Dacii N-Au Pierit Un Hrisov Valah Din Secolul Al XVII - Amintire RADOI DUMITRU, Romania EUROPA
Amintire cu haiduci
-
Upload
dorina-dorina -
Category
Internet
-
view
13 -
download
0
Transcript of Amintire cu haiduci
Amintire cu haiduci
În codrul verde nu se mai pierde,Nu se mai vede urmă de cal,Pe la izvoare nu mai apareUmbra călare a vreunui haiduc.
Unde s-au dus, când au apusAnii de sus ai gloriei lor?Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?Caii și flintele haiducilor?
Nai-nai-nai-nai-na...
La drumul mare nu mai apareSă mai omoare câte-un ciocoiSă ia toți banii pentru țăranii,Pentru sărmanii plini de nevoi.
Unde s-au dus, când au apusAnii de sus ai gloriei lor?Unde-s pistoalele? Unde-s pumnalele?Caii și flintele haiducilor?
Pseudofabula
Într-o nu ştiu care searăÎntr-o nu ştiu care varăÎntr-un nu ştiu care satSub un nu ştiu care patSub un nu ştiu care pat
Mititel cât un cercelStă pitit un şoricelTremurând bietul de elFiindc-aflase dintr-o carteFiindc-aflase dintr-o carte
Într-o nu ştiu care searăÎntr-o nu ştiu care varăÎntr-un nu ştiu care satSub un nu ştiu care pat
Nici prea mare dar nici micăStă pitită o pisicăTremurând şi ea de fricăFiindc-aflase dintr-o carte
Fiindc-aflase dintr-o carte
Într-o nu ştiu care searăÎntr-o nu ştiu care varăÎntr-un nu ştiu care satSub un nu ştiu care pat
Terminând de ros un osŞade-un câine zdrenţurosTremurând şi el fricosFiindc-aflase dintr-o carteFiindc-aflase dintr-o carte
Într-o nu ştiu care searăÎntr-o nu ştiu care varăÎntr-un nu ştiu care satSub un nu ştiu care pat
Fără vreun dinte rosŞade-un lup foarte nervosTremurând şi el vârtosFiindc-aflase dintr-o carteFiindc-aflase dintr-o carte
Într-o nu ştiu care searăÎntr-o nu ştiu care varăÎntr-un nu ştiu care satSub un nu ştiu care pat
Cu piedica puştii trasăŞade o vânătoreasăTremurând cu tot cu casăFiindc-aflase dintr-o carteFiindc-aflase dintr-o carte
Într-o nu ştiu care searăÎntr-o nu ştiu care varăÎntr-un nu ştiu care satSub un nu ştiu care pat
Mititel cât un cercelStă pitit un şorïcel...
pădure nebună
O vară întreagă m-a ţinut pădurea
Cu faţa în iarbă şi cu gândul aiureaIar acum, toamna, la plecareSe tânguie că mă rup din inima ei şi o doare
R: Pădure, pădure nebună
În fiecare noapte cu lună
Voi rătăci fără ţintă agale
Ca o frunză mânată de vânt pe potecile tale
2. În fiecare noapte de iarnă
Umbra mea albă va veni să se-aştearnă
Ca o ursoaică cu puii ucişi
La umbra stejarilor prădaţi de frunziş
3. În fiecare dimineaţă
Uneori ca o umbră, alteori ca o ceaţă
Ca o negură sau ca o brumă
Voi veni, voi veni, nu te mai tânguï, pădure nebună
refren