referat.ro

AMFIBIENII

Amfibia ( din greac- dou viei) este o clas de animale ovipare i poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, aprnd cu aproximativ 350 milioane ani n urm. Din punct de vedere sistematic, clasa amfibieni se mparte n 2 ordine: Caudata - amfibieni cu coad i ordinul Ecaudata - amfibieni fr coad. Primul ordin cuprinde specii ca tritonul obinuit, salamandra cu pete etc. Iar din al doilea fac parte numeroase varieti de broate.

Pe la sfritul devonianului n apele dulci apar primii amfibieni - ihtiostega (Iphthyostega). Ele au constituit adevrate forme de trecere de la crosopterigieni la amfibieni.

Sistemul nervosSistemul nervos este mai dezvoltat dect la peti.

Encefalul la amfibieni prezint emisfere cerebrale mai bine individualizate,maduva spinarii, iar tuberculii bigemeni au tendina s se dedubleze. Epifiza este dezvoltata la anure, la mormolocii acestora prezentndu-se sub forma unei vezicule situate deasupra craniului, sub piele.

Sistemul circulatorInima este alctuit din trei camere: doi atrii i un ventricul. La formele inferioare (apode i caudate) atriul stng i cel drept nu sunt complet separai. La formele superioare atrii sunt complet separai, dar la toi amfibienii ambii atrii comunic cu ventriculul printr-un orificiu comun.

Sistemul digestivLa amfibieni aparatul bucal este reprezentat prin orificiul bucal i cavitatea bucal mare n care se afl limba, forma creia difer de la specie la specie. La toi amfibienii limba este lipicioas i ajut la prinderea przii. Prada este prins anume cu partea anterioar al limbii. n cavitatea bucal se deschid ductele glandelor salivare. Dinii la amfibieni sunt mruni sau lipsesc. Dinii sunt dispui pe maxilarele superioare, pe vomer, la unele specii i pe mandibul. Din cavitatea bucal hrana trece n esofagul scurt ce se deschide ntr-un stomac mic, unde se diger parial.

Sistemul digestiv al amfibienilor se deosebete de cel al petilor prin:

apariia limbii;

apariia glandelor salivare;

diferenierea intestinului n intestin gros i subire;

diferenierea duodenului.

HrnireaBroatele se hrnesc cu przi mictoare, de obicei insecte. Mrimea przii depinde de mrimea broatei i a gurii sale. Broasca-bou african mnnc aproape orice poate nghii, inclusiv erpi veninoi, miriapode uriae, scorpioni i chiar alte broate-bou. Dup ce i-a localizat prada, broasca se ntoarce spre ea, se npustete asupra ei, i o prinde cu vrful limbii lipicioase. Insecta nu este mucat sau mestecat, ci nghiit de vie. Cnd broasca i nghite prada, ochii si mari clipesc i coboar spre cavitatea bucala, ajungnd la mpingerea hranei pe gt n jos.

Reproducere i dezvoltareReproducerea amfibiilor este sexuat i se petrece n mediul acvatic. Fecundaia este extern. Din ou ies larve branhiate denumite popular mormoloci. Acetia au coad i au respiraie branhial. Dezvoltarea se face prin metamorfoza ou-mormoloc-adult. Sunt doua sexe.

Broastele

Broastele si rudele lor apropiate, broastele raioase sunt amfibieni un grup de vertebrate care isi petrec o parte din viata pe uscat si o parte in apa. Exista aproape 3500 de specii, majoritatea fiind broaste.

Din punct de vedere biologic, diferenta dintre broaste si broaste raioase este foarte mica. Broastele au pielea mai neteda, picioarele posterioare lungi pentru sarit si labe cu membrane bine dezvoltate pentru a le propulsa in timpul inotului. Broastele raioase au corpul mai rotunjit, uscat, adesea cu negi, picioare posterioare scurte, pentru tarat si topait. Membranele de pe labele posterioare ale broastelor raioase sunt slab dezvoltate deoarece petrec foarte putin timp in apa. Broastele si broastele raioase apartin grupului de amfibieni numite anure (amfibiani fara coada), care au aparut in urma cu aproximativ 150 de milioane de ani.

Forma corpuluiBroastele au sange rece. Deoarece temperatura corpului este aceiasi cu a aerului din jurul lor, ele sunr reci si lipicioase la atingere. Capul lor este de obicei lat si turtit, si au gura foarte larga. Broastele au de obicei patru degete la labele anterioare si cinci degete la labele posterioare. Degetele sunt unite printr-o membrana de piele. La unele specii acvatice, degetele labelor posterioare se termina in gheare ascutite, folosite la sfasierea prazii. Majoritatea speciilor sunt nocturne.

Locomotia

Picioarele posterioare lungi si musculoase ale broastelor le permit sa sara distante care depasesc de mai multe ori lungimea propriului corp. Cand o broasca se pregateste sa sara, isi ridica mult partea anterioara a corpului, apoi tasneste in aer. Broastele membranate isi petrec majoritatea, sau chiar tot timpul, in apa. Unele broaste traiesc in copaci si nu au membrane intre degete, dar au o ventuza mare in varful fiecarui deget. Partea inferioare a ventuzei este acoperita cu piele aspra, care permite broastei sa se catere pe suprafete neregulate, precum scoarta copacilor.

Reproducerea

Majoritatea broastelor isi depun ouale in apa. O singura femela depune o gramajoara care poate sa contina mai multe mii de oua.

In mod normal ouale sunt mici- cu un diametru de cativa milimetri-si fiecare este invelit intr-un strat protector de gelatina. Unele specii de broaste au o metoda diferite de a-si ajuta puii sa supravietuiasca. Ele depun mult mai putine oua, dar iau multe masuri pentru a le proteja.

Broasca arboricola fierar, de exemplu, isi sapa propriul sau ochi mic de apa langa marginea apei inainte de anotimpul ploios. Ea isi depune ouale acolo si mormolocii ies din nou in siguranta completa. Cand vin ploile, nivelul raului creste, inghite ociul de apa si mormolocii inoata in rau.

Dezvoltarea mormolocilor

Picioarele posterioare ale mormolocului incep sa se dezvolte chiar sub baza cozii. Cand acestea sunt destul de mari pentru a putea fi recunoscute, incep sa se formeze picioarele anterioare sub piele si cand sunt destul de mari ies prin ea-nu neaparat in acelasi timp. Este un lucru obisnuit ca mormolocul sa aiba doar trei picioare pentru o scurta perioada. Cand toate cele patru picioare sunt vizibile, capul mormolocului se transforma dintr-o minge rotunda intr-o forma asemanatoare cu a broastei. Forma gurii se schimba si ochii incep sa se umfle. Coada devine mai mica si este absorbita in corp pana cand ramane un ciot foarte mic.In aceasta faza , mica broscuta decide sa paraseasca apa. Exista specii de broaste care isi depun ouale pe usca, sub frunze sau pietre. Stadiul de mormoloc este omis complet si dupa cateva saptamaniiese o broasca micuta complet formata.

HranireaBroastele se hranesc cu prazi si miscatoare, de obicei insecte. Marimea prazii depinde marimea broastei si a gurii sale. Broasca-bou africana mananca aproape orice poate inghiti, inclusiv serpi veninosi, miriapode uriase, scorpioni si chiar alte broaste-bou.

Dupa ce si-a localizat prada, broasca se intoarce spre ea, se napusteste asupra ei, si o prinde cu varful limbii lipicioase. Insecta nu este muscata sau mestecate, ci inghitita de vie. Cand broasca isi inghite prada, ochii sai mari clipesc si coboara spre cavitatea bucala, ajungand la impingerea hranei pe gat in jos.O delicatesa populara

In multe parti ale lumii broastele sunt consumate de oameni. In Europe, broasca comestibila este o delidatese servita sub forma de picioare de broasca la restaurantele franceze. Totusi,broasca comestibila este acum atat de rara incat trebuie importate specii din Asia in numar urias pentru a satisface cererea.

In America de Nord, broasca-bou este o preferinta culinaraspeciala, deoarece este o specie mare cu membre posterioare foarte mari. Broastele sunt colectate in timpul noptii, dupa ce sunt orbite de lumina lanternelor.