8/13/2019 AMG 5pag Psihologie_medicala_1

1/6

PSIHOLOGIE MEDICALASanatate si boalaPsihologia medicala este un domeniu de interferentaa doua mari practici care privesc individul uman instarile lui fundamentale de sanatate si boala.Organizatia Mondiala a Sanatatii (O.M.S.) definestestarea de sanatate ca fiind ,,o stare completa debine din punct de vedere psihic, mental si social sinu neaparat in absenta durerii. Aceasta definitieeste o recunoastere a faptului ca starea de sanatateeste mai mult decat absenta durerii. ste o stare dearmonie, o stare de bine cu privire la evolutiacomple!ului biologic, psihologic si a dimensiunilorsociale ale comportamentului uman. "oala estedefinita ca o serie de modificari biologice si#saudizabilitate sau un risc crescut spre distres si#saudizabilitate."oala are mai multe componente$

%. Manifestari.&iecare boala presupune anumite modalitatide manifestare, un anumit tablou clinic

(in anumite situatii, boala poate sa nu aiba tabloulclinic identificabil sau usor identificabil).

'abloul clinic, numit i simptomatologia pacientului,contine semne si simptome. Semnele (din lat.signum- semn, marca) sunt forme de manifestare abolii care pot fi identificate de clinician sau de altapersoana (inclusiv de catre pacient pe bazasimturilor proprii), independent de ceea ce declarapacientul (de e!emplu, modificari ale culorii pielii,modificari in comportament).Simptomele (dingr. symptoma ceea ce se produce, apare, derivatde la syn impreun* + si piptein cadea) sunt acelemanifestari ale bolii care apar in primul rand in sferade perceptie a bolnavului si sunt simtite de acesta lanivel subiectiv. le pot fi cunoscute de clinician doarindirect, prin intermediul declaratiilor pacientului (dee!emplu starea de frica). nele semne si simptomeau tendinta s* apara impreuna, constituindsindroame (din gr. syn impreuna + si dromos cale,cursa). Spre e!emplu, conceptiile negative legate depropria persoana considerata in prezent si in viitortind sa apara impreuna, constituind un sindromdepresiv. n sindrom poate avea o etiologiemultipla. -aca mecanismele etiopatogenetice aleunui sindrom sunt cunoscute, atunci, in principiu,putem vorbi despre boala. 'ratamentele carevizeaza direct reducerea acestor manifestari, fara aschimba cauzele si mecanismele care le+au generat,se numesc tratamente simptomatice.

. "oala presupune anumiti agentisi#factori etiologici (cauzali).

-ou* criterii sunt mai importante in clasificareaacestor factori etiologici. -upa natura lor, ei se

clasifica in agenti e!ogeni si agenti endogeni. /arandul lor, agentii e!ogeni pot sa fie fizici (mecanici,termici, electrici etc.), chimici (acizi, baze, saruri),biologici (microbi, virusuri, paraziti, ciuperci, diferitemacromolecule organice etc.) si psiho+sociali (dee!emplu stresul, un stil de viata nesanatos). Agentiiendogeni (cum ar fi factorii genetici) pot ficonsiderati primari, producand diferite tipuri deanomalii ereditare0 in ultima instanta, ei sunt insaagenti e!ogeni, care au actionat fie asupraaparatului genetic al str*mosilor nostri, fie asupraaparatului nostru genetic, in cursul e!istenteinoastre. -upa functia lor, agentii etiologici se impartin$

a) &actori declansatorib) &actori determinantic) &actori favorizantid) &actori predispozanti sau de risce) &actori de mentinere

a) &actorii declansatori se refera la acei factori careproduc in mod direct simptomatologia. i sunt factorinecesari declansarii tabloului clinic, dar adesea nusunt si suficienti. nul dintre factorii declansatori ceimai importanti in psihopatologie se refera ladiscrepanta cognitiva dintre motivatia pacientului(scopuri, motive, dorinte, e!pectante) sievenimentele propriu+zise care au loc. 1u cataceasta discrepanta este mai mare, cu atatproblemele psihologice sunt mai severe.b) &actorii determinanti au aceleasi caracteristici casi cei declansatori produc in mod directsimptomatologia, dar ei sunt legati specific de unanumit tablou clinic (cum ar fi bacilul 2och pentrutuberculoza), in timp ce factorii declansatori nu suntspecific legati de un tablou clinic (de e!emplu,stresorii ca factori declansatori pot genera tulburaridepresive sau an!ioase). 3n psihopatologie, pan*acum au fost clar identificati putini factorideterminanti, mai ales de natura psihosociala.c) &actorii favorizanti 4oaca in psihopatologie rolul pecare catalizatorii il 4oaca in reactiile chimice. O seriede reactii chimice se pot desfasura si faracatalizatori, dar prezenta acestora eficientizeazaintregul proces. Similar, factorii favorizantieficientizeaza actiunea factorilor declansatori sideterminanti in aparitia tabloului clinic.d) &actorii predispozanti sunt acei factori care au uncaracter general, apartin pacientului, au fostprezenti inainte de instalarea tabloului clinic si care,prin interactiune cu factorii declansatori,determinanti si#sau favorizanti, duc la aparitiatabloului clinic.e) &actorii de mentinere au rolul de a sustinesimptomatologia. Acest rol poate fi 4ucat de factoriideclansatori, determinanti, favorizanti saupredispozanti care au declansat tabloul clinic, dar side alti factori care au aparut dupa generareatabloului clinic. 'oti acesti factori etiologici descrisiaici interactioneaza pentru a genera un anumittablou clinic, dar aceasta nu inseamna ca de fiecaredata cand apare un anumit tablou clinic, trebuie safie prezenti factori din fiecare categorie mentionat*(de e!emplu, in anumite situatii, factorii favorizantipot sa nu fie prezenti, iar in psihopatologie esteadesea dificil sa se identifice factorii determinanti).

'ratamentele care vizeaza modificarea acestorfactori si, prin acestea, reducerea tabloului clinic senumesc tratamente etiologice, ele vizand cauzamanifestarilor bolilor.

Trauma psihica

Psihologii au definit trauma ca un evenimentsingular de o intensitate foarte mare, evenimentcare apare in viata individului si care depasesteposibilitatile sale de adaptare. 3n general acesteveniment neplacut genereaza o sensibilizaree!cesiva a individului la emotiile ulterioare. Atuncicand trauma duce la stress post+traumatic, daunelepot implica schimbari fizice la nivelul creieruluiuman, schimbari de natura chimica, ce afecteazacapacitatea persoanei de a face fata in mod adecvatstresului si care, pe termen lung, genereaza efectepatogene durabile.Multa vreme s+a considerat ca trauma este acelasilucru cu stresul. 1ele dou* definesc insa lucruri

diferite trauma se refera la o leziune (rana)sufleteasca, pe cand stresul este o manifestarecotidiana caracteristica fiecarei persoane. 'raumaare o conotatie de suferinta sau boala.1auzele ce determina aparitia traumelor

%

http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Patogen&action=edit&redlink=1http://psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=144&Itemid=150http://psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=144&Itemid=150http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihologhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Patogen&action=edit&redlink=1http://psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=144&Itemid=150http://psihoterapia.eu/index.php?option=com_content&task=view&id=144&Itemid=150

8/13/2019 AMG 5pag Psihologie_medicala_1

2/6

'rauma psihica poate aparea din repetarea unei seriide evenimente mai putin intense fiecare in parte,prin insumare coplesesc complet capacitateaindividului de a face fata sau de a integra ideile siemotiile implicate in aceasta e!perienta.Sentimentul de ,, a fi coplesit " poate fi amanatsaptamani, ani, in masura in care persoana sestraduieste sa raspunda circumstantelor imediateale fenomenului stresor. 'raumele psihologice potduce la consecinte negative pe termen lung, caresunt adesea trecute cu vederea, chiar si de catreprofesionistii din domeniul sanatatii mintale.Oamenii obisnuiesc sa spuna ca ,,li se rupesufletulsau ca ,,ii doare foarte tare. 3n urmaevenimentului traumatic, se pierde ceva din noi, secreeaza in interiorul nostru o ruptura, ruptura pecare specialistii o numesc trauma psihica.

'rauma poate fi cauzata de o mare varietate deevenimente, dar e!ista cateva aspecte comune.

!ista frecvent o violare a ideilor familiare pe carepersoanele le au despre lumea lor si a drepturilor omului, punand persoana intr+o stare de e!tremaconfuzie si nesiguranta. Acest lucru apare, deasemenea, atunci cand persoane sau institutii decare persoana depinde sau in care persoana isi punesperantele, incalca sau tradeaza asteptarileindividului intr+un mod neprevazut.

'raumele psihologice pot insoti traume fizice sau pote!ista independent. 1auzele tipice si pericolele detraume psihologice sunt$

a) Abuzurile grave din partea altorindivizi$ abuzul se!ual , hartuirea , violentadomestica, sau amenintarile verbale .Abuzurile din copilarie sunt o sursa foarteampla de traume la nivelul psihiculuiminorilor , care sunt mai putin echipati in aface fata factorilor stresori. b) venimentele catastrofice , cum ar ficutremurele si eruptiile vulcanice , razboiul sau alte violente in masa, de asemenea, potprovoca traume psihologice.c) !punerea pe termen lung la situatiie!treme, cum ar fi saracia sau formele maiusoare de abuz, cum ar fi abuzul verbal ,abuzul de tip alienator , poate fitraumatizanta. 3n cazul abuzului verbal,pentru un copil mai ales, acesta poate aveapotential traumatic deosebit, doar intr+unsingur eveniment. -e asemenea chiar siviolentele relativ usoare, acceptate inca desocietatea tarii noastre ca parte amecanismului de disciplinare a copilului, potavea repercusiuni foarte ample asuprapsihicului copilului, mai ales ca ele vin dinpartea unor persoane din interiorul familiei .

1u toate acestea, persoane diferite vor reactionadiferit la evenimente similare. O persoana poatee!perimenta un eveniment ca fiind traumatic in timpce o alta persoana, nu va avea de suferit traume caurmare a unui eveniment similar intr+un conte!tsimilar. 1u alte cuvinte, nu toate persoanele caree!perimenteaza un eveniment cu potentialtraumatizant va fi efectiv traumatizata din punct devedere psihologic.

neori, cei care sunt afectati mascheaza simptomeleprin$ consum e!cesiv de alcool , droguri saumancare. Alteori, e!ista simptome cognitive precumdificultati de concentrare, scapari de memorie saurefuzul de a lua decizii.

-e vreme ce traumele se petrec adesea inconte!tul relatiilor + spre e!emplu, abuzul,abandonul, negli4area, lipsa suportului celorlalti,separarea de persoane dragi, efectele traumei pot fi

de natura relationala. 1el mai frecvent ostilitatea,izolarea, problemele se!uale, frica puternica deabandon si respingere, dorinta de a+l controla pecelalalt sunt semne ale traumei psihice.

'ratamentul traumei psihice 'ratamentul traumei psihice nu se poate face decatcu a4utorul medicului specialist. Medicul de familietrebuie sa recunoasca semnele si sa ii recomandepacientului un consult la psiholog sau psihiatru.Pacientul va fi indrumat intai catre un tratament psihologic, urmand ca, in functie de severitateasimptomelor, sa se aplice si tratamentmedicamentos. /asata netratata, trauma psihicapoate coplesi pacientul, care va dezvolta bloca4e inunele zone din viata si nu va avea vitalitateanecesara pentru a+si rezolva problemele.Starea de sanatate si adaptareaAdaptarea este strans relationata cu promovareastarii de sanatate si cu prevenirea tulburarilor(bolilor). Adaptarea ne prote4eaza prin$%.eliminarea sau modificarea conditiior care creeaz*probleme0

.perceperea controlului semnificatiei trairilor intr+omaniera prin care sa se neutralizeze caracterul eiproblematic05. pastrarea consecintelor emotionele aleproblemelor in limite controlabile.&iecare persoana este responsabila de starea sa desanatate. Printr+o dieta adecvata, e!ercitii fizice,managementul stresului i evitarea adictiilor,indivizii pot promova activ propria lor sanatate maimult decat prin pasiva evitare a bolilor.

Exprimarea emotiilor3ncepand cu perioada de mi4loc a copilariei avemreactii la emotiile pe care le simtim in functie deceea ce dorim sa e!primam. neori, ne propunem sa

mentinem sau sa intensificam anumite emotii, fie elepozitive sau negative. -e e!emplu, poate ca dorimsa savuram si sa prelungim bucuria pe care o simtimin anumite situatii si sa minimalizam sau saeliminam o emotie ca tristetea sau furia. Putem sane propune acest lucru, pentru a ne incura4a saupentru a feri alte persoane de trairile negative.

forturile oamenilor de a regla intensitatea emotiilorincep de timpuriu. Parintii isi invata copiii, atat directcat si prin e!emplul personal, cand anumite emotiisunt adecvate si cand nu, indicandu+le modalitati simomente cand este bine sa e!prime ceea ce traiescsau din contra, sa nu arate ceea ce simt.

Succesul pe care il putem avea in societate tine

de capacitatea noastra de a putea regla intensitateaemotiilor si de felul in care e!primam ceea cesimtim. Oamenii isi controleaza sau regleazaemotiile in multe feluri, gasind strategiicomportamentale si cognitive diferite pentru a sesimti mai bine. 3n fata unei situatii care ne poatecrea disconfort unele persoane fie aleg sa nu se maigandesca la acea problema, evitand in felul acestatrairile negative, fie aleg sa se implice in altaactivitate placuta sau solicitanta, ori incearca sagaseasca solutii la acea problema, implicandu+se inrezolvarea ei.Aceste tactici pot fi folosite pe rand, in functie deconte!tul situatiei. Pentru inceput putem sa necanalizam atentia in alta directie pentru a ne calmasi apoi, mai tarziu, cand mintea este mult mailimpede, putem analiza natura problemei care ne+aderan4at. Aceste tactici nu sunt alese intotdeaunaintentionat, ins* folosirea repetata a anumitor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Emo%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_omuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_omuluihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Confuzie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traum%C4%83_fizic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Abuz_sexualhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abuz_sexualhttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83r%C8%9Buireahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9B%C4%83_verbal%C4%83_asupra_minorilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abuzul_asupra_copiilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Copilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catastrof%C4%83_natural%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Erup%C8%9Bie_vulcanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83ciehttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83ciehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abuzul_verbalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abuzul_alienator_asupra_minorilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abuzul_alienator_asupra_minorilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Familiehttp://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alcool/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/http://ro.wikipedia.org/wiki/Emo%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_omuluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Drepturile_omuluihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Confuzie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traum%C4%83_fizic%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Abuz_sexualhttp://ro.wikipedia.org/wiki/H%C4%83r%C8%9Buireahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Violen%C8%9B%C4%83_verbal%C4%83_asupra_minorilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abuzul_asupra_copiilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Copilhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Catastrof%C4%83_natural%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cutremurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Erup%C8%9Bie_vulcanic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83ciehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abuzul_verbalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Abuzul_alienator_asupra_minorilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Familiehttp://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alcool/http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/tratament/

8/13/2019 AMG 5pag Psihologie_medicala_1

3/6

strategii poate determina crearea unor reactiiautomatizate, iesind din zona controlului constient.6eactiile oamenilor la emotiile lor, pot influentacelelalte componente ale emotiilor, fie direct, fieindirect. forturile facute pentru suprimareaemotiilor pe care le simtim au un cost ridicat lanivelul function*rii cognitive.O strategie buna pentru reglarea emotiilor esteaceea a reevaluarii situatiei si incercarii de a gasivariante alternative de a o rezolva, comparativ cutendinta de a inhiba e!primarea propriilor ganduri siemotii. Pe termen scurt, tehnicile de distragere aatentiei sunt strategii mai bune decat tendinta de asta si a medita. 6ememorarea cauzelor siconsecintelor se indreapta spre amplificareaemotiilor negative, in timp ce distragerea atentiei lereduce. -in cauza efectelor emotiilor asupraevaluarii si 4udec*tilor, eforturile de rezolvare aproblemelor au mai mult succes dupa ce emotiilenegative au fost reduse.

elatii asistent medical ! pacientA e!ercita corect medicina inseamna a raspundeprompt, onest si intelegere la diferite nevoi si cererifata de actul medical, care va trebui insotitintotdeauna de constiinta etica. 7iata apare cavaloarea cea mai ridicata a lumii materiale, iarsanatatea reprezinta bunul suprem al omului, ea nuare pret. Stimularea rolului valorilor deontologiei, adatoriilor si responsabilitatii, tradusa printr+oactivitate intensa pentru principiile eticii medicale,un comportament plin de devotament, gri4a sicaldura fata de bolnav, o atentie discreta acordatapsihologiei pacientului, care sa prote4eze creierulacestuia de alarma senzoriala si afectiva produsa deboala, inseamna adevarata chemare in medicina.Asistentul medical trebuie sa se aproprie si sa+icunoasc* mai bine pe beneficiarii ingri4irilor, sa ofereingri4iri mai bune, individualizate, complete sicontinue. "oala este ruperea echilibrului, a armoniei,care se traduce prin suferinta fizica, psihica, odificultate sau o inadaptare la o situatie noua,provizorie sau definitiva. O persoana ,,intra inboala8 cu un anumit tip de sistem nervos si detemperament, cu un anumit caracter si inteligenta,cu o anumita ereditate, cu comple!e si pareripreconcepute, cu un anumit orizont cultural si deaceea bolnavul ia diverse atitudini fata de boala, darin acelasi timp si fata de echipa medicala$ incredere,stima, simpatie, insa, posibil si indoiala, teama,dispret, ura. 9oi suntem nevoiti s*+i tratamneconditionat pe toti.6elatia asistent medical + pacient va fi de acceptarereciproca, o atitudine de respect, caldura siintelegere empatica fata de pacient, cu toate ca de

multe ori, asistentul medical este considerat osimpla masina de indeplinit ordinele medicului,uitandu+se ceea ce este esential in practicamedicala, si anume$ intelegerea si disponibilitateafata de pacient, medicul vine si pleaca, pe candasistentul este cel care supravegheaza, a4uta siingri4este pacientul. -in aceasta cauza, relatia dintreasistentul medical si pacient nu trebuie sa selimiteze numai la aplicarea tratamentului, ci si lastabilirea unei comunicari psihice cu el, pentru a+lputea a4uta in a+si e!prima trairile interioare.1omunicarea asistentului medical cu pacientultrebuie sa coincida cu starea lui actuala, cuposibilitatile lui de intelegere si asociata cu elemente

de spri4in pentru a influenta pozitiv evolutia boliisale. Adesea, atitudinea noastra insuficientcontrolata (susoteli cu membrii familiei, oricedenumire stiintifica neinteleasa de catre pacient,chiar tacerea) influeteaza bolnavul, generandsuspiciuni si disconfort.

/a baza eticii medicale stau o serie de trasaturimorale si profesionale ale asistentului medical cumar fi$ cinstea, onestitatea, spiritul de daruire,solicitudinea, altruismul, ascultarea empatic*,respectul. -in acest motiv, profesia medicala trebuiee!ercitata cu rabdare, generozitate, pasiune,sinceritate, locul central in activitatea de ingri4ireocupandu+l pacientul, care trebuie inteles si acceptatasa cum este. O atitudine apropiata fata de bolnavnu inseamna umilinta, mai ales ca pacientul itiincredinteaza secretele sale, trairile, pe care in alteconditii nu le+ar face. 3n plus, un comportamentcorect fata de bolnav implica pastrareaconfidentialitatii acestor destainuiri. Sigur ca e!istacazuri cand esti obligat sa divulgi unele secrete, dartrebuie sa stii cand si cui sa o faci.1ele mai importante atributii ale unui asistentmedical sunt $ asistarea medicului la efectuareainvestigatiilor clinice, realizarea investigatiilorparaclinice uzuale, programarea pacientilor pentruinvestigatii de specialitate, administrareatratamentelor, interventii in situatii de urgenta,monitorizarea starii pacientului, completareadocumentelor de evidenta a medicamentelor, deevidenta a pacientilor si de observatie clinicamedicala, sterilizarea instrumentelor si amaterialelor, asigurarea conditiilor igienico+sanitaregenerale la locul de munca, precum si asigurareaconditiilor necesare desfasurarii tratamentelor sirecoltarilor. 3nca de la internare comunicarea cupacientul se dovedeste a fi cea mai importanta,pacientul trebuie sa fie echilibrat psihic, asistentulmedical e!plicandu+i scopul si natura interventiillor,familiarizeaza pacientul cu mediul sau ambiant,asigura un mediu de securitate linistitor siadministreaza medicatia recomandata de medic,local si general.3n concluzie, competenta profesionala sedemonstreaza prin cunostinte teoretice aprofundatesi capacitatea de a le aplica intr+o activitatecreatoare, de ingri4ire individualizata, personalizata,competenta si umana.

Comunicarea dia"nosticuluiSimptomele si semnele bolii alcatuiesc ,,un limba4 alcorpului: ce trebuie sesizat si decodificat.3n practica medicala se cere de multe oriconsimtamantul bolnavului, care are rezonanteetice si implica libertatea pacientului.Adeziunea personala nu trebuie ignorata, nu trebuiesa se abuzeze de slabiciunea momentana a vointeibolnavului din cauza bolii, pentru a+i smulgeconsimtamantul pentru acte terapeutice discutabile

sau riscante. -e asemenea trebuie respectataalegerea bolnavului in deplina cunostinta de cauza,daca religia ii interzice anumite practici medicale.6elatia de ingri4ire medicala pacient+ asistent nu sereduce la modul simplist ,,eu+tu: ci se e!tinde inambele parti$ echipa medicala + familia pacientului.1u aceasta se creeaza o legatura ca suport de spri4inpentru bolnav pe plan psihic, dar si ca a4utor laingri4irea bolnavului (ingri4iri primare sau prineducatie sanitara pana la ingri4iri mai comple!e cepot continua si la e!ternare).Oricum pacientul are dreptul de a primi asistentamedicala de calitate, indiferent de statutul sausocial, de culoarea pielii, de religie sau etnie.

9e punem intrebarea cand, cum si cat din adevar sidetalii asupra bolii trebuie comunicate pacientului.&orma sub care urmeaza sa+i prezentam realitateaeste in functie de personalitatea bolnavului si denatura bolii. Sunt pacienti care nu vor sa stie si lacare putem ramane cu relatarea unor date

5

8/13/2019 AMG 5pag Psihologie_medicala_1

4/6

apro!imative. 3nsa sunt cazuri unde trebuie acordattimp bolnavului pentru a+si accepta boala sau cand,in boli grave se pune problema protectiei contradiagnosticului. 1onsideram ca familiei trebuie sa i secomunice diagnosticul, dar si aici cu anumiterezerve.Pacientul nu apreciaza intotdeauna efortul si a4utorulnostru, nu ne acorda incredere si respectul cuvenit,mai mult nu ni se admite nicio greseala. 3n fataacestora ramanem la cea mai mare multumire,,constiinta datoriei indeplinite:. ,,Am facut tot ceeste omeneste posibil: este o e!presie deseoriintalnita dar oare nu se asteapta la cevasupraomenesc; -e aceea, in cadrul actului medicalraspunderea este mult mai mare pentru ca vine infata legii, a eticii, dar mai ales in fata constiintei.1a sa fii impacat cu tine insuti trebuie sa fii convinsca profesional nu ai gresit, ca totul a fost corect,prompt si eficient. 3n plus, toate cunostintele trebuieimbunatatite continuu, pentru ca in aceasta meserienu se poate spune$ ,,nu am stiut:.-e calitatea actului medical depinde prestigiul carereflecta pe de o parte stadiul de dezoltare a practiciimedicale si deci eficienta, iar pe de alta parteatitudinea bolnavului fata de echipa medicala de lacare asteapta totul si nu i se iarta nimic. Si nici acestlucru nu e suficient. Apare arta de a sti sa lucrezi inechipa. -e obicei e!ista un cod nescris alcomportamentului in fiecare sectie ca intr+un grupde oameni.3n cadrul echipei medicale se intalnesc oameni cuvederi diferite fata de scrupulozitatea respectariivalorilor morale, atat in activitatea profesionala, catsi in viata personala, transferul incarcarilor moralefacandu+se mai adesea dinspre particular spreprofesional.3n general se creeaza un consens al regulilor moralecare trebuie respectate in raporturile cu colegii sausubalternii bazate pe corectitudine, cinste,sinceritate, datorie, respect. 1instit si corect arinsemna si cand se ia atitudine critica asupra unuiact medical defectuos efectuat de catre oricaredintre membrii echipei medicale.6ecunoasterea superioritatii profesionale, a uneiasau unora dintre membrii echipei ,,de la care ai ceinvata, perseverenta de a+i a4unge pe acestia,stiinta rezolvarii conflictelor la locul de munca,atitudinea pozitiva fata de noii colegi care trebuiea4utati sa se integreze dovedesc inteligenta sociala.Oricare ar fi tipul de relatie, fie pacient+ asistent, fieasistent+ restul echipei medicale, trebuie saintelegem ca ,,autoritate: nu inseamna lipsa politetii,iar ,,amabilitate: nu inseamna slabiciune.

olul de bolna#3mplica un comportament specific definit de '.Parson prin$+ scutirea de responsabilitatile rolurilorsociale0+ drept l a a4utor d in partea celorlalti (poatevaria intre asumarea e!agerata a rolului de bolnav sirespingerea dreptului la a4utor datorita generariiunui comple! de inferioritate)0

- obligatia bolnavului de a considerastarea sa indezirabila si a coopera pentruvindecare0- obligatia bolnavului de a cere a4utorspecializat, competent pentru vindecare,

ceea ce implica acceptarea diagnosticului simai ales a tratamentului.1omportamentul in fata boliiPresupune capacitatea individului de a+si percepestarea de boala, de a o interpreta adecvat si de a luadecizii care faciliteaza insanatosirea. Oscileaza intre

un pol de normalitate si unul de e!acerbare,catastrofizare.&actorii de mentinere a comportamentului de bolnavsunt$ trasaturile de personalitate (depresia,hipocondria, an!ietatea), educatia (invatati sa seplanga sau dimpotriva, sa nu spuna nimic), modelulcultural, starea socio+economica (asigurarile desanatate, etc), beneficiile secundare."oala poate sa determine asupra pacientului$inactivitate, izolare, incertitudinea vindecarii,sentimentul de neputinta, culpabilizare, frica demoarte.Pacientul poate percepe boala ca si$

- ,,situatie normaladesi nedorita determina individul sa se mobilizeze si salupte contra ei, in acest fel, creste aderentala tratament0- ,,dusman, uneori apare ,,fuga insanatate, adica ignorarea, negarea bolii,capitulare in fata bolii0- ,,pedeapsa meritata+ bolnavul nuse mobilizeaza suficient0- ,,pedeapsa nemeritata furie,revolta, cu mobilizarea resurselor0- ,,salvare, ,,castig mecanisminconstient (e!. soldatii raniti pe campul delupta)0- ,,beneficiu, manipulare constienta0- ,,slabiciune, stare ascunsa debolnav, ca fiind ceva rusinos0- ,,pierdere iremediabila(e!.e!tractiadentara, apendicectomia, la care bolnavulreactioneaza cu depresie)0- ,,valoare aparte, a4uta bolnavul sa+si reevalueze viata si valorile.6aspunsurile emotionale in fata bolii pot fide$- iritabilitate, furie0- negare partiala sau totala0- depresie0- an!ietate0- resemnare, etc.

Acceptarea bolii presupune recunoasterea bolii,intrarea in rolul de bolnav. Poate fi$

- realista, rationala (la persoaneleechilibrate emotional, cu un nivel culturalsatisfacator, fara probleme e!istentialeimportante) duce la prezentarea la medic siaderenta la tratament0- disproportionata (la persoanenevrotice, cu tulburari de personalitate,etc.)0- ignorarea bolii (la oligofreni, bolnavipsihici, neurologici, cei cu un nivel culturalscazut, cei focalizati pe alte probleme)0- negarea, refuzul starii de boala siconstientizarea unor tulburari)0- prin subestimarea simptomelor,amanarea deciziei de a merge la medic insperanta ca boala va trece de la sine0- mecanism de aparare.De$inirea conceptului de stress psihic

'ermenul de stres a fost introdus de catre raspunsul nespecific alorganismului la actiunea e!terna a unor factori denatura variata8. 1onceptul a patruns in limba4ulcurent, cunoscand o anumita diversificare asensurilor, dar pastrand o nota comuna a definitiei sianume valoarea sa nociva pentru fiinta umana

amenintata cu perturbarea sau chiar pierdereahomeostaziei sale psihice si biologice.

8/13/2019 AMG 5pag Psihologie_medicala_1

5/6

mai lunga durata a agentului stresor, acestemodificari imbraca forma >sindromului general deadaptare8 care cuprinde totalitatea mecanismelornespecifice capabile sa asigure mobilizarearesurselor adaptative ale organismului in fataagresiunii care ii ameninta integritatea.3n completarea definitiei date de Sel=e stresului, seare in vedere faptul ca acesta este o reactiegenerala a intregului organism cu participare neuro+endocrino+vegetativa si ca el este declansat deagenti stresori variati (fizici, chimici, biologici,psihici). Stresul psihologic este provocat de emotiiprelungite datorate, in primul rand, frustrarii,conflictelor, an!ietatii. !ista stres desuprasolicitare, dar si stres de subsolicitare.O serie de studii arata ca, pe primele locuri sesitueaza problemele fiind serviciul, dificultatilefinanciare si preocuparile privind familia, in acestecazuri tulburarile asociate stresului fiind cefalee,insomnie, simptome gastrointestinale. n stresmoderat antreneaza si stimuleaza vitalitateaorganismului. 1aracterul nociv la stresului apareatunci cand degradarile produse sunt prea ample,depasind capacitatile adaptative ale organismului.3n concluzie, trebuie subliniat, referitor la relatiadintre stresul psihic si adaptarea organismului lamediul comple! al epocii contemporane (poluat sisuprasolicitat), faptul ca stresul psihic este o reactiea organismului cu intentie adaptativa, care serealizeaza cu eforturi mari, capabile sa lase in urmaprocese de uzura sau chiar leziuni la diferite nivele.Cau%ele stresului/a originea stresului se afla cauze e!terne si interne.Agentii stresori pot proveni atat din impre4urarie!terioare (locul de munca, familie, scoala, mediu),cat si dinauntrul nostru (temperamentul sau nivelulautocontrolului, modalitatea de solutionare aproblemelor si#sau de luare a deciziilor).Stresul poate aparea ca urmare a urmatoarelorsituatii$

%. !periente traumatizante (razboaie,accidente, violuri, cutremure, uragane,inundatii, etc)0

. venimente stresante (e!perientelenegative cum ar fi moartea unei personeapropiate, problemele se!uale, necazurilezilnice, zgomotul, lipsa spatiului vital si#sau aspatiului personal, dar si e!perientelefavorabile, ca de e!emplu promovarea pe unpost mai bun si mai bine platit)05. 1onflictele intrapersonale0?. @raba (multe persoane devinstresate atunci cand trebuie sa lucreze inurgenta sau cu termene limita)0

. 9esiguranta0B. /ipsa de control asupraevenimentelor0C. 1ompetitia e!acerbata0D. Ambitia dupa putere0E. -orinta de a aduna cat mai multebunuri materiale0%F. 1ulpabilizarea (parintii care se simtvinovati pentru handicapul copilului lor0copiii care se simt vinovati pentru divortulparintilor, supravietuitorii unor tragedii sauaccidente care se simt vinovati de moarteacelorlalti, sotul care se simte vinovat pentruca isi inseala sotia etc)0

%%. Perfectionismul (pentru multepersoane greselile sunt o sursa de regret sistres, spre deosebire de altele care vad infiecare greseala o ocazie de a progresa).

&ulnerabilitatea $ata de stres

Poate fi intalnita atat la indivizii cu trasaturi depersonalitate accentuate, dincolo de limiteleadaptabilitatii sociale normale, dar si la indivizii cudiferite trasaturi de personalitate neaccentuate, darinclinati catre un comportament generator de strespsihic .Astfel, la persoanele vulnerabile la stres, cu diferitetipuri de personalitate , intalnim insusiricomportamentale asemanatoare fata de realizareaunei sarcini si de raportare la cei din 4ur. Suntdominate de simtul urgentei si cel al competitiei, auveleitati de sef si colectioneaza usor numeroase sivariate stresuri psihice. -in aceasta cauza prezintarisc marit pentru o serie larga de bolicardiovasculare si cronice degenerative.Aceaste persoane se remarca prin$ ambitie ma!ima,lipsa timpului pentru rela!are, neliniste, nerabdare,ostilitate, agresivitate , iritabilitate la presiuneatimpului, competivitatea, ostilitate cognitiva (ganduridusmanoase, dispret, suparare) si comportamentala(verbala sau fizica), dar si implicarea profesionalama4ora, mod agresiv de indplinire a sarcinilor. n alttip de persoane vulnerabile la stres estecorespunzator individului care+si interiorizeazatrairile. Acesta se caracterizeaza prin urmatoareletrasaturi$ mecanisme de aparare puternice dar siincapacitate de verbalizare si de recunoastere aemotiilor0 un comple! de reactii negative secundare+ autoapreciere, sentimente de neputinta si depierdere a controlului.Se fac relatii intre acest tip comportamental sicancerul de san, disfunctii ale sistemului imunitar,infectii cronice.Mecanisme de copin" in stresStresul este un fenomen ce nu poate fi evitat, astfelpsihologii au cautat strategii de control sau a4ustarea stresului. ste vorba despre ceea ce este denumitgeneric ,,coping.1opingul desemneaza un efort cognitiv sicomportamental de a reduce, stapani sau tolerasolicitarile interne sau e!terne care depasescresursele personale. (/azarus, &olGman, %ED?).Analiza acestei definitii pune in evidenta ocaracteristica esentiala$ copingul este ilustrareafaptului ca stresul se manifesta numai din relatiadintre subiect si situatie, fiind de neconceput inafara triadei actiune+cognitie+comportamentdizadaptativ.Percepute din afara uneori ca mecanisme de,,autoinselare8, tehnicile de coping de acest tip suntfrecvent Hntalnite in clinica. Supraestimarea sanselorde vindecare si minimalizarea simptomelor ceanunta un prognostic prost (e!. scadereaaccentuata in greutate la un bolnav neoplazic, etc.)

sau optimismul ne4ustificat, denumite generic ,,iluziipozitive8 au o certa contributie modulatoare inrelatia cu stresul produs de boala.9u de putine ori, un sir de evaluari sau distorsiuni deacest tip, pot fi urmate de reevaluari ce nu se maiadreseaza situatiei initiale, ci celei imaginate,construite mental de bolnav. Acest fenomen atingeun apogeu in cazul constituirii anumitor boli psihice,si e!plica departarea tot mai accentuata de realitatea acestor pacienti. 3l putem intalni insa si in diverseboli somatice, cu impact psihologic real, situatie incare se poate a4unge la agravarea prognosticuluiinitial.3n practica, chiar si aplicarea e!clusiva si neselectiva

a unei singure tehnici adaptative, duce in modinevitabil la dizadaptare si rupere de realitate.Atribute esentiale ale mecanismelor cognitive decoping la o persoana sanatoasa il reprezintafle!ibilitatea si adecvarea.

http://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://www.despresuflet.ro/forum/P-f95/Personalitate-t2140.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/P-f95/Personalitate-t2140.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/P-f95/Personalitate-t2140.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/psihologie-f45/psihicul-ipostaze-t465.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/P-f95/Personalitate-t2140.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/agresivitate-f8/ce-poate-sa-fie-si-sa-nu-fie-agresivitatea-t1661.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/M-f93/Mecanisme-de-aparare-t2134.htmlhttp://void%280%29/http://void%280%29/http://void%280%29/http://www.despresuflet.ro/forum/P-f95/Personalitate-t2140.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/P-f95/Personalitate-t2140.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/psihologie-f45/psihicul-ipostaze-t465.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/P-f95/Personalitate-t2140.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/agresivitate-f8/ce-poate-sa-fie-si-sa-nu-fie-agresivitatea-t1661.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/M-f93/Mecanisme-de-aparare-t2134.html

8/13/2019 AMG 5pag Psihologie_medicala_1

6/6

Locus de control ! $actor psiho!social care$a#ori%ea%a copin"ul

'ermenul de ,,locus de control8 a fost lansat de6otter (%EBB) si desemneaza ,,modul in care opersoan* isi e!plica succesul sau esecul, prin cauzede tip intern sau e!tern, controlabile saunecontrolabile8.(6otter, I.".,,@eneralizede!pectancies for internal versus e!ternal control ofreinforcement8, Ps=chological Monographs, DF, %+% D)./ocusul de control intern reprezinta convingerea caresponsabilitatea pentru esec, respectiv meritulpentru succes stau in defectele, erorile, respectiv inaptitudinile si calitatile persoanei respective, si au oprea mica legatura cu intamplarea sau factori depresiune din afara, in timp ce locusul de controle!tern se refera la convingerea ca sursaevenimentelor (pozitive sau negative) se gaseste insoart*, destin sau puterea altora./ocusul de control intern este protector in stresulpsihic acut si cronic, prin receptivitatea crescuta apersoanei la informatiile din mediu cu valoareadaptativa, prin rezistenta la presiunile e!terne, casi prin gradul crescut de anga4are in situatie. /ocusulde control e!tern este asociat cu o proportie maimare de insatisfactii, si cu o predispozitie neta sprean!ietate si depresie.

!ista o variabilitate transculturala a locusului decontrol, care vine din normele de presiune culturalasi sociala specifice unui anumit tip de societate(e!.locus de control intern + e!primabil in autonomietimpurie, independenJa, responsabilitate) sistrategiile agresive de coping sunt incura4ate insocietatile moderne de tip occidental, iar locusul decontrol e!tern si strategiile pasive, de tip ,,1apulplecat sabia nu+l taie8 sau ,,1e ti+e scris, in frunte ti+e pus8, in societatile de tip traditional).Trasaturi imuno"ene ale personalitatii

- Optimismul actioneaza in douadirectii $ minimalizarea gravitatiievenimentelor si supraestimarea propriilorresurse de a le face fata. 3n plus, umorul esteo strategie de a4ustare capabila si ea de areduce evenimentele stresante0- 6ezistenta (robustetea) reprezinta oaptitudine a individului de a fi neobosit,implicandu+se in activitati diverse cu multacuriozitate, gust pentru risc si pentruschimbare 0- /ocul de control intern sinonim cumentalitatea individului conform careia totce i se intampla i se datoreaza lui in bunamasura si ca aceasta responsabilitate ilobliga sa actioneze energic pentru

indreptarea unor situatii nefavorabile,neasteptand de la altii rezolvare 0- Autoeficacitatea reprezinta o viziunea subiectului asupra evenimentelorstresante, potrivit careia subiectul consideraca evenimentele cu rol stresant pot fimodificate, atenuate sau chiarpreintampinate de catre orice individ si nu seafla la discretia intamplarii, subiectulconsidera ca poate stapani sau limitaactiunea nociva a unor astfel de evenimente.- morul.

Trasaturi disimo"ene ale personalitatii

a) &irea an!ioasa$+ prezinta stare de neliniste, tema, chiar frica nemotivata de e!istenta unui pericol real0+ stil perceptiv vigilent+evitant0+ angoasa este o stare afectiva cu continutsomatic intens e!primat (dificultatea de a respira)

concomitent cu o mare tristete0+ an!ietatea este un prim stadiu al angoaseisau o angoasa fara manifestari neuro+vegetative0+ an!ietatea are diferite consecinte somatice$dispnea (hiperventilatie), hipersudoratia, tremorul siinsomnia0+ e!ista o an!ietate normala si una patologicasau nevrotica, ultima fiind caracterizata printr+ohipereactie a unui subiect fata de o cauzapresupusa0+ e!ista si o an!ietate reactiva care este oan!ietate intensa, disproportionata si motivata de ocauza 4ustificata0+ an!ietatea de caracter + dimensiune apersonalitatii unui subiect inclinat in mod obisnuitspre an!ietateb) Personalitatea depresiva$+ insoteste unele boli si 4oaca rol etiologic inunele boli (cancer) prin efectul imunosupresivasupra celulelor0+ la omul bolnav starea de depresie estetradusa prin senzatii de neputinta, de pierdere aenergiei vitale, sentimente de autorepros,culpabilitate si desconsiderarea propiilor valori0+ corelatele somatice ale depresiei sunt$scaderea apetitului, scaderea in greutate, insomnia,hipersomnia, pierderea energiei (oboseala la trezire),prezenta a numeroase si variate forme de dureri0+ depresia mascata are o multitudine desimptome fizice ce pot constitui masca unei depresiipe care pacientul o ascunde0+ depresia poate atinge ma!imul prin inclinatiaspre suicid a subiectuluic) 9evrozismul + include an!ietatea, ostilitate,izolare, impulsivitate, culpabilitate, sensibilitate0 esteasociat cu boli somatice.

B

http://www.despresuflet.ro/forum/F-f87/Frica-t1957.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/A-f79/Angoasa-t2204.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/S-f97/Stadiu-t2139.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/A-f79/Angoasa-t2204.htmlhttp://www.despresuflet.ro/psihologie/anxietate/http://www.despresuflet.ro/psihologie/anxietate/http://www.despresuflet.ro/psihologie/anxietate/http://www.despresuflet.ro/forum/depresie-f21/poate-fi-redus-riscul-aparitiei-depresiei-t1606.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/F-f87/Frica-t1957.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/A-f79/Angoasa-t2204.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/S-f97/Stadiu-t2139.htmlhttp://www.despresuflet.ro/forum/A-f79/Angoasa-t2204.htmlhttp://www.despresuflet.ro/psihologie/anxietate/http://www.despresuflet.ro/psihologie/anxietate/http://www.despresuflet.ro/psihologie/anxietate/http://www.despresuflet.ro/forum/depresie-f21/poate-fi-redus-riscul-aparitiei-depresiei-t1606.html