Amãnunteîn pagina 14 valoare, dar cu rezultate …...2017/10/11 · prin Cod de procedurã...
16
Anul XIII, nr Anul XIII, nr Anul XIII, nr Anul XIII, nr Anul XIII, nr. 6 . 6 . 6 . 6 . 615 5 5 5 5 1 1 1 1 11 - 1 1 - 1 1 - 1 1 - 1 1 - 17 oct 7 oct 7 oct 7 oct 7 octombrie 20 ombrie 20 ombrie 20 ombrie 20 ombrie 2017 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini 6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI ,5 LEI www.indiscret.ro [email protected] Publicitate Centrul comercial Oltenia Sucpi, locul ideal pentru cumpãrãturi Calea Bucureºti 129A, Craiova Amãnunte în pagina 12 Sim Sim Sim Sim Simpozionul Int pozionul Int pozionul Int pozionul Int pozionul Inter er er er ernaţional naţional naţional naţional naţional de Sculp de Sculp de Sculp de Sculp de Sculptură „Dr tură „Dr tură „Dr tură „Dr tură „Drumuri Brâncu- umuri Brâncu- umuri Brâncu- umuri Brâncu- umuri Brâncu- şiene“ pr şiene“ pr şiene“ pr şiene“ pr şiene“ produce oper oduce oper oduce oper oduce oper oduce opere scum e scum e scum e scum e scumpe pe pe pe pe de calit de calit de calit de calit de calitat at at at ate îndoielnică e îndoielnică e îndoielnică e îndoielnică e îndoielnică 2 Amãnunte în pagina Amãnunte în pagina 14 Liber Liber Liber Liber Liberalii acuză municipalit alii acuză municipalit alii acuză municipalit alii acuză municipalit alii acuză municipalitat at at at atea ea ea ea ea cr cr cr cr craio aio aio aio aioveană de lucrări dezas eană de lucrări dezas eană de lucrări dezas eană de lucrări dezas eană de lucrări dezastr tr tr tr truoase uoase uoase uoase uoase Detalii în pag.10-11 13 ani de 3 ani de 3 ani de 3 ani de 3 ani de aşt aşt aşt aşt aştep ep ep ep eptar ar ar ar are zadar zadar zadar zadar zadarnică nică nică nică nică Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare 3 Amãnunte în pagina Tabãrã cu buget de valoare, dar cu rezultate dezamãgitoare Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Victor Ponta, de la poporul pesedist la poporul haºtag Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Parcul Romanescu va deveni un deal pustiu! Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal , dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal , dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal , dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal , dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal , dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal , dispãrut prin hârtii Penitenciarul de la Caracal, dispãrut prin hârtii
Transcript of Amãnunteîn pagina 14 valoare, dar cu rezultate …...2017/10/11 · prin Cod de procedurã...
CMYK
Anul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nrAnul XIII, nr. 6. 6. 6. 6. 6111115 5 5 5 5 1 1 1 1 11 - 11 - 11 - 11 - 11 - 17 oct7 oct7 oct7 oct7 octombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20ombrie 20111117 7 7 7 7 1 1 1 1 16 pagini6 pagini6 pagini6 pagini6 pagini - - - - - 1 1 1 1 1,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI,5 LEI
www.indiscret.ro
PublicitateCentrul comercial Oltenia Sucpi,
locul ideal pentru cumpãrãturiCalea
Bucureºti129A,
CraiovaAmãnunteîn pagina 12
SimSimSimSimSimpozionul Intpozionul Intpozionul Intpozionul Intpozionul Intererererernaţionalnaţionalnaţionalnaţionalnaţionalde Sculpde Sculpde Sculpde Sculpde Sculptură „Drtură „Drtură „Drtură „Drtură „Drumuri Brâncu-umuri Brâncu-umuri Brâncu-umuri Brâncu-umuri Brâncu-şiene“ prşiene“ prşiene“ prşiene“ prşiene“ produce operoduce operoduce operoduce operoduce opere scume scume scume scume scumpepepepepede calitde calitde calitde calitde calitatatatatate îndoielnicăe îndoielnicăe îndoielnicăe îndoielnicăe îndoielnică
2Amãnunteîn pagina
Amãnunteîn pagina 14
LiberLiberLiberLiberLiberalii acuză municipalitalii acuză municipalitalii acuză municipalitalii acuză municipalitalii acuză municipalitatatatatateaeaeaeaeacrcrcrcrcraioaioaioaioaiovvvvveană de lucrări dezaseană de lucrări dezaseană de lucrări dezaseană de lucrări dezaseană de lucrări dezastrtrtrtrtruoaseuoaseuoaseuoaseuoase
Detaliiîn pag.10-11
111113 ani de3 ani de3 ani de3 ani de3 ani deaştaştaştaştaştepepepepeptttttararararareeeeezadarzadarzadarzadarzadarnicănicănicănicănică Tabãrã
cu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare3
Amãnunte
în pagina
Tabãrãcu buget devaloare, darcu rezultatedezamãgitoare
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta,de la poporul pesedistla poporul haºtag
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Parcul Romanescuva deveni
un deal pustiu!
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde laCaracal,dispãrutprin hârtii
11 - 17 octombrie 2017 www.indiscret.ro
2ADMINISTRAÞIEde Dan Olteanu
În vreme ce evenimentelederulate de celelalte insti-tuþii de culturã din subor-
dinea Consiliului Local Craio-va, ºi ne referim aici, printre al-tele, la „Festivalul pãpuºilor“organizat de Teatrul „Colibri“,Festivalul Internaþional „ElenaTeodorini“ organizat de OperaRomânã Craiova ori spectaco-lele organizate de Ansamblul„Maria Tãnase“ reuºesc sã atra-gã, anual, mii de spectatori ºi,mai mult decât atât, sã punãCraiova în lumina reflectoare-
SimSimSimSimSimpozionul Intpozionul Intpozionul Intpozionul Intpozionul Intererererernaţional de Sculpnaţional de Sculpnaţional de Sculpnaţional de Sculpnaţional de Sculpturăturăturăturătură„Dr„Dr„Dr„Dr„Drumuri Brâncuşiene“ prumuri Brâncuşiene“ prumuri Brâncuşiene“ prumuri Brâncuşiene“ prumuri Brâncuşiene“ produce operoduce operoduce operoduce operoduce opere scume scume scume scume scumpepepepepede calitde calitde calitde calitde calitatatatatate îndoielnicăe îndoielnicăe îndoielnicăe îndoielnicăe îndoielnică
Aºa dupã cum ne-am obiºnuit, în aceastã perioadã a anului craioveniipot sã admire rezultatul strãdaniilor celor opt artiºti care au participat laediþia din acest an a Simpozionului Internaþional de Sculpturã „DrumuriBrâncuºiene“, eveniment organizat de cãtre Casa de Culturã „TraianDemetrescu” Craiova, cu sprijinul financiar al Primãriei Craiova. Astfel,preþ de câteva sãptãmâni, esplanada Teatrului Naþional „Marin Sorescu“este transformatã în galerie pentru viitoarele opere ce vor îmbogãþicultural, cel mai probabil, câteva sensuri giratorii din oraº. Din nefericire,singurele sentimente pe care reuºesc sã le stârneascã cele opt lucrãridin marmurã albã sunt, cel mult, de indignare la aflarea preþului plãtitpentru ele din bugetul local.
lor, Simpozionul Internaþionalde Sculpturã „Drumuri Brâncu-ºiene“, ajuns la cea de-a V-a edi-þie, pare un bâlci de Florii, or-ganizat pe marginea unui drumde þarã. Prãfuit ºi la propriu ºila figurat, evenimentul nu reu-ºeºte sã atragã atenþia decât,poate, prin calitatea cel puþindiscutabilã a unora dintre lucrã-rile, deloc ieftine, care ajung sã„dirijeze“ circulaþia prin sensu-rile giratorii ale oraºului. În ciu-da susþinerii oferite de munici-palitate, conducerea Casei deCulturã „Traian Demetrescu”
Craiova nu pare suficient decapabilã sã transforme tabãra desculpturã în ceva mai mult de-cât un sãrman atelier care, fiece-o fi, trebuie sã producã, lafinalul programului, opt bucãþide marmurã de diverse forme ºidimensiuni despre a cãror va-loare artisticã este greu sã vor-beºti, ºtiut fiind faptul cã fru-museþea este în ochii privitoru-lui. Chiar ºi aºa, trebuie sã þi-nem totuºi seamã cã nu oricebolovan în care ºi-a înfipt cine-va dalta devine, automat, o ope-rã de artã.
Alþii refuzãsã finanþeze astfelde evenimente
Nu mai mult de luna mai aacestui an, consilierii locali dinPaºcani au respins un proiectde hotãrâre care viza organiza-rea unui simpozion de sculp-turã, intitulat „ Formã ºi expre-sivitate“, considerând cã sume-le alocate pentru finanþareaacestuia sunt foarte mari. Eravorba despre suma de 80.000lei, bani pentru transportul, ca-zarea ºi o parte dintre uneltelece urmau sã fie folosite de 12artiºti. De menþionat cã muni-
cipalitatea craioveanã cheltu-ieºte aproape 90.000 de lei pen-tru doar opt lucrãri, fiecare ar-tist primind suma de 11.000 delei net. Pe lângã aceºti bani,autoritãþile achitã ºi cazareaartiºtilor pentru cele 30 de zilepetrecute la tabãra de sculptu-rã. Suntem curioºi cât vor maiaccepta consilierii locali craio-veni sã finanþeze acest eveni-ment pânã când vor ajunge laconcluziile colegilor moldo-veni.
Un singur„feedback“în trei sãptãmâni
Deºi nu susþinem cã este ounitate precisã de mãsurare ainteresului pe care-l stârneºteprintre craioveni, am decis to-tuºi sã verificãm numãrul opi-niilor primite pe pagina de fa-cebook a Casei de Culturã „Tra-ian Demetrescu“. Astfel, submesajul care îi îndeamnã sã ofe-re „feedback-ul“ dupã vizitareaoperelor expuse în faþa teatru-lui, postat în data de 21 septem-brie, gãsim un numãr „impresi-onant“ de comentarii... maiexact unul singur. Îi aparþine luiDan Neamu ºi spune „Se parecã anul acesta a fost mai inspi-rat!“, semn cã cele din anii an-teriori au lãsat chiar ºi mai multde dorit. Dar nu este timpul pier-dut, astfel cã, pânã când opere-le vor fi mutate, numãrul „fe-edback-urilor“ ar putea creºtesimþitor. Ar putea chiar sã se ºidubleze...
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
Tabãrã cu bugetde valoare,dar cu rezultatedezamãgitoare
11 - 17 octombrie 2017www.indiscret.ro
3POLITICÃ
Ex-premierul ºi fostullider al PSD VictorPonta a fost destul decombativ la Craiova,la conferinþa de presãde dupã întrunireanucleului judeþean, bachiar regional, alplatformei Pro Româ-nia, la care a luatparte alãturi de foºtiiminiºtri Daniel Con-stantin ºi Sorin Câm-peanu. Într-o bineme-ritatã pauzã de face-book, ex-preºedintelePSD a avut posibilita-tea sã comunice ºiprin viu grai curcu-beul de sentimente pecare le nutreºte laadresa fostului sãutovar㺠de muncã ºide viaþã politicã -actualul ºef pesedistLiviu Dragnea.
de Nicuºor Fota
Victor Ponta a þinut sã-ºideclare public aparte-nenþa la „poporul haº-
tag”, cetãþenie despre care spu-ne cã-i aduce o vizibilitate si-milarã cu prezenþa non-stop dela televiziunile de ºtiri din vre-murile bune. „Eu fac parte dinpoporul haºtag, dupã cum ºtiþifoarte bine. Comunic foartemult pe reþelele sociale, folosesccomunicarea modernã, urmã-resc fenomenul. Le-am ºi spuscolegilor cã n-am plecat de laPSD sã mã apuc iar de ºedinþe.Nu ne batem cu PSD ºi PNL lapartea de organizare, pe sãtuc,cã nu avem cum. Dar dacã potsã comunic ºi sã ajungã mesa-jul la toatã lumea, e suficient.Chiar dacã nu mai sunt invitatla televizor, mesajele mele suntpreluate imediat de televiziuni”,a spus Ponta, cu oarecare mân-
FFFFFososososostul şef al PSD a susţinut la Crtul şef al PSD a susţinut la Crtul şef al PSD a susţinut la Crtul şef al PSD a susţinut la Crtul şef al PSD a susţinut la Craioaioaioaioaiovvvvva pra pra pra pra prelegerelegerelegerelegerelegereaeaeaeaea„Să în„Să în„Să în„Să în„Să învăţăm îmvăţăm îmvăţăm îmvăţăm îmvăţăm împrprprprpreună defeună defeună defeună defeună defectectectectectele lui Liviu Drele lui Liviu Drele lui Liviu Drele lui Liviu Drele lui Liviu Dragnea.agnea.agnea.agnea.agnea.PPPPPas cu pas”, la bras cu pas”, la bras cu pas”, la bras cu pas”, la bras cu pas”, la braţ cu Taţ cu Taţ cu Taţ cu Taţ cu Teo Sas.eo Sas.eo Sas.eo Sas.eo Sas.
drie. A fost una dintre puþinelereferiri la persoana proprie ºi laformaþiunea politicã la care aaderat, restul conferinþei fiindrezervat referirilor la PSD îngeneral ºi la Liviu Dragnea înspecial. Deºi a atacat pe alocuriºi PNL ºi ALDE, Ponta ºi-a pãs-trat cele mai multe sãgeþi pen-tru liderul PSD Liviu Dragnea,pe care l-a bãgat în aceeaºi echi-pã anti-reformã a justiþiei cunimeni alta decât Codruþa Ko-vesi. „Sunt multe abuzuri dove-dite, în justiþie, ºi nimeni nu iamãsuri sã le schimbe. NU serezolvã prin legile justiþiei, ciprin Cod de procedurã penalã.Aºa, cã nu mai numeºte Iohan-nis judecãtorii ºi-i numeºte Tu-
dorel Toader, pe mine nu mãîncãlzeºte cu nimic. Nu înseam-nã cã e o schimbare. Dupã pã-rerea mea, nu putem vorbi dereformã în justiþie atâta timp câte Dragnea ºef la PSD ºi Kovesiºefã la DNA. Amândoi îºi folo-sesc instituþiile pe care le con-duc ca sã scape, sã se salveze”,a spus Ponta.
Dragnea, un bãsistîn fruntea PSD?
De parcã asocierea cu Kovesinu era destul de deranjantã pen-tru social-democraþi, Ponta a þi-nut sã-l compare pe liderul PSDºi cu Traian Bãsescu, acuzându-l cã „îºi trece partidul pe per-soanã fizicã”, întocmai ca „îna-intaºul” sãu pedelist. „PSD tre-ce acum prin acelaºi proces princare a trecut PDL în anii 2000.Aºa cum Bãsescu, uºor-uºor, aluat partidul ºi l-a trecut pe per-soanã fizicã, ºi Liviu Dragnea,care e de la ºcoala lui TraianBãsescu, a fãcut acelaºi lucru.Diferenþa dintre cei doi e cãDragnea are un partid mai pu-ternic decât avea Traian Bãses-cu, dar este el mult mai nesufe-rit decât era Traian Bãsescu,ceea ce e important. Oricum eu
m-am luptat tot timpul cu bã-siºtii ºi am câºtigat, cred cã ºide data aceasta va fi la fel. Euºtiu sondajele, are 10% încre-dere. Sã conduci un partid de40% ºi sã ai 10% încredere, astanu s-a mai întâmplat. Întotdeau-na, ºi Nãstase, ºi Geoanã ºi eu,nu mai vorbesc de Ion Iliescu,am fost undeva peste partid. Sãfii la un sfert din partid este unlucru rãu. Dar nu cred cã îl de-ranjeazã asta”, a spus Ponta.
Ponta: Olguþa, Fifor,„puºculiþa”, ºoferulºi secretara lui Liviu
Victor Ponta s-a referit ºi laprestaþia de ministru a OlguþeiVasilescu: „Putea mai bine! Vãdcum e tot timpul cu salariile, cucreºterea salariilor, la toatã lu-mea, la tot cartierul. Eu sunt depãrere sã creºtem salariile atâtcât avem resurse, altfel o sã seprindã toatã lumea cã nu mai ede unde sã creºtem ºi sunt nu-mai promisiuni. Eu vorbisemcu Olguþa ori sã rãmânã primarla Craiova, ori sã fie ministru alAdministraþiei ºi DezvoltãriiRegionale. Eu asta am vorbit cuOlguþa în campania de anul tre-
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
Victor Ponta, de lapoporul pesedistla poporul haºtag
TeodorSas
cut. Nu s-a putut la administra-þie, cã acolo e puºculiþa lui Li-viu ºi probabil n-a avut încre-dere”. Nici celãlalt ministru pro-venit din Craiova, Mihai Fifor,nu a rãmas neremarcat, Pontaatingându-l indirect în momen-tul în care critica numirile efec-tuate de Dragnea la MinisterulApãrãrii: „Strigãm toþi cã ceimportantã e Apãrarea. Într-unan am avut patru miniºtri laApãrare. Patru. Mai are Drag-nea sã-ºi punã ºoferul sau se-cretara la Apãrare. Secretara apus-o la Interne, deci mai rãmâ-ne ºoferul”.
„Neînfricatul” TeoSas, gazda lui Ponta
Fostul premier s-a mai plânscã, deºi are numai prieteni înPSD, majoritatea foºtilor prote-jaþi social-democraþi se codescsã se afiºeze alãturi de el, bine-înþeles din cauza lui Dragnea,lãudându-l cu acest prilej pe ex-viceprimarul Teodor Sas, carei-a fost, neînfricat, gazdã la Cra-iova. Asta, deºi, ca sã restabi-lim adevãrul istoric, Sas are untrecut politic nu tocmai social-democrat, ci de-a deptul „bã-sist”, el cunoscând consacrareapolitico-administrativã în PDLDolj ºi la Primãria Craiova înmandatul 2008-2012 al prima-rului Anton Solomon. „Ce sãspun? Eu am foarte mulþi prie-teni în PSD ºi n-o sã vorbescvreodatã PSD-ul de rãu. Sunt ºimulþi oameni din Craiova pecare i-am numit ºi promovat.Cine sunt? Nu dau nume, darvoi ºtiþi pe cineva de la PSDcare sã-ºi fi fãcut campanie laultimele tururi de alegeri fãrãpoza mea pe afiº? Bine cã mulþiacum lasã capul în pãmânt ºiaici ºi în alte pãrþi de frica luiDragnea. Le e fricã sã nu le tri-mitã Dragnea ANAF-ul pe capsau nu ºtiu ce inspecþie. De ceam fãcut întâlnirea aici? Amgãsit aici un prieten care nu seteme. În vremurile astea, eceva!”, a mai spus Ponta.
VictorPonta
11 - 17 octombrie 2017 www.indiscret.ro
4POLITICÃ
Publ
icita
te
de Cosmin Pretorian
Luaþi de valul politicii mã-runte dâmboviþene, ase-zonatã cu ingredientele
olteneºti indispensabile, de câþi-va ani avem tendinþa de a trececu vederea activitatea unui pro-dus politic craiovean care, cuadevãrat, putem spune cã este unbrand la nivel european: Mari-an Jean Marinescu. Plecat spreBruxelles de pe malurile Jiuluiîncã dinainte ca România sã facãparte din Uniunea Europeanã,europarlamentarul liberal repre-zintã, fãrã putinþã de tãgadã, unadintre vocile româneºti cu ecouputernic printre popularii euro-peni. Vicepreºedinte de ani buniai dreptei europene, Marijan,dupã cum îi spun nu numai apro-piaþii, intrase de ceva vreme într-un con de umbrã la Craiova.
Vioara întâi, alãturi de MihaiVoicu, în procesul de unificarea vechilor liberali cu pediºtii, înpreajma localelor de anul tre-cut a intrat într-un conflict surdcu colegul sãu de co-preºedin-þie, conflict inerent având învedere modul diametral opus încare cei doi înþelegeau politica.Fãrã a ne hazarda în a împãrþi
vinovãþii din acest colþ de pagi-nã, amintim doar cã bãtãlia fra-tricidã între cele douã concep-þii a lãsat urme adânci în politi-ca doljeanã: pe de-o parte, Voi-cu s-a întors cu funcþie cu tot laBucureºti, iar peste câteva luni,Marian Jean Marinescu a fostdiscret lãsat la vatrã de condu-cerea centralã a partidului. Poa-te scârbit, poate sãtul, în modsigur disciplinat, aºa cum a fostîntreaga sa carierã, a acceptatdictatul conducerii centrale apartidului, însã în condiþiilesale. Prima ºi poate cea maiimportantã a fost aceea de a tãiade pe agenda sa aproape oricefel de apariþie publicã în Craio-va. Au dispãrut conferinþele depresã, a dispãrut participarea ladiverse activitãþi ale filialei dol-jene a PNL. Implicarea sa poli-ticã la nivelul judeþului în anulcare se apropie de sfârºit a fostnulã. Pãrea cã a renunþat la ori-ce fel de veleitãþi, chiar dacãprodigioasa carierã europeanã îlrecomanda ºi atunci, ºi acum, cape un actor politic de primãmânã al României, nu numai alCraiovei.
Spre surprinderea multora,însã, „hibernarea“ europarla-mentarului craiovean a luat sfâr-ºit în aceastã lunã. Mai vivacedecât oricând, mai calm ca deobicei în anii trecuþi, cu un zâm-bet care îl prinde bine, MarianJean Marinescu s-a decis sã levorbeascã din nou craiovenilordespre ceea ce se pricepe el celmai bine: Europa. A fãcut-o clar,concis ºi pe înþelesul tuturor.Ne-a arãtat nouã, tuturor, cã, înciuda faptului cã ne uitãm caînecaþii spre Bucureºti, oraexactã tot la Bruxelles ºi laStrasbourg se dã. Acolo mizelesunt infinit mai mari, iar respon-sabilitatea atârnã cu mult maigreu. Nu ºtim dacã acest apetitspre comunicare va continua ºiîn lunile ce vor veni. Cred, to-tuºi, cã europarlamentarul a în-þeles cã, prin dispariþia sa de pescena publicã, nu PNL-ul a fostpedepsit în primul rând, ci cra-ioveanul de rând care meritã sãºtie ºi sã înþeleagã care va fi vi-itorul copiilor sãi într-o UniuneEuropeanã aflatã în plin procesde transformare. Sã fie într-unceas bun, domnule Marinescu!
Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!
Bine-aþi revenit printrenoi, domn‘ preºedinte!
11 - 17 octombrie 2017www.indiscret.ro
5ACTUALITATE
O veste extraordinarãpentru iubitoriimuzicii: tenorulbritanic cântã pentruprima datã înRomânia, onorândinvitaþia OpereiRomâne Craiova
Ian Storey va interpreta laCraiova rolul care i-aadus faima internaþionalã,
Tristan, din „Tristan ºi Isolda”de Richard Wagner. În cadrulediþiei a XV-a a FestivaluluiInternaþional „Elena Teodo-rini”, Opera Românã Craiovaprezintã actul al II-lea al ope-rei wagneriene, operã în con-
cert, pe scena Filarmonicii„Oltenia”, sâmbãtã, 14 octom-brie.
Evenimentul muzical aduceîmpreunã o distribuþie de înal-tã clasã; sub conducerea muzi-calã a maestrului Walter Atta-nasi, solistul britanic îi va avea
parteneri pe scenã pe Jane Irwin(Marea Britanie), în rolul Isol-da, Vilhelma Moncyte (Litua-nia), Dragoljub Bajiæ (Serbia) ºipe artiºtii craioveni Ioan Che-rata ºi Bogdan Olaru, alãturi deOrchestra Operei Române Cra-iova.
Nume de referinþãale artei lirice
Festivalul Internaþional „Ele-na Teodorini”, ajuns la cea de-a XV-a ediþie, este un eveni-ment cultural de notorietate eu-ropeanã organizat de Opera
Românã Craiova cu sprijinulPrimãriei Municipiului Craio-va ºi al Consiliului Local Cra-iova, sub egida MinisteruluiCulturii ºi Identitãþii Naþiona-le. Ediþia de anvergurã dinacest an, care se desfãºoarã înperioada 1 octombrie – 12 no-iembrie, cuprinde 16 eveni-mente, tot atâtea prilejuri pen-tru iubitorii muzicii de a ascultanume de referinþã ale artei liri-ce ºi titluri de operã în primãaudiþie.
Mai multe informaþii lawww.operacraiova.ro sauwww.facebook.com/opera-craiova
Rezervãrile pot fi fãcute lanumãrul de telefon0351.442.471, la adresa de e-mail [email protected] sau pe paginawww.operacraiova.ro.
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Celebrul tenorIan Storeyvine la Craiova
Primãria municipiului Craiova or-ganizeazã, în colaborare cu Cen-trul Multifuncþional Craiova, în
perioada 20 – 22 octombrie 2017, ”Festi-valul toamnei”, ediþia I.
Pe platoul din curtea Centrului Multi-funcþional Craiova, se vor regãsi produsetradiþionale agroalimentare, dulciuri, se-minþe, utilaje agricole, bãuturi autohtone,obiecte de artizanat ºi ceramicã, flori, viþã-de-vie, rãsaduri ºi porturi tradiþionale.
Momentele artistice vor fi susþinute deAnsamblul Folcloric “Maria Tãnase”,Palatul Copiilor, Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promovarea Culturii Tra-diþionale Dolj ºi Casa de Culturã “TraianDemetrescu”.
Evenimentul se va desfãºura pe o su-prafaþã de 2.800 m.p.
Program
Vineri,20 octombrie 2017:
12.00: Deschiderea oficialã a ”Festiva-lului toamnei”, ediþia I;
12.30 - 14.30: Ansamblul Folcloric“Maria Tãnase”, cu participarea extra-ordinarã a soliºtilor Mariana IonescuCãpitãnescu, Niculina Stoican, Con-stantin Enceanu ºi Petricã Mîþu Sto-ian, alãturi de orchestra ºi formaþia de
ediþia Idansuri ale ansamblului.
Sâmbãtã,21 octombrie 2017:
11.00 - 12.30: Ansamblul ”Hora Des-nãþuiului” al Casei de Culturã ,,AdrianPãunescu” din Bârca;
12.30 - 15.30: Palatul Copiilor dinCraiova. Formaþia Motion-X-Plosion -cercul de dans modern, profesor Alina Cu-þulescu; Formaþia Chic Aerobic - cerculde gimnasticã aerobicã, profesor AlinaMãlãiescu Udrea; Trupa de teatru Phan-tasia Junior, profesor Cazacu Daniela;Formaþia Magic Kids, Formaþia Elegan-ce, cercul de dans sportiv, profesor Bea-trice Pascu; Cercul de muzicã uºoarã, pro-fesor Alin Milosav.
Duminicã,22 octombrie 2017:
11.00 - 12.00: Ansamblul ,,Altiþa” alCãminului Cultural Maglavit ºi An-samblul ,,Izvoraºul” din Bratovoeºti;
12.00 -14.00: Ansamblul ”Cununiþa”al Palatului Copiilor din Craiova, prof.Simona Creþan;
Expoziþie ºi Atelier de picturã IoanaFlueraºu ºi Mariana Oprea.
Înscrieri ºi detalii la nr. de telefon:0746.460.062 – Mirela Negrea
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
“Festivalul toamnei”Craiova
de Virgil Dumitrescu
(2015). ”Sã nu mã pãrãseºti”(o poveste durã, dar, vorba cui-va, nici viaþa nu e roz tot tim-pul) figureazã între cele 1001de cãrþi care meritã citite într-o viaþã de om. Kazuo Ishiguroeste un stilist efervescent, ca-litate care a atras ca un magnetpremii literare de anvergurã:Winifred Holtby, Whitbread,Booker Prize, Ordinul Impe-riului Britanic, Cavaler al Or-dinului Artelor ºi Literelor.Casele britanice de pariuri li-terare, care l-au avut foartepuþin în vedere, s-au trezit (ºi)în acest an cu o surprizã uria-ºã. Ele au acordat credit fieromancierei canadiene Marga-ret Atwood, fie altor candidaþiprecum Ngugi Wa Thiong’o(Kenya), Javier Marias (Spa-nia), Ismail Kadare (Albania),Antonio Lobo Antunes (Portu-galia) sau Jon Fosse (Norve-gia). Mai mult, unele case depariuri i-au scos total ºi pe ne-drept din ecuaþie pe HarukiMurakami (Japonia), Amos Os(Israel) ºi Adunis (Siria). Dupãdecizia din anul precedent,când a stârnit controverse, deºiîn testamentul din 1895 al luiAlfred Nobel se precizeazã cãpremiul care îi poartã numeleva putea fi atribuit ºi altor ti-puri de scriiturã cu valoare li-terarã, Academia Suedezã aabordat o direcþie cu mai mul-te semne de siguranþã. KazuoIshiguro, la cei 63 de ani ai sãi,cu o producþie literarã de inte-res universal, exprimatã înmultiple traduceri de mare ti-raj, poate fi considerat opþiu-nea de vârf a anului.
Kazuo Ishiguro, scriitorbritanic de origine ja-ponezã, este laureatul
Nobel pentru Literaturã peanul 2017. Academia Suedezãl-a ales ”pentru romanele salede mare forþã emoþionalã caredezvãluie abisul de dincolo desentimentul nostru iluzoriu deconectare cu lumea”. Mai ”peromâneºte”, aºa cum le-a ca-racterizat Sara Danius, secre-tarul permanent al AcademieiSuedeze, romanele sale sunt”un amestec de Jane Austen ºiFranz Kafka, iar dacã amestecipuþin, nu prea mult, rezultã Is-higuro cu siguranþã”. În mãsu-ra în care poþi amesteca roman-tismul previctorian cu expre-sionismul începutului de secolXX. Nãscut în 1954, la Naga-saki, el a emigrat cu pãrinþii înAnglia pe când nu împliniseºase ani. A absolvit Universi-tatea din Kent cu o diplomã delicenþã în domeniul artelor ºifilozofiei. În 2008, era clasatal 32-lea pe lista celor mai mari50 de scriitori britanici de dupã1945. Romanul sãu ”Rãmãºi-þele zilei”, o impetuoasã po-veste de iubire, a fost ecrani-zat în 1993, de regizorul JamesYvory, cu Anthony Hopkins ºiEmma Thompson în rolurileprincipale. Editura Polirom aavut inspiraþia de a-l traduceîn forþã pe Kazuo Ishiguro ºiasta de vreo 15 ani. Selectãmdintre romanele sale: ”Amin-tirea palidã a munþilor” (1982),”Un artist al lumii trecãtoare”(1986), ”Nemângâiaþii”(1995), ”Sã nu mã pãrãseºti”(1995), ”Gigantul mort”
Redactor-ºef:COSMIN PRETORIAN
Redactori-ºefi adjuncþi:MARIELENA POPA
DAN OLTEANU
Secretar de Redacþie:VIOREL PÎRLIGRAS
Editor coordonator:VIRGIL DUMITRESCU
Director Marketing Publicitate:ADELA PRETORIAN
ªef departament Difuzare:Delia Ghiluþã
Potrivit art. 206 CP, responsabilita-tea juridicã pentru conþinutul articolu-lui aparþine autorului. De asemenea, încazul unor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitatea juridicã leaparþine.
Cod ISSN: 1842-2896
Editat deSC INDISCRET MEDIA SRL
Tiparul:PRODCOM
Str. lt. col. Dumitru Petrescu nr. 20,Târgu Jiu, jud. Gorj
Tel. 0253.212.991 Fax. 0253.218.345
SUBREDACÞII:Râmnicu Vâlcea
Adresa: Strada General Magheru nr.25, bl. SOCOM, parter, cam. 34
Telefon: 0350429812Marielena Popa
Coordonator subredacþieTel. 0745.358.313
SlatinaMihaela Bobaru
11 - 17 octombrie 2017 www.indiscret.ro
c nexiuni
Adresa: str. Mihail Kogãlniceanu,nr 20, etaj 1
Tel./Fax: 0251.522011www.indiscret.ro
Kazuo Ishiguro, laureatulNobel pe 2017
C entrul AVENIR esteprezent cu ateliere demonstrative la Târgul
de Comerþ al Olteniei, ediþiaa II-a, 13-15 octombrie 2017,la Centrul MultifuncþionalCraiova. În fiecare zi a eveni-mentului, copiii se vor puteabucura de construcþiile roboti-ce din LEGO®, mecanice sauprogramabile, vor putea obser-va ºi înþelege modul de funcþi-onare, vor putea participa la cre-area sau optimizarea lor, se vorbucura prin joacã ºi socializarede conceptele STEAM (Scien-ce, Technology, Engineering,Arts, Mathematics).
Atelierele demonstrative suntdeschise pentru toþi ºi se desfã-ºoarã astfel:
Vineri, orele 13:00 – 16:00Sâmbãtã, orele 10:00 – 18:00Duminicã, orele 10:00 –
16:00.La centrul “Avenir”, Roboti-
ca pentru copii ºi adolescenþifoloseºte provocãrile amuzanteºi proiectele practice pentru aobþine cele mai creative inven-þii din mâinile copiilor de toatevârstele. Tinerii vor învãþa cumsã construiascã mecanisme ºiroboþi cu ajutorul sistemelorLEGO® ºi cum sã-i programe-ze, dar în acelaºi timp îºi vordezvolta noi abilitãþi ºi compe-tenþe STEAM, spiritul de echi-pã ºi de competitivitate, îºi vordescoperi noi prieteni cu pasi-uni comune. Vor înþelege înmod practic fenomenele ºi lu-mea înconjurãtoare.
Cursurile se desfãºoarã în Cra-iova, str. Buciumului 34, pe tot
CENTRUL AVENIR, Craiova – Dezvoltarepersonalã pentru copii 6-14 ani
ROBOTICA ºi ÎNVÃÞARE STEAMîn sistem LEGO® EDUCATION
parcursul anului ºcolar, cu frec-venþã sãptãmânalã, în afara ore-lor de ºcoalã („before & afterschool” sau weekend), în ºedinede lucru având în medie 90 deminute. În timpul vacanþelor ºco-lare ºi în perioada „ªcoala alt-fel”, se vor desfãºura ateliere de
lucru recreative mixte. În perioa-da vacanþei de varã pot fi orga-nizate cursuri intensive.
Pentru cei interesaþi, persoanade contact este Luminiþa Drago-mir, tel. 0728.884.894, [email protected],Facebook STEAM.Avenir.
Pag. 6
11 - 17 octombrie 2017www.indiscret.ro
7CULTURÃ
Muzeul Olteniei Craio-va, în parteneriat cuMuzeul Viticulturii ºiPomiculturii Goleºti, aorganizat la mijloculsãptãmânii trecute, înspaþiul expoziþional alSecþiei de etnografie„Casa Bãniei”, verni-sajul expoziþiei de artãdecorativã “O lume debasm”, aparþinândartistei plastice Malvi-ne Mocenco.
Craiovenii au fost invitaþisã intre într-un universîn care nu mai existã
timp, ci doar trãire, frumos ºimultã poezie, artista MalvineMocenco reuºind, printr-unexerciþiu ludic, deopotrivã cla-sic ºi extravagant, sã ºteargãtimpul acolo unde acesta cautãsã muºte din pãmânt, din lemn,metal sau piatrã, sã realizeze dinpropriile gânduri ºi alcãtuiri olume de basm, care prin culoa-rea ºi splendoarea aranjamente-lor artistice îmbinã atmosferaartei din amintirile în care ne-ar plãcea sã trãim mereu.
Lucrãri fabuloase plasate înspaþiul expoziþional, cu grijapentru detalii a omului de artã,au integrat ºi îmbinat cromaticpoezia cu pictura ºi colajele dinmateriale naturale: ceramicãpictatã, pânza de in, pânza desac, boabe de porumb, nãut, pi-per, ienibahar, flori presate,frunze uscate, sticla, piatra.
Au fost expuse lucrãri inedi-te rezultate dintr-o frumoasãcolaborare pe care artista o arecu poetul Cristian Bãdiliþã, undemers meticulos, acela de ascoate poezia din litera neagrãa cãrþii ºi de a o expune pe dife-rite obiecte: panouri decorative,ilustrând „calendarul poeti-cesc”, piese vestimentare, rea-lizate prin asocieri de diferitemateriale naturale, vase din sti-clã, pe care au fost inscripþio-nate versurile poetului.
Malvine Mocenco este, înprezent, ªefa Secþiei de restau-rare-conservare din cadrul Mu-zeului Viticulturii ºi Pomicultu-rii Goleºti (Argeº), ºi deþinãtoa-re a douã premii la Salonul Na-þional de Restaurare de la Cra-
iova (2013, 2015), obþinute pesegmentul restaurare icoanã.Malvine Mocenco este absol-ventã a Liceului de Artã dinConstanþa (1995), a Facultãþiide Teologie Ortodoxã din ca-drul Universitãþii Piteºti, Secþia
artã sacrã (2008), expert resta-urator în lemn policrom ºi tex-tile la Muzeul Goleºti (Piteºti).
De asemenea, artista a ilustratremarcabil volumele „Haraba-bura”, ”Sãndel ºi Bonþ Tiribonþ”ºi „Copilãria lui Isus”, aparþi-nând scriitorului Cristian Bãdi-liþã, ulterior gãsind modalitãþiartistice de transfer al mesaje-lor poetice prin modalitãþile ofe-rite de arta plasticã, realizândexpoziþia „Poeme de îmbrãcat,degustat ºi agãþat de perete”,vernisatã la Biblioteca Judeþea-nã Piteºti (2013).
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
Muzeul Olteniei a gãzduitexpoziþia de artã decorativã„O lume de basm”
11 - 17 octombrie 2017 www.indiscret.ro
8CULTURÃ
O întreagã operaþiunepolitico-mediaticãîncearcã sã inducã
cetãþenilor iminenþa uneicrize puternice în plan eco-nomic ºi social. Pânã ºi ºti-rile pozitive (nu puþine) suntreproiectate într-o luminãnegativã. În locul luciditãþiiºi al responsabilitãþii pentruromâni, sunt puse în prizãtoate resursele pentru a fiîmplinitã obsesia politicã aunora: distrugerea coaliþieiaflate la guvernare. Cum?Prin inducerea ideii cã ”dro-bul de sare e gata, gata sãcadã în capul copilului”.
”Pãcatul” coaliþiei PSD -ALDE de a fi crescut salariiºi pensii, în condiþiile în careEVIDENT salariile mici numai constituiau un avantajcompetitiv pentru România(vezi criza forþei de muncã,în special a celei calificate),pare a-i fi deranjat foartetare pe cei tocmiþi sã propo-vãduiascã valenþele austeri-tãþii ca platformã pentru sta-bilitate.
Nu contest faptul cã aces-te creºteri de venituri presu-pun menþinerea unui ritmînalt al creºterii economiceºi accelerarea investiþiilor.ªi o radical mai bunã colec-tare a veniturilor fiscale labuget. Dar realitatea ceaADEVÃRATÃ tocmaiacest lucru îl aratã: cã se faceforturi în acest sens ºi cãunele rezultate încep sã sevadã (investiþiile mari ame-ricane ºi germane, de exem-plu).
Revenind la chestiuneamarii operaþiuni, în rându-rile de mai jos vã invit la olecturã lucidã, corectã, fãrãcosmetizare, a veºtilor esen-þiale despre România.
Prestigiosul RaportBrand Finance NationBrands pe 2017 vorbeºtedespre o creºtere în valoareabsolutã a valorii brandului
Sindromulpanicii induse
de Ion Cupã, deputat,preºedintele ALDE Dolj
România de la 165 miliar-de de dolari la 175 miliardedolari, ca urmare, spunechiar raportul, a creºterii re-cord a produsului internbrut (PIB) ºi a unui curs fa-vorabil de schimb USD/RON.
INS a revizuit, în acestezile, în sus, la 6,1%, rata decreºtere a PIB pe trimestrulal doilea, invocând, întreprincipalele motive aleacestei revizuiri, creºtereavalorii adãugate în con-strucþii (+4,7%). Ceea cearatã existenþa unui dina-mism economic incontesta-bil.
Tot în aceste zile, Stan-dard&Poor’s confirmã ra-tingul de þarã al României:BBB-/A-3 cu perspectivãstabilã. Anunþul agenþieieste susþinut de nivelul mo-derat al datoriei publice ºial datoriei externe, pe fon-dul unei perspective decreºtere economicã solidã.Dupã Banca Mondialã,Fondul Monetar Internaþio-nal, Comisia Europeanã ºiBanca Europeanã pentruReconstrucþie ºi Dezvolta-re, Agenþia de rating Fitch,iatã cã ºi S&P confirmãevoluþia pozitivã a econo-miei româneºti din ultimulan, eficienþa programeloreconomice promovate deGuvernul României.
Iatã câteva argumentecare ne aratã, vorba româ-nului, cã dracul nu e aºanegru cum încearcã unii sãarate. Dimpotrivã!
E adevãrat. O asemeneafotografie nu este valabilãacum pentru totdeauna.Guvernul are obligaþia sãgãseascã în permanenþã so-luþii pentru dezvoltarea eco-nomiei, singurul lucru carene va permite sã susþinemmãsurile CORECTE luateprivind creºterea veniturilorromânilor.
intrat în colecþiile noastre fon-duri de o valoare nepreþuitã pro-venite de la personalitãþi pre-cum Mircea Eliade, Vintilã Ho-ria, Leonid Mãmãligã ºi PaulBarbãneagrã. Am înregistratsuccese la tot pasul ºi pe toatefronturile, iar o parte însemna-tã din aceste evoluþii favorabilei se datoreazã ºi academicianu-lui Basarab Nicolescu. Domniasa ne-a înlesnit accesul la toateaceste biblioteci personale, con-tribuind, practic, la îmbogãþireapermanentã a colecþiilor noas-tre. Ne bucurã extrem de multataºamentul pe care domnia sal-a manifestat încã de la înce-puturi pentru proiectul vizio-nar pe care îl implementãm laCraiova. Doresc sã îi mulþu-mesc în egalã mãsurã ºi doam-nei Mariana Iova pentru dili-genþele fãcute ºi pentru amabi-litatea arãtatã în chestiunea co-lecþiei lui Cicerone Poghirc”, adeclarat Lucian Dindiricã, ma-nagerul Bibliotecii Judeþene„Alexandru ºi Aristia Aman”.
CICERONE POGHIRC s-a nãscut la 20 martie 1928 înMãscurei, astãzi comuna Poga-
Prezent la Paris, Lu-cian Dindiricã, ma-nagerul Bibliotecii
Judeþene „Alexandru ºi Aris-tia Aman”, a semnat un noucontract de donaþie prin carefondurile dedicate ExiluluiRomânesc s-au îmbogãþitconsiderabil. Întâlnirea ma-nagerului bibliotecii cumembrii familiei Poghirc,Elisabeta ºi Nicholas Po-ghirc, soþia ºi fiul profesoru-lui Cicerone Poghirc, s-aconcretizat cât se poate defavorabil pentru proiectulconsacrat memoriei exiluluiromânesc de la Craiova. Miide cãrþi, reviste, corespon-denþã, extrase, manuscrise,studii ºi fotografii din pe-rioada exilului în Vestul Eu-ropei vor ajunge în scurttimp la Craiova. De aceastã
datã, a venit rândul biblioteciipersonale aparþinându-i lui Ci-cerone Poghirc, reprezentantmarcant al Exilului Românescdin Franþa ºi Germania, cel mainotoriu orientalist ºi indoeuro-penist român, personalitate cuo activitate rodnicã în spate ºicu o bibiotecã consistentã lãsa-tã posteritãþii, sã fie obþinutãpentru colecþiile Muzeului Cãr-þii ºi Exilului Românesc. „Ulti-mele luni au fost martorele unorrezultate formidabile pentru co-lecþiile Muzeului Cãrþii ºi Exi-lului Românesc. Am reuºit sãobþinem pentru bibliotecã ºipentru cititorii noºtri fonduri decãrþi ºi documente cu adevãratspectaculoase. Dupã ce, în urmãcu doar un an, inauguram cumult fast ºi cu mari ambiþii Bi-blioteca Exilului Românesc dinParis - Basarab Nicolescu, au
Biblioteca Judeþeanã „Alexandru ºi AristiaAman“ a intrat în posesia unui nou fondexcepþional de cãrþi ºi documente. Înscrisuri-le ºi toate cãrþile, aproximativ 50 de cutiireprezentând câteva mii de volume ºi docu-mente, urmeazã sã se constituie într-o colec-þie de sine stãtãtoare în cadrul MuzeuluiCãrþii ºi Exilului Românesc.
11 - 17 octombrie 2017www.indiscret.ro
9CULTURÃ
na, judeþul Vaslui, într-o fami-lie de învãþãtori. A urmat cur-surile ºcolii primare în comunaIana, iar ulterior cursurile Li-ceului militar din Chiºinãu. La-tina a studiat-o la Craiova, cuprofesorul Dogaru, primul di-rector al Bibliotecii Universitã-þii din Craiova. A studiat la Sec-þia de filologie clasicã a Facul-tãþii de Filologie din Iaºi ºi apoila Bucureºti. A fost asistent(1951), apoi lector (1954), lacatedra de Filologie clasicã ºiLingvisticã generalã a Facultã-þii de Limbi Strãine a Universi-tãþii din Bucureºti, perioadã încare a colaborat ºi la Dicþiona-rul Academiei. Începând cu anul1963, a fost conferenþiar la ace-eaºi catedrã ºi ulterior profesor(din 1968).
A fost trimis cu bursã la Le-ningrad, astãzi Sankt Peters-burg, (1955) pentru studii înGramatica (Comparatã) a Lim-bilor Indo-Europene, pregãtin-du-ºi teza de doctorat (în dome-niul indo-germanisticii). A în-
treprins cercetãri asupra limbi-lor sanscritã, hititã, goticã, irlan-dezã veche, lituanianã ºi slavãveche ºi a continuat studiile lim-bilor balcanice, basco-umbricã,bretonã ºi norvegianã.
Dupã doctorat a deþinut, perând, funcþiile: secretar al So-cietãþii de studii clasice ºi secre-tar al Cercului Lingvistic al ca-drelor didactice din filologie(1959-1962), ºef al Catedrei delimbi orientale (1963-1972) ºial Catedrei de filologie clasicã(1974-1976) la Facultatea delimbi strãine din Bucureºti. Pro-decan al Facultãþii de limbi ro-manice, clasice ºi orientale(1963-1970) a Universitãþii dinBucureºti, secretar (1961-1974)ºi vicepreºedinte (1974-1979)al Societãþii de studii clasice dinR.S.R. Preºedinte al Societãþiide studii orientale (1969-1979),respectiv Director general alSecþiei pentru învãþãmânt uni-versitar din cadrul MinisteruluiÎnvãþãmântului (1970-1972).
Visiting professor la Univer-
sitãþile Indiana, Michigan ºiBerkely-California, SUA,(1973-1974) ºi la Universitateadin Padova, Italia (1976-1979).
Stabilit din 1979 în Franþa, laParis, ºi naturalist 9 ani mai târ-ziu (1988), Cicerone Poghirc amai îndeplinit rolurile de lector
de limbã ºi literaturã româ-nã (din 1980) ºi profesoronorific (1985-1993) la Uni-versitatea Ruhr din Bochum.
A fost secretar general alCentrului Român de Cerce-tãri din Paris (din 1982) ºi acolaborat cu note, articole,recenzii ºi eseuri la revisteprecum Lupta, Cuvântul ro-mânesc, Journal of the Ame-rican Romanian Academy ofArts and Sciences, Dacoro-mania º.a. De asemenea, ac-tivitatea sa ºtiinþificã a înglo-bat ºi publicarea de studii ºimateriale ºtiinþifice în revis-te de specialitate. Cea maimare parte a materialelor re-alizate de Cicerone Poghircabordeazã teme ºi subiecteprecum filologia, lingvistica,în mod deosebit de extracþieindoeuropeanã ºi orientalã.
Membru al Academiei Ro-mâno-Americane de Arte ºiªtiinþe ºi membru de onoareal Societãþii Române de Stu-dii Indo-Europene, CiceronePoghirc a fost distins cu Or-dinul Naþional pentru Meritîn grad de comandor în de-cembrie 2000. A murit îndata de 15 aprilie 2009, fi-ind înmormântat la Paris.
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Muzeul Cãrþii ºi ExiluluiRomânesc, îmbogãþit cubiblioteca lui Cicerone Poghirc
Cicerone Poghirc
Lucian Dindiricã, alãturi de Elisabeta ºi Nicholas Poghirc
11 - 17 octombrie 2017 www.indiscret.ro
Sunt foarte multe dis-cuþii astãzi cum cãne-au invadat strãi-
nii, dar îi acuzãm degeaba.Ei au fãcut ce ar trebui sãfacã orice stat… sã câºtigeteritorii, pieþe, putere, pro-fit etc.
În schimb noi, românii,am stat ºi am privit cum sun-tem invadaþi de supermarke-turi, de firmele care au mo-nopol pe piaþã. Le-am dat depomanã resursele, exemple-le le ºtim cu toþii!
Am privit ºi am întors ca-pul când, în loc de spitale ºiºcoli, am ales sã privim cumse pun borduri.
Am întors capul când, înloc de sisteme pentru iriga-þii ºi investiþii în agricultu-rã, s-a plantat iarbã în pãdu-re.
Am stat cu mâinile în sâncând se tãiau pãdurile, amaºteptat ca alþii sã militezepentru ele.
Am întors capul când, înloc de autostrãzi, ne-am alescu piste pentru bicicliºti pecâmpuri…
Am întors capul când setãiau salarii ºi pensii, în timpce Bãsescu ºi gaºca devali-zau bugetul statului… peprincipiul: ”lasã cã nu mi se
România nu au luat-ostrãinii, noi am predat-ocând am renunþat sã mai
militãm pentru ea!
de Florentin Gust
întâmpla mie, le taie la al-þii!”
Am aºteptat ca altcinevasã se sacrifice, am aºteptateroi, dar fiecare a întors ca-pul!
Atunci când am renunþatsã mai militãm, ne-am ce-dat din þarã. Din pãcate, totamorþiþi suntem! Vedem zide zi nemernicii care se în-tâmplã lângã noi ºi întoar-cem capul, spunând cã nu-itreaba noastrã… aºteptãmeroi!
Nu, nu ne-a luat nimeniþara, noi o predãm în fieca-re zi prin lipsa de reacþie, laorice!
Atunci când vom înþele-ge cã doar militând putemface paºi înainte, ne vomrecâºtiga locul în rândul þã-rilor drepte. Vom putea spu-ne cã România este a româ-nilor!
Când o sã învãþãm sã nustãm cu capul plecat în faþapartenerilor strãini, o sã fimºi respectaþi. Pânã atunci,trebuie sã conºtientizãm cãprintr-o atitudine strâmbã -nu se pot genera decât lu-cruri strâmbe pentru ro-mâni!
Pânã atunci, aºteptãm ºine plângem!
Publ
icita
te
Culegere text (4 lei/paginã A4), redactareºi corecturã carte (2 lei/paginã A4).Telefon 0758.327.098.
Vând casã la gri, cu 2 nivele (parter ºi etaj),500 mp (200 mp construiþi + 300 mp terencurte) în Craiova, cartier Rovine – zona trenulpierdut. Preþ: 75.000 euro, negociabil.Telefon: 0727.316.893.
10POLITICÃ
„Am avut recent o discuþie, laBucureºti, cu dr. Arh. Ioana Tu-dora – conferenþiar Universita-tea de ªtiinþe Agronomice ºiMedicinã Veterinarã Bucureºti,Departamentul peisagisticã,care a fãcut parte din comisianumitã anul trecut de Ministe-rul Culturii pentru a verifica lu-crãrile din parc. Domnia sa spu-nea cã acþiunile fãcute anul tre-cut sunt foarte grave ºi în maxi-mum 10 ani Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu. Astadeoarece Primãria Craiova nu arespectat recomandãrile comi-siei ºi nu a elaborat documente-le cerute. În lipsa lor, lucrãriledin parc sunt de naturã a afectaîntregul ansamblu“, a declaratNicolae Giugea. Printre celemai grave dintre problemeledescoperite de comisie se numã-rã „tãierea de rãdãcini ºi lãsa-rea acestora decopertate pentruun timp îndelungat - ceea ceduce la riscul îmbolnãvirii arbo-rilor“, „decopertarea ºi rãnireaextensivã a unor rãdãcini, princirculaþia cu utilaje grele în zo-nele de protecþie a rãdãcinilor“,„rãnirea trunchiurilor de arboriprin manipularea neglijentã autilajelor mari“ ori „rãnireapneumatoforilor chiparoºilor,prin rularea pe aceºtia cu utila-je grele“.
Primãria CraiovapregãteºtedistrugereaParcului ”NicolaeRomanescu”
Parcul ”Nicolae Romanescu”este una dintre marile realizãriurbanistice ale României de la în-ceputul secolului trecut. În apri-lie 1899, Édouard Redont ºi Er-nest Pinard au realizat planurile,iar trei echipe a 30 de oameni auamenajat eleºteul, au redesenatterenul prin sãpãturi, au trasatpantele ºi au umplut cu pãmântgolurile, în vederea realizãriiplantaþiilor ºi aleilor. Volumulpãmântului decapat ºi mutat afost de 525.647 mc. S-au reali-zat alei cu o lungime de 26.897metri, cu lãþimea între 5,2 m ºi12 metri. Între 1901-1904, par-cul ºi oraºul au fost înnobilate cu1.150.000 de arbori, din care300.000 rãºinoase, circa 635.000foioase autohtone ºi o mulþimede soiuri rare aduse din Austro-Ungaria, Franþa ºi Germania.
Deputatul PNL Nicolae Giugea a vorbit recentdespre situaþia Parcului ”Nicolae Romanescu”,care a trecut recent printr-un proces de reabilita-re. Acesta a precizat cã lucrãrile întreprinse auafectat foarte mulþi arbori, iar acest lucru pune înpericol întregul parc. În sprijinul afirmaþiilor sale,deputatul liberal a prezentat concluziile comisieicare a verificat, pentru Ministerul Culturii, lucrãrilerealizate în Parcul Romanescu.
Imagini din perioada construcþiei parcului (1901-1903)
11 - 17 octombrie 2017www.indiscret.ro
11POLITICÃ
LiberLiberLiberLiberLiberalii acuză că lucrările de moderalii acuză că lucrările de moderalii acuză că lucrările de moderalii acuză că lucrările de moderalii acuză că lucrările de modernizarnizarnizarnizarnizare efe efe efe efe efectuatectuatectuatectuatectuateeeeede municipalitde municipalitde municipalitde municipalitde municipalitatatatatate au dise au dise au dise au dise au distrtrtrtrtrus arus arus arus arus arboriiboriiboriiboriiborii
Totodatã, 590.000 mp de terenarid ºi plin de mãrãciniºuri aufost acoperiþi cu gazon din Fran-þa, Italia ºi Austro-Ungaria.
Am spus toate aceste date teh-nice pentru a înþelege cã valoa-rea parcului este datã de acestplan de amenajare peisagisticã.Cu toþii ne mândrim cu meda-lia de aur obþinutã de planurilelui Redont la Expoziþia de la
Paris din 1900, dar poate nu în-þelegem cã aceastã distincþie re-compenseazã în primul rând vi-ziunea peisagisticã. Or, lucrãri-le de aºa-zisã reabilitare a par-cului au atentat grav tocmai laceea ce dã valoare parcului.
În 2016, ca urmare a semna-lãrii în presã, Ministerul Cultu-rii a trimis o comisie la faþa lo-cului pentru a constata ce se în-
tâmplã. Comisia concluziona cãau fost efectuate acþiuni de dis-trugere a arborilor din parc prinproasta organizare a ºantieruluiºi prin utilizarea în cadrul lucrã-rilor de execuþie a unor utilajemari, neadaptate sitului:
- tãierea de rãdãcini ºi lãsa-rea acestora decopertate pentruun timp îndelungat, ceea ceduce la riscul îmbolnãvirii ar-
borilor;- tasarea terenului din jurul
rãdãcinilor (în zonele de protec-þie a rãdãcinilor, acestea nefiindstabilite în teren);
- decopertarea ºi rãnirea ex-tensivã a unor rãdãcini, prin cir-culaþia cu utilaje grele în zone-le de protecþie a rãdãcinilor;
- rãnirea trunchiurilor de ar-bori prin manipularea neglijen-tã a utilajelor mari;
- rãnirea pneumatoforilor chi-paroºilor, prin rularea pe aceº-tia cu utilaje grele.
În urma acestor concluzii sefãceau ºi câteva recomandãri.Dintre acestea amintim:
- Imediat dupã finalizareaexecuþiei proiectului actual ºi arecepþiei lucrãrilor, se impunerealizarea unui plan multianualde gestionare peisagisticã a ve-getaþiei bazat pe un studiu pe-dologic, a unui releveu detaliatal vegetaþiei existente ºi al unuistudiu dendro-floricol istoric ºi
exhaustiv. a. Studiul pedologic, rele-
veul vegetaþiei, studiul den-dro-floricol ºi planul de ges-tionare peisagisticã trebuierealizate pânã cel târziu lasfârºitul anului 2017, þinândcont cã un astfel de studiu sedesfãºoarã de-a lungul a pa-tru anotimpuri.
b. Se vor aloca fondurilenecesare implementãrii pla-nului de gestionare peisagis-ticã în conformitate cu Legea24/2007, art. 11, alineatul (1)care prevede cã „autoritãþileadministraþiei publice centra-le ºi locale sunt obligate sãasigure finanþarea materialu-lui dendricol ºi a lucrãriloraferente necesare pentru ame-najarea terenurilor ºi regene-rarea vegetaþiei în spaþiileverzi proprietatea acestora”.
Ne aflãm la finalul anului2017 ºi nimic din aceste lu-cruri nu au fost realizate.
Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!Parcul Romanescuva deveni un deal pustiu!
Nicolae Giugea ºi ªtefan Stoica
11 - 17 octombrie 2017 www.indiscret.ro
pag. 12
Dupã cinci sãptãmâni încare euro a testat de-pãºirea pragului de 4,6
lei, în perioada analizatã leul areuºit sã recupereze o parte dinterenul pierdut, însã indiciiROBOR s-au plasat în juruldobânzii de politicã monetarã,semn cã a rãmas o singura di-recþie: în sus!
Septembrie s-a închis cu omedie de 4,5991 lei, maxim alultimilor mai bine de cinci ani.Prima ºedinþã din octombrie aadus o scãdere la 4,5871 lei,iar la jumãtatea intervalului acoborât pânã la 4,5772, minimal ultimelor douã luni. La fi-nalul perioadei media a foststabilitã la 4,5780, tranzacþiilerealizându-se între 4,569 –4,579 cu închiderea la 4,569 –4,572 lei.
Media dolarului american acoborât de la 3,9050, la debu-tul intervalului, la 3,8904 leiDupã o creºtere la 3,9107 lei,la finalul perioadei media a scã-zut la 3,8990 lei, în condiþiileîn care cotaþiile din piaþã aufluctuat între 3,898 ºi 3,905 lei.
Moneda elveþianã s-a depre-ciat pe pieþele internaþionale dela 1,139 la 1,15 franci/euro,astfel cã media ei a alunecat dela 4,0259 la 3,9857 lei, perioa-dã fiind încheiatã la 3,9862 lei.
Viitorul nu aratã prea binepentru leu. Analiºtii grupaþi înCFA România estimau în ulti-mul lor raport, realizat pe bazaprognozelor din august, un ni-vel de 4,62 lei pentru o per-spectivã de ºase luni, respec-tiv de 4,65 lei pentru una de12 luni.
Zilele trecute a apãrut un ra-port al celor de la UniCredit,care estimeazã cã „tendinþa dedepreciere caracteristicã luni-lor de toamnã, împreunã cu ris-curile fiscale ºi politice ar pu-tea menþine cursul leu/euro înpreajma sau chiar deasupra ni-velului de 4,6 pânã la finalulanului”. Analiza ia în conside-rare faptul cã BNR nu se vaopune unei deprecieri treptatea leului, iar „tranziþia spre in-
12ECONOMIE
tervalul de tranzacþionare de4,6 – 4,7 se va produce în pri-mul trimestru al anului 2018”care va coincide cu momentulînãspririi politicii monetare abãncii centrale, care se va co-rela cu o anticipatã creºtere ainflaþiei.
Analiºtii de la UniCreditcred cã BNR „ar putea reacþi-ona majorând dobânda de po-liticã monetarã de trei ori,pânã la nivelul de 2,5% în in-tervalul februarie-mai 2018”.
O astfel de evoluþie se vareflecta ºi în continuarea pro-cesului de creºtere a indiciilorROBOR. Pe piaþa monetarãindicii ROBOR au revenit pecreºtere, dupã douã zile deusoarã scãdere. Cel la trei lunia urcat de la 1,78 la 1,79%,dupã ce marþea trecutã a fostanunþat un nivel de 1,8%, ma-xim începând cu 25 noiembrie2014. Indicele la ºase luni asãrit de la 1,87 la 1,91%, celmai mare nivel din 7 ianuarie2015. Aceeaºi tendinþã ascen-dentã o aveau ºi indicii la 9luni (1,93%), respectiv 12 luni(1,94%) valori care depãºescdobânda de politicã monetarãa BNR, care se menþine dinmai 2015 la 1,75%.
De altfel, guvernatorul BNRa afirmat cã: „Nu vindem ilu-zii populaþiei. S-a ieºit dinzona dobânzilor foarte scãzu-te, apropiate de zero, în toatãlumea. Miºcarea de dobândãa fost prognozatã de BNR.Creºterea dobânzilor este ine-vitabilã“.
Perechea euro/dolar a avuto evoluþie descendentã, de la1,1816 la 1,1670 dolari, mi-nim al ultimelor circa douãluni. Aprecierea dolarului afost consecinþa evoluþiei pozi-tive a pieþei muncii din SUA,ºomajul coborând de 4,4% înaugust la 4,2% în septembrie.-La sfârºitul perioadei eurofluctua intre 1,1720 ºi 1,1747dolari.
Analiza cuprindeperioada 3 – 9 octombrie
Leul numai are spaþiude apreciere
Centrul comercial OLTENIA SUCPI include peste 1.300 de standuri deprezentare ºi vânzare a diferitelor produse, de la îmbrãcãminte ºiîncãlþãminte la diferite obiecte de uz casnic, de la legume ºi fructe lamateriale pentru construcþii.Centrul comercial este dotat cu parcãri exterioare ce se întind pe osuprafaþã de peste 70.000 mp, având pazã proprie ºi sisteme de sigu-ranþã, personal de servicii ºi întreþinere.Gama largã de produse, preþuri fãrã concurenþã, experienþa în domeniu(fiind primul târg en-gros înfiinþat în zona Olteniei), precum ºi existenþaliniilor speciale de transport urban ce leagã centrul comercial de toatezonele oraºului, îl recomandã ca fiind un important centru de aprovi-zionare a populaþiei.
Luni - Vineri 09.00 - 19.00Sâmbãtã 09.00 - 16.00
Duminicã 09.00 - 14.00
Publ
icita
tePu
blic
itate
11 - 17 octombrie 2017www.indiscret.ro
Am asistat sãptãmânatrecutã cum preºe-dintele PSD – Liviu
Dragnea – nu are nicio jenãîn a-ºi arãta pe faþã compor-tamentul de mafiot, um-blând însoþit de interlopichiar ºi în sediul ÎnalteiCurþi de Casaþie ºi Justiþie.„Luptãtorii de la Revoluþie”,aºa cum îi descria PSD-is-tul Codrin ªtefãnescu peacei indivizi din „ escortã”,au îmbrâncit ºi au amenin-þat jurnaliºtii care ºi-au per-mis sã îi adreseze întrebãripreºedintelui Camerei De-putaþilor. Dacã PSD-iºtii re-curg la asemenea gesturi înprezenþa a zeci de jurnaliºti,reporteri ºi a efectivelor depoliþie ºi de jandarmi, esteclar cã s-a dorit a se ºi trans-mite un semnal public de in-timidare a tuturor celor careîºi permit sã conteste repre-zentanþii PSD ºi în special ainfractorului dovedit, LiviuDragnea.
Sã nu uitãm încercareadisperatã a PSD-ului de amodifica legislaþia în dome-niul justiþiei, când doar pre-zenþa sutelor de mii de oa-meni care au ieºit în stradãla începutul anului a dus laabrogarea ordonanþiei 13,prin care se dorea legaliza-rea furturilor mai mici de200.000 de lei. Dar se parecã parlamentarii PSD nu auînþeles nimic din mesajulstrãzii ºi în aceste zile asis-tãm la noi obstrucþionãri alejustiþiei, parlamentarii PSD-ALDE respingând cerereaDNA privind urmãrirea pe-nalã a Ministrului pentruRelaþia cu Parlamentul, Vio-rel Ilie. Chiar mai mult, Pre-ºedintele PSD, Liviu Drag-nea, a afirmat public cã nuva vota cererea DNA de în-cepere a urmãririi penale încazul deputatei PSD Rova-
Nu lãsaþi ciuma roºiesã vã fure viitorul!
na Plumb ºi va proceda si-milar dacã DNA va cereaprobarea Parlamentului ºipentru începerea urmãririipenale a vicepremieruluiSevil Shhaideh.
În acest moment, singu-ra preocupare a PartiduluiSocial Democrat este ace-ea de a-ºi feri penalii dincalea justiþiei, nicidecum dea-ºi duce la capãt promisi-unile care au creat aºteptãrifoarte mari în societatearomâneascã. Pe de altã par-te, aceºtia nu au menþionatnimic în programul de gu-vernare despre creºterea ac-cizelor la benzinã ºi moto-rinã, mãsurã care, aºa cumconstatãm cu toþii, a dus laun val nesfârºit de scum-piri. Nici plafonarea in-demnizaþiilor pentru mamesau respingerea majorãriialocaþiilor copiilor nu erauprevãzute în programul deguvernare al PSD. Ultimamãsurã impusã de guvernulDragnea-Tudose ºi anumeplatã defalcatã a Split TVAeste una care dã mari bãtãide cap mediului de afaceriºi totodatã reflectã duplici-tatea miniºtrilor PSD-ALDE, mulþi dintre aceºtiafiind acþionari la societãticomerciale care nu au ad-optat Split TVA începândcu 1 octombrie.
Dacã nu vom urmãriatent ºi nu vom lua atitudi-ne cu toþii faþã de modulcum Partidul Social Demo-crat guverneazã þara, ei vorcontinua sã facã demersuripentru a-ºi salva penalii ºisã amaneteze viitorul gene-raþiilor urmãtoare prin cã-puºarea banului public ºidezinteresul total faþã dedemararea unor investiþiimajore care sã genereze lo-curi de muncã ºi sã creezebunãstare pentru români!
de Doru CâpleaConsilier local PNL
13ACTUALITATE
Organizatorii programu-lui – MOL România ºiFundaþia pentru Comu-
nitate – au anunþat lansarea edi-þiei a VIII-a, 2017, a programu-lui la sfârºitul sãptãmânii trecu-te, de Ziua Mondialã a Educa-þiei. Nominalizãrile se pot de-pune pânã la data de 31 decem-brie 2017. Dosarele de înscrie-re trebuie întocmite în confor-mitate cu anunþul programului.Mai multe detalii despre pro-gram pe www.molromania.ro ºiwww.pentrucomunitate.ro
Un premiucare stimuleazãcariera de dascãl
Premiul Mentor pentru exce-lenþã în educaþie se acordã ace-lor profesori sau antrenori careau descoperit ºi au lansat tineretalente ºi le-au sprijinit primiipaºi atât intelectual, cât ºi mo-ral. Excelenþa educativã a aces-tor profesori antrenori, mentori,a condus generaþii întregi spresucces, activitatea lor a rãmasînsã în umbrã, fãrã recompensemorale sau materiale în mãsuraefortului depus.
În cadrul programului, lansatprima datã în 2010, anual suntpremiaþi 10 profesori ºi antre-nori, premiul constând dintr-un
Premiul Mentor pentruexcelenþã în educaþie,ediþia a VIII-a
trofeu realizat de apreciatul ar-tist Ioan Nemþoi ºi o sumã învaloare de 8.000 de lei.
Premianþii ediþiei 2016 - la Gala Premiilor Mentor, 2 mai 2017, Teatrul Odeon, Bucureºti.George Florian Zamfir, profesor de muzicã, Craiova, Elvira Groza, profesor de filozofie, Ora-dea, Nicolae Antonescu, profesor de vioarã, Bucureºti, Alexandru Tomescu, invitatul de onoareal Galei Premiilor Mentor, Petõ Mária, profesor de fizicã, Sfântu Gheorghe, Mihaela EleonoraZamfirescu, profesor de pian, Bucureºti, Elena Valeria Teoteoi, profesor de chimie, Târgu JiuPetre Arnãutu, antrenor tenis de masã, Slatina, Bogács Nóra Ágnes, profesor de limbã ºi litera-turã maghiarã, Miercurea Ciuc, Csiszár Ferenc, antrenor de scrimã, Satu Mare, ConstantinRadu, antrenor de gimnasticã ritmicã, Iaºi
Doljenii care au beneficiatde Premiul Mentor
Dumitru Popescu - profesor de educaþie fizicã ºi sport, antre-nor de scrimã - 2011
Ofelia Burtea - profesor de limbã ºi literaturã românã - 2013George Florian Zamfir - profesor de muzicã - 2016
Petre Arnãutu este antre-nor emerit de tenis de masãla Clubul ªcolar Slatina, cuo carierã de 40 de ani în în-vãþãmânt, fiind antrenor alloturilor naþionale de cadeþiºi juniori în ultimii 20 de ani.
George Florian Zamfireste profesor de muzicã laLiceul de Arte “Marin Sores-cu” din Craiova. El însuºiabsolvent al acestui liceu, lasecþia vioarã, a revenit ca pro-fesor dupã absolvirea Conser-vatorului „Ciprian Porumbes-cu“ din Bucureºti – Faculta-tea de Compoziþie, Muzico-logie, Pedagogie Muzicalã.Are în spate 40 de ani de cândpredã muzicã. A dirijat peste250 de spectacole de operã,operetã, concerte simfonice ºialte genuri muzicale.
Profesorii olteni premiaþi pentru 2016
11 - 17 octombrie 2017 www.indiscret.ro
14DEZVÃLUIRIde Mihaela Bobaru
Penitenciarul care ar tre-bui construit la Caracalstã de 13 ani tot pe hâr-
tie. Nici mãcar Ministerul Jus-tiþiei nu mai ºtie în ce stadiu seaflã proiectul, chiar dacã sub-iectul revine în actualitate ori decâte ori se aduce vorba de con-diþiile din penitenciare. Cã sevorbeºte la general ºi cã nu exis-tã nimic concret pentru ridica-rea acestuia, o dovedeºte rãs-punsul oferit de Ministerul Jus-tiþiei unui senator de Olt care aavut “tupeul” sã facã o interpe-lare ministrului Justiþiei, Tudo-rel Toader. Acesta a fost unulsec: vom reveni cu un rãspunsdupã ce ºi noi primim unul dela Administraþia Naþionalã a Pe-nitenciarelor.
Penitenciarul de la Caracal, onecesitate lipsitã de importanþã
2020 este ultimul termen fi-xat pentru deschiderea peniten-ciarului de la Caracal, cu 1.000de locuri de cazare la nivel eu-ropean pentru infractori. Maieste timp, dacã Ministerul Jus-tiþiei va da de proiectul rãtãcitpe la Administraþia Naþionalã aPenitenciarelor. Deºi adus desîn discuþie mai ales în ultimulan, Ministerul Justiþiei nu ºtieîn ce stadiu se aflã proiectul. Arãspuns senin chiar un secretarde stat, Marieta Safta, la între-barea senatorului de Olt Simi-nica Mirea. Ceea ce se întâm-plã în cazul penitenciarului dela Caracal demonstreazã cã,deºi el reprezintã o necesitatepentru a scãpa de sancþiunileeuropene privind condiþiileumane din puºcãrii, pe guver-nanþi subiectul nu pare sã-i pre-ocupe, considerându-l lipsit deimportanþã.
Ministrul Toaderaºteaptã rãspunsde la subordonaþi
La începutul lunii septembrie,senatorul Siminica Mirea aadresat o întrebare ministruluiJustiþiei, Tudorel Toader, refe-ritoare la stadiul proiectului pe-nitenciarului care urma sã fieconstruit în municipiul Caracal,readucând în atenþie supraaglo-merarea din sistemul peniten-ciar românesc.
„Din datele statistice existen-te la nivel public, acceptate deministerul pe care îl conduceþi,reiese un deficit de aproxima-tiv 7.500 locuri de cazare, încondiþiile în care existã peste
26.500 de deþinuþi cãrora lesunt alocate cu puþin peste19.100 de locuri. Mai mult,Curtea Europeanã a Drepturi-lor Omului s-a pronunþat, înaprilie 2017, prin Hotãrârea-Pilot în cauza Rezmiveº ºi alþii,împotriva României, în ceea cepriveºte condiþiile de detenþiedin închisori, arest preventiv ºicentre de detenþie. Cu titlu de-finitiv, cu obligativitatea de ainterveni ºi a face acele mãsuriºi lucruri necesare care sã re-zolve suprapopularea din siste-mul privativ de libertate româ-nesc. Având în vedere acesterecomandãri, o intervenþie esteoportunã, necesarã, corectã ºiechitabilã! În condiþiile lansã-rii în spaþiul public de cãtre sur-se guvernamentale, ministeria-le, politice, parlamentare, aproiectului construirii unui pe-nitenciar la Caracal, judeþulOlt, solicit un punct de vederecare sã arate stadiul implemen-tãrii proiectului respectiv, atâtde necesar României, astãzi”,a întrebat Mirea. Rãspunsul avenit, însã nu a lãmurit proble-ma: „Am solicitat informaþii
Administraþiei Naþionale a Pe-nitenciarelor, urmând ca, înmomentul în care le vom primi,sã revenim cu un rãspuns”.
Tudose cere,Toader habar nu are
Rãspunsul oferit de subordo-naþii lui Toader senatorului ol-tean vine dupã ce chiar premie-rul Mihai Tudose l-a atenþionatpe ministrul Justiþiei sã se ocu-pe de “problema penitenciaru-lui” de la Caracal. Mai exact, degãsirea sursei de finanþare a lu-crãrilor, chiar din varã, de laprimele ºedinþe ale cabinetuluipe care-l conduce.
„Haideþi sã facem, cã dupãaceea primim amendã!” esteîndemnul premierului Tudosepentru ministrul Toader, pe carel-a trimis la Bruxelles sã identi-fice o linie de finanþare a pro-iectului unei închisori cu 1.000de locuri, fix capacitatea peni-tenciarului de la Caracal desprerealizarea cãruia a tot bãtut mo-nedã fostul ministru Florin Ior-dache, pentru a face loc regle-mentat european cât mai mul-
tora ce-ºi ispãºesc pedepse pri-vative de libertate.
”Stând de vorbã cu doamnacomisar Corina Creþu, sunt omulþime de linii de finanþare pecare noi nu le accesãm ºi vor-besc aici de domnul ministruToader sã facem un penitenciarde 1.000 de locuri din bani eu-ropeni, iar pe celelalte sã le bã-gãm în refacere prin alte pro-grame. Haideþi sã facem, cãdupã aceea primim amendã!”,l-a informat Tudose pe minis-trul Justiþiei.
Caracalul ar fi pututavea penitenciarde peste un deceniu
Construcþia penitenciaruluidin Caracal a fost aprobatã în2004, iar acesta putea fi ridicatdin 2005, dacã ministrul Justi-þiei de la acea vreme, MonicaMacovei, nu ar fi renunþat la ungrant oferit de statul austriac înacest sens. În august 2015, Gu-vernul a autorizat MinisterulJustiþiei sã efectueze cheltuielipentru achiziþia de studii de pre-fezabilitate destinate construirii
penitenciarului de la Caracal ºia unui penitenciar în comunaprahoveanã Berceni, fondurilenecesare achiziþiei celor douãstudii, în valoare de un milionde lei, fiind suportate din buge-tul aprobat al AdministraþieiNaþionale a Penitenciarelor.Proiectul a fost oprit anul tre-cut de ministrul Justiþiei, Ralu-ca Prunã, pe motiv cã era foarteaproape de baza de la Deveseluºi cã ar trebui un perimetru desiguranþã de 5 km pentru bazaNATO.
Cum americanii nu se opununei asemenea investiþii ºi nu auinvocat menþinerea unui peri-metru de siguranþã, proiectul vacontinua fãrã schimbarea loca-þiei. Penitenciarul de la Caracalar urma sã fie construit pe unteren situat la ieºirea din locali-tate spre Corabia, vizavi de fos-tul Batalion Disciplinar. Acestava dispune de o capacitate decazare de 1.000 de locuri, con-struite respectând standardeimpuse de Uniunea Europeanã:se va asigura o suprafaþã de 4mp pentru o persoanã privatã delibertate cazatã la comun, res-pectiv 9 mp pentru o persoanãprivatã de libertate cazatã indi-vidual.
În România, ultimul peniten-ciar a fost construit în anul1994, la Giurgiu, dar nu a fostfinalizat nici pânã azi, iar altedouã - la Caracal ºi Berceni -sunt creionate doar pe hârtie deani buni. Cei circa 30.000 dedeþinuti sunt îngrãmãdiþi în 33de penitenciare, ºase peniten-ciare-spital ºi trei centre de de-tenþie. Þara noastrã a fost men-þionatã des în rapoartele de mo-nitorizare a drepturilor omuluipentru condiþiile precare dinpenitenciarele supraaglomerate,fiind obligatã prin sentineCEDO la despãgubiri importan-te în procesele câºtigate de de-þinuþi.
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
Penitenciarulde la Caracal,dispãrutprin hârtii
11 - 17 octombrie 2017www.indiscret.ro
15SPORT
Crampoanede Virgil Dumitrescu
Publ
icita
te
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
Craiova,Str. Horia, nr. 16Tel: 0251.562.674 0744.354.686
SAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETSSAVEPETS
Jucãtorii ªtiinþei s-au întors la treabãdupã sãptãmâna depauzã în campiona-tul Ligii I Betano,determinatã deultimele douã jocuridin preliminariilepentru calificarea laturneul final dinRusia, disputate deNaþionala Românei.
Bãtãlia pentru podiumcontinuã la Iaºi, iaralb-albaºtrii sunt
conºtienþi de faptul cã trebu-ie sã tragã tare pentru a obþi-ne cele trei puncte în Mol-dova.
Toate antrenamentele Uni-versitãþii Craiova din sãptã-
mâna premergãtoare jocului cuCSM Politehnica Iaºi se vordesfãºura pe baza sportivã de laAeroport. Delegaþia ªtiinþei seva deplasa la Iaºi vineri - 13septembrie, cu avionul. Partidadintre CSM Politehnica Iaºi ºiUniversitatea Craiova din eta-pa a XIV-a a Ligii I Betano vaavea loc sâmbãtã, 14 octombrie2017, de la ora 19:15, pe sta-dionul „Emil Alexandrescu” dinIaºi. Meciul va fi transmis îndirect de posturile de televiziu-ne Digi Sport, Dolce Sport ºiLook TV. În tur, oltenii s-auimpus cu scorul de 2 - 0 pringolurile lui Bãluþã ºi Gustavo.
Bancu, debutla Naþionalã
Ultimul meci al reprezentati-
vei României din campaniapentru Mondialul din Rusiade anul viitor a consemnat ºidebutul lui Nicuºor Bancu,jucãtorul Universitãþii. Înminutul 66, Bancu l-a înlo-cuit pe Constantin Budescu,acesta contribuind la golulegalizator al reprezentativeiþãrii noastre, mijlocaºul cen-trând perfect în careul oaspe-þilor de pe flancul stâng, aco-lo de unde Ciprian Deac areuºit sã înscrie.
În meciul contra repre-zentativei Danemarcei, se-lecþionerul Cosmin Contral-a folosit din primul minutºi pe Alexandru Bãluþã, cã-pitanul ªtiinþei, care devineo certitudine ºi un jucãtor debazã în angrenajul Naþiona-lei.
mutual cu alde Akhmetov. Pau-zã, tricolori! ªi aºa Rusia nu erape gustul nostru. Pe gustul nos-tru, în Liga Naþiunilor, ar urmasã fie Scoþia, Ungaria, Slovenia,Albania, Muntenegru, Serbia,Grecia, Norvegia, Israel, Bulga-ria, Finlanda, Cipru, Estonia,Lituania. ”Putem fi o echipãfoarte bunã”, crede Contra ºi nuavem motive sã-l combatem.Pãi dacã e aºa, nu stricã sã con-sultãm UEFA pentru a ne plasaîntr-o divizie superioarã litereiC. Daþi-ne, domnilor, Germa-nia, Belgia, Italia… Iarãºi ami-cale cu Cipru ºi Finlanda?!Dupã ce noul selecþioner l-adescoperit pe Budescu aºa cumîºi descoperã dimineaþa al cin-cilea deget de la mânã, iatã-lreinventând ceea ce obsedantulAndone a uitat de la mânuþãpânã la guriþã: ”un fotbal verti-cal, pe care nu l-am vãzut în ul-timul timp la naþionalã”. Dacãar afla FIFA, ne-ar rade ºi puþi-nele goluri marcate de-a latul înpreliminarii. Decât o micã naþi-onalã mare, care ºi aºa pare outopie, mai bine o mare naþio-nalã micã. Macedonia scoate 1-1 cu Italia, la Torino, iar Islan-da bate mãr Turcia, la Eschiºe-hir, 3-0. Haideþi sã jucãm ºi dela inegal la inegal. Cele 222 demilioane de euro plãtite pe Ne-ymar pãlesc în faþa muntelui de400 de milioane, cu care Man-chester City vrea sã-l înhaþe peMessi. La noi, fac furori jucã-torii liberi de contract. De ace-ea le sare mingea din gheatã oriîn adversari, ori în tuºã.
S-au fumat, ca o glumãproastã, ºi ultimele for-malitãþi în grupa E pre-
liminarã pentru Mondialul ru-sesc. Am învins Kazahstanul, laPloieºti (3-1), ºi am scos egalîn faþa Danemarcei, la Copen-haga (1-1). ªi într-un caz ºi încelãlalt, ca zilieri moºtenitori aicooperativei ”Munca în zadar”,de concept german, ridicatã pepicioare de plai românesc.
În timp ce UEFA, prin LigaNaþiunilor, pune capãt amicale-lor din fotbal, cu un cuvânt greude spus în preliminariile CE2020, noi continuãm sã fimamicii bãtutului pe umãr. În du-elurile cu primele clasate – Po-lonia, Danemarca ºi Muntene-gru – , am smuls trei puncte din18 posibile. Am terminat grupaE cum NU E mai jalnic, loculpatru. Pe Parken, danezii au for-þat barajul ºi au punctat. Nu odatã, ci de douã ori, danke, herrAytekin. Am crezut în amical,chiar în zece, ºi am bifat la ca-pãt de linie. Contra vrea sã im-punã regula, convins cã ne pu-tem bate de la egal la egal cuorice adversar. De când spunemºi noi acelaºi lucru?! De la egalla egal pânã la primul gol pecare îl încasãm, mai rar pe careîl dãm, ca depãºire de plan. Aºaa fost cu Polonia de ambele dãþi,cu Muntenegru în retur. La As-tana, cu învinºii de la Ploieºti,ne-am bãtut de la egal la egalpânã la ultimul fluier de arbi-tru. În visele sale, ChristophDaum aºteaptã ºi azi rupereatratatului de prietenie ºi respect
ClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarãClinicaveterinarã
ªi aºa Rusia nu erape gustul nostru
UUUUUnivnivnivnivnivererererersitsitsitsitsitatatatatatea Crea Crea Crea Crea Craioaioaioaioaiovvvvvaaaaacontinuă #bătăliapentrcontinuă #bătăliapentrcontinuă #bătăliapentrcontinuă #bătăliapentrcontinuă #bătăliapentrupodiumupodiumupodiumupodiumupodium
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
Oltenii luiMangia începreturul în inima
Moldovei
pag. 16
Pensiunea Siva, situatã în centrul oraºului Horezu,vis-a-vis de Primãrie, este una din cele mai moderneunitãþi turistice din zonã, punând la dispoziþia turiºti-lor o gamã diversificatã de produse tradiþionale prinrestaurantul propriu ºi facilitãþi de cazare, la cele maiînalte standarde de calitate.
Pensiunea Siva are o capacitatede cazare formatã din:• 5 camere cu pat matrimonial• 5 camere duble cu paturi separate• 2 apartamenteFacilitãþi de cazare:• recepþie• bar• restaurant - Salã 1- 80 de locuri
- Salã 2 - 40 de locuri• pizzerie (pizza la cuptor pe vatrã)• parcare• salã de meseFacilitãþi camerã: baie în camerã;feon; camerã cu TV; camere cubalcon; încãlzire centralã; internetwireless în camerã.
[email protected], Str. 1 Descembrie, Nr. 6A
+40350525060
Pensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea SivaPensiunea Siva
Publ
icita
te
Publ
icita
teREACÞIE URBANÃ
este cel mai nou proiect al Teatrului Naþio-
nal „Marin Sorescu” ºi este cre-at special pentru comunitate, oocazie unicã pentru oameni dinorice domeniu de activitate -elevi, studenþi, pensionari, sãcunoascã o producþie teatralãdintr-o altã perspectivã decât ceade spectator. Cultura este un fac-tor de dezvoltare urbanã ºi, por-nind de la o serie de workshop-uri, participanþii vor realiza oproducþie teatralã trecând printoate etapele specifice.
Proiectul Reacþie Urbanãare ca scop producerea a douãspectacole care se vor dezvoltaatât cu profesioniºti din echipaTeatrului Naþional “Marin So-rescu” din Craiova, cât ºi cucetãþeni ai oraºului aleºi camembri ai proiectului, în urmaunui casting. Cele douã spec-tacole pornesc de la douã între-bãri: „Unde ne întâlnim?” ºi„Azi sau Mâine?”, la care seaºteaptã rãspunsul/rãspunsuri-le venite din partea comunitã-þii. Pe baza acestora se vor con-strui spectacolele, începând dela text ºi pânã la produsul cul-tural finit ce urmeazã sã aibãparte de reprezentaþii pe scena
Teatrului Naþional „Marin So-rescu”, în sezonul de iarnã ºi încel de varã al stagiunii 2017-2018.
În vederea dezvoltãrii proiec-tului, se vor alãtura celor dinechipa Teatrului Naþional “Ma-rin Sorescu urmãtorii partici-panþi: 10 actori, 1 asistent re-gie, 1 asistent dramaturgie, 1asistent producãtor, 1 asistentscenograf, 1 video editor, 1fotograf, 1 grafician, 1 asis-tent PR, 1 social media andcontent editor.
Cei care doresc sã facã partedin proiectul REACÞIE UR-BANÃ trebuie sã aibã peste 14ani, sã fie disponibili în perioa-da octombrie - ianuarie 2018 ºisã completeze formularul deînscriere disponibil aici: https://goo.g l / forms/Fwg63EP-
FMg134I4p1. În urma înscrie-rii ºi a participãrii la casting sauinterviu, dupã caz, persoaneleselectate vor semna un contractde voluntariat pe care îl pot adã-uga ca experienþa în CV.
Pentru spectacolul „Unde neîntâlnim?”, castingul va avealoc pe 15 ºi 16 octombrie, ora18:00, sala I.D Sîrbu, iar re-petiþiile vor avea loc în perioa-da octombrie-decembrie, în zi-lele de week-end.
Premiera spectacolului vaavea loc pe 9 ºi 10 decembrie,iar urmãtoarele reprezentaþiisunt programate pe 13-14 ia-nuarie 2018. Pentru mai multeinformaþii, ne puteþi contacta lanumerele de telefon: LaurenþiuTudor- 0729.575.612, Irina Cîr-neanu- 0766.649.979, AliceEnuca- 0763.149.556
Publ
icita
te
Închiriez spaþiu comercial de 145 mp interior+1 loc parcare + teren în faþã (80 mp terasã) înRm. Vâlcea, pe B-dul Dem Rãdulescu, nr 8.Spaþiul dispune de o deschidere la stradaprincipalã, închis cu tâmplãrie PVC cu geamuritermopan ºi dotãri precum încãlzire în podea,coº ºi tubulaturã pânã deasupra blocului,trase fire pentru panouri solare, alimentare cuapã, canalizare, grupuri sanitare delimitate,curent electric trifazic, acces secundar, centra-lã termicã, pretabil pentru orice tip deactivitate.Cost închiriere lunar 1.000 EURO.
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
REACÞIE URBANÃ.„Unde ne întâlnim?” –proiect de teatru comunitar
Publ
icita
tePu
blic
itate
