor

acestora), pe perioada de desfășurare a acesteia, măsură apreciată în mai mare măsură

de cei din domeniul agriculturii;

Aceste măsuri trebuie însă însoţite de reducerea fiscalităţii, creşterea transparenţei

procedurilor de accesare a fondurilor nerambursabile şi a informării mediului de afaceri cu

privire la programele şi facilităţile existente în domeniul formării profesionale.

În ceea ce priveşte impactul pozitiv la nivelul mediului economic din România, studiul a

relevant următoarele:

Pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor care fac parte din grupurile

vulnerabile cele mai potrivite măsuri care să vină în sprijinul angajatorilor sunt

”acordarea de subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care

organizează programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a

programului de ucenicie”, ”ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale

aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea

perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie” şi „deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit”,


7

primele măsuri menţionate având, în opinia respondenţilor, şi impact pozitiv asupra

creşterii productivităţii muncii în firme.

În scopul creşterii numărul firmelor care să organizeze cursuri de formare

profesională pentru angajaţii lor şi al creşterii investiţiilor realizate de firme cu

formarea profesională cele mai potrivite măsuri de stimulare ar trebui să vizeze

”facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană”, ”deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților”, ”acordarea de ajutoare financiare

pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare profesională” şi

”subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe

de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie”.

În privința impactului asupra dezvoltării resurselor de muncă proprii, cât şi pentru

creşterea calităţii cursurilor de formare profesională, cele mai adecvate şi eficiente

măsuri sunt ”recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia

informaţiei în formarea profesională”, ”facilitarea accesului la fonduri nerambursabile

de la Uniunea Europeană” şi ”crearea unor parteneriate la nivel regional între

instituțiile de învățământ, furnizorii de formare profesională și companii”.

Majoritatea firmelor investigate au declarat că au plan de formare profesională a cărei

realizare, în cele mai multe cazuri (aproximativ 60%), intră în responsabilitatea managerilor. În

circa două treimi dintre cazuri, planul de formare profesională este discutat/negociat cu

sindicatele/reprezentanţii salariaţilor, iar 66% dintre firme au declarat că și-au îndeplinit în mare

măsură obiectivele aferente planului în anul 2013.


8

Lista tabelelor și figurilor

Tabel 1. Distribuţia eşantionului investigat în funcţie de clasă de mărime, precum și pe activități

economice (CAEN rev.2) și sectoare de activitate

Tabel 2. Profilul socio-demografic al respondenţilor

Tabel 3. Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională –

pe sectoare de activitate (%)

Fig. 1 Structura firmelor participante la foresight, in funcție de structura salariaților pe nivele

de educație

Fig.2a Evaluarea performanțelor afacerii și estimări ale acesteia pe termen scurt (%)

Fig.2b Evaluarea performanțelor propriei afaceri și estimări ale acesteia pe termen scurt –

analiză pe sectoare de activitate.

Fig.3 Cât de favorabil este mediul de afaceri din România pentru menținerea și dezvoltarea

afacerilor?

Fig.4 Principalele probleme cu care vă confruntați, în principal, în prezent sunt…? (%, răspuns

multiplu)

Fig.5 Importanţa formării profesionale pentru firmele participante (%)

Fig.6 Care sunt beneficiile generate de formarea profesională a propriilor angajați în opinia

firmelor respondente? (%)

Fig.7 În ce măsură următoarele aspecte reprezintă bariere/obstacole în asigurarea formării

profesionale a angajaţilor proprii? (%)

Fig.8a În ce măsură credeţi că următoarele forme de sprijinire a angajaților care participă pe

cont propriu la programe de formare profesională sunt cele mai eficiente (cu beneficii de ambele

părţi)?(%)

Fig.8b În ce măsură credeţi că următoarele forme de sprijinire a angajaților care participă pe


părţi)? - analiză pe sectoare de activitate (%)

Fig.9a Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre următoarele măsuri de stimulare

a investiţiilor de formare profesională? (Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte

nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă) (% cei care acordă note de 6 și 7)

Fig.9b Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre următoarele măsuri de stimulare

a investiţiilor de formare profesională? (Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte

nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă) - analiză pe sectoare de activitate (% cei care acordă note

de 6 și 7)

Fig.10a Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi

disponibile dvs. consideraţi că…? – total eșantion (%)

Fig.10b Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi

disponibile dvs. consideraţi că…? – sub-eşantion IMM-uri (%)

Fig.10c Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi

disponibile dvs. consideraţi că…?- sub-eşantion Industrie și construcții (%)

Fig.10d Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi

disponibile dvs. consideraţi că…?- sub-eşantion Servicii (%)


9

Fig.11 Dacă s-ar decide “taxarea firmelor care nu organizează formare profesională pentru

angajați cel puțin o data la doi ani” dvs. credeţi că cele mai multe firme...?(%)

Fig. 12 Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc şi în cazul dvs. atunci când vă gândiţi la

eventuale dezavantaje ale măsurilor evaluate mai înainte?(%)

Fig. 13a Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o

reprezentaţi?(%)

Fig. 13b Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o

reprezentaţi? – analiză pe sectoare de activitate (%)

Fig.14a Planul de formare profesională în firmă (%)

Fig.14b Planul de formare profesională în firmă - analiză pe sectoare de activitate (%)

Fig.15a Negocierea Planului și atingerea obiectivelor propuse în cursul anului 2013 (%)

Fig.15b Negocierea Planului și atingerea obiectivelor propuse în cursul anului 2013 - analiză

pe sectoare de activitate (%)

Fig. 16a Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională

continuă ?(%)

Fig. 16b Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională

continuă ?(%)

Fig. 16c Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională

continuă ?(%)

Fig.17a Care dintre măsuri credeţi că va avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei ?(%)

Fig.17b Care dintre măsuri credeţi că va avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei ? –

analiză pe sectoare de activitate (%)

Fig. 18 Pe o scală de la 1 la 7 (1=deloc /in mica măsura si 7=in foarte mare măsura), apreciați

în ce măsura considerați că următoarele măsuri ar putea contribui la stimularea firmelor să

ofere cursuri de formare profesională

Fig. 19 Care dintre următoarele afirmații se potrivesc în cazul dvs.? (%)


10

1. Metodologia exercițiului de foresight cu manageri și patroni

Moto:

”foresight-ul reprezintă arta și știința de a anticipa viitorul”

(Loveridge, 2009)

1.1. Aspecte metodologice

1.1.1. De ce este necesar un exercițiu de foresight?

Exercițiile de foresight pot fi utile în cu precădere în formularea și evaluarea efectelor pe

termen lung ale politicilor publice (n.a. în cazul de față a politicilor pentru formare profesională

continuă), tocmai prin posibilitatea pe care o oferă în ceea ce privește determinarea celor mai

pragmatice alegeri din punctul de vedere al efectelor pe care le pot avea asupra grupului

țintă/grupului de interes.

Exercițiile de foresight sunt ”un proces sistemic, participativ, menit a colecta cunoaștere

cu privire la viitor și a construi viziuni pe termen mediu și lung realizat pentru a sprijini deciziile

ce se fac azi pentru viitor și pentru a mobiliza în vederea unor acțiuni comune”1. În genere,

foresight-ul presupune o varietate de metode utilizate cu precădere în management.2

Foresight-ul începe să fie din ce în ce mai intens utilizat la nivelul statelor membre, însăși

Comisia Europeană urmărind să stimuleze și să finanțeze exerciții de foresight pentru politici

publice, iar la nivelul Marii Britanii, Suediei, Franței, foresight-ul reprezintă un program

1 Miles, Ian & Keenan, Michael (eds.) 2002, Practical Guide to Regional Foresight in the United

Kingdom, Luxembourg: Office for the Official Publications of the European Communities

2 Miles, I., Keenan, M., Kaivo-Oja, J.,2003, Handbook of Knowledge Society Foresight. Dublin:

European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions.


11

permanent sectorial, industrial sau regional.3 Astfel, în cadrul Programului Științelor Socio-

Economice și Umaniste, Comisia Europeană a lansat în perioada 2007-2013 o schemă de

finanțare Forward Looking Activities care are ca scop tocmai promovarea foresight-ului la

nivelul statelor membre.4

Exercițiul pe care îl propunem în cadrul acestui proiect, respectiv la nivelul acestei

activități face parte din a cincea generație de foresight, această generație presupunând implicarea

inclusiv a mediului de afaceri în realizarea de exerciții prospective. Această ultimă generație de

foresigh-uri este asociată conceptului de foresight structural și presupune identificarea de

priorități care derivă din nevoia de îmbunătățire, reformare și schimbare a structurilor existente. 5

1.1.2. Obiective generale și specifice

Obiectivul general al exercițiului de foresight a fost acela de a fundamenta un set de

măsuri și modele de încurajare și susținere a investiției în formarea profesională continuă,

precum și de estimare a efectelor așteptate a acestor măsuri la nivelul IMM-urilor și al

sectoarelor de activitate.

Obiectivele specifice ale activității, desprinse din obiectivul activității pot fi sumarizate

astfel:

Ob.s.1. Identificarea barierelor şi dificultăţilor pe care le percep managerii/patronii ca

afectând decizia de investire a companiilor/firmelor în formarea profesională continuă a

angajaţilor;

Ob.s.2. Identificarea experiențelor, opiniilor și așteptărilor patronilor/managerilor

referitoare la diferitele măsuri/metode de formare profesională a propriilor angajați;

3 UEFISCDI, 2009, Utilizarea foresigt-ului în procesul de formularea politicilor publice, , p.9.

http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2013/04/Studiu-de-caz-Foresight-ul-pentru-politici-

publice_PODCA1.pdf

4 http://ec.europa.eu/research/social-sciences/forward-looking_en.html

5 UEFISCDI, 2009, Utilizarea foresigt-ului în procesul de formularea politicilor publice, , p.5.

http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2013/04/Studiu-de-caz-Foresight-ul-pentru-politici-

publice_PODCA1.pdf

http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2013/04/Studiu-de-caz-Foresight-ul-pentru-politici-publice_PODCA1.pdf


http://ec.europa.eu/research/social-sciences/forward-looking_en.html




12

Ob.s.3. Formularea de propuneri pentru îmbunătățirea programelor existente de sprijinire

a formării profesionale a angajaţilor, precum și de încurajare a investiției în formare

profesională la nivel de firmă;

Ob.s.4. Identificarea efectelor anticipate ale măsurilor de formare profesională testate,

existente sau reieşite din subcomponentele studiului;

Ob.s.5. Evaluarea diferitelor modalităţi de sprijinire a angajaților care participă la

formare profesională pe cont propriu.

Pași în realizarea exercițiului de foresigt:

Pasul 1: Analiză documentară. În cadrul studiului de față, acest pas a presupus trecerea în revistă

a măsurilor prevăzute în politicile și strategiile naționale din domeniul ocupării și formării

profesionale, a bunelor practici identificate la nivelul a 5 state membre și a analizei primare a

indicatorilor statistici în domeniul formării profesionale. Rezultatele acestui pas au constat în

identificarea unui set de 12 măsuri de stimulare a investiției în formarea profesională care au fost

ulterior evaluate în pașii următori ai exercițiului de foresight.

Pasul 2: Urmărește identificarea măsurilor dezirabile și, ulterior, dintre cele alese ca dezirabile,

identificarea măsurilor fezabile. Acest pas a fost realizat în cadrul primului val al exercițiului de

foresight, destinat alegerii unor măsuri care sunt deopotrivă dezirabile și fezabile din punctul de

vedere al angajatorilor.

Pasul 3: Își propune să răspundă la întrebarea: Care sunt efectele posibile ale măsurilor propuse

și ce poate fi făcut? Acest pas a fost realizat în cadrul valului 2 al exercițiului și își propune să

identifice efectele pe termen scurt și pe termen lung ale măsurilor identificate drept dezirabile și

fezabile, iar pe de altă parte să identifice ce poate fi făcut, în viziunea angajatorilor, pentru ca

celelalte măsuri propuse, dar care nu au fost considerate dezirabile și fezabile să aibă efectele

scontate de decidenți și cum anume pot fi îmbunătățite.

Pasul 1: Identificarea unui set de măsuri care să fie propuse în cadrul exercițiului de foresight

Criterii alternative pentru selectarea listei de măsuri de stimulare a formării profesionale continue

la nivel de firmă:


13

Să se numere printre măsurile disponibile în România sau să fie incluse în Strategia

Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020 și a Planului de acțiuni pentru

implementarea acesteia

Să răspundă obiectivelor și direcțiilor de dezvoltare naționale din domeniul formării

profesionale

Să se numere printre măsurile de stimulare a formării profesionale selectate ca bune

practici din alte state membre similare României

Alte elemente care au stat la baza formulării listei de măsuri de stimulare a formării profesionale

continue la nivel de firmă (ținând cont de profilul respondenților și necesitatea culegerii unor

date cu putere explicativă):

Să fie concrete, să surprindă beneficii cuantificabile / palpabile pentru firme

Să prezinte interes pentru firme

Să fie posibilă discriminarea între măsuri în privința dezirabilității și fezabilității lor

Să fie posibilă discriminarea între măsuri în privința impactului estimat

Să fie posibilă discriminarea între măsuri în privința efectelor estimate pe termen scurt vs.

termen lung

Să fie un număr rezonabil de măsuri de evaluat

Să fie diverse astfel încât să poată răspundă intereselor diverse ale reprezentanților

mediului de afaceri

Să ofere o abordare integratoare a problematicii FPC

Măsură de stimulare a formării profesionale Motive de selecție

1. Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru

firmele care organizează programe de ucenicie

pentru tineri pe toată perioada de derulare a

programului de ucenicie

- răspunde Planului de acțiuni pentru

implementarea Strategiei Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă

- vizează o modificare recentă a cadrului

legislativ din România; investigarea gradului de

atractivitate și a obstacolelor percepute

2. Ajutoare financiare egale cu valoarea

contribuțiilor sociale aferente salariilor de

încadrare pentru firmele care angajează ucenici

după încheierea perioadei de ucenicie, pe o

perioadă egală cu perioada de ucenicie




- este prezentă în rândul bunelor practici

identificate

3. Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a

salariaților la calculul impozitului pe profit




14

(cheltuielile de formare profesionale vor fi deduse

din venitul/profitul impozabil)



identificate

4. Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din

valoarea cheltuielilor realizate cu formarea

profesionala a maximum 20% dintre salariați)

acordate pentru firmele care organizează formare

profesională pentru proprii angajați




- nu a înregistrat rezultatele așteptate în România,

investigarea obstacolelor percepute și a

posibilităților de îmbunătățire

5. Ajutoare financiare pentru firmele care acordă

salariaților concediu plătit pentru formare

profesională (egale cu valoarea contribuțiilor

sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de

desfășurare a acesteia

- ar stimula atât lucrătorii să participe la formare

profesională, cât și angajatorii să ofere concediu

plătit în acest scop


identificate

6. Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de

la Uniunea Europeană pentru firmele care

organizează programe de formare profesională

(reducerea birocrației, oferirea de consultanță

pentru accesarea fondurilor, facilitarea

rambursărilor, etc.)




- oferă o alternativă importantă de finanțare a

formării profesionale la nivel de firmă

7. Crearea unor parteneriate la nivel regional între

instituțiile de învățământ, furnizorii de formare

profesională și companii pentru calificarea forței

de muncă




- vizează investigarea deschiderii firmelor către

colaborarea cu instituțiile de învățământ și de

formare

8. Recunoaşterea metodelor de predare/formare

bazate pe tehnologia informaţiei în formarea

profesională (e-learning) pentru firmele care

apelează la astfel de metode din motive de

reducere a costurilor cu formarea profesională (nu

presupune deplasarea angajaţilor, permite

reorganizarea programului de lucru)




- vizează interesul și deschiderea firmelor către

dezvoltarea e-learning-ului ca alternativă la

formarea profesională tradițională

9. Implicarea partenerilor sociali (patronate,

sindicate) în definirea calificărilor, standardelor

ocupaţionale şi programelor cadru de formare

profesională astfel încât programele de formare

profesională să fie în domeniile şi pentru

calificările de care au nevoie firmele




- vizează investigarea încrederii firmelor în

capacitatea și implicarea partenerilor sociali

10. Servicii subvenționate de evaluare a

competențelor dobândite în contexte non-formale

și informale (inclusiv la locul de muncă)




- nu a înregistrat rezultatele așteptate în România,

investigarea obstacolelor percepute și a

posibilităților de îmbunătățire

11. Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea

Formării Profesionale (care să funcţioneze ca

fondurile de asigurări sociale – contribui cu

regularitate şi foloseşti după nevoi) la nivel

sectorial prin contribuția voluntară a firmelor


identificate

- vizează investigarea deschiderii firmelor către o

astfel de măsură, identificarea obstacolelor

percepute și a eventualelor condiții de


15

implementare

12. Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare

profesională care ar putea reduce costurile cu

formarea profesională


identificate

- vizează anticiparea efectelor măsurii la nivelul

pieței de formare profesională

Obiectivul general şi obiectivele specifice au fost atinse prin dezvoltarea și aplicarea

exercițiului în rândul a 100 de manageri şi patroni ai firmelor cu 10+ salariați din România.

Cercetarea de tip foresight a fost aplicată pe un panel de cel puţin 100 de respondenţi (patroni şi

manageri din România), în două valuri6:

Pasul 2: În primul val au fost aplicate 151 de chestionare online. S-au operaționalizat

obiectivele specifice 1, 2 și 5. Au fost colectate informaţii despre barierele şi dificultăţile care pot

afecta decizia firmelor de a investi în formarea profesională a angajaţilor, au fost evaluate

experiențele, opiniile și atitudinile respondenților cu privire la diferitele metode și măsuri de

formare profesională, în acest sens fiind testate din punct de vedere al dezirabilității și

fezabilității un set de 12 măsuri de stimulare a investiției în formare profesională, și s-au

evaluat diferitele forme de susținere a angajaților care participă din propria lor inițiativă la

formare profesională continuă.

Pe baza rezultatelor cu privire la dezirabilitatea și fezabilitatea celor 12 măsuri propuse

au fost selectate 7 măsuri (cele care au întrunit cel mai mare acord cu privire la dezirabilitate și

fezabilitate), măsuri al căror impact estimat a fost evaluat la nivelul valului 2.

Pasul 3: În cel de al doilea val au fost completate 100 de chestionare online. S-au

operaționalizat obiectivele specifice 3 și 4. Au fost colectate informații calitative cu privire la

impactul estimat al măsurilor de stimulare a formării testate în valul anterior (doar cele care au

întrunit acord ridicat cu privire la dezirabilitate și fezabilitate), precum și modalitățile posibile de

îmbunătățire a măsurilor considerate mai puțin dezirabile sau fezabile de către respondenți.

Chestionarul valului 2 a fost realizat după ce au fost realizate prelucrări primare și în profunzime

6 Numărul respondenților a fost astfel dimensionat în valul 1, avându-se în vedere necesitatea atingerii

unui număr de minim 100 de respondenți în valul 2.


16

pe baza de date a primului val. Ierarhizarea măsurilor s-a făcut prin suprapunerea (încrucişarea)

celor două variabile privind dezirabilitatea şi fezabilitatea, iar măsurile considerate a fi atât

dezirabile cât şi fezabile (adică cel puţin 75% dintre cei care au declarat că “au toate motivele să

acceseze respectiva măsură de încurajare a investiţiilor în formarea profesională” să aibă şi o

opinie favorabilă despre respectiva măsură). De asemenea, au fost evaluate efectele pe termen

mediu și lung ale diferitelor măsuri de stimulare a formării profesionale selectate ca dezirabile și

fezabile la nivelul valului 1, pornindu-se de la premisa ca unele măsuri sunt atractive pentru

efectele benefice pe care le produc pe termen scurt și mediu, iar altele pentru efectele pe care le

generează pe termen lung. În plus, au fost solicitate propuneri de soluții destinate îmbunătățirii

măsurilor care nu au fost considerate ”atractive”.

Lista celor 7 măsuri de stimulare a investiției în formare profesională propuse evaluării din punct

de vedere al impactului asupra mediului economic în valul 2 al exercițiului de foresight:

1. Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie

pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie

2. Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru

firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu

perioada de ucenicie

3. Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit

(cheltuielile de formare profesionale vor fi deduse din venitul/profitul impozabil)

4. Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare

profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de


5. Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care


6. Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare

profesională și companii pentru calificarea forței de muncă

7. Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea

profesională (e-learning ) pentru firmele care apelează la astfel de metode din motive de reducere

a costurilor cu formarea profesională


17

Eşantionul panel de manageri şi patroni a fost selectat aleatoriu din panelul online al

NOVEL RESEARCH care conţine peste 5000 de manageri şi cca 1500 de patroni, reprezentativ

pentru mediul de afaceri din România din punct de vedere al numărului de angajaţi (IMM-uri și

firme mari), sector de activitate (CAEN rev. 2) şi acoperire geografică. Structura panelului online

de manageri şi patroni al NOVEL RESEARCH conține aproximativ 20% patroni şi 80%

manageri.

Instrumentul pentru fiecare val al exercițiului de foresight (n.a. chestionar

semistructurat) a fost pretestat anterior lansării. Astfel, pentru realizarea pretestării

chestionarului din primul val au fost trimise 100 de invitaţii unor respondenţi selectaţi aleator din

rândul celor aproximativ 6500 de manageri şi patroni. Au fost completate în această fază a

pretestării 10 interviuri. Ulterior, după verificarea modului de completare a chestionarului,

funcţionarea filtrelor etc., au fost trimise alte 824 de invitaţii pe bază de selecţie aleatoare din

panelul NOVEL, din acest val de invitații obţinându-se 101 interviuri completate. În final, pentru

atingerea unui număr de 150 de interviuri (estimat a fi necesar pentru asigurarea unui număr de

100 de interviuri în cel de-al doilea val) au mai fost trimite un număr de 397 de invitaţii

aleatoare către alți manageri şi patroni neinvitaţi, obţinându-se astfel încă 40 de interviuri

completate. Perioada de colectate a primului val al foresight-ului a fost 3-9 decembrie 2013.

Pentru cel de-al doilea val s-au trimis invitaţii tuturor celor 151 de respondenţi din primul

val şi s-au obţinut 100 de interviuri completate. Perioada de colectare a fost 17 – 20 decembrie

2014.

Chestionarele aplicate au fost semi-structurate (adică a cuprins atât întrebări deschise cât

şi întrebări cu variante de răspuns predefinite) şi au fost elaborate de CO și P2. P2 a realizat

draft-ul chestionarelor, care au fost ulterior dezbătute și îmbunătățite în echipa extinsă,

constituită din experții CO și P2.

De asemenea, este important de precizat faptul că în primul val, chestionarul a cuprins

două întrebări filtru (vezi Anexa 1):

Prima întrebare filtru a vizat clasa de mărime (pentru a se asigura, conform ofertei de

proiect negociate, participarea firmelor cu 10-249 salariați – IMM-uri și a firmelor cu

250+ salariați - mari); cei care reprezentau o firmă cu mai puţin de 10 angajaţi la

momentul realizării foresight-ului au fost excluşi din eșantion;


18

Cea de-a doua întrebare filtru a vizat disponibilitatea de participare la valul al II-lea; prin

urmare chestionarul pentru valul I s-a aplicat doar celor care s-au declarat disponibili să

participe la ambele valuri ale studiului.

Mai mult, chestionarul din primul val al cercetării a cuprins si o serie de întrebări demo-

economice și de profilare atât a firmelor cât şi a respondenţilor: Clasa de mărime a firmei pe care

o reprezenta respondentul, Activitatea economică (CAEN rev.2) în care firma își desfășoară

majoritatea operațiunilor, Nivelul de educaţie a respondentului, Poziția respondentului (patron

sau manager), Sexul respondentului, Vârsta respondentului.

Chestionarul pentru valul al II-lea (vezi Anexa 2) a fost elaborat în urma agregării şi

analizei datelor culese în primul val. Ierarhizarea măsurilor de stimulare a formării profesionale

s-a realizat prin suprapunerea (încrucişarea) celor două variabile privind dezirabilitatea şi

fezabilitatea, iar măsurile considerate a fi atât dezirabile cât şi fezabile au fost incluse în valul al

II-lea (adică peste 50% dintre cei care au declarat că “au toate motivele să acceseze respectiva

măsură de încurajare a investiţiilor în formarea profesională” să aibă şi o opinie favorabilă despre

respectiva măsură). În urma acestei analize a rezultat un număr de 7 măsuri dezirabile şi fezabile

pentru care s-a solicitat impactul probabil în mediul de afaceri românesc, iar pentru restul de 5

măsuri s-au solicitat sugestii de îmbunătăţire.

Chestionarele au fost proiectate în Qualtrics (platforma Novel Research pentru studii

online), metoda de culegere a datelor a fost interviul online (CAWI) (vezi Anexa 47).

Baza de date a fost ulterior descărcată în format SPSS, iar analiza datelor este prezentată,

în acord cu oferta de proiect, pe clase de mărime (total eşantion și IMM-uri) şi sectoare de

activitate.

Obiectiv specific Valul exercițiului

de foresight

Itemi ai chestionarelor care

operaționalizează obiectivele propuse

Ob.s.1. Identificarea barierelor şi

dificultăţilor pe care le percep

managerii/patronii ca afectând

decizia de investire a

companiilor/firmelor în formarea

1

Chestionarul Valului 1

Q.2.4.

Q2.5.

Q.2.8.

Q.3.4.

7 conține câteva selecții din aplicația online.


19

profesională continuă a angajaţilor; Q4.4.

Ob.s.2. Identificarea experiențelor,

opiniilor și așteptărilor

patronilor/managerilor referitoare

la diferitele măsuri/metode de

formare profesională a propriilor

angajați; 1


Q.2.6.

Q.2.7.

Q2.10

Q.3.1.

Q3.2.

Q.3.3.

Q4.1.

Q4.2.

Q4.3.


Q.10

Ob.s.3. Formularea de propuneri

pentru îmbunătățirea programelor

existente de sprijinire a formării

profesionale a angajaţilor, precum

și de încurajare a investiției în

formare profesională la nivel de

firmă;

2


Q.4

Q.5

Q.6

Q.7

Q.8

Ob.s.4. Identificarea efectelor

anticipate ale măsurilor de formare

profesională testate, existente sau

reieşite din subcomponentele

studiului;

2


Q.1

Q.2

Q.3

Q.9

Ob.s.5. Evaluarea diferitelor

modalităţi de sprijinire a

angajaților care participă la

formare profesională pe cont

propriu.

1


Q.2.9.

Informații Demo-economice Chestionarul Valului 1

Q.1.1

Q.1.2

Q.1.3

Q.1.4

Q.1.5

Q.1.6

Q.1.7

Q.2.1

Q.2.2.

Q.2.3

Q.5.1.

Q.5.2.


20

1.2. Structura firmelor intervievate şi profilul respondenţilor

În funcţie de mărimea firmei, în primul val al cercetării tip foresight, cca. două treimi

dintre firmele investigate au până în 50 de salariați, iar 9 din 10 firme investigate sunt în

categoria IMM-uri (în acord cu populaţia de firme din România). Din punct de vedere al

domeniului de activitate, toate domeniile conform CAEN rev. 2 (excepție face industria

extractivă) sunt reprezentate în eșantion, acoperind sectoarele primar (agricultură, piscicultură,

vânătoare, silvicultură), industrie și construcții (prelucrătoare, energie electrică, salubritate și

construcții) și servicii. În funcţie de mărimea firmei pe care o reprezintă, structura firmelor care

au participat şi în cel de-al doilea val al studiului este similară cu cea din valul I. Aceeaşi situaţie

o regăsim și în privinţa domeniului de activitate principal al firmelor investigate, excepţie făcând

activitatea economică Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţi de

decontaminare care nu s-a mai regăsit reprezentată în cel de-al doilea val.

Tabel 1. Distribuţia eşantionului investigat în funcţie de clasă de mărime, precum și pe activități

economice (CAEN rev.2) și sectoare de activitate

Valul 1 Valul II

no % no %

Mărimea

firmei

10-49 salariaţi 102 67.5 66 66.0

50-249 salariaţi 34 22.5 25 25.0

250+ salariaţi 15 10.0 9 9.0

Activități

economice

CAEN rev.2

Agricultură, silvicultură şi pescuit (01-03) 6 4.0 5 5.0

Industrie prelucrătoare (10-33) 10 6.6 7 7.0

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (35) 2 1.3 2 2.0

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea

deşeurilor, activităţi de decontaminare (36-39) 1 0.7 - 0.0

Construcţii (41-43) 14 9.3 10 10.0

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi a motocicletelor (45-47) 20 13.2 13 13.0

Transport şi depozitare (49-53) 8 5.3 7 7.0

Hoteluri şi restaurante (55-56) 6 4.0 3 3.0

Informaţii şi comunicaţii (58-63) 15 9.9 11 11.0

Intermedieri financiare şi asigurări (64-66) 8 5.3 4 4.0

Tranzacţii imobiliare (68) 2 1.3 2 2.0

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12 9.9 11 11.0


21

(69-75)

Activităţi de servicii administrative şi activităţi

de servicii suport (77-82) 10 6.6 5 5.0

Învățământ (85) 6 4.0 1 1.0

Sănătate şi asistenţă socială (86-88) 6 4.0 5 5.0

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative

(90-93) 5 3.3 5 5.0

Alte activităţi de servicii ( CAEN 95-96) 15 11.3 9 9.0

Principale

activități

economice

Agricultură, vânătoare, silvicultură,

piscicultură 6 4.0 5 5.0

Industrie și Construcții 27 17.9 19 19.0

Servicii 118 78.1 76 76.0

În ceea ce priveşte profilul respondenţilor, în primul val circa o treime dintre ei sunt

patroni, 52% directori cu subordonaţi şi 15% directori fără subordonaţi. Eșantionul este

constituit, după cum era de aşteptat, dintr-o pondere mai ridicată de respondenți bărbați (60%),

participarea femeilor manageri fiind suprareprezentată cu precădere datorită sectorului servicii.

Ca structură pe vârste, jumătate dintre respondenţi au vârste între 30-44 ani, în timp ce 2 din 10

respondenţi au vârste sub 30 de ani. Profilul respondenţilor participanți la cel de al doilea val este

similar cu cel al respondenţilor din primul val din punct de vedere al poziţiei ocupate în cadrul

firmei, vârstei şi nivelului de educaţie. Din punct de vedere al distribuției pe sexe, ponderea

femeilor participante la studiu scade ușor în valul doi.

Tabel 2. Profilul socio-demografic al respondenţilor

Valul I Valul II

no % no %

Poziţia în cadrul

firmei

Patron 49 32.5 32 32.0

Director fără subordonaţi 23 15.2 15 15.0

Director cu subordonaţi 79 52.3 53 53.0

Sex Bărbat 82 54.3 60 60.0

Femeie 69 45.7 40 40.0

Vârsta în ani împliniţi

20-29 ani 34 22.5 22 22.0

30-44 ani 76 50.3 52 52.0

45-64 ani 41 27.2 26 26.0

Nivel de educaţie

Liceu (12 clase) 6 4.0 4 4.0

Universitate 83 55.0 54 54.0

Master 56 37.1 40 40.0

MBA/ Doctorat/ Postdoctorat 6 4.0 2 2.0


22

2. Rezultatele intermediare și finale ale cercetării tip foresight

2.1. Rezultatele Valului I

2.1.1. Caracterizarea firmelor investigate în funcție de structura salariaților pe

nivele de educație

Utilizând răspunsurile la întrebarea Q2.1. din chestionarul valului 1 destinată investigării

structurii estimative a salariaților din firmele investigate în funcție de nivelul de educație al

acestora am constituit 3 categorii de firme: firme cu majoritatea salariaților cu nivel scăzut de

educație, firme cu majoritatea salariaților cu nivel mediu de educație și firme cu majoritatea

salariaților cu nivel superior de educație.

Fig. 1 Structura firmelor participante la foresight, in funcție de structura salariaților pe nivele

de educație

17.6% 16.6%

44.1% 42.4%

38.2% 41.1%

IMM Total

majoritar salariați cu nivel superior de educație

majoritar salariați cu nivel mediu de educație

majoritar salariați cu nivel scăzut de educație

50.0%37.0%

10.2%

50.0%

48.1%

40.7%

14.8%

49.2%

Agricultură Industrie + construcții Servicii

majoritar salariați cu nivel superior de educație

majoritar salariați cu nivel mediu de educație

majoritar salariați cu nivel scăzut de educație

Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118


23

Structura firmelor investigate, în funcție de nivelul de educație a salariaților este similară

la nivelul IMM-urilor cu structura de la nivelul întregului eșantion al valului 1. În eșantion este

supra-reprezentat segmentul firmelor având majoritatea salariaților cu studii superioare (41.1% la

nivelul eșantionului și 38.2% la nivelul IMM-urilor), ceea ce constituie o garanție a interesului

firmelor din eșantion cu privire la tematica formării profesionale continue și dezvoltării de

metode de susținere/stimulare a investiției în formare. În funcție însă de sectorul de activitate,

structura firmelor investigate diferă semnificativ, procentul cel mai ridicat al firmelor cu

majoritatea salariaților cu nivel scăzut de educație caracterizând categoria firmelor din

Agricultură, iar procentul cel mai ridicat al firmelor cu salariați cu nivel superior de educație

regăsindu-se în servicii (49.2%). Așa cum de altfel este firesc, ponderea cea mai ridicată a

firmelor cu salariaţi cu nivel mediu de educație se regăsește în Industrie și construcții.

2.1.2. Evaluarea situației financiare actuale şi aşteptări faţă de viitor

Anul 2013 a fost favorabil firmelor investigate, circa 75% declarând că afacerea lor a

mers „la fel de bine” sau „mai bine” decât în 2012, rezultatele anului 2013 regăsindu-se și în

optimistul acestora atunci când trebuie să estimeze evoluția afacerilor pe termen scurt (următorii

doi ani); astfel cca. 60% declară că afacerea lor va merge mai bine ca în prezent şi doar circa

13% sunt pesimişti şi se aşteaptă să întâmpine mai multe greutăţi în viitorul apropiat.

Fig.2a Evaluarea performanțelor afacerii și estimări ale acesteia pe termen scurt (%)

33.1 31.6

42.4 42.6

24.5 25.7

Total IMM

Faţă de anul trecut, anul acesta afacerea dvs. a mers…?

mai bine la fel mai rău

60.9 58.8

25.8 27.2

13.2 14.0

Total IMM

Cum credeţi că va merge afacerea dvs. în următorii doi ani?



24

Există ușoare diferențe între situația economică a IMM-urilor și eșantionul total, acestea

fiind caracterizate de o pondere ușor mai ridică a celor care declară că în anul 2013, față de anul

precedent afacerea a mers ”mai rău”. De asemenea, estimarea evoluției pe termen scurt este la

nivelul IMM-urilor caracterizată de o pondere ușor mai crescută a celor care declară că afacerea

va merge ”la fel” sau ”mai rău”. Analiza pe sectoare economice arată că Industria şi construcţiile

au resimţit în mai mare măsură pe parcursul lui 2013 comparativ cu 2012, o situație economică

mai puțin favorabilă. Estimările pe termen scurt sunt optimiste la nivelul tuturor sectoarelor, dar

diferențele resimțite în profil sectorial în anul 2013 legat de climatul economic al afacerii se

propagă și la nivelul estimărilor realizate pentru următorii doi ani.

Fig.2b Evaluarea performanțelor propriei afaceri și estimări ale acesteia pe termen scurt –

analiză pe sectoare de activitate.

2.1.3. Evaluarea mediului de afaceri din România

Mediul de afaceri din România este, în opinia majorității respondenţilor, indiferent de

clasă de mărime și sector de activitate, nepropice pentru dezvoltarea şi/sau menţinerea unei

afaceri, 58.9% dintre ei declarând acest lucru. Această viziune este împărtăşită de o pondere mai

ridicată a reprezentanţilor IMM-urilor (61.8%), de firmele din agricultură (66.7%) şi de firmele

din Industrie și construcții (66.7%). De asemenea menționăm că nici una dintre firmele

50.0

18.535.6

33.3

51.9

40.7

16.729.6 23.7

Agricultură Ind. prelucr.

+construcţii

Servicii

Faţă de anul trecut, anul acesta afacerea dvs. a mers…?


66.7

48.163.6

16.7

33.3

24.6

16.7 18.5 11.9

Agricultură Ind. prelucr. +construcţii

Servicii

Cum credeţi că va merge afacerea dvs. în următorii doi ani?



25

intervievate și care activează în Agricultură nu a considerat mediu de afaceri din România ca

fiind favorabil dezvoltării afacerilor, spre deosebire de servicii, unde 20.3% dintre respondenți

apreciază pozitiv mediul de afaceri existent.

Notă: Diferențele până la 100% sunt reprezentate de cei care consideră că mediul de afaceri ”nu este nici favorabil,

nici nefavorabil” menținerii și dezvoltării afacerilor

Fig.3 Cât de favorabil este mediul de afaceri din România pentru menținerea și dezvoltarea

afacerilor?

2.1.4. Principalele probleme ale mediului de afaceri românesc. Valorizarea formării

profesionale în actualul climat economic

În privinţa principalelor probleme cu care mediul de afaceri se confrunta la momentul

realizării cercetării de tip foresight, principala problemă reclamată de respondenţi este „lipsa

unor politici de stimulare a mediului economic” (iar aceasta este chiar mai acută la nivelul

IMM-urilor participante), urmată de „birocraţia excesivă” şi de „modificările frecvente ale

cadrului legislativ”. Din perspectiva sectoarelor de activitate, se observă că pentru semnificativ

mai mulţi reprezentanţi din domeniul serviciilor „birocraţia excesivă” şi „modificările frecvente

ale cadrului legislativ” reprezintă problemele cele mai importante cu care se confruntă, în timp

ce toţi reprezentanţii din Agricultură reclamă “lipsa politicilor de stimulare a mediului

economic”. La nivelul sectorului Industrie și construcții crește în importanță, ocupând practic

locul doi, problema ”lipsei clienților/piețelor de desfacere/proiectelor”.

61.8% 58.9%

13.2%17.9%

IMM Total

Cum ați aprecia mediul economic actual din România pentru menținerea și dezvoltarea afacerilor/firmelor?

nepropice/nefavorabil propice/favorabil

66.7% 66.7%

56.8%

11.1%

20.3%

Agricultură Industrie + construcții Servicii

Cum ați aprecia mediul economic actual din România pentru menținerea și dezvoltarea

afacerilor/firmelor?

nepropice/nefavorabil propice/favorabil



26

Fig.4 Principalele probleme cu care vă confruntați, în principal, în prezent sunt…? (%, răspuns multiplu)

63.6

59.6

51.0

39.1

18.5

15.9

13.9

13.9

12.6

0.7

66.9

58.8

51.5

40.4

18.4

13.2

12.5

14.0

11.8

0.7

Total IMM

Lipsa unor politici de stimulare a mediului economic

Birocraţia excesivă

Modificările frecvente ale cadrului legislativ

Lipsa clienţilor/pieţei de desfacere/proiectelor

Lipsa cunoştinţelor şi competenţelor necesareaccesării fondurilor europene

Lipsa valorilor şi atitudinilor adecvate faţă de munca în rândul personalului

Lipsa de experienţă a noilor angajaţi înpozitiile/meseriile pentru care aplică

Personalul slab calificat/pregătit în raport cu nevoia de dezvoltare a firmei

Fluctuaţia personalului

Alta

100.0

66.7

50.0

50.0

16.7

16.7

66.7

40.7

59.3

40.7

22.2

14.8

18.5

7.4

18.5

61.0

63.6

33.9

53.4

11.9

19.5

13.6

14.4

16.1

0.8

Agricultură Industrie +construcţii Servicii

Lipsa unor politici de stimulare a mediului economic

Birocraţia excesivă

Lipsa clienţilor/pieţei de desfacere/proiectelor

Modificările frecvente ale cadrului legislativ

Personalul slab calificat/pregătit în raport cu nevoia de dezvoltare a firmei

Lipsa cunoştinţelor şi competenţelornecesare accesării fondurilor europene

Lipsa de experienţă a noilor angajaţi înpozitiile/meseriile pentru care aplică

Fluctuaţia personalului

Lipsa valorilor şi atitudinilor adecvate faţăde munca în rândul personalului

Alta



27

Problemele care țin de calitatea resursei umane din firme, nevoia de calificare a acestora

și implicit nevoia de formare profesională sunt menționate de mult mai puțini dintre respondenți

(sub 25% dintre aceștia) indiferent de clasa de mărime și sectorul de activitate al firmelor. 22.2%

dintre firmele din Industrie și construcții menționează ”personalul slab calificat în raport cu

nevoia de dezvoltare a firmelor” ca fiind printre problemele principale cu care se confruntă. De

asemenea o singură firmă dintre cele din Agricultură menționează ca probleme importante cu

care se confruntă ”personalul slab calificat în raport cu nevoia de dezvoltare a firmelor” și

”lipsa cunoștințelor și competențelor necesare accesării fondurilor europene”. Tot aceasta -

”lipsa cunoștințelor și competențelor necesare accesării fondurilor europene” – este și

problema menționată de firmele din Servicii. De asemenea, ”lipsa valorilor și atitudinilor

adecvate față de muncă” nu este considerată ca problematică pentru firme (15.9% din total

eșantion față de 13.2 din total IMM-uri respondente). Aceste rezultate pot arăta pe de o parte

lipsa de conștientizare a importanței formării profesionale la nivelul respondenților, iar, pe de

altă parte, dificultățile majore generate de lipsa stimulentelor, birocrație excesivă și

nepredictibilitate a cadrului legal care afectează puternic negativ firmele în perioadă postcriză

economică și financiară.

Este însă valorizată formarea profesională a angajaților? Pentru marea majoritate a

respondenţilor, formarea profesională a propriilor angajaţi este apreciată ca “importantă și foarte

importantă”, 9 din 10 declarând acest lucru. Nu există variaţii semnificative în funcţie de

dimensiunea firmei. În profil sectorial, firmele din agricultură consideră în cea mai mare măsură

formarea profesională ca importantă. Aceste răspunsuri pot fi explicate de dezirabilitatea

întrebării. Pe de altă parte, răspunsurile arată și valorizarea ridicată a educației și formării

profesionale (”cultura diplomei”) atât la nivelul populației, cât și la nivelul firmelor. Aşadar,

putem considera că în mediul de afaceri românesc există un set de valori care să susțină

dezvoltarea și implementarea unor măsuri de susținere a investiției în formare profesională.

Există însă o legătură directă între performanțele economice ale firmelor în cursul anului 2013 și

valorizarea formării profesionale. 78.4% dintre firmele care consideră că în anul 2013 afacerea a

mers mai rău decât în anul precedent consideră și că formarea profesională a angajaților este

”importantă și foarte importantă”, spre deosebire de 94.0% dintre cele care consideră că anul

2013 a fost mai favorabil propriei afaceri decât anul 2012.


28

Notă: Diferențele până la 100% sunt reprezentate de cei care consideră că formarea profesională a angajaților ”nici

importantă nici neimportantă” pentru firmă

Fig.5 Importanţa formării profesionale pentru firmele participante (%)

2.1.5. Așteptările angajatorilor de la formarea profesională continuă

Care sunt însă beneficiile formării profesionale în opinia respondenților? Aceștia numesc

ca prim beneficiu „creşterea productivităţii muncii” (circa două treimi dintre respondenţi au

declarat acest lucru, fără a exista diferențe importante între IMM-uri și total eșantion); cca. 58%

dintre respondenţi consideră că formarea profesională a angajaţilor ajută firma să-şi „adapteze

produsele/serviciile la evoluţia cerinţelor de pe piaţă”, în timp ce pentru 55% dintre aceştia

formarea profesională este o măsură care conduce la „o motivare mai mare a angajaților”. De

asemenea, cca. 45% dintre respondenți consideră că formarea profesională contribuie la

”integrarea noilor angajați în echipă/organizație”. Cotele ridicate obținute de efectele asupra

motivației și îmbunătățirii climatului social din firmă arată și o tendință prociclică a mediului de

afaceri, cu accent pe formare profesională ca modalitate de formare, motivare și retenție a

salariaților în perioade favorabile din punct de vedere economic, și cu posibilă restrângere a

acestor activități în perioadă de recesiune economică.

3.7% 4.0%

91.2% 91.4%

IMM Total

Cât de importantă este pentru dvs. formarea profesională a angajaților din

firma pe care o reprezentați?

deloc/putin impoartanta

importanta/foarte importanta

3.7% 4.2%

100.0%92.6% 90.7%

Agricultura Industrie + constructii Servicii

Cât de importantă este pentru dvs. formarea profesională a angajaților din firma pe care o

reprezentați?

deloc/putin impoartanta

importanta/foarte importanta



29

Fig.6 Care sunt beneficiile generate de formarea profesională a propriilor angajați în opinia firmelor respondente? (%)

66.9

58.3

55.6

45.0

39.7

33.1

31.8

0.7

65.4

55.1

53.7

44.9

39.0

32.4

29.4

0.7

Total IMM

Creşterea productivităţii muncii

Ajută f irma să-şi adapteze

produsele/serviciile la evoluţia cerinţelor

de pe piaţă

O motivare mai mare a angajaţilor

Ajută la integrarea noilor angajaţi

în echipă/organizaţie

Creaza o atmosferă mai prietenoasă în

f irmă

Imi reduce f luctuaţia personalului

Îmi reduce costurile cu implementarea

unor noi tehnologii

Altul

100.0

66.7

50.0

50.0

50.0

33.3

85.2

40.7

44.4

40.7

48.1

63.0

40.7

61.0

58.5

28.0

39.0

44.1

58.5

33.1

0.8


Creşterea productivităţii muncii

O motivare mai mare a angajaţilor

Îmi reduce costurile cu implementarea

unor noi tehnologii

Crează o atmosferă mai prietenoasă în

f irmă

Ajută la integrarea noilor angajaţi în

echipă/organizaţie

Ajută f irma să-şi adapteze

produsele/serviciile la evoluţia cerinţelor

de pe piaţă

Imi reduce f luctuaţia personalului

Altul



30

Opiniile respondenților diferă într-o oarecare măsură în funcţie de sectorul de activitate al

firmei. Astfel, cei mai mulţi dintre cei care lucrează în Agricultură consideră că principalul

beneficiu al formării profesionale este „creşterea productivităţii muncii” şi „o motivare mai

mare a angajaţilor”; pentru cei care activează în Industrie şi construcţii, formarea profesională a

angajaţilor conduce la „creşterea productivităţii muncii” şi la creșterea capacității firmelor de a-

și „adapta produsele/serviciile la cerinţele pieţei”, în timp ce pentru cei care lucrează în

Servicii, dincolo de „creşterea productivităţii muncii” care întrunește consensul respondenților,

„o motivare mai mare a angajaţilor” şi creșterea capacității firmelor de a-și „adapta

produsele/serviciile la cerinţele pieţei” sunt conștientizate ca principale beneficii.

2.1.6. Bariere în formarea profesională

Deşi toţi respondenţii sunt de acord că este foarte important să iniţieze programe de

formare profesională pentru proprii angajaţi şi recunosc beneficiile formării la nivelul propriilor

firme, cei mai mulţi (59.6%) declară că cea mai importantă barieră în derularea de cursuri de

formare profesională a propriilor angajaţi este reprezentată de „lipsa unor fonduri proprii

destinate formării”, urmată de „necunoaşterea sau accesarea dificilă a programelor de

finanţare destinate formării” (47.0%) şi de „costurile implicate de încetarea totală sau parţială

a activităţii angajaţilor care participă la cursuri” (45.7%). Firmele ale căror performanțe

economice au fost mai scăzute în 2013 comparativ cu 2012 declară în procent de 75.7% că ”lipsa

fondurilor destinate acestui scop” este o barieră în calea formării, comparativ cu doar 54%

dintre cele care consideră că le-a mers mai bine sau la fel.

Pentru cei mai mulţi dintre cei activi în Agricultură, „reticenţa/dezinteresul angajaţilor

de a participa la programe la programele de formare profesională” şi „lipsa de fonduri

destinate formării” sunt percepute ca bariere, în timp ce principalele obstacole identificate de

respondenții din industrie şi construcţii sunt „lipsa de fonduri proprii” (63.0%), „costurile

implicate de încetarea totală sau parţială a activităţii angajaţilor care participă la cursuri”

(55.6%), „teama că odată instruiţi, angajaţii vor căuta alt loc de muncă” (51.9%) şi

„necunoaşterea sau accesarea dificilă a programelor de finanțare” (51.9%). Cei din Servicii

acuză în cea mai mare măsură „lipsa fondurilor” (58.5%), „necunoaşterea sau accesarea

dificilă a programelor de finanţare destinate formării profesionale” (47.5%) și „creșterea

aşteptărilor salariale” (46.6%).


31

-58.0

-53.0

-40.4

-54.3

-62.9

-58.3

-56.3

-53.6

-55.6

42.0

47.0

59.6

45.7

37.1

41.7

43.7

46.4

44.4

Total

in mare/foarte mare masura in mica/foarte mica masura

-56.3

-52.9

-39.0

-53.7

-64.0

-58.1

-56.6

-55.9

-56.6

43.7

47.1

61.0

46.3

36.0

41.9

43.4

44.1

43.4

IMM

Creşterea aşteptărilorsalariale din partea lucrătorilor formaţi

Teama că odată instruiţi, angajaţii îşi vor căuta alt loc de muncă

Reticenţa/dezinteresulangajaţilorde a participa la programe de formare profesională

Expertiza îndoielnică a furnizorilor de programe de formareprofesională

Lipsa furnizorilor de programe de formare profesională în domeniulmeu de activitate

Costurile pe care le implică încetarea totală sau partială a activităţii angajaţilor care participă la cursuri de formare

profesională

Lipsa de fonduri proprii destinate acestui scop

Necunoaşterea sau accesarea dificilă a unor programe de finanţare în acest scop

Altul

-100

-83.3

-33.3

-66.7

-83.3

-66.7

-33.3

-50.0

-66.7

16.7

66.7

33.3

16.7

33.3

66.7

50.0

33.3

Agricultură

în mare/foarte mare măsură în mică/foarte mică măsură

-58.3

-52.5

-41.5

-55.9

-64.4

-56.8

-56.8

-55.1

-53.4

41.7

47.5

58.5

44.1

35.6

43.2

43.2

44.9

46.6

Servicii

Creşterea aşteptărilorsalariale din partealucrătorilor formaţi

Teama că odată instruiţi, angajaţii îşi vor căuta alt loc de muncă

Reticenţa/dezinteresulangajaţilorde a participala programe de formare profesională

Expertiza îndoielnică a furnizorilor de programede formare profesională

Lipsa furnizorilor de programe de formareprofesională în domeniulmeu de activitate

Costurile pe care le implică încetarea totală sau parţială a activităţii angajaţilor care participă la

cursuri de formare profesională

Lipsa de fonduri proprii destinate acestui scop

Necunoaşterea sau accesarea dificilă a unor programe de finanţare în acest scop

Altul-52.6

-48.1

-37.0

-44.4

-51.9

-63.0

-59.3

-48.1

-63.0

47.4

51.9

63.0

55.6

48.1

37.0

40.7

51.9

37.0

Industrie + construcţii


32

Fig.7 În ce măsură următoarele aspecte reprezintă bariere/obstacole în asigurarea formării

profesionale a angajaţilor proprii? (%)

Firmele care au în mare majoritate salariați cu nivel scăzut de educație invocă în mai

mare măsură ”reticența/dezinteresul angajaților de a participa la programe de formare

profesională” (56.0%), ”teama că odată instruiți, angajații vor căuta alt loc de muncă”

(48.0%) și „costurile implicate de încetarea totală sau parţială a activităţii angajaţilor care

participă la cursuri” (48.0%). Firmele care au în mare majoritate salariați cu nivel mediu de

educație consideră ca bariere în principal „lipsa fondurilor” (68.8%), „creșterea aşteptărilor

salariale” (54.7%) și „costurile implicate de încetarea totală sau parţială a activităţii

angajaţilor care participă la cursuri” (50.0%). Tot la nivelul firmelor cu salariații majoritar cu

nivel mediu de educație, se înregistrează cea mai mare importantă pondere pentru motivele

referitoare la ”lipsa furnizorilor de programe de formare în domeniul lor de activitate” (40.6%)

și ”expertiza îndoielnică a furnizorilor de programe existenți” (45.3%). În cazul firmelor a

căror resursă umană este constituită cu precădere din personal cu studii superioare, cele mai

importante bariere în calea formării sunt „lipsa fondurilor” (51.6%), „necunoaşterea sau

accesarea dificilă a programelor de finanţare destinate formării profesionale” (48.4%) și

”teama că odată instruiți, angajații vor căuta alt loc de muncă” (43.5%)

O altă dimensiune relevantă în analizarea barierelor în calea formării este dată de

organizarea/derularea sau nu a unor cursuri de formare în firmele participante la foresight în

ultimii 2 ani. Firmele care declară că au organizat/derulat cursuri de formare în ultimii 2 ani

identifică drept bariere în calea formării „lipsa fondurilor” (60.0%) și „necunoaşterea sau

accesarea dificilă a programelor de finanţare destinate formării profesionale” (49.4%).

Firmele care declară că nu au organizat cursuri de formare în ultimii 2 ani invocă drept obstacole

„lipsa fondurilor” (59.1%), ”reticența/dezinteresul angajaților de a participa la programe de

formare profesională” (50.0%) și ”teama că odată instruiți, angajații vor căuta alt loc de

muncă” (50.0%).

2.1.7. Evaluarea diferitelor modalităţi de sprijinire a angajaților care participă pe

cont propriu la formare profesională

Baza: Total N=151/ IMM N=136 Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118


33

În sprijinirea angajaţilor care aleg să urmeze pe cont propriu cursuri de formare

profesională, cea mai eficientă modalitate de a-i sprijini, în opinia a peste jumătate dintre

respondenţi, este prin a le “reduce sarcinile de serviciu pe perioada cursurilor” (51.7%), în

vreme ce aproximativ acelaşi procent consideră că “acordarea de zile libere plătite (50.3%) sau

neplătite (50.0%) pe perioada desfăşurării cursurilor” ar fi o alte două modalități generatoare

de beneficii atât pentru companie cât şi pentru angajaţi. O majoritate de 69.5% dintre

participanții la panel consideră că “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de formare

profesională” este mai deloc sau puțin eficientă în susținerea angajaților care decid sa urmeze

cursuri de formare pe cont propriu. Rezultatele sunt similare la nivelul IMM-urilor, “reducerea

sarcinilor de serviciu pe perioada cursurilor” (51.5%) primind cel mai mare suport al firmelor

atunci când este vorba de formarea profesională pe cont propriu a propriilor salariați, urmată de

“acordarea de zile libere neplătite pe perioada desfăşurării cursurilor” (49.2%)

-72.8

-58.3

-48.3

-69.5

-49.7

-50.0

27.2

41.7

51.7

30.5

50.3

50.0

Total

foarte eficiente deloc/putin eficiente

-75.0

-60.3

-48.5

-72.8

-53.7

-50.8

25.0

39.7

51.5

27.2

46.3

49.2

IMM

Acordarea de zile libere pe perioadadesfăşurării cursurilor de formare

profesională

Acordarea de zile libere plătite pe perioadadesfăşurării cursurilor de formare

profesională

Cofinanţarea/sponsorizarea cursurilor de formare profesională

Reducerea sarcinilor de la birou pe perioadade desfăşurare a cursurilor de formare

profesională

Promovare în cadrul firmei

Alta

Baza: Total N=151/ IMM N=136


34

Fig.8a În ce măsură credeţi că următoarele forme de sprijinire a angajaților care participă pe


părţi)?(%)

Cei mai mulţi dintre respondenţii care activează în Agricultură consideră că cea mai

eficientă modalitate de susţinere a angajaţilor care decid să urmeze cursuri de formare

profesională pe cont propriu este „acordarea de zile libere plătite pe perioada desfăşurării

cursurilor”. Cei din Industrie şi construcţii precum și respondenții din Servicii au o viziune mai

diversă considerând că sunt eficiente atât „reducerea sarcinilor de serviciu pe perioada

cursurilor” (51.0%, respectiv 52.5%), cât și “acordarea de zile libere plătite (48,1%, respectiv

49,2%) sau neplătite (46.7%, respectiv 53.7%) pe perioada desfăşurării cursurilor”.

Fig.8b În ce măsură credeţi că următoarele forme de sprijinire a angajaților care participă pe


părţi)? - analiză pe sectoare de activitate (%)

-66.7

-83.3

-66.7

-100.0

-16.7

-100.0

33.3

16.7

33.3

83.3

Agricultură

foarte eficiente deloc/putin eficiente

-70.3

-55.9

-47.5

-67.8

-50.8

-46.3

29.7

44.1

52.5

32.2

49.2

53.7

Servicii

Acordarea de zile libere pe perioadadesfăşurării cursurilor de formare

profesională

Acordarea de zile libere plătite pe perioada desfăşurării cursurilor de

formare profesională

Cofinanţarea/sponsorizarea cursurilorde formare profesională

Reducerea sarcinilor de la birou pe perioada de desfăşurare a cursurilor de


Promovare în cadrul firmei

Alta -85.2

-63.0

-48.1

-70.4

-51.9

-53.3

14.8

37.0

51.9

29.6

48.1

46.7

Industrie + construcţii

Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118


35

Firmele cu marea majoritate a salariaților având nivel scăzut de educație consideră toate

măsurile de susținere a inițiativelor personale ale angajaților în ceea ce privește formarea

profesională ca fiind mai degrabă ineficiente. Cel mai mare suport în rândul acestor firme îl

întrunește “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de formare profesională” (considerată

eficientă însă de doar 44% dintre respondenți). Firmele cu salariați în marea majoritate cu nivel

mediu de educație consideră ca eficiente “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de formare

profesională” (51.6%) și ”promovarea în cadrul firmei” (51.6%). Firmele cu salariați majoritar

cu nivel superior de educație susțin ca fiind eficiente “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de

formare profesională” (54.8%), ”promovarea în cadrul firmei” (53.2%) și „acordarea de zile

libere plătite pe perioada desfăşurării cursurilor” (51.6%). Cu cât crește nivelul de educație al

salariaților din firmele investigate, cu atât crește și deschiderea managementului de a asigura

suport inclusiv pentru inițiativele persoane de formare profesională continuă ale salariaților.

Firmele care declară că au acordat concediu plătit salariaților pe perioada desfășurării

cursurilor consideră în proporție de 49,1% eficientă această măsură pentru susținerea salariaților

în demersurile de formare profesională continuă, susținând în cazul cercetării de față în mai mare

măsură “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de formare profesională” (56.4%), dar mai ales

”promovarea în cadrul firmei” (65.5%)

2.1.8. Analiza dezirabilității măsurilor propuse - Pro sau contra față de măsurile de

stimulare a formării profesionale propuse?

Peste 50% dintre respondenţi au avut o opinie destul de favorabilă8 faţă de toate

posibilele măsuri de stimulare a investiției în formarea profesională a angajaţilor, singura

excepție fiind contribuţia voluntară la Fonduri pentru Finanțarea Formării profesionale (doar

41.1% se declară clar în favoarea unei astfel de măsuri). Reticenţa faţă de un astfel de Fond

provine, conform explicaţiilor oferite de respondenţi, din neîncrederea în gestionarea corectă a

banilor, pe de o parte, şi din perceperea acestei măsuri mai degrabă ca pe o taxă în plus, decât ca

pe o investiţie, pe de altă parte.

8 Am considerat ca având o opinie net favorabilă/pro firmele care au acordat notele 6 și 7 cu privire la

dezirabilitatea măsurilor propuse.


36

Mai mult, datele au arătat că pentru circa 7 din 10 respondenţi cel mai mult contează

facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru formarea profesională, măsură

urmată de deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a angajaţilor la calculul

impozitului de profit (63.6%) şi nu în ultimul rând de crearea unor parteneriate la nivel

regional între instituţii de învăţământ, furnizori de formare profesională şi agenţi economici

(60.9%).


37

Fig.9a Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare

profesională? (Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă) (% cei care acordă note de 6 și 7)

70.9

63.6

60.9

59.6

57.6

57.6

55.6

54.3

54.3

53.6

53.6

41.1

69.9

62.5

61.0

58.1

55.9

56.6

54.4

52.9

54.4

52.2

53.7

39.0

Total IMMTOP2BOX

(nota 6 şi 7 pe scala de la 1 la 7)

Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care organizează programe de formare profesională

Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit

Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare profesională și companii

Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie

Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea profesionala a maximum 20% dintre salariati)

Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare profesională (egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor acestora)

Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce costurile cu formarea profesională

Implicarea partenerilor sociali (patronate sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională

Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale (inclusiv la locul de muncă)

Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie

Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea profesională (e-learning )

Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care să funcţioneze ca fondurile de asigurări sociale) la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor



38

Fig.9b Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare

profesională? (Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă) - analiză pe sectoare de activitate

(% cei care acordă note de 6 și 7)

83.3

66.7

66.7

66.7

66.7

66.7

66.7

66.7

66.7

50.0

50.0

33.3

51.9

48.1

48.1

59.3

81.5

70.4

40.7

48.1

66.7

63.0

51.9

37.0

57.6

54.2

61.9

64.4

68.6

58.5

55.9

55.1

50.8

56.8

56.8

42.4

Agricultură Industrie +construcţii Servicii TOP2BOX

(nota 6 şi 7 pe scala de la 1 la 7)

Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare profesională

Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie pentru tineri

Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici

Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit

Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care organizează programe de formare profesională

Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare profesională și companii

Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea profesională (e-learning )

Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională

Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale șiinformale

Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea profesionala a maximum 20% dintre salariati)

Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce costurile cu formarea profesională

Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care să funcţioneze ca fondurile de asigurări sociale) la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor



39

Majoritatea reprezentanţilor sectorului Agricultură au o opinie favorabilă despre

acordarea de „ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit

pentru formare profesională”, iar cei mai puţini dintre ei au o opinie favorabilă despre

„organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale la nivel sectorial prin

contribuția voluntară a firmelor”. 8 din 10 reprezentanţi ai sectoarelor Industrie şi construcţii şi

două treimi dintre cei din Servicii au o opinie foarte favorabilă despre „facilitarea accesului la

fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care organizează programe

de formare profesională”. Trebuie remarcată dezirabilitatea ridicată în rândul reprezentanţilor

sectorului servicii (peste 40% dintre aceştia) pentru toate măsurile supuse evaluării. Un acord

ridicat îl întrunesc la nivelul sectorului Industrie și construcții și măsurile privind ”crearea unor

parteneriate la nivel regional între instituţii de învăţământ, furnizori de formare profesională

şi agenţi economici” (70.4%) și ”subvenționarea serviciilor de evaluare a competențelor

dobândite în contexte non-formale și informale” (66.7%). În ceea ce privește sectorul Servicii,

firmele se declară, de asemenea, susținătoare ale unor măsuri referitoare la ”deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională a angajaţilor la calculul impozitului de profit” (64.4%)

și la ”ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de

încadrare pentru firmele care angajează ucenici” (61.9%).

În rândul firmelor care valorizează formarea profesională (n.a. firmele care au apreciat

ca foarte importantă formarea profesională a angajaților la întrebarea Q2.7) susținerea cea mai

ridicată o întrunesc măsurile referitoare la „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile

pentru firmele care organizează programe de formare profesională” (72.5%), ”deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională a angajaţilor la calculul impozitului de profit” (65.2%),

”crearea unor parteneriate la nivel regional între instituţii de învăţământ, furnizori de formare

profesională şi agenţi economici” (60.9%), precum și ”ajutoare financiare egale cu valoarea

contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici”

(60.1%).

În ceea ce privește analiza dezirabilității măsurilor propuse în funcție de nivelul de

educație a salariaților din firmele investigate, constatăm că firmele care au în majoritate salariați

cu nivel scăzut de educație consideră ca fiind dezirabile măsurile referitoare la „facilitarea

accesului la fonduri UE nerambursabile pentru firmele care organizează programe de

formare profesională” (64.0%) și ”subvenționarea serviciilor de evaluarea a competențelor


40

dobândite în contexte non-formale și informale” (60.0%). Ceea ce este important de menționat

este că aceste firme nu se declară în favoarea măsurilor referitoare la ”acordarea de subvenții în

valoare de 300 lei lunar per ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie”

(doar 36.0% dintre aceste firme sunt net în favoarea acestei măsuri) și par a susține doar parțial

măsurile referitoare la acordarea de ”ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor

sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici” (52.0%).

Promovarea adecvată a măsurilor destinate uceniciei la locul de muncă în rândul acestui tip de

angajator, activ de regulă în sectoare cu valoare adăugată scăzută, poate constitui o modalitate de

stimulare a formării profesionale continue.

Firmele cu salariați în marea majoritate cu nivel mediu de educație susțin în mai mare

măsură propunerile referitoare la ”acordarea de subvenții în valoare de 300 lei lunar per ucenic

pentru firmele care organizează programe de ucenicie” (60.9%), precum și acordarea de

”ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare

pentru firmele care angajează ucenici” (62.5%). Acestea sunt însă în cea mai mare măsură

susținătoare ale măsurilor referitoare la „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile

pentru firmele care organizează programe de formare profesională” (78.1%), ”deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională a angajaţilor la calculul impozitului de profit” (65.6%),

”subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor cu formarea a max. 20%

dintre salariați” (65.6%), „ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților

concediu plătit pentru formare profesională” (64.1%), precum și în favoarea ”subvenționării

serviciilor de evaluarea a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale”

(62.5%).

Firmele cu salariați în marea lor majoritate cu studii superiore susțin în cea mai mare

măsură propunerile referitoare la ”deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a

angajaţilor la calculul impozitului de profit” (67.7%), „facilitarea accesului la fonduri UE

nerambursabile pentru firmele care organizează programe de formare profesională” (66.1%)

și la ”crearea unor parteneriate la nivel regional între instituţii de învăţământ, furnizori de

formare profesională şi agenţi economici” (64.5%). Remarcăm astfel diferențele între cele trei

categorii de firme. Firmele cu salariați în marea lor majoritate cu studii superioare au tendința de

a susține inițiativele personale de formare profesională ale salariaților, în vreme ce firmele cu


41

salariați în marea majoritate cu studii medii își doresc mai degrabă suport pentru organizarea de

cursuri la nivel de firmă/organizație.

2.1.9. Analiza fezabilității măsurilor propuse – În ce condiții ar adopta firmele

măsurile propuse de stimulare a investiției în formarea profesională?

Așa cum ne așteptam, suportul în ceea ce privește dezirabilitatea măsurilor propuse

atinge cote ridicate, în vreme ce comportamentul efectiv, tendința de implementarea întrunește

ponderi mai reduse ale celor care, pentru aceleași măsuri, se declară net pentru implementare.

Această întrebare constituie operaționalizarea fezabilității măsurilor propuse. Vom selecta în

final măsurile care întrunesc nivele ridicate atât ale dezirabilității, cât și ale fezabilității și le vom

analiza în valul 2 din perspectiva impactului pe care l-ar putea genera la nivelul mediului de

afaceri românesc.

În ceea ce priveşte comportamentul propriu-zis şi disponibilitatea de acţiune a

respondenţilor faţă de măsurile de stimulare a formării profesionale propuse, analiza datelor arată

că există 6 măsuri pentru care cca. 40-50% dintre respondenţi declară că „au suficiente motive să

le implementeze/acceseze şi niciun motiv să nu le implementeze/acceseze”.

În condiţiile în care firmele investigate ar primi ajutoare financiare egale cu valoarea

contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru angajarea ucenicilor la finalizarea

perioadei de ucenicie şi li s-ar deduce cheltuielile cu formarea profesională la calculul

impozitului pe profit, atunci 49.0%, respectiv 49.7% dintre acestea au declarat că ar accesa

categoric o astfel de măsură de stimulare a formării profesionale. De asemenea, alte 47% declară

că ar accesa ajutoarele financiare pentru firmele care acordă concediu plătit pentru formare

profesională (egale cu contribuțiile sociale aferente salariilor).

În schimb, și de data aceasta măsura propusă cu privire la organizarea de Fonduri pentru

Finanțarea Formării profesionale la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor

întrunește ponderea cea mai ridicată a firmelor care declară că au suficiente motive să nu

implementeze/acceseze o astfel de măsură (22.5%).

Nu există diferenţe notabile între datele provenite de la întreg eşantionul investigat

comparativ cu sub-eşantionul de IMM-uri. Aproximativ aceleaşi procente de respondenţi din

rândul IMM-urilor au exprimat o opinie similară faţă de măsurile de sprijinire a formării

profesionale supuse evaluării.


42

Fig.10a Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi disponibile dvs. consideraţi că…? – total

eșantion (%)

44.4

49.0

49.7

42.4

45.7

47.0

35.8

34.4

35.1

34.4

35.1

41.7

37.7

37.1

43.7

40.4

38.4

45.0

49.7

47.0

51.7

42.4

13.9

13.2

13.2

13.9

13.9

14.6

19.2

15.9

17.9

13.9

22.5

Am suficient de multe motive să implemetez acest program şi niciun motiv să nu îl implemetez

Am multe motive să le implemetez dar şi multe motive să nu le implementez

Am suficient de multe motive să nu implementez această măsură

Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie

pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicieAjutoare financiare egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor de încadrare pentru

firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie , pe o perioadă egală cu

perioada de ucenicie Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit

Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea

profesionala a maximum 20% dintre salariati) acordate pentru firmele care organizează formare

profesională pentru proprii angajați Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare

profesională (egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de

desfășurare a acesteia Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care

organizează programe de formare profesionalăCrearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare

profesională și companii pentru calificarea forței de muncăRecunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea

profesională (e-learning ) pentru fírmele care apelează la astfel de metodă din motive de reducere

a costurilor cu formarea profesională Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea

calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale

Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale la nivel sectorial prin contribuția

voluntară a firmelor

Baza: Total N=151


43

Fig.10b Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi

disponibile dvs. consideraţi că…? – sub-eşantion IMM-uri (%)

În ceea ce priveşte analiza la nivel de sector, firmele din Agricultură susțin că ar accesa

subvențiile în valoare de 300 lei lunar per ucenic pentru organizarea de programe de ucenicie,

ajutoarele financiare pentru acordarea de concediu plătit pentru formare profesională și

deducerea cheltuielilor cu formarea la calculul impozitului pe profit. Firmele din Industrie și

construcții ar accesa, de asemenea, în cea mai mare măsură ajutoarele financiare pentru

acordarea de concediu plătit pentru formare profesională (48.1%), în vreme ce firmele din

Servicii susțin implementarea măsurilor referitoare la ajutoarele financiare egale cu valoarea

contribuțiilor sociale la angajarea de ucenici după finalizarea programelor de ucenicie (50.8%),

deducerea cheltuielilor cu formarea profesională la calculul impozitului pe profit (50.0%),

precum și facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru formare profesională

(47.5%).

44.9

47.8

48.5

44.1

46.3

47.1

36.0

34.6

34.6

34.6

34.6

41.9

39.0

39.0

41.9

41.9

39.7

44.9

50.7

48.5

50.7

42.6

13.2

13.2

12.5

14.0

11.8

13.2

19.1

14.7

16.9

14.7

22.8

Am suficient de multe motive sa implemetezacest program si niciun motiv sa nu îl implemetez

Am multe motive sa le implemetez dar si multe motive sa nu le implementez

Am suficient de multe motive sa nu implementezaceasta masura

















Baza: IMM N=136


44

Fig.10c Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi

disponibile dvs. consideraţi că…?- sub-eşantion Industrie și construcții (%)

44.4

44.4

44.4

44.4

48.1

44.4

37.0

29.6

25.9

29.6

22.2

40.7

37.0

40.7

37.0

33.3

37.0

55.6

55.6

51.9

59.3

63.0

14.8

18.5

14.8

18.5

18.5

18.5

7.4

14.8

22.2

11.1

14.8




















42.4

50.8

50.0

42.4

43.2

47.5

34.7

34.7

36.4

34.7

38.1

43.2

37.3

36.4

44.1

43.2

39.0

44.1

48.3

45.8

50.0

37.3

14.4

11.9

13.6

13.6

13.6

13.6

21.2

16.9

17.8

15.3

24.6




















Baza: Industrie. + construcţii N=27

Baza: Servicii N=118


45

Fig.10d Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi

disponibile dvs. consideraţi că…?- sub-eşantion Servicii (%)

Adâncim analiza, urmărind să identificăm măsurile care întrunesc cel mai ridicat nivel de

fezabilitate pentru firmele care au derulat programe de formare profesională în cursul ultimilor 2

ani și firmele care nu au organizat. Astfel firmele care au derulat programe de formare

profesională consideră a avea grad ridicat de fezabilitate măsurile referitoare la deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională la calculul impozitului pe profit (55.3%), ajutoarele

financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale la angajarea de ucenici după finalizarea

programelor de ucenicie (52.9%), facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru

formare profesională (50.6%), precum și subvențiile în valoare de 300 lei lunar per ucenic

pentru organizarea de programe de ucenicie (48.2%). Pe de altă parte, firmele care nu au derulat

programe de formare profesională în ultimii 2 ani consideră a fi fezabile măsurile referitoare la

ajutoarele financiare pentru acordarea de concediu plătit pentru formare profesională (43.9%)

și ajutoarele financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale la angajarea de ucenici după

finalizarea programelor de ucenicie (43.9%). Acestea din urmă, așa cum am arătat la secțiunea

2.1.6. destinată barierelor în calea formării profesionale, au identificat lipsa fondurilor ca

principal obstacol; prin urmare ajutoarele financiare par a fi cele mai agreate de aceste firme. De

asemenea, ele favorizează iniţiativelor angajaţilor de participare la formare profesională pe cont

propriu.

2.1.10. Percepții asupra taxei de tip „train or pay”

Avem prevederi legale cu privire la obligativitatea firmelor de a organiza formare

profesională pentru proprii angajaţi cel puțin o dată la doi ani (cf. Codului Muncii, Titlul VI

Formare Profesională, art. 194 – o dată la doi ani pentru firmele cu 21+ salariați și o dată la 3 ani

pentru firmele cu mai puțin de 21 de salariați), dar ce ar face firmele dacă s-ar decide și aplicarea

unei taxe pentru firmele care nu realizează formare? În cazul aplicării taxei pentru firmele care

nu organizează cursuri de formare profesională pentru proprii angajaţi, conform reglementărilor

legale în vigoare, circa ¾ dintre respondenţi susţin că firmele ar fi mai înclinate să organizeze

cursuri de formare decât să suporte sancţiunea. În funcţie de sectorul de activitate, reprezentanţii

din Agricultură împărtăşesc această opinie în unanimitate, cei din Servicii în proporție de ¾, în


46

timp ce firmele care activează în Industrie şi construcţii cred doar în proporție de 2/3 acest lucru.

Acest sector – Industrie și construcții – consideră în procent de 33.3% că dacă ar exista o taxă

pentru nederularea de programe de formare profesională, atunci acestea ar prefera să le plătească.

Nu trebuie considerat însă că efectele unei astfel de măsuri ar fi numai pozitive, ci trebuie

vizate şi eventualele efecte negative ale obligativităţii coroborată cu taxarea şi anume riscul

realizării superficiale sau doar formal (“pe hârtie”) a cursurilor de formare şi chiar o scădere a

calităţii formării profesionale.

De altfel, 30.3% dintre firmele care nu au organizat programe de formare profesională în

ultimii doi ani declară că ar prefera să plătească penalitățile aferente, spre deosebire de doar

20.0% dintre cele care au derulat astfel de programe în ultimii doi ani. Atunci când intersectăm

percepțiile cu privire la taxare cu importanța percepută a formării profesionale pentru proprii

angajați (întrebarea Q2.7), constatăm că firmele care consideră formarea ca fiind deloc sau puțin

importantă ar prefera să plătească penalitățile într-un procent covârșitor de 66.7%. Astfel, ţinând

cont de caracteristicile mediului economic românesc, este foarte probabil ca introducerea unei

taxe/sancțiuni financiare să nu conducă la creșterea investiției în formare profesională în rândul

angajatorilor care nu valorizează și nu percep formarea profesională ca fiind benefică pentru

firmă, ci doar la creșterea sumelor colectate la bugetul de stat.

75.5 75.0

24.5 25.0

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

Total IMM

Ar organiza cursuri de formare profesională

Ar prefera să plăteasca taxa aferentă de penalizare

100.0

66.776.3

33.323.7

0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

Agricultură Industrie +construcţii

Servicii

Ar organiza cursuri de formare profesională

Ar prefera să plăteasca taxa aferentă de penalizare

Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Agricultură N=6/ Industrie. + construcţii N=27/ Servicii N=118


47

Fig.11 Dacă s-ar decide “taxarea firmelor care nu organizează formare profesională pentru

angajați cel puțin o data la doi ani” dvs. credeţi că cele mai multe firme...?(%)

2.1.11. Dezavantaje percepute ale măsurilor de stimulare a formării profesionale

După ce am evaluat fezabilitatea măsurilor de formare profesională propuse, cerând

firmelor participante la foresight să spună dacă ar implementa măsurile propuse și dacă au

motive să nu le implementeze, am cerut firmelor să aprecieze și eventualele dezavantaje ale

măsurilor propuse.

Cei mai mulți dintre respondenți - 85% se tem că în accesarea unora dintre măsurile de

stimulare a investiției în formarea profesională a angajaţilor vor întâmpina probleme birocratice

(”îi va costa” mai mult să pregătească actele necesare decât subvenţia primită). De asemenea,

circa jumătate – 53.0% este de părere că este mai scump să formezi angajaţii comparativ cu

angajarea de personal deja pregătit în raport cu cerințele firmei. Nu în ultimul rând, 51.0% cred

ca metodele de formare de tip e-learning sunt oarecum restrictive şi, prin urmare, aplicabile doar

pentru anumite sectoare de activitate, ocupații şi pentru anumite categorii de angajaţi. Merită

reţinut faptul că un procent relativ redus (28.5%) consideră că măsurile de stimulare a formării

profesionale supuse evaluării “sunt o constrângere în plus din partea statului”.

Respondenţii din Agricultură, în unanimitate, numesc birocraţia drept cel mai important

obstacol în accesarea măsurilor de stimulare a investiției în formare profesională propuse, alături

de faptul că este uneori ”mai ieftin” să angajezi personal pregătit, decât să formezi. De

asemenea, aceştia consideră că reducerea poverii fiscale asupra firmelor de formare nu va

conduce la reduceri ale costurilor cursurilor de formare existente pe piață.

Birocraţia este un cel mai important dezavantaj perceput şi de 92.6% dintre

reprezentanţii sectoarelor Industrie şi construcţii şi 81.4% respondenţi ai sectorului Servicii.

Reprezentanții sectoarelor Industrie și construcții mai punctează de asemenea lipsa de

flexibilitate a curriculei școlare stabilite de MEN (55.6%) și scepticismul cu privire la

reducerea costurilor formării ca urmare a reducerii taxării furnizorilor de formare (55.6%).

Firmele din Servicii consideră pe de altă parte că metodele de tip e-learning nu au aplicabilitate

specifică anumitor sectoare și anumitor angajați (53.4%) și că este uneori ”mai ieftin” să

angajezi personal pregătit, decât să formezi (52.5%)


48

Fig. 12 Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc şi în cazul dvs. atunci când vă gândiţi la

eventuale dezavantaje ale măsurilor evaluate mai înainte?(%)

Firmele care au derulat programe de formare profesională în ultimii doi ani consideră că

reducerea taxării furnizorilor de formare nu conduce și la reducerea costurilor formării în

pondere de 62.3%, curricula școlară este dictată de MEN și prea puțin flexibilă în pondere de

60.0%, că e-learningul este adecvat doar anumitor sectoare și anumitor angajați în pondere de

59.7% și că birocrația poate fi o problemă în accesarea măsurilor propuse în pondere de 56.7%.

2.1.12. Câteva experienţe ale firmelor investigate cu privire la formarea

profesională a adulților

Mai mult de jumătate dintre firmele investigate (56.3%) declară că au derulat programe

de formare profesională a propriilor angajaţi în ultimii doi ani, peste o treime (36.4%) au acordat

concedii plătite angajaţilor care au urmat cursuri de formare profesională în perioada de

desfăşurare a acestora. De asemenea, 32.5% declară că au parteneriate cu furnizori de formare

profesională din regiune.

84.1

53.0

51.0

46.4

45.7

43.0

28.5

83.1

50.7

49.3

47.8

48.5

44.9

26.5

Total IMM

Birocraţia o să f ie o problemă/Mă va costa

mai mult să fac actele pentru obţinerea

subvenţiei

Costurile vor f i mai mari cu formarea

personalului decât cu angajarea de

personal

E- learning-ul este potrivit pentru anumite

sectoare/un anumit tip de angajaţi

Curricula şcolară este dictată de Ministerul

Educaţiei şi nu putem interveni prea mult

Reducerea taxelor f irmelor de formare

profesională nu va avea niciun impact

asupra costurilor

Necesită investiţii pe care nu mi le permit

Sunt o constrângere în plus din partea

statului

100.0

83.3

83.3

33.3

33.3

33.3

16.7

92.6

48.1

55.6

40.7

44.4

55.6

29.6

81.4

52.5

41.5

44.1

53.4

44.9

28.8

Agricultură Industrie + construcţii Servicii

Birocraţia o să f ie o problemă/Mă va

costa mai mult să fac actele pentru

obţinerea subvenţiei

Costurile vor f i mai mari cu formarea

personalului decât cu angajarea de

personal

Reducerea taxelor f irmelor de formare

profesională nu va avea niciun impact

asupra costurilor

Necesită investitţi pe care nu mi le permit

E- learning-ul este potrivit pentru anumite

sectoare/un anumit tip de angajaţi

Curricula şcolară este dictată de

Ministerul Educaţiei şi nu putem interveni

prea mult

Sunt o constrângere în plus din partea

statului



49

Fig. 13a Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o

reprezentaţi?(%)

Un sfert dintre participanți – 25.2% declară că au organizat programe de ucenicie și alți

23.8% că au și angajat ucenici după finalizarea programului.

Ce spun însă firmele care au organizat programe de ucenicie despre măsurile de

subvenționare a programelor de ucenicie precum și despre cele care prevăd ajutoare financiare

pentru angajarea ucenicilor la finalizarea programelor de ucenicie? 55.3% dintre firmele care

au organizat programe de ucenicie pentru tineri în ultimii doi ani se declară în favoarea

subvențiilor de 300 lei lunar per ucenic, iar 52.6% se declară și în favoarea ajutoarelor financiare

egale cu valoarea contribuțiilor sociale în cazul angajării ucenicilor la finalizarea programelor de

ucenicie. Dintre angajatorii care declară că au angajat ucenici la finalizarea programelor, 50.0%

se clară în favoarea ajutoarelor financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale în cazul

angajării ucenicilor la finalizarea programelor de ucenicie și doar 44.4% în favoarea subvențiilor

de 300 lei lunar per ucenic.

În profil sectorial, cei mai mulţi dintre respondenții din Agricultură spun să sunt într-un

parteneriat cu furnizorii de formare profesională din regiune. Reprezentanţi sectoarelor

Industrie şi construcţii (comparativ cu agricultura şi serviciile) declară că au angajat ucenicii

după perioada de ucenicie (48.1%), în timp ce 59.3% dintre reprezentanţii Serviciilor au derulat

56.3

36.4

32.5

25.2

23.8

23.2

55.1

36.0

30.9

25.0

22.1

22.8

Total IMM

Am derulat programe de formare profesională pentru

proprii angajaţi în ultimii doi ani

Am acordat concediu platit angajaţilor pe perioada

programelor de formare profesională

Suntem într-un parteneriat cu furnizorii de formare

profesională din regiune

Am organizat programe de ucenicie pentru tineri în

ultimii doi ani

Am angajat ucenici după perioada programului de

ucenicie

Suntem într-un parteneriat cu instituţiile de învăţământ

pentru furnizarea de calificări cerute de piaţă



50

programe de formare profesională pentru proprii angajaţi în ultimii doi ani. Doar firmele din

industrie, construcții și servicii declară că au organizat programe de ucenicie în ultimii doi ani

(29.6%, respectiv 25.4%). Programele de ucenicie par astfel mai degrabă accesate de firmele din

Industrie și construcții, și așa cum datele arată, acestea sunt și cele care angajează în mai mare

măsură ucenici la finalizarea programelor de formare profesională.

Fig. 13b Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o

reprezentaţi? – analiză pe sectoare de activitate (%)

Planul de formare profesională în companiile investigate

Cca 9 din 10 firme investigate au un plan de formare profesională pentru proprii angajaţi,

iar în circa 6 din 10 cazuri acest plan de formare profesională este responsabilitatea

patronilor/managerilor firmei şi a compartimentului de resurse umane. Există ușoare diferențe

între IMM-uri și total eșantion, acestea din urmă declarând în pondere de 12.5% că nu au plan de

formare.

50.0

33.3

16.7

16.7

18.5

48.1

51.9

44.4

29.6

18.5

34.7

17.8

59.3

35.6

25.4

25.4


Suntem într-un parteneriat cu furnizorii de formare

profesionala din regiune

Am angajat ucenici dupa perioada programului de

ucenicie

Am derulat programe de formare profesionala pentru

proprii angajati in ultimii doi ani

Am acordat concediu platit angajatilor pe perioada

programelor de formare profesionala

Am organizat programe de ucenicie pentru tineri in

ultimii doi ani

Suntem într-un parteneriat cu institutiile de

învatamânt pentru furnizarea de calificari cerute de piata

Baza: Total N=151/ Agricultură N=6/ Industrie. + construcţii N=27, Servicii N=118


51

Fig.14a. Planul de formare profesională în firmă (%)

11.3 12.5

88.7 87.5

Total IMM

Nu au plan de formare profesională

Au plan de formare profesională

58.2

54.5

20.1

7.5

3.7

59.7

51.3

17.6

5.9

3.4

Eu personal şi ceilalti manageri/directori din firmă

Compartimentul de resurse umane

Inspectorul de personal

Firma subcontractată pentru realizarea activităţilor de

personal

Alt responsabil

Cine este responsabil de realizarea planului de

formare profesională continuă din firma dvs.?

Total IMM

16.7 14.8 10.2

83.3 85.2 89.8


Servicii

Nu au plan de formare profesională

Au plan de formare profesională

60

40

52.2

43.5

21.7

17.4

54.7

62.3

20.8

5.7

4.7

Compartimentul de resurse umane

Eu personal şi ceilalţi manageri/directori din firmă

Inspectorul de personal

Firma subcontractată pentru realizarea activităţilor de

personal

Alt responsabil

Cine este responsabil de realizarea planului de

formare profesională continuă din firma dvs.?


Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Total N=134/ IMM N=119



52

Fig.14b Planul de formare profesională în firmă - analiză pe sectoare de activitate (%)

Planul de formare profesională este regăsit în cea mai mare măsură în rândul firmelor din

Servicii (89.8%). În agricultură și Industrie și construcții planul este, cel mai probabil, realizat de

compartimentul de resurse umane, în vreme ce în Servicii planul este realizat de managementul

firmei împreună cu compartimentul de resurse umane. De asemenea, în cazul firmelor din

Industrie și construcții, 17.4% dintre acestea declară că firma subcontractată pentru realizarea

activităților de personal realizează și Planul de formare profesională.

Ce reprezintă planul de formare profesională? În circa 60% din cazuri planul de formare

profesională este discutat cu sindicatul / reprezentanţii salariaţilor, neexistând diferențe notabile

în rândul IMM-urilor comparativ cu eșantionul total. Cca. două treimi dintre respondenţii care au

declarat că au un plan de formare profesională a angajaţilor au declarat și că și-au atins „în mare

și foarte mare măsură” obiectivele acestor planuri de formare profesională propuse pentru anul

2013. La nivelul IMM-urilor crește ușor ponderea respondenților care declară că nu și-au atins

obiectivele propuse pentru anul 2013 (36.1% dintre IMM-uri, comparativ cu 34.3% din total

eșantion).

61.2 61.3

38.8 38.7

Total IMM

Planul de formare profesională estediscutat/negociat cu sindicatul sau cu

reprezentanţii salariaţilor?

Da Nu

34.3 36.1

65.7 63.9

Total IMM

Pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură aţi realizat obiectivele/măsurile din planul de formare

pentru anul 2013?

În mică/foarte mică măsură

în mare/foarte mare măsură



53

Fig.15a Negocierea Planului și atingerea obiectivelor propuse în cursul anului 2013 (%)

Analiza sectorială cu privire la consultarea/negocierea planului de formare profesională

(acolo unde acesta există) cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor indică două diferenţe

semnificative, astfel: un procent semnificativ al firmelor din Industrie şi construcţii

negociază/discută planul de formare profesională cu sindicatul/reprezentanţii salariaţilor, în timp

ce doar 56.6% dintre firmele din Servicii obișnuiesc să discute/negocieze planul de formare

propus. Pe de altă parte, doar 60.9% dintre firmele din Industrie și construcții și 66.0% din

Servicii declară că și-au atins obiectivele propuse pentru 2013

Fig.15b Negocierea Planului și atingerea obiectivelor propuse în cursul anului 2013 - analiză pe

sectoare de activitate (%)

Firmele cu salariați în majoritate cu studii superioare negociază în cea mai mică măsură

planul de formare cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților (49.2%), în vreme ce la celălalt

pol se situează firmele cu angajați în majoritate cu studii medii (75.5%). Cu cât nivelul de

educație a salariaților crește, cu atât crește și ponderea firmelor care consideră că și-au atins

obiectivele din Planul de formare aferent anului 2013 (59.0% dintre firmele cu angajați majoritar

60.0

82.6

56.6

40.0

17.4

43.4


Servicii

Planul de formare profesională estediscutat/negociat cu sindicatul sau cu

reprezentanţii salariaţilor?

Da Nu

20.0

39.1 34.0

80.0

60.9 66.0


Servicii

Pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură aţi realizat obiectivele/măsurile din planul de formare

pentru anul 2013?

În mică/foarte mică măsură

în mare/foarte mare măsură



54

cu studii scăzute, 60.3% dintre firmele cu salariați majoritar cu studii medii și 72.9% dintre

firmele cu angajați majoritar cu studii superioare).

2.2. Rezultatele Valului II

2.2.1. Efecte anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea

profesională asupra mediului de afaceri românesc

Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională au fost

identificate/măsurate în cel de-al doilea val al cercetării de tip foresight. Au fost selectate pentru

acest al doilea val doar acele măsuri care au avut cea mai mare acceptabilitate din partea

respondenţilor şi au fost pozitiv evaluate din punct de vedere al dezirabilitații și fezabilității în

primul val al cercetării. Pentru toatele celelalte măsuri au fost solicitate sugestii de îmbunătățire a

acestora, astfel încât să devină atractive pentru mediul de afaceri românesc.

Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formare profesională au fost

operaționalizate pentru următoarele dimensiuni:

Integrarea pe piața muncii a persoanelor care fac parte din grupuri vulnerabile

(tineri, persoane cu nivel scăzut de educație, persoane cu vârsta peste 45 de ani,

etc.);

Creșterea productivității muncii in firme;

Creșterea numărului firmelor care vor organiza cursuri de formare profesională;

Creșterea investiției firmelor în formarea profesionala ca % din cheltuielile cu

forța de muncă;

Dezvoltarea resurselor de muncă proprii, calificate în conformitate cu nevoile

firmei;

Creșterea calității cursurilor de formare profesională furnizate pe piață.

Conform opiniei a cca. jumătate dintre respondenţi acordarea de “subvenții în valoare de

300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie pe toată perioada

de derulare a programului de ucenicie” (53.0%) şi acordarea de „ajutoare financiare egale cu


55

valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează

ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie”

(47%) ar avea un impact pozitiv semnificativ la nivelul mediului de afaceri românesc în ceea ce

priveşte integrarea pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, pe de o

parte, precum și asupra creșterii productivității muncii (35.0%, respectiv 32.0%) pe de altă parte.

Fig. 16a Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională

continuă ?(%)

De asemenea, a fost studiat efectul măsurilor propuse asupra investiției firmelor în

formarea profesională: pe de o parte, impactul măsurilor asupra numărului firmelor care

organizează cursuri de formare, iar pe de altă parte, asupra ”intensității” – creșterea investiției

firmelor în formare profesională.

Mai mult de jumătate dintre respondenţi consideră că „facilitarea accesului la fonduri

UE nerambursabile pentru firmele care organizează programe de formare” (53.0%),

“deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe

53.0 50.5 47.0 46.231.0 28.6 29.0 28.6 26.0 26.4 24.0 23.1 16.0 15.4

0.010.020.030.040.050.060.070.0

Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM

Subvenții în valoare

de 300 lei lunar/ucenic

Ajutoare financiare egale cu valoarea

contribuților sociale aferente salariilor

de încadrare

Deducerea cheltuielilor cu

formarea profesională a

salariaților

Ajutoare financiare pentru firmele care

acordă salariaților concediu plătit pentru formare

profesională

Crearea unor parteneriate la nivel

regional între instituțiile de învățământ,

furnizorii de formare profesională și

companii

Facilitarea accesului la fonduri

nerambursabile de la Uniunea Europeană

Recunoaşterea metodelor de

predare/formare bazate pe tehnologia

informaţiei în


Baza: Total N=100/ IMM N=91Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor ce fac parte din grupuri vulnerabile

35.0 36.3 32.0 31.9 31.0 31.9 29.0 27.5 25.0 26.4 22.0 18.7 25.0 26.4

0.010.020.030.040.050.060.070.0






de încadrare





profesională



salariaților




companii



informaţiei în



Creşterea productivităţii muncii în firme


56

profit” (52.0), „ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit

pentru formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor

acestora), pe perioada de desfășurare a acesteia” (50.0%) ar putea conduce la creşterea

numărului de firme care vor organiza cursuri de formare profesională a propriilor angajaţi.

Într-o măsură ușor mai redusă, firmele respondente în valul 2 consideră că “deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit” (49.0%)

și „ajutoarele financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru

formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe

perioada de desfășurare a acesteia” (44.0%) pot conduce la creșterea investiției pe care firmele

o fac în formare profesională. IMM-urile tind să aprecieze într-o măsură ușor mai ridicată

efectele pozitive ale deducerilor la nivelul incidenței și intensității investiției firmelor în formare

profesională.

Fig. 16b Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională

continuă ?(%)

53.0 53.8 52.0 52.7 50.0 48.4 40.0 40.7 38.0 39.6 39.0 40.7 38.0 38.5

0.010.020.030.040.050.060.070.0






salariaților



profesională





de încadrare




companii



informaţiei în


Baza: Total N=100/ IMM N=91 Creşterea numărului firmelor care vor organiza cursuri de formare profesională

49.0 50.5 44.0 46.232.0 31.9 31.0 31.9 30.0 30.8 25.0 26.4 21.0 20.9

0.010.020.030.040.050.060.070.0




salariaților



profesională





de încadrare




companii



informaţiei în





Creşterea investiţiei firmelor în formarea profesională ca % din cheltuielile cu forţa de muncă


57

Fig. 16c Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională

continuă ?(%)

„Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în

formarea profesională (e-learning) pentru firmele care apelează la astfel de metode din motive

de reducere a costurilor cu formarea profesională” (40.0%) și ”facilitarea accesului la fonduri

UE nerambursabile” (38.0%) ar conduce cu precădere la dezvoltarea resurselor de muncă ale

firmelor, calificate conform nevoilor.

„Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii

de formare profesională și companii pentru calificarea forței de muncă” alături de

”Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea

profesională (e-learning) pentru firmele care apelează la astfel de metode din motive de

reducere a costurilor cu formarea profesională” (30.0%) ar avea în primul rând un impact

pozitiv asupra creşterii calităţii cursurilor de formare profesională.

40.0 38.4 38.0 38.4 32.0 31.4 31.0 31.4 30.0 30.2 25.0 25.6 24.0 24.4

0.010.020.030.040.050.060.070.0




informaţiei în






salariaților





profesională



de încadrare




companii

Baza: Total N=100/ IMM N=91 Dezvoltarea resurselor de muncă proprii, calificate în conformitate cu nevoile firmei

33.0 32.6 30.0 31.4 28.0 30.2 21.0 19.8 20.0 20.9 14.0 15.1 13.0 12.8

0.010.020.030.040.050.060.070.0





companii



informaţiei în






profesională



salariaților



de încadrare




Creşterea calităţii cursurilor de formare profesională furnizate pe piaţă


58

Tabel 3. Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională – pe sectoare de activitate (%)

Măsură

Impact

Sector

Integrarea

pe piaţa

muncii a a

grupurilor

vulnerabile

Creşterea

productivităţii

muncii în

firme

Creşterea

numărului

firmelor

care vor

organiza

FPC

Creşterea

investiţiei

firmelor în

formarea

profesională

Dezvoltarea

resurselor

de muncă în

acord cu

conformitate

cu nevoile

Creşterea

calităţii

cursurilor

de FPC

Subvenții în valoare de

300 lei lunar/ucenic

Agricultură 25.0 75.0 25.0 50.0 50.0 50.0

Ind+ construcţii 40.0 26.7 40.0 20.0 20.0 6.7

Servicii 56.8 34.6 40.7 19.8 32.1 12.3

Ajutoare financiare la

angajarea ucenicilor la

finalizarea programlui

de ucenicie

Agricultură 0.0 75.0 25.0 50.0 25.0 0.0

Ind+ construcţii 60.0 20.0 40.0 6.7 20.0 13.3

Servicii 46.9 32.1 38.3 34.6 25.9 14.8

Deducerea cheltuielilor

cu formarea

profesională a

salariaților

Agricultură 0.0 0.0 100.0 50.0 50.0 25.0

Ind+ construcţii 6.7 6.7 66.7 40.0 13.3 26.7

Servicii 37.0 29.6 46.9 50.6 34.6 18.5

Ajutoare financiare

pentru firmele care

acordă concediu plătit

pentru formare

Agricultură 50.0 25.0 75.0 25.0 25.0 0.0

Ind+ construcţii 13.3 20.0 53.3 60.0 13.3 20.0

Servicii 30.9 30.9 48.1 42.0 33.3 22.2

Facilitarea accesului la

fonduri UE

nerambursabile

Agricultură 25.0 100.0 50.0 25.0 50.0 25.0

Ind+ construcţii 13.3 13.3 66.7 26.7 26.7 20.0

Servicii 25.9 30.9 50.6 33.3 39.5 29.6

Crearea unor

parteneriate între

instit. înv., furnizori

formare și companii

Agricultură 25.0 50.0 50.0 25.0 75.0 25.0

Ind+ construcţii 13.3 20.0 40.0 40.0 20.0 26.7

Servicii 28.4 21.0 38.3 28.4 22.2 34.6

Recunoaştere elearning

Agricultură 25.0 50.0 50.0 25.0 50.0 25.0

Ind+ construcţii 13.3 20.0 26.7 6.7 46.7 33.3

Servicii 16.0 24.7 39.5 28.4 38.3 29.6



59

Firmele din Agricultură consideră că:

- ”facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile” (în unanimitate), acordarea de

„subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează

programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de

ucenicie” și „ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente

salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea

perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie” vor avea cel

mai important impact asupra creșterii productivității muncii;

- că “deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul

impozitului pe profit” (în unanimitate) și acordarea de „ajutoare financiare pentru

firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare profesională (egale

cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de

desfășurare a acesteia” vor avea cel mai important impact asupra creșterii numărului

de firme care vor organiza cursuri de formare profesională;

- în vreme ce „crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de

învățământ, furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea forței

de muncă” va conduce la dezvoltarea resurselor de muncă.

Firmele din Industrie și construcții consideră că:

- „ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de


ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie” (60.0%) și acordarea de

„subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează


ucenicie” (40.0%) vor avea cel mai important impact asupra integrării grupurilor

vulnerabile pe piața muncii;

- ”facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile” (66.7%), “deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe

profit” (66.7%) și acordarea de „ajutoare financiare pentru firmele care acordă

salariaților concediu plătit pentru formare profesională (egale cu valoarea

contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de desfășurare a

acesteia” (53.3%) au un efect pozitiv asupra creșterii numărului de firme care vor


60

organiza cursuri de formare profesională; acestea din urmă vor avea un impact

pozitiv, în opinia a 60.0% dintre respondenții din Industrie și construcții inclusiv

asupra creșterii investiției firmelor în formare profesională ca % din cheltuielile cu

forța de muncă,

- ”Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în

formarea profesională (e-learning) pentru firmele care apelează la astfel de metode

din motive de reducere a costurilor cu formarea profesională” (46.7%) poate

conduce în opinia firmelor din Industrie și construcții la dezvoltarea resurselor de

muncă.

Firmele din Servicii consideră că:

- „subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează


ucenicie” (56.8%) alături de „ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor

sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici după

încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie”

(46.9%) pot conduce la integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii;

- acordarea de „ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu

plătit pentru formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente

salariilor acestora), pe perioada de desfășurare a acesteia” (48.1%) și “deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe

profit” (46.9%) ar putea conduce la creșterea numărului de firme care vor organiza

cursuri de formare profesională; tot aceste două măsuri în opinia a 42.0% în cazul

primei și a 50.6% în cazul celei de a doua ar putea conduce la creșterea investiției

firmelor în formare profesională ca % din cheltuielile cu forța de muncă;

- ”Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în

formarea profesională (e-learning) pentru firmele care apelează la astfel de metode

din motive de reducere a costurilor cu formarea profesională” (38.3%) alături de

“deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul

impozitului pe profit” (34.6%) ar putea conduce în opinia firmelor din servicii la

dezvoltarea resurselor de muncă;


61

- de asemenea, „crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de

învățământ, furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea forței

de muncă” (34.6%), ”recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe

tehnologia informaţiei în formarea profesională (e-learning) pentru firmele care

apelează la astfel de metode din motive de reducere a costurilor cu formarea

profesională” (29.6%) și ”facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile”

(29.6%) ar putea conduce la creșterea calității cursurilor de formare profesională.

În ceea ce privește efectele măsurilor supuse analizei respondenților, se face simțită

nevoia diferențierii între măsurile cu efectele pozitive cu precădere pe termen scurt și mediu și

măsurile care generează efecte pozitive pe termen lung.

Fig.17a Care dintre măsuri credeţi că va avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei ?(%)

În ceea ce priveşte efectele pozitive pe care măsurile propuse le pot genera asupra

propriei afacerii pe termen mediu, pe primul loc se situează acordarea de „subvenții în valoare

25.0 23.0 21.0 21.0

5.0 4.01.0

24.2 24.220.9 20.9

4.4 4.41.1

Subven

ţii în

valo

are

de 3

00 l

ei

lun

ar/

ucen

ic

pen

tru fir

mele

care

org

an

izează

pro

gra

me d

e

ucen

icie

pen

tru

tin

eri

Ded

ucere

a

ch

eltuie

lilo

r cu

form

are

a

pro

fesio

nală

a

sala

riaţilo

r la

calc

ulu

l

imp

ozitulu

i p

e

pro

fit

Aju

toar

e fi

nan

ciar

e

ega

le c

u v

alo

are

a co

ntr

ibu

ţilo

r so

cial

e

afe

ren

te s

alar

iilo

r

de

înca

dra

re

Faci

lita

rea

acce

sulu

i

la fo

nd

uri

n

era

mb

urs

abil

e d

e

la U

niu

ne

a

Euro

pe

ană

pe

ntr

u

firm

ele

car

e

org

aniz

eaz

ă

pro

gram

e

Aju

toare

fin

an

cia

re p

en

tru

firm

ele

care

aco

rdă s

ala

riaţilo

r

co

nced

iu p

lătit

pen

tru fo

rmare

pro

fesio

nală

Cre

are

a u

no

r

par

ten

eri

ate

la n

ive

l re

gio

nal

într

e

inst

itu

tiil

e d

e

înva

tam

ânt,

furn

izo

rii f

orm

are

pro

f si c

om

pan

ii

Recun

oaşte

rea

meto

delo

r d

e

pre

dare

/fo

rmare

bazate

pe

teh

no

logia

info

rmaţiei în

form

are

a

pro

fesio

nală

(e

-

learn

ing

)

Pe termen mediu (următorii 2-3 ani)?

23.0 22.0

13.0 12.0 11.0 11.08.0

23.1 22.0

14.311.0 12.1

9.9 7.7

Ded

ucere

a

ch

eltuie

lilo

r cu

form

are

a

pro

fesio

nală

a

sala

riaţilo

r la

calc

ulu

l

imp

ozitulu

i p

e

pro

fit

Faci

lita

rea

acce

sulu

i

la fo

nd

uri

n

era

mb

urs

abil

e d

e

la U

niu

ne

a

Euro

pe

ană

pe

ntr

u

firm

ele

car

e

org

aniz

eaz

ă

pro

gram

e

Subven

ţii în

valo

are

de 3

00 l

ei

lun

ar/

ucen

ic

pen

tru fir

mele

care

org

an

izează

pro

gra

me d

e

ucen

icie

pen

tru

tin

eri

Aju

toar

e fi

nan

ciar

e

ega

le c

u v

alo

are

a co

ntr

ibu

ţilo

r so

cial

e

afe

ren

te s

alar

iilo

r

de

înca

dra

re

Aju

toare

fin

an

cia

re p

en

tru

firm

ele

care

aco

rdă s

ala

riaţilo

r

co

nced

iu p

lătit

pen

tru fo

rmare

pro

fesio

nală

Cre

are

a u

no

r

part

en

eri

ate

la

niv

el re

gio

nal în

tre

institu

ţiile d

e

învăţă

mân

t,

furn

izo

rii fo

rmare

pro

f şi co

mp

an

ii

Recun

oaşte

rea

meto

delo

r d

e

pre

dare

/fo

rmare

bazate

pe

teh

no

logia

info

rmaţiei în

form

are

a

pro

fesio

nală

(e

-

learn

ing

)

Dar pe termen lung (5-7 ani)?

TOTAL IMM



62

de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie pentru tineri pe

toată perioada de derulare a programului de ucenicie” (25.0%), apoi „deducerea cheltuielilor

cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit” (23.0%).

În ceea ce privește efectele pe termen lung, măsurile menționate sunt din nou „deducerea

cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit” (23.0%

şi „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru organizarea de programe de

formare” (22.0%). De asemenea, atunci când se solicită evaluarea relevanței măsurilor propuse

prin prisma efectelor pozitive generate pe termen lung, crește importanța unor măsuri precum

„ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare

profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada

de desfășurare a acesteia” (11.0%) și „crearea unor parteneriate la nivel regional între

instituțiile de învățământ, furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea

forței de muncă” (11.0%).

Fig.17b Care dintre măsuri credeţi că va avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei ? –

analiză pe sectoare de activitate (%)

25.0 25.0 25.0 25.026.7 26.7

33.3

6.7 6.7

24.719.8 21.0

23.5

4.9 4.91.2

Subven

ţii î

n

valo

are

de 3

00 l

ei

lun

ar/

ucen

ic

pen

tru fi

rmele

care

org

an

izează

pro

gra

me d

e

ucen

icie

pen

tru

tin

eri

Aju

toar

e fi

nan

ciar

e

ega

le c

u v

alo

are

a co

ntr

ibu

ţilo

r so

cial

e

afe

ren

te s

alar

iilo

r

de

înca

dra

re

Ded

ucere

a

ch

eltuie

lilo

r cu

form

are

a

pro

fesio

nală

a

sala

riaţilo

r la

calc

ulu

l

imp

ozi

tulu

i pe

pro

fit

Faci

lita

rea

acce

sulu

i

la fo

nd

uri

n

era

mb

urs

abil

e d

e

la U

niu

ne

a

Euro

pe

ană

pe

ntr

u

firm

ele

car

e

org

aniz

eaz

ă

pro

gram

e d

e

form

are

Aju

toare

fin

an

cia

re p

en

tru

firm

ele

care

aco

rdă s

ala

riatilo

r

co

nced

iu p

lătit

pen

tru fo

rmare

pro

fesio

nală

Cre

are

a u

no

r

part

en

eri

ate

la

niv

el r

eg

ion

al î

ntre

institu

ţiile d

e

învăţă

mân

t,

furn

izo

rii d

e

form

are

pro

fesio

nala

si

co

mp

an

ii

Recun

oaşte

rea

meto

delo

r d

e

pre

dare

/fo

rmare

baza

te p

e

teh

no

logia

info

rmaţiei î

n

form

are

a

pro

fesio

nală

(e

-

learn

ing

)

Pe termen mediu (următorii 2-3 ani)?

50.0

25.0 25.020.0

13.3 13.320.0

13.320.022.2

9.9 6.212.3 12.3 13.6

23.5

Ded

ucere

a

ch

eltuie

lilo

r cu

form

are

a p

rofe

sio

nală

a s

ala

riaţilo

r la

calc

ulu

l im

po

zitu

lui p

e

pro

fit

Cre

are

a u

no

r

part

en

eri

ate

la n

ivel

reg

ion

al î

ntr

e

institu

ţiile d

e

învăţă

mân

t, fu

rniz

ori

i

de fo

rmare

pro

fesio

nala

şi

co

mp

an

ii

Recun

oaşte

rea

meto

delo

r d

e

pre

dare

/fo

rmare

baza

te p

e teh

no

log

ia

info

rmaţiei în

form

are

a p

rofe

sio

nală

(e-l

earn

ing

)

Subven

ţii î

n v

alo

are

de 3

00 l

ei

lun

ar/

ucen

ic p

en

tru

firm

ele

care

org

an

izează

pro

gra

me d

e u

cen

icie

pen

tru ti

neri

Aju

toar

e fi

nan

ciar

e

ega

le c

u v

alo

are

a co

ntr

ibu

ţilo

r so

cial

e

afe

ren

te s

alar

iilo

r d

e

înca

dra

re p

en

tru

firm

ele

car

e a

nga

jea

uce

nic

i

Aju

toare

fin

an

cia

re

pen

tru fi

rmele

care

aco

rdă s

ala

riaţilo

r

co

nced

iu p

lătit p

en

tru

form

are

pro

fesio

nală

Faci

lita

rea

acce

sulu

i la

fon

du

ri n

era

mb

urs

abil

e

de

la U

niu

ne

a

Euro

pe

ană

pe

ntr

u

firm

ele

car

e

org

aniz

eaz

ă p

rogr

ame

de

form

are

Dar pe termen lung (5-7 ani)? Agricultură Industrie +construcţii Servicii



63

În profil sectorial, este de remarcat faptul că un procent semnificativ mai ridicat din

rândul firmelor din Industrie şi construcţii consideră că “deducerea cheltuielilor cu formarea

profesională a salariaţilor la calculul impozitului pe profit” (33.3%), acordarea de „subvenții

în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie

pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie” (26.70%) și „ajutoare

financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru

firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu

perioada de ucenicie” (26.7%) vor avea un impact pozitiv asupra sectorului pe termen mediu, în

vreme ce nici una dintre măsuri nu pare a genera efecte relevante pe termen lung.

Jumătate dintre firmele din Agricultură consideră însă că “deducerea cheltuielilor cu

formarea profesională a salariaţilor la calculul impozitului pe profit” poate genera efecte

pozitive pe termen lung.

Firmele din Servicii consideră că prin prisma efectelor generate pe termen mediu, cele

mai relevante măsuri sunt „subvențiile în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care

organizează programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului

de ucenicie” (24.7%) și „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru

organizarea de programe de formare” (23.5%), în timp ce prin prisma efectelor generate pe

termen lung se desprind ca relevante „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile

pentru organizarea de programe de formare” (23.5%) și “deducerea cheltuielilor cu formarea

profesională a salariaţilor la calculul impozitului pe profit” (22.2%).

Ca efecte posibile asupra propriei companii a măsurilor supuse analizei, respondenţii

consideră că acestea ar consta în:

Crearea de noi locuri de muncă;

Dezvoltarea afacerii/creşterea profitului;

Angajaţi mai motivaţi;

Mai multe cursuri de formare profesională;

Calitate mai bună a muncii;

Creşterea spiritului de echipă;

Fidelizarea angajaţilor;

Reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă.


64

2.2.2. Alte măsuri cu impact asupra mediului de afaceri. În ce măsură conduc

acestea la creșterea investiției firmelor în formare profesională?

Din primul val al cercetării a rezultat că pe lângă anumite măsuri ţintite de stimulare a

formării profesionale a angajaţilor există și nevoia unor reforme şi schimbări la nivelul mediului

de afaceri, în special cu privire la legislaţie, fiscalitate şi informare (răspunsurile la întrebarea

Q4.4. din chestionarului valului 1). Aceste sugestii au fost de asemenea evaluate în cel de-al

doilea val al cercetării pentru a selecta ceea ce este relevant din punct de vedere al efectelor

estimate asupra formării profesionale continue. Astfel, aşa cum se poate observa din figura 18,

există alte elemente relevante pentru stimularea firmelor să investească în formare profesională.

Printre ele, se remarcă reducerea fiscalității, creșterea transparenței procedurilor de accesare și

implementare a fondurilor europene, creșterea informării în rândul firmelor privind facilitățile

existente în domeniul formării profesionale, creșterea predictibilității modificărilor cadrului

legal și fiscal și reducerea birocrației.

6.3

6.0

5.8

5.5

5.3

4.8

6.0

5.5

6.1

5.8

5.6

4.7

5.9

6.1

5.8

5.9

6.1

6.0

5.3

5.7

4.1


6.0

5.9

5.9

5.8

5.7

5.3

4.5

6.0

6.0

6.0

5.9

5.7

5.3

4.5

Total IMM

Medii

Reducerea f iscalităţii

Creşterea transparenţei procedurilor de

accesare şi implementare a fondurilor

europene nerambursabile

Creşterea informării mediului de afaceri

cu privire la programele şi facilităţile

legale existente în domeniul formării

profesionale

Creşterea predictibilităţii modif icărilor

cadrului legal şi f iscal

Reducerea birocraţiei

Lărgirea măsurilor de taxare inversă

Altă măsură

Creşterea predictibilităţii modificărilor cadrului legal şi fiscal

Creşterea informării mediului de afaceri cu privire la programele şi facilităţile legale

existente în domeniul formării profesionale

Reducerea fiscalităţii

Creşterea transparenţei procedurilor de accesare şi implementare a fondurilor


Lărgirea măsurilor de taxare inversă

Reducerea birocraţiei

Altă măsură


65

Fig. 18 Pe o scală de la 1 la 7 (1=deloc /in mica măsura si 7=in foarte mare măsura), apreciați

în ce măsura considerați că următoarele măsuri ar putea contribui la stimularea firmelor să

ofere cursuri de formare profesională?

2.2.3. Politicile de resurse umane în firmele investigate

77.0% dintre respondenţi au declarat că în firma pe care o reprezintă performanţele

angajaților sunt evaluate anual. Peste jumătate (57%) îşi fundamentează nevoia de formare

profesională în funcţie de evaluările anuale privind performanţa angajaţilor. 41.0% dintre

respondenţi sunt interesaţi să apeleze la facilităţile oferite de SPO, însă evaluarea în valul 1 a

măsurilor gestionate de SPO a arătat că acestea au un nivel redus de dezirabilitate9. Doar ¼

dintre angajatorii intervievați au declarat că apelează la SPO atunci când au locuri de muncă

vacante / nevoie de personal.

9 Cel mai probabil angajatorii au o cunoaștere precară a măsurilor active destinate firmelor pentru

susținerea formării profesionale a salariaților. De asemene,a mai poate indica și faptul că există

disponibilitate la nivelul mediului de afaceri, dar că resursele financiare existente la nivelul SPO limitează

implementarea acestei măsuri.

77.0

57.0

41.0

25.0

22.0

21.0

76.9

57.1

41.8

24.2

20.9

22.0

Total IMM

Evaluez anual performanţele profesionale

ale salariaţilor

Imi fundamentez nevoia de formare

profesională şi în funcţie de evaluările

anuale ale salariaţilor

Sunt interesat să accesez facilităţile

acordate angajatorilor prin intermediul

Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă

Imi raportez locurile de muncă vacante la

Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă

Consider că în ceea ce priveşte formarea

profesională continuă responsabilitatea

trebuie să aparţină mai mult salariaţilor

Am realizat/subcontractat în ultimii doi ani

o evaluare externă a nevoii de formare

profesională a salariaţilor

100.0

75.0

50.0

25.0

25.0

80.0

26.7

73.3

13.3

13.3

46.7

75.3

42.0

54.3

22.2

23.5

22.2


Evaluez anual performanţele

profesionale ale salariaţilor

Sunt interesat să accesez facilităţile

acordate angajatorilor prin intermediul

Agenţiilor de Ocupare a Forţei de

Muncă

Imi fundamentez nevoia de formare

profesională şi in funcţie de evaluarile

anuale ale salariaţilor

Am realizat/subcontractat în ultimii doi

ani o evaluare externă a nevoii de

formare profesională a salariaţilor

Consider că în ceea ce priveşte

formarea profesională continuă

responsabilitatea trebuie să aparţină

mai mult salariaţilor

Imi raportez locurile de muncă vacante

la Agenţia de Ocupare a Forţei de

Muncă



66

Fig. 19 Care dintre următoarele afirmații se potrivesc în cazul dvs.? (%)



67

Toate firmele din Agricultură cuprinse în valul 2 al studiului au declarat că evaluează

anual performanţele salariaţilor, iar alte trei din 4 firme declară că sunt interesate de facilitățile

acordare firmelor prin SPO. 80% dintre firmele din Industrie şi construcţii își evaluează anual

salariații și 73.0% își fundamentează nevoia de formare pe aceste evaluări. În Servicii însă, deși

75.3% dintre firme declară că își evaluează anual salariații, doar 54.3% dintre ele își

fundamentează nevoia de formare pe aceste evaluări. Nu în ultimul rând, este de notat, că

semnificativ mai multe firme din Industrie şi construcţii (comparativ cu Agricultura şi Serviciile)

raportează la SPO locurile de muncă vacante, dar sunt în procent mult mai mic dornice să

acceseze facilităţi acordate de SPO angajatorilor pentru formarea profesională a salariaților. De

asemenea, cca un sfert dintre firmele din Servicii (23.5%) consideră că formarea profesională

este o responsabilitate care ar trebui să greveze mai mult asupra salariaților și mai puțin asupra

firmelor.


68

3. Concluzii. Propuneri de îmbunătățire a măsurilor de stimulare a

investiției în formare propuse

Cercetarea a relevat faptul că formarea profesională a angajaţilor este un aspect important

pentru patronatul/managementul din România, cu beneficii conștientizate atât la nivel de firmă,

cât și asupra întregului mediu economic. Există implicare şi interes din partea

patronatului/managementului pentru formarea profesională a propriilor angajaţi, există însă și

potențiale bariere, cele mai importante fiind lipsa fondurilor destinate acestui scop,

necunoașterea sau accesarea dificilă a programelor existente de finanțare a formării, precum și

costurile implicare de încetarea totală sau parțială a activității angajaților care participă la cursuri.

Dintr-un set inițial de 12 măsuri de stimulare a investiției firmelor în formare

profesională, au fost identificate 7 măsuri, evaluate prin cercetare ca fiind fezabile şi dezirabile,

iar acestea sunt:

1) Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează


ucenicie;

2) Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de


ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie;

3) Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul

impozitului pe profit (cheltuielile de formare profesionale vor fi deduse din

venitul/profitul impozabil);

4) Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru

formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor

acestora), pe perioada de desfășurare a acesteia;


69

5) Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru

firmele care organizează programe de formare profesională;

6) Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ,

furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea forței de muncă;

7) Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în

formarea profesională (e-learning ) pentru firmele care apelează la astfel de metode

din motive de reducere a costurilor cu formarea profesională.

Pentru a avea efectele pozitive estimate, aceste măsuri trebuie însă însoţite de reducerea

fiscalităţii, de creşterea transparenţei procedurilor de accesare a fondurilor

nerambursabile şi de intensificarea informării mediului de afaceri cu privire la programele

şi facilităţile existente în domeniul formării profesionale.

Impactul unor astfel de măsuri este de așteptat să se regăsească în mediul economic sub

forma:

facilitării integrării pe piaţa muncii a persoanelor care fac parte din diverse grupuri

vulnerabile (tineri, persoane cu dizabilităţi, persoane cu nivel scăzut de educaţie,

persoane cu vârstă peste 45 de ani etc.), în principal prin punerea în practică a primelor

două măsuri mai sus menţionate (1 şi 2);

creşterii atât a numărului de firme care vor organiza programe de formare profesională

cât şi a volumului investiţiilor în formarea profesională, în special prin implementarea

măsurilor 3, 4 şi 5;

dezvoltării resurselor umane proprii şi creşterii calităţii cursurilor de formare profesională

în condiţiile în care măsurile 6 şi 7 ar fi disponibile sau ar fi implementate/accesate la

scară largă.

În plus, prin cercetarea realizată (cu precădere la nivelul valului 2) a rezultat că o parte

dintre măsurile supuse evaluării, și necotate ca fezabile și dezirabile de către respondenți, pot fi

îmbunătăţite, recomandările formulate fiind după cum urmează:

Măsura “subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realizate

cu formarea profesionala a maximum 20% dintre salariați) acordate pentru firmele care


70

organizează formare profesională pentru proprii angajați”10

este destul de restrictivă şi

neatractivă pentru patroni/manageri şi prin urmare soluţiile propuse au fost:

creşterea procentului subvenţiei de la 50% la peste 75% (chiar până la 100%

susțin unii dintre participanți);

creşterea sau ridicarea pragului maxim pentru numărul de angajaţi formaţi de la

20% la cel puţin 40%;

acordarea de tichete în locul subvenţiei (Professional Training Tickets);

introducerea unor obligaţii pentru angajaţii instruiţi de a rămâne în cadrul firmelor

cel puţin 2-3 ani, astfel încât să existe beneficii pentru firma care suportă

cheltuielile cu formarea profesională.

Măsura “implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate) în definirea calificărilor,

standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională astfel încât

programele de formare profesională să fie în domeniile şi pentru calificările de care au

nevoie firmele” a fost, de asemenea, slab evaluată, argumentele făcând referire la

interesul redus al actorilor sociali de a colabora în lipsa unui factor liant (de legătură); au

fost propuse următoarele soluţii de îmbunătăţire:

implicarea unor parteneri străini;

monitorizarea procesului de către instituţiile statului – aceasta indicând de fapt o

încredere scăzută a participanților la foresight în structurile sindicale și patronale;

informarea partenerilor sociali pentru a-i cointeresa;

obligativitatea cooperării acestor partenerilor sociali.

În cazul măsurii “servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în

contexte non-formale și informale (inclusiv la locul de muncă)” reticenţa respondenţilor

este legată de posibila slabă calitate a evaluatorilor, de inexistenţa unui cuantum al

subvenţiei şi de un posibil proces birocratic. Ca atare, măsura poate fi implementată cu

mai mare succes dacă:

procesul de evaluare va fi unul transparent;

10

În prezent existentă și implementată de SPO


71

va exista o garanţie că evaluatorii sunt profesionişti;

subvenţia să fie 100%;

procesul de evaluare să fie simplificat.

Măsura privind “organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care

să funcţioneze ca fondurile de asigurări sociale) la nivel sectorial prin contribuția

voluntară a firmelor” ar putea deveni atractivă pentru firme în condiţiile în care:

ar exista o monitorizare strictă a beneficiarilor;

s-ar impune obligativitatea de a prezenta rapoarte periodic privind situaţia

fondului;

s-ar decide ca Fondul să fie unul obligatoriu şi nu voluntar;

valoarea contribuţiilor ar fi în funcţie de numărul de angajaţi şi veniturile firmei;

ar exista şi un sprijin/subvenţie de la bugetul naţional.

“Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce

costurile cu formarea profesională” ar fi fezabilă şi ar avea impact în costurile cu

formarea profesională dacă aceste reduceri ar fi semnificative şi motivante (în jurul a

50%).

În opinia respondenţilor, o măsură cu impact mult mai mare şi imediat ar fi

suportarea din bugetul național sau din fonduri nerambursabile a cheltuielilor cu formarea

profesională pentru firmele mici.


72

ANEXA 1 - CHESTIONAR VAL I

Q1.1. Ocupatia dvs.

1. Patron

2. Director fara subordonati

3. Director cu subordonati

4. Alta – STOP INTERVIU

Q1.2. Sexul:

1. Barbat

2. Femeie

Q1.3. Vârsta în ani împliniți: __ __ ani

Q1.4. În ce județ locuiți?

Județ ________________

Q1.5. Care este localitatea dvs. de reședință / localitatea in care va petreceti majoritatea

timpului?

Localitatea ________________

Q1.6. Care este marimea firmei pe care o reprezentati?

1. 10-49 salariati

2. 50-249 salariati

3. 250+ salariati

4. Alta – STOP INTERVIU

Q1.7. In care dintre urmatoarele sectoare economice activati?

1. Agricultură, silvicultură și pescuit (coduri CAEN 01-03)

2. Industrie extractivă (coduri CAEN 05-09)

3. Industrie prelucrătoare (coduri CAEN 10-33)

4. Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer

condiționat (coduri CAEN 35)

5. Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

(coduri CAEN 36-39)

6. Construcții (coduri CAEN 41-43)

7. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și a motocicletelor

(coduri CAEN 45-47)

8. Transport și depozitare (coduri CAEN 49-53)

9. Hoteluri și restaurante (coduri CAEN 55-56)

10. Informații și comunicații (coduri CAEN 58-63)

11. Intermedieri financiare și asigurări (coduri CAEN 64-66)

12. Tranzacții imobiliare (coduri CAEN 68)

13. Activități profesionale, științifice și tehnice (coduri CAEN 69-75)


73

14. Activități de servicii administrative și activități de servicii suport (coduri CAEN 77-

82)

15. Învățământ (coduri CAEN 85) – numai firme!!!

16. Sănătate și asistență socială (coduri CAEN 86-88) – numai firme!!!

17. Activități de spectacole, culturale și recreative (coduri CAEN 90-93)

18. Alte activități de servicii (coduri CAEN 95-96)

Q2.1. Care este structura salariatilor din firma dvs. dupa nivelul de educatie

Salariati cu nivel scazut de educatie (invatamant primar,

gimnazial sau fara scoala)

……..%

Salariati cu nivel mediu de educatie (invatamant liceal,

postliceal, tehnic de maistri sau profesional)

……..%

Salariati cu nivel superior de educatie (invatamant universitar

sau postuniversitar)

……..%

Total 100%

Q2.2. Față de anul trecut, anul acesta afacerea dvs. a mers…?

1 mai bine 2 la fel 3 mai rău

Q2.3. Cum credeți că va merge afacerea dvs. în următorii doi ani?

1 mai bine 2 la fel 3 mai rău

Q2.4. Pe o scală de la 1 la 7 (unde 1=deloc propice/favorabil; 7= foarte propice/favorabil)

cum aţi aprecia mediul economic actual din România pentru menţinerea şi dezvoltarea

afacerilor/firmelor?

deloc propice/favorabil foarte propice/favorabil

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Q2.5. Principalele probleme cu care vă confruntați, în principal, în prezent sunt…?

(Maxim trei raspunsuri posibile)

1. Personalul slab calificat/pregătit în raport cu nevoia de dezvoltare a firmei

2. Lipsa de experiență a noilor angajați în pozițiile/meseriile pentru care aplică

3. Lipsa clienților/pieței de desfacere/proiectelor

4. Fluctuatia personalului

5. Modificarile frecvente ale cadrului legislativ

6. Lipsa unor politici de stimulare a mediului economic

7. Lipsa valorilor și atitudinilor adecvate față de muncă în rândul personalului

8. Birocrația excesivă

9. Lipsa cunoștințelor și competențelor necesare accesării fondurilor europene

10. Alta. Specificati___________________________

Q2.6. Ce credeti că ar aduce bun in firma dvs. formarea profesională a propriilor angajați?

(selectați tot ce se aplică)

1. Creșterea productivității muncii


74

2. Îmi reduce costurile cu implementarea unor noi tehnologii

3. Imi reduce fluctuatia personalului

4. Ajuta firma sa-si adapteze produsele/serviciile la evolutia cerintelor de pe piata

5. O motivare mai mare a angajatilor

6. Crează o atmosferă mai prietenoasă în firmă

7. Ajută la integrarea noilor angajati in echipa/organizatie

8. Altul, specificati? ___________________

Q2.7. Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1=deloc importantă, 5=foarte importantă), cât de

importantă este pentru dvs. formarea profesională a angajaţilor din firma pe care o

reprezentaţi?

Deloc importantă Foarte importantă

1 2 3 4 5 6 7

Q2.8. In ce masura urmatoarele aspecte reprezinta bariere/obstacole in asigurarea formarii

profesionale a angajatilor proprii?

(Utilizand o scala de la 1 la 5, unde 1 = deloc/in mica masura, 5 =in foarte mare masura)

1. Necunoasterea sau accesarea dificila a unor programe de finantare in acest scop

2. Lipsa de fonduri proprii destinate acestui scop

3. Costurile pe care le implica incetarea totala sau partiala a activitatii angajatilor care

participa la cursuri de formare profesionala

4. Lipsa furnizorilor de programe de formare profesionala in domeniul meu de activitate

5. Expertiza indoielnica a furnizorilor de programe de formare profesionala

6. Reticenta/dezinteresul angajatilor de a participa la programe de formare profesionala

7. Teama ca odata instruiti, angajatii isi vor cauta alt loc de munca

8. Cresterea asteptarilor salariale din partea lucratorilor formati

9. Altul, specificati? ___________________

Q2.9. În ce măsură credeţi că urmatoarele forme de sprijinire a angajatilor care participa

in programe de formare profesionala pe cont propriu sunt cele mai eficiente (cu beneficii

de ambele parti)?

(Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1=deloc eficiente, 7=foarte eficiente)

1. Acordarea de zile libere pe perioada desfasurarii cursurilor de formare profesionala

2. Acordarea de zile libere platite pe perioada desfasurarii cursurilor de formare

profesionala

3. Cofinantarea/sponsorizarea cursurilor de formare profesionala

4. Reducerea sarcinilor de la birou pe perioada de desfasurare a cursurilor de formare

profesionala

5. Promovare in cadrul firmei

6. Alta, specificati?______________________________

Q2.10. Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o

reprezentaţi?

(bifaţi tot ce se aplică)

1. Am organizat programe de ucenicie pentru tineri in ultimii doi ani


75

2. Am angajat ucenici după perioada programului de ucenicie

3. Am derulat programe de formare profesională pentru proprii angajaţi in ultimii doi ani

4. Am acordat concediu plătit angajaţilor pe perioada programelor de formare profesională

5. Suntem într-un parteneriat cu instituţiile de învăţământ pentru furnizarea de calificări

cerute de piață

6. Suntem într-un parteneriat cu furnizorii de formare profesională din regiune

Urmatoarele 12 masuri sunt menite să crească numărul firmelor care asigură formare

profesională pentru angajații proprii prin sprijinirea/stimularea investițiilor în astfel de

programe. Acestea includ atât măsuri/prevederi care sunt disponibile în prezent în

România, măsuri noi care urmează a fi implementate de către autoritați în perioada 2013-

2020, cât și măsuri existente în alte state membre UE. Vă rugăm să vă luați răgazul necesar

și răbdarea aferentă pentru a le citi cu atenție și a le evalua în consecință. Este foarte

importantă evaluarea dvs. astfel încât acest tip de măsuri să puse în practică în forma și

condițiile cele mai eficiente și cu impact maxim. Va mulțumim incă o data pentru sprijin.

Q3.1. Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre umătoarele măsuri de

stimulare a investiţiilor de formare profesională?

(Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă)

1.Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de

ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie

2.Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare

pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie , pe o perioadă egală

cu perioada de ucenicie

3.Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit


4. Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea






6.Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care

organizează programe de formare profesională (reducerea birocratiei, oferirea de consultanță

pentru accesarea fondurilor, facilitarea rambursarilor, etc)

7.Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare

profesională și companii pentru calificarea forței de muncă,astfel încât fírmele să aibă de unde

recruta angajaţi calificaţi conform necesităţilor

8.Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea


a costurilor cu formarea profesională (nu presupune deplasarea angajaţilor, permite reorganizarea

programului de lucru)

9.Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea

calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională astfel încât


76

programele de formare profesională să fie în domeniile şi pentru calificările de care au nevoie

firmele

10.Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și

informale (inclusiv la locul de muncă)

11. Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care să funcţioneze ca

fondurile de asigurări sociale –contribui cu regularitate şi foloseşti după nevoi –de la fiecare

după posibilităţi, fiecăruia după nevoi) la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor

12. Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce costurile cu


Q3.2. Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi

disponibile dvs consiuderaţi că…?

Am suficient de multe

motive să

implementez/accesez

acest program și

niciun motiv să nu îl

implementez/accesez

Am multe motive să

le

implementez/accese

z dar si multe motive

să nu le

implementez/accese

z

Am suficient

de multe

motive să nu

implementez/

accesez

această

măsură

1.Subvenții în valoare de 300 lei

lunar/ucenic pentru firmele care

organizează programe de

ucenicie pentru tineri pe toată

perioada de derulare a


1 2 3

2.Ajutoare financiare egale cu

valoarea contribuțiilor sociale

aferente salariilor de încadrare

pentru firmele care angajează

ucenici după încheierea

perioadei de ucenicie , pe o

perioadă egală cu perioada de

ucenicie

1 2 3

3.Deducerea cheltuielilor cu


salariaților la calculul

impozitului pe profit

(cheltuielile de formare

profesionale vor fi deduce din

venitul/profitul impozabil)

1 2 3

4. Subvenții (în valoare anuală

egală cu 50% din valoarea

cheltuielilor realizate cu

1 2 3


77


motive să

implementez/accesez

acest program și


implementez/accesez

Am multe motive să

le

implementez/accese


să nu le

implementez/accese

z

Am suficient

de multe

motive să nu

implementez/

accesez

această

măsură

formarea profesionala a

maximum 20% dintre salariati)

acordate pentru firmele care

organizează formare

profesională pentru proprii

angajați

5. Ajutoare financiare pentru

firmele care acordă salariaților

concediu plătit pentru formare

profesională (egale cu valoarea

contribuțiilor sociale aferente

salariilor acestora), pe perioada

de desfășurare a acesteia

1 2 3

6.Facilitarea accesului la fonduri

nerambursabile de la Uniunea

Europeană pentru firmele care


formare profesională (ex. FSE)

1 2 3

7.Crearea unor parteneriate la

nivel regional între instituțiile de

învățământ, furnizorii de

formare profesională și companii

pentru calificarea forței de

muncă,astfel încât fírmele să

aibă de unde recruta angajaţi

calificaţi conform necesităţilor

1 2 3

8.Recunoaşterea metodelor de

predare/formare bazate pe

tehnologia informaţiei în

formarea profesională (e-

learning ) pentru firmele care

apelează la astfel de metodă din

motive de reducere a costurilor

cu formarea profesională (nu

presupune deplasarea

angajaţilor, permite

reorganizarea programului de

1 2 3


78


motive să

implementez/accesez

acest program și


implementez/accesez

Am multe motive să

le

implementez/accese


să nu le

implementez/accese

z

Am suficient

de multe

motive să nu

implementez/

accesez

această

măsură

lucru)

9.Implicarea partenerilor sociali

(patronate, sindicate) în

definirea calificărilor,

standardelor ocupaţionale şi

programelor cadru de formare

profesională astfel încât

programele de formare

profesională să fie în domeniile

şi pentru calificările de care au

nevoie firmele

1 2 3

10.Servicii subvenționate de

evaluare a competențelor

dobândite în contexte non-

formale și informale (inclusiv la

locul de muncă)

1 2 3

11. Organizarea de Fonduri

pentru Finanțarea Formării

Profesionale (care să funcţioneze

ca fondurile de asigurări sociale

–contribui cu regularitate şi

foloseşti după nevoi – de la

fiecare după posibilităţi,

fiecăruia după nevoi -) la nivel

sectorial prin contribuția


1 2 3

Q3.3. Dacă s-ar decide “Taxarea firmelor care nu organizează formare profesională pentru

angajați cel puțin o data la doi ani” dvs. credeţi că cele mai multe firme...?

1 Ar organiza cursuri de formare profesională sau

2 Ar prefera să plătească taxa aferentă de penalizare

Q3.4. Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc şi în cazul dvs. atunci când vă gândiţi

la eventuale dezavantaje ale măsurilor evaluate mai înainte?

(bifaţi tot ce se aplică)

1. Birocrația o sa fie o problemă/Ma va costa mai mult sa fac actele pentru obtinerea

subventiilor decat subventia in sine


79

2. Necesită investiții pe care nu mi le permit

3. Costurile vor fi mai mari cu formarea personalului decat cu angajarea de personal pregatit

4. Reducerea taxelor firmelor de formare profesionala nu va avea niciun impact asupra

tarifelor pe care acestea le percep pentru instruire

5. E- learning-ul este potrivit pentru anumite sectoare/un anumit tip de angajati (tineri, care

sa aiba cat de cat cunostinte IT etc.)

6. Curricula scolara este dictata de Ministerul Educatiei si nu putem interveni prea mult in

schimbarea ei

7. Sunt o constrângere în plus din partea statului

Q4.1. Cine este responsabil de realizarea planului de formare profesională continuă din

firma dvs.?

1. Compartimentul de resurse umane

2. Inspectorul de personal

3. Firma subcontractată pentru realizarea activităților de personal

4. Eu personal și ceilalți manageri/directori din firmă

5. Alt responsabil. Care anume? ______________

6. Nu avem plan de formare profesională continuă

Q4.2. Planul de formare profesională este discutat/negociat cu sindicatul sau cu

reprezentanții salariaților?

1. Da

2. Nu

3. Nu avem plan de formare profesională

4. Nu avem sindicat/reprezentant al salariaților

Q4.3. Pe o scală de la 1 la 7, în ce măsură ați realizat obiectivele/măsurile din planul de

formare pentru anul 2013? deloc /în mică măsură în foarte mare măsură

1 2 3 4 5 6 7

99 Nu am plan de formare profesională

Q4.4. Ce alte propuneri de masuri de stimulare a investitiilor in formare profesionala

credeti ca ar putea fi de ajutor/ar veni in intampinarea nevoilor angajatorilor din

Romania?

__________________________________________________________________

Q5.1. Nivelul de educație:

1. Liceu (12 clase)

2. Nivel superior

3. Masterat

4. MBA/doctorat/postdoctorat


80

Q5.2. Ați urmat în ultimii 10 ani vreun curs de calificare/recalificare/specializare, fie

certificat, fie necertificat în domeniul management/competente manageriale?

1 Da 2. Nu


81

ANEXA 2 – CHESTIONAR VAL II

Q1. Daca urmatoarele masuri de stimulare a formarii profesionale ar fi implementate de mediul de afaceri din Romania, care

dintre acestea credeti ca va avea un impact pozitiv semnificativ la nivelul mediului de afaceri românesc in ceea ce priveste ….?

(mai multe raspunsuri posibile pentru fiecare linie)

Integrarea pe piata

muncii a persoanelor

ce fac parte din

grupuri vulnerabile

(tineri, persoane cu

nivel scazut de

educatie, persoane

cu varsta peste 45 de

ani, etc)

Creșterea

productivi

tății

muncii in

firme

Cresterea

numarului

firmelor care

vor organiza

cursuri de

formare

profesionala

Cresterea

investitiei

firmelor in

formarea

profesionala

ca % din

cheltuielile

cu forta de

munca

Dezvoltarea

resurselor de

munca proprii,

calificate in

conformitate cu

nevoile firmei

Cresterea

calitatii

cursurilor de

formare

profesionala

furnizate pe

piata

1.Subvenții în valoare de

300 lei lunar/ucenic pentru

firmele care organizează

programe de ucenicie

pentru tineri pe toată

perioada de derulare a


1 2 3 4 5 6

2.Ajutoare financiare egale

cu valoarea contribuțiilor

sociale aferente salariilor

de încadrare pentru firmele

care angajează ucenici

după încheierea perioadei

de ucenicie, pe o perioadă

egală cu perioada de

ucenicie

1 2 3 4 5 6

3.Deducerea cheltuielilor 1 2 3 4 5 6


82

Integrarea pe piata


ce fac parte din

grupuri vulnerabile


nivel scazut de

educatie, persoane


ani, etc)

Creșterea

productivi

tății

muncii in

firme

Cresterea

numarului

firmelor care

vor organiza

cursuri de

formare

profesionala

Cresterea

investitiei

firmelor in

formarea

profesionala

ca % din

cheltuielile

cu forta de

munca

Dezvoltarea

resurselor de

munca proprii,

calificate in

conformitate cu

nevoile firmei

Cresterea

calitatii

cursurilor de

formare

profesionala

furnizate pe

piata

cu formarea profesională a



(cheltuielile de formare

profesionale vor fi deduse

din venitul/profitul

impozabil)

4. Ajutoare financiare

pentru firmele care acordă

salariaților concediu plătit

pentru formare profesională

(egale cu valoarea

contribuțiilor sociale

aferente salariilor acestora),

pe perioada de desfășurare

a acesteia

1 2 3 4 5 6

5.Facilitarea accesului la

fonduri nerambursabile de

la Uniunea Europeană

pentru firmele care



1 2 3 4 5 6

6.Crearea unor parteneriate

la nivel regional între 1 2 3 4 5 6


83

Integrarea pe piata


ce fac parte din

grupuri vulnerabile


nivel scazut de

educatie, persoane


ani, etc)

Creșterea

productivi

tății

muncii in

firme

Cresterea

numarului

firmelor care

vor organiza

cursuri de

formare

profesionala

Cresterea

investitiei

firmelor in

formarea

profesionala

ca % din

cheltuielile

cu forta de

munca

Dezvoltarea

resurselor de

munca proprii,

calificate in

conformitate cu

nevoile firmei

Cresterea

calitatii

cursurilor de

formare

profesionala

furnizate pe

piata

instituțiile de învățământ,

furnizorii de formare

profesională și companii

pentru calificarea forței de

muncă

7.Recunoaşterea metodelor

de predare/formare bazate

pe tehnologia informaţiei în


learning) pentru fírmele

care apelează la astfel de

metodă din motive de

reducere a costurilor cu


1 2 3 4 5 6


84

Q2. Care dintre aceste masuri credeti ca avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei

dvs. pe termen mediu (urmatorii 2-3 ani)? (un singur raspuns)




pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală














Q2.1. Si, concret, in ce ar consta acest impact pozitiv?

___________________________________________________

Q3. Dar pe termen lung (5-7 ani)? (un singur raspuns)




pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală















85

Q4. Ce ar trebui schimbat la urmatoarea masura de sprijinire a formarii profesionale

astfel incat firmele din sectorul dvs. de activitate sa fie dispuse sa implementeze/acceseze

aceasta masura?




______________________________________________________



aceasta masura?

Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea

calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională astfel încât

prográmele de formare profesională să fie în domeniile şi pentru calificările de care au nevoie

firmele

______________________________________________________



aceasta masura?

Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și

informale (inclusiv la locul de muncă)

______________________________________________________



aceasta masura?

Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care să funcţioneze ca

fondurile de asigurări sociale –contribui cu regularitate şi foloseşti după nevoi –de la fiecare

după posibilităţi, fiecăruia după nevoi) la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor

______________________________________________________



aceasta masura?

Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce costurile cu


______________________________________________________

Q9. Pe o scala de la 1 la 7 (1=deloc /in mica masura si 7=in foarte mare masura), apeciati in

ce masura considerati ca urmatoarele masuri ar putea contribui la stimularea firmelor sa

ofere cursuri de formare profesionala?

1. Reducerea birocratiei

2. Reducerea fiscalitatii

3. Cresterea transparentei procedurilor de accesare si implementare a fondurilor



86

4. Cresterea informarii mediului de afaceri cu privire la programele si facilitatile legale

existente in domeniul formarii profesionale

5. Cresterea predictibilitatii modificarilor cadrului legal si fiscal

6. Largirea masurilor de taxare inversa

7. Alta masura. Care anume? ________________________

Q10. Care dintre urmatoarele afirmatii se potrivesc in cazul dvs.? (bifati tot ce se aplica!)

1. Evaluez anual performantele profesionale ale salariatilor

2. Imi fundamentez nevoia de formare profesionala si in functie de evaluarile anuale ale

salariatilor

3. Imi raportez locurile de munca vacante la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca

4. Sunt interesat sa accesez facilitatile acordate angajatorilor prin intermediul Agentiilor de

Ocupare a Fortei de Munca (programe de formare profesionala pentru proprii angajati,

subventionarea locurilor de munca, incadrarea elevilor si studentilor pe perioada

vacantelor, incadrarea in munca a tinerilor 16-25 de ani aflati in dificultate,etc.)

5. Am realizat/subcontractat in ultimii doi ani o evaluare externa a nevoii de formare

profesionala a salariatilor

6. Consider ca in ceea ce priveste formarea profesionala continua responsabilitatea trebuie

sa apartina mai mult salariatilor, si mai putin angajatorilor


87

ANEXA 3 – SELECȚIA MĂSURILOR PENTRU VALUL II

%

Masuri de stimulare a

formării profesionale

(TOP2BOX – punctul 6 şi 7

al scalei de la 1 la 7)


motive sa

implementez/accesez

acest program si

niciun motiv sa nu îl

implementez/accesez

Am multe motive sa le

implementez/accesez

dar si multe motive sa

nu le

implementez/accesez

Am suficient de

multe motive sa

nu implementez/

accesez aceasta

masura

Subvenții în valoare de 300

lei lunar/ucenic pentru


programe de ucenicie pentru

tineri pe toată perioada de

derulare a programului de

ucenicie

79.1 30.2 42.9

Ajutoare financiare egale cu

valoarea contribuțiilor

sociale aferente salariilor de

încadrare pentru firmele

care angajează ucenici după

încheierea perioadei de

ucenicie

79.7 35.1 55.0





81.3 39.3 65.0

Subvenții (în valoare anuală

egală cu 50% din valoarea

cheltuielilor realízate cu

formarea profesionala a

maximum 20% dintre

salariati)

71.9 47.0 47.6

Ajutoare financiare pentru

firmele care acordă

salariaților concediu plătit

pentru formare profesională

(egale cu valoarea

contribuțiilor sociale

aferente salariilor acestora)

75.4 37.7 57.1

Facilitarea accesului la

fonduri nerambursabile de la

Uniunea Europeană pentru


programe de formare

profesională

87.3 56.9 54.5

Crearea unor parteneriate la

nivel regional între

instituțiile de învățământ,

furnizorii de formare

profesională și companii

87.0 45.6 48.3


88

Masuri de stimulare a

formării profesionale

(TOP2BOX – punctul 6 şi 7

al scalei de la 1 la 7)


motive sa

implementez/accesez

acest program si

niciun motiv sa nu îl

implementez/accesez

Am multe motive sa le

implementez/accesez

dar si multe motive sa

nu le

implementez/accesez

Am suficient de

multe motive sa

nu implementez/

accesez aceasta

masura


predare/formare bazate pe

tehnologia informaţiei în


learning )

78.8 40.0 41.7

Implicarea partenerilor

sociali (patronate, sindicate,

asociaţii antreprenoriale) în

definirea calificărilor,

standardelor ocupaţionale şi

programelor cadru de


71.7 47.9 37.0

Servicii subvenționate de

evaluare a competențelor

dobândite în contexte non-

formale și informale (inclusiv

la locul de muncă)

71.2 43.6 52.4

Organizarea de Fonduri

pentru Finanțarea Formării

Profesionale (care să

funcţioneze ca fondurile de

asigurări sociale) la nivel

sectorial prin contribuția


71.7 25.0 23.5


89

ANEXA IV – SELECȚII QUALTRICS

Val 1


90


91


92


93

VAL II


94

”Modele de încurajare a investiţiei în formarea...

Documents

Transcript of ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea...