Acer palmatum dissectum x garnet Artar japonez. Este un arbust cu coroana aplatizata, ramurile recurbate la extremitati, cu frunze de culoare verde (pentru acer palmatum dissectum); rosu purpuriu primavara, iar toamna de culoare rosu portocaliu (pentru dissectum garnet). Are inaltimea de 2-3 m, diametru de 2-3 m la maturitate. Creste bine in semiumbra si umbra. Teoretic se dezvolta si la soare, dar pentru ca are frunzele foarte fine, acestea se ard usor la soarele puternic din sud. Atunci cand nu este posibil sa fie plantat la semiumbra este de preferat sa aiba soare pana la pranz. Prefera soluri bogate, acide, fara exces de umiditate.Mesteacan - Arbore cu coroana aerata, decorativ prin ramuri subtiri si lujeri pendenti, coaja alba care se exfoliaza in fisii circulare. Frunzele devin toamna galben aurii, iar florile sunt grupate in amenti, cei masculi apar toamna si cei femeli apar primavara. Atinge inaltimi de 18-20 m si diametrul coroanei de 7-10 m, are o crestere foarte rapida si se dezvolta bine in plin soare si in semiumbra. Rezista la ger, prefera soluri sarace, nisipoase, evita solurile calcaroase, compacte si excesiv de umede. Nu este rezistent la seceta, dar rezista la fum.Fag - Arbore cu trunchi drept si scoarta neteda, cenusie mai mult sau mai putin marmorata. Frunzele sunt ovale, intregi, de culoare verde inchis, iar toamna devin ruginii. Atinge inaltimi de 20-30 m, diametrul coroanei de 20-30 m, are o crestere moderata si se dezvolta bine in plin soare si in semiumbra. Prefera climat racoros si umed, soluri revene si fertile.

Denumire Cantitate

Dimensiuni (cm)

U/M Pret(ROL)

Pret(RON)

Obs.

BERBERIS 15-60 bucata 75.000 - 250.000

7,5 - 25

BRAD SI MOLID 20 - 40 bucata 150.000 15BUDDLEIA 40 - 80 bucata 75.000

-150.0007,5 -

15BUXUS VAR 10-80 bucata 30.000-

500.0003 - 50

CALICARPA 20 - 40 bucata 75.000 - 150.000

7,5 - 15

CAPSUNI stoloni bucata 6.000 0,6CATALPA 50-120 bucata 150.000 -

250.00015 - 25

CERCIS 20 -40 bucata 75.000 - 150.000

7,5 -15

CHAENOMELES 20-60 bucata 75.000 - 250.000

7,5 - 25

CHAMAECYPARIS 20-80 bucata 150.000-450.000

15 - 45

COACAZ ROSU-NEGRU

butasi inradacinati

bucata 40.000 4

COTONEASTER 20-60 bucata 75.000 - 250.000

7,5 - 25

DEUTZIA 60-80 bucata 20.000 - 150.000

2 - 15

DIERVILLA 60-80 bucata 20.000 - 150.000

2 - 15

EVONYMUS 20-30 bucata 50.000-75.000

5 - 7,5

FORSITHIA 60-80 bucata 20.000 - 250.000

2 - 25

HEDERA 20-40 bucata 50.000-75.000

5 - 7,5

HIBISCUS 20 -120 bucata 75.000 - 250.000

7,5 - 25

JUNIPERUS VAR 20-80 bucata 75.000-450.000

7,5 - 45

KERRIA 20 - 60 bucata 75.000 - 250.000

7,5 - 25

LIGUSTRUM OV. 40-80 bucata 10.000-150.000

1 - 15

LONICERA VAR. 20-40 bucata 50.000 -75.000

5 - 7,5

MAHONIA 20-60 bucata 75.000-350.000

7,5 - 35

MUR FARA SPINI butasi inradacinati

bucata 40.000 4

PHILADELPHUS 60-80 bucata 20.000 - 250.000

2 - 25

PYRACANTHA 20-80 bucata 75.000-250.000

7,5 - 25

RIBES 40-60 bucata 75.000 - 150.000

7,5 - 15

SALIX VAR. 40-250 bucata 50.000-1.000.00

0

5 - 100

SEDUM 20-60 bucata 75.000-350.000

7,5 - 35

SPIRAEA VAR. 60-80 bucata 20.000-250.000

2 - 25

SYRINGA 40-80 bucata 100.000-150.000

10 - 15

TAMARIX 60 - 80 bucata 50.000 - 150.000

5 - 15

TECOMA 20 - 40 bucata 50.000 - 75.000

5 - 7,5

THUJA SP. 20 -200 bucati 75.000 750.000

7,5 - 75

VIBURNUM 40 - 60 bucata 150.000 - 15 - 25

250.000ZMEURA drajoni bucata 40.000 4

PROIECT LA TEHNICA EXECUTIEI LUCRARILOR IN AMENAJARI PEISAGERE CUPRINSI. PIESE SCRISE:1. Conditii naturale ale zonei de amenajare 21.1. Amplasarea terenului 21.2. Conditii pedologice 21.3. Conditii climatice 21.4. Conditii hidrologice 61.5. Vegetatia 62 .Conditii social-economice 73.Memoriu justiftcativ 73.1. Prezentarea si justificarea solutiei generale de amenajare … 73.2. Principiile de compozitiei folosite la proiectare 83.3. Circulatia si functionalitatea ei 83.4. Vegetatia propusa 83.5. Apele si amenajarea lor 93.6. Analiza dotarilor utilitare si estetice 10 4. Calcule tehnico-economice 11 4.1 Bilantul suprafetelor………………………………………. 11 4.2 Antemasuratorile si evaluarea generala a costurilor…… 11 4.3 Lista cu lucrarile spegifice unei amenajari……………… 12 4.4 Lista cu material sadit …………………………………… 13 Bibliografle ……………………………………………………….. 15II. PIESE DESENATE:1. Plan de situatie2. Plan general de amenajare3. Plan de plantar4. Sectiuni5. Perspective

1 CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI DE AMENAJARE

1.1. AMPLASAREA TERENULUITerenul este amplasat in Timisoara pe Calea Aradului nr. 119 vis-à-vis de SELGROS apartinand U.S.A.M.V TIMISOARA.Este un teren plan avand o suprafata de 22.436 mp.1.2 CONDITII PEDOLOGICEIn zona orasului Timisoara, invelisul de sol prezinta un aspect mozaicat datorita conditiilor naturale variate in care solurile s-au formatsi au evaluat. Sunt prezente soluri din clasele : molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe, soluri halomorfe, soluri neevaluate, vertisoluri.

In partea de est a Timisoarei au o mai lunga extindere, solurile brune eumezobazice ( gleizate, gleizate alcaizate ), intre care se intercaleaza soluri hidromorfice (soluri gleice cambice, soluri gleice mlastinoase ), soluri neevoluate (soluri aluviale gleizate ).

1.3 CONDITII CLIMATICEPredomina un climat temperat de tranziţie, cu o medie anuala a temperaturilor ce depaseste 11 grade Celsius in câmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei.Precipitaţiile medii anuale cresc de la vest spre est, înregistrând valori intre 500 §i 700 mm.Rezervaţiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Pădurea Cenad, Locul fusilier Radmanesti, Mlaştinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlaştinile Murai, Saraturile Dinias, Pajiştea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Pădurea Bistra, Arboretumul Bazos, Insula Igris.Oraşul Timişoara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele continentale de origine estica, la care se adaugă invazia unor mase de aer cald ce traversează Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism.Circulaţia vestica persista atât in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situaţiile de circulaţie vestica determina ierni blânde, cu precipitaţii lichide; vara, acest tip de circulaţie determina scăderea temperaturii aerului, precipitaţii relativ bogate si un grad accentuat de instabilitate a vremii.Circulaţia polara determina scăderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitaţii sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt însoţite si intensificate de vânt.Circulaţia tropicala, când se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate însemnata de vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana, determina ierni blânde si cantitati însemnate de precipitaţii. Vara aerul maritim tropical generează o vreme instabila, cu averse si descărcări electrice. Vara, când advecţia aerului tropical se face dinspre sud-est, vremea este călduroasa si foarte secetoasaTEMPERATURA AERULUITemperatura medie multianuala a aerului la Timişoara este de 10,6° C. De-a lungul anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variaţii neperiodice in funcţie de frecventa si intensitatea maselor de aer.Temperaturile medii lunare prezintă un mare ascendent in primele şapte luni ale anului (tabel), înregistrând maxima in luna iulie (2I,l °C), când si radiaţia solara este cea mai puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6°C). Pentru perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara înregistrata a fost de 25,1°C, in iulie 1936 iar cea mai coborâta de -9,1 °C in ianuarie 1942.Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 °C, valoare ce arata un grad moderat de continentalism.Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000)

1 2 3 4 5 6 i 7 I 8 9 10 1 1 12-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3

Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea medie anuala cea mai scăzuta s-a înregistrat in anul 1948 (15,9°) .Temperaturi extremeCunoaşterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de protecţie in diferite sectoare de activitate.Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este de 75,3 grade Celsius.Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a structurii regimului termic care reprezintă interes pentru numeroase domenii practice.Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 91. In mod obişnuit, primul îngheţ se produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumătatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare număr mediu de zile cu îngheţ este ianuarie (25 zile ).Numărul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se înregistrează in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie - Octombrie.

Numărul mediu al zilelor tropicale in Timişoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si August, când durata de strălucire a soarelui este maxima.Umezeala relativa.Timişoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advecţiei aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depăşind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se menţine la valori scăzute (70-72%).Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78Nebulozitatea in Timişoara are valori ridicate datorita poziţiei geografice a oraşului cat si numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera.Valoarea medie multianuala a nebulozităţii este de 6,1, prezentând importante variaţii de la o luna la alta.Nebulozitatea minima se înregistrează in luna august când se intensifica activitatea anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.Durata medie multianuala de strălucire a Soarelui la Timişoara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea mai mare durata de strălucire a Soarelui se înregistrează in lunile de vara, când zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se înregistrează in anotimpul rece, când nebulozitatea are valori ridicate.Durata de strălucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)

I I 2 I 3 I 4 i 5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9 I 53,6 2128

In oraş durata de strălucire a Soarelui este puternic influenţata de activitatea industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.Presiunea atmosferica are la Timişoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se înregistrează in anotimpul rece, când temperaturile sunt scăzute iar cele mai coborâte valori in lunile de vara.Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mbPrecipitaţiile atmosferice au la Timişoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai bogate precipitaţii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitaţiile au fost mai mulţi ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitaţii cu valori peste media multianuala s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.In cursul unui an, cele mai bogate precipitaţii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie.Precipitaţii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)(2003-2005)

\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9Bogate in precipitaţii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convecţiei termice intense. Din August precipitaţiile încep sa scadă, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaţii create din nou, datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând din ianuarie, cantităţile de precipitaţii încep sa scadă, in februarie înregistrându-se minimul principal. Din februarie precipitaţiile cresc progresiv pana in iunie când se înregistrează maximal principal.Cantitatea maxima lunara de precipitaţii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitaţii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitaţii cad iarna si toamna.Precipiţiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboară sub 0°. Numărul mediu al zilelor cu ninsoare in Timişoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se înregistrează cel mai mare număr de zile cu precipitaţii solide.Regimul eolian La Timişoara direcţia predominanta a vântului este cea nord-vestica, urmata de cea vestica. Numărul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai scăzuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales in lunile aprilie si mai.Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se înregistrează in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie.Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si excepţii.Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopţile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei, dimineaţa. Ceata in oraş, formează împreuna cu particule de praf, cenuşe, gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata.Primăverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa apară scurte perioade de îngheţ.

Verile sunt lungi, călduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeşte pana la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Deşi este anotimpul cel mai ploios, vara se înregistrează frecvent si perioade de seceta.Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 51 15,4 °C. Au fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depăşit 15,0°c, dar si mai mici.Toamnele sunt mai sărace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substanţele poluate cu acţiune nociva sunt numeroase: compuşi ai sulfului, carbonatului si azotului; poluanţi sub forma de particule solide in suspensie si poluanţi radioactivi; pulberi sedimentabile; poluanţi organici.Poluarea atmosferei se datorează in principal activităţii agenţilor economici, la care ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare, transporturilor rutiere, precum 51 inexistentei unor stimulente pentru agenţii economici care promovează activitati, sponsorizări sau investiţii in domeniul protecţiei mediului.

1.4 CONDITII HIDROLOGICE

Apele subteraneAcviferul freatic, format din nisipuri si pietrişuri mărunte, cuprins intre 2-3m. adâncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenţialul acvifer este redus.

RâurilePrincipalul curs de apa din Timişoara este Bega. La începutul secolului 19 încep îndiguirile canalului.

LacurileUnele lacuri naturale, altele rezultate in urma activităţii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavaţii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de cărămida, precum si bazinele amenajate pentru agrement.

2.CONDITII SOCIAL-ECONOMICE

Municipiu-resedintã a judetului Timis, Timisoara este un important centru istoric, economic, financiar, cultural si stiintific, fiind o adevãratã poartã a României spre occidentul european.Prin numeroasele parcuri, grãdini publice, scuaruri si spatii verzi, Timisoara si-a câstigat renumele de oras grãdinã. Deasemenea, multitudinea de sãli de spectacole, teatre, muzee, expozitii, monumente istorice si arhitecturale, sãli de cinema, stadioane, stranduri, e.t.c. orasul oferã posibilitatea petrecerii unui sejur plãcut, în care fiecare clipã poate fi valorificatã din plin.* Suprafaţa totală a Municipiului Timişoara este de 12.926,83 ha, din care 7902,61 ha teren agricol şi 5024,22 ha teren neagricol;

* Suprafaţa de 7902,61 ha teren agricol cuprinde: 7130,57 ha teren arabil; 425,57 ha păşuni; 223,25 ha fâneţe; 39,20 ha vii; 84,02 ha livezi.Suprafaţa de 5024,22 ha teren neagricol cuprinde: 649,08 ha păduri; 317,31 ha ape, bălţi; 2920,36 ha construcţii; 1062,51 ha drumuri; 74,96 ha teren neproductiv. În prezent, cu excepţia câtorva areale împădurite cu cer şi gârniţă (Pădurea Verde, Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Şag), teritoriul se încadrează în silvostepa antropogenă ce caracterizează întrega Câmpie Panonică.

Peisajul este diversificat şi de apariţia vegetaţiei de luncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esenţă moale.

De remarcat este prezenţa parcului dendrologic de la Bazoşul Nou: rezervaţie forestieră cu o suprafaţă de cca 60,4 ha, situată la cca 15 km SE de oraşul Timişoara, pe teritoriul constituit din rezervaţia propriu-zisă (17,8 ha) şi zona tampon din jurul rezervaţiei.Categoriile de persoane care vor urma sa frecventeze spatiul amenajat de langa U.S.A.M.V vor predomina studentii,clientii,salariatii, complexului SELGROS avand in vedere si faptul ca urmatorul parc(PARCUL BOTANIC) se afla la o distanta de aprox 2 km.

3.Memoriu justificativ.

3.1. Prezentarea si justificarea soluţiei generale de amenajare.

Spaţiul care urmează a fi amenajat este o suprafaţa plana de 22.436 mp . Terenul este amplasat pe Calea Aradului nr. 119 vis-à-vis de SELGROS . Terenul este delimitat de gard viu .Accesul principal este de pe Calea Aradului.Destinaţia prioritara a terenului va fi cea de odihna si recreaţie a studentilor.Parcul va îndeplini funcţia sanitara si cea decorativa.Funcţia sanitara. Influenta vegetaţiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflaţi in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, oferă protecţie împotriva vântului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul.Funcţia decorativa. Amenajările peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfacţia pe care o realizează omul fata de vegetaţie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminţe), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordonează in mod armonios pentru a pune in evidenta măsura inerenta a fiecărei compozitei ceea ce înseamnă frumuseţe.Ţinând cont de arhitectura cladirii care apartine U.S.A.M.V Timisoara, de fluxul de studenti care vor traversa parcul, am ales ca amenajarea parcului sa fie realizata intr-un stilul mixt.Stilul mixt consta in imbinarea armonioasa a stilului geometric, cu cel natural (peisager), in compozitie.Prin urmare centrul compoziţiei este tratat in stil peisager cu bazin de apa. Aleile sunt curbe si sinuase. Plantaţiile sunt dispuse diferenţiat: in centrul compoziţiei se va executa

o amenajare floristica mai bogata iar vegetaţia este mai scunda si se vor amplasa arbori izolaţi deosebiţi de decorativi (Aesculus carnea, Albizzia julibrissin, Paulovnia tomentosa).

3.2. Principiile de compoziţie folosite la proiectare.

Amenajarea se face ţinând seama de un anumit principal de compoziţie valabil pentru toate stilurile:- stabilirea proporţiei (principiul proportionalitatii) corespunzătoarediferitelor parţi fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant alcompoziţiei. Proporţia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori dediferite mărimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor.- centrului de compoziţie i se subordonează toate celelalte elemente alecompoziţiei. Axa principala duce la centrul de compoziţie.- înlăturarea monotoniei cat si evitarea unei mari varietati de forme siculoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis,creează impresia unor elemente uşoare apropiindu-1.- principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunereaelementelor care corespund cerinţelor, funcţiilor intr-o compoziţie organica.- principiul compatibilităţii. Pentru a fi compatibile cu locul unde esteamplasat parcul dar si cu populaţia care va vizita parcul s-a optat pentruurmătoarele funcţii: accese pietonale, relaxare, odihna,parcari,rondouri florale divers colorate,labirint,fantana arteziana.- principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o concepţie dominanta care realizează legătura intre partile componente intr-un întreg si in acest mod se obţine in final unitate in diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul compoziţiei.

3.3. Circulaţia si funcţionalitatea ei.

Accesul in parc se face din Calea Ardului. Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile §i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase, rectilinii (au laturile paralele).Racordurile aleilor se realizează in funcţie de unghiul acestora, astfel in cazul aleilor aproape perpendicular, avem racord cu arcuri de cere cu aceeaşi raza corespunzând unghiului de 90 grade si alei curbe cu unghiuri ascuţite si obtuze.. Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel incat axele aleilor sa aibă acelaşi punct de origine.Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul in suprafeţe inegale.Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care uneşte cele doua intrări are o latime de 2,5m; următoarea care străbate centrul compoziţiei este de 2m, aleile secundare care înconjoară labirintul si rondoul de flori au o latime de 1,5m .Materialul utilizat pentru realizarea (pavarea) aleilor este piatra.

Organigrama parcului. Organigrama parcului s-a realizat pentru a pune in evidenta relaţiile funcţionale si vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei acestora.Cerinte, functii Elementul corespondent- accese pietonale intrări,alei- relaxare, odihna zone de staţionare pe bănci- jocuri statice labirint cu foisor- accese pt.autovehicule parcari- zone de interes decorativ fantana arteziana,rondouri cu flori

3.4. Vegetaţia propusa sub aspectul compozitiei si amplasamentul din punct de vedere functional si estetic.

Plantele lemnoase alese reprezintă materialul principal de construire a peisajului vegetal.Talia. Pentru amenajarea scuarului se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori de talia I (Acer pseudoplatanus,Quercus rubra);arbori de talia II (Magnolia stelata);arbori de talia III (Albizzia julibrissin);arbuşti mijlocii (Syringa vulgaris);arbuşti mici si acoperitori de sol (Juniperus horizontalis).Ritmul de creştere. La alegerea speciilor s-a ţinut cont si de ritmul de creştere a arborilor si arbuştilor, ca urmare s-au ales specii repede crescătoare ca de exemplu Albizzia julibrissin si specii cu o creştere mai înceata.Asocierea si dispunerea plantelor lemnoase.Exemplare solitare aparţin speciilor arborescente si arbustive mai intresante din caracterele lor biologice care fac impresie puternica (Quercus robur, Albizzia julibrissin, Taxodium distichum). Arborii sunt amplasaţi pe peluze.Pe latura parcului de pe Calea Aradului avem un aliniament de Spiraea Van-houtei , un singur rând realizat pentru gard viu. De-a lungul aleii principale avem un mic aliniament din Magnolia stelata si inca un aliniament din Acer palmatum.S-au proiectat grupuri omogene - o singura specie ( Albizzia julibrissin, Salix babilonica,Ulmus pumila) si grupuri heterogene (grupuri rezultate din asocierea speciilor de Juniperus horizontalis, Juniperus virginiana si Thuja occidentalis).In apropierea cladirii se afla un grup de arbori si arbuşti care creează o forma piramidala dând impresie de stabilitate si exprima tendinţa spre inaltare. Grupurile realizate din arbori cu corona sferica, tabulara va inspira solemnitate si va crea o senzaţie de calm, de protejare.Grupurile sunt bine proporţionate după principiul asimetriei, si datorita percepţiei de echilibru trezeşte senzaţia de satisfacţie. Grupurile compuse din speciile de mărimea a 2-a cum este cazul speciilor existente de Salix babilonica, creează impresia de melancolie ,caldura.Gardurile vii delimiteaza parterele de flori si sunt realizate din Buxus sempervirens si alt gard viu delimiteaza parcul sunt dense realizate din arbuşti foioşi pe doua rânduri 3,5buc/m, o singura specie - Spirea vanhouttei.Decoratiuni florale, se gasesc sub forma de rabate pe suprafete mai restranse in centrul copmpozitiei. Plantele utilizate sunt perene si anuale.Sunt banci simple si banci cu pergole ce se vor catara tropaeolum majus.

Gazonul va fi realizat din plante rustice rezistente la calcat si care nu sunt pretentioase la expozitie. Plantele care vor alcatui peluza sunt:- Festuca - planta perena care are o durata relativ mare de viata, rezistentamedie la calcat si da un covor vegetal fin.- Poa - planta perena care da un covor vegetal rezistent la calcare dar cu unaspect mai grosier.- Lolium - cu specia perenne — instalare si crestere rapida, rezistenta relativbuna la calcare, da un covor destul de fin

3.5 APELE SI AMENAJAREA LOR

O fantana arteziana amplasate in acest spatiu sunt elemente de decor ce confera un plus de frumusete peisajului.Fantanile arteziene sunt creatii plastice care incearca sa aduca murmurul izvoarelor in aranjamentele peisagere.Fantana arteziana este inconjurata de rasinose cum ar fi Thuya occidentalis var.fastigiata Juniperus horizontalis, Juniperus virginiana si de Betula pendula.

3.6. ANALIZA DOTARILOR UTILITARE SI ESTETICE

Bancile sunt amplasate de-a lungul aleelor si in locuri izolate Unele au pergole pe care se vor catara Lonicera japonica.Foisorul este inconjurat de un labirint din Buxus sempervirens var. arborescens .

4 CALCULE TEHNICO –ECONOMICE

4.1. BILANTUL SUPREFETELOR

Suprafata totala a amenajarii= 22.436 MP

1.Suprafata construita – din care:- suprafata ocupata cu cladiri = 1812 mp- suprafata circulatiilor (alei poteci) = 1552 mp- suprafata ocupata de constructii decorative :fantana arteziana=23,75mpfoisor =113 mpTotal suprafata construita = 3.411,5mp

2. Suprafata de spatiu verde efectiv = 9036 mp

3. Suprafata de intretinere a plantatiilor:- S(arbori + arbusti taratori) = (nr. arbori + nr arbusti taratori) = 27 mp- S arbusti erecti = nr arbusti erecti x 0,5 mp = 60 mp- S pete florale = 40 mp

- S liane = 20 mpTotal suprafata de intretinere a plantatiilor = 147mp

4. Suprafata gazonata = 10.300 mp

4.2.Antemasuratorile si evaluarea generala a costurilor

1. TABEL CENTRALIZATOR

LUCRARI EFECTUATE UM CANTITATE COST/UMRON COST TOTAL RONInlaturarea pamantului din gropi si santuri de plantare mc 12 25.75 310Ameliorarea solului prin asternerea unui strat de pamant vegetal de 10 cm mp 80 9.92 795Amenajari peluze de iarba prin gazonare mp 10.300 21.50 5375.00Plantat arbori rasinosi, cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 8 40 320Plantat arbusti rasinosi buc 20 35.00 70Plantat arbori foiosi cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 40 40 1600Plantat arbusti foiosi cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 60 35.00 2100Plantat flori buc 400 0.3 120

Evaluare cost total = 10690RON

4.3 LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI SPECIFICE SPATIILOR VERZI (ANTEMASURATOARE)

Nr.crt. Norme de devize U.M. Cantitate1. A. Cap. PELUZE 2. Incarcarea manuala a pamantului din gropi de planatre si a pamantului vagetal in autobasculanta a. 12 mc x 1,4/mc = 16,8 b. 6,5 mc x 1,1/mc = 7,15 t 23.953. Transportul cu autobasculanta a pamantului din gropi, a pamantului vegetal 5km mc 23.954. Extragerea pamantului vagetal necesar amenajarii spatiilor verzi mc 6.55. Sapatura mecanica cu buldozerul. Calculul necesarului de pamant vegetal.

Peluze 2500mp x 0.1 m = 250 Gropi arbori cu balot 33 buc x 0.4 mc= 13.2 Gropi arbusti cu balot 62 buc x 0.32 mc= 19.84 mc 283.46. Transportul pamantului vegetal cu autobasculanta de la 10 km 6.5mc x 1.1 t = 7.15 t 7.157. Transport pamant cu roaba la 150m 6mc x 1.1t/mc (pamant vegetal) t 6.68. Mobilizarea manuala a solului, nivelarea si finisarea suprafetelor mp 103009. Asezarea uniforma a stratului de pamant vegetal pe teren in strat de 20 cm mp 1030010. Semanarea gazonului mp 1030011. Udarea suprafetelor cu furtunul de la hidranti de 10 ori10300 mp – 0.2 mc apa/mp mc-apa 500012. Cosirea mecanizata a gazonului mp 1030013. Udatul plantatiilor de 20 de ori cu furtunulArbori 33buc x 20 x 0,05 mc = 33Arbusti 62buc x 20 x 0,02mc = 24.8 Mc 20.214. Plantat flori buc 400

4.4. LISTA CU PRETURI LA MATERIALUL SADITOR

Specia Nr. buc Cost / buc Total RONThuja occidentalis 5 59 295Juniperus horizontalis 14 35 490Taxodium distichum 1 90 90Juniperus virginiana 1 46 46Tamarix ramosisima 1 80 80Albizzia julibrisin 3 90 270Acer palmatum 16 80 1280Magnolia stelata 8 20 1200Betula pendula 4 18 72Salix babilonica 3 11 33Ulmus pumila 3 13 39Chamaecyparis lawsoniana 1 27 27Fagus silvatica 2 15 30Acer pseudoplatanus 2 13 26Cupresus sempervirens 1 30 30Chamaecyparis pisifera’plumosa” 1 15 15Syringa vulgaris 2 9 18Tropaeolum majus 10 12 120Spiraea x vanhouttei 400 16 6400Buxus sempervirens var.arborescens 200 11 2200Buxus sempervirens 200 5 1000

Lonicera japonica 40 1 40Portulaca grandiflora 1 1 1

Cost material saditor = 13802 RON

Bibliografie:1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici.Gazonul - ştiinţa si arta. Editura AGROPRINT Timişoara 20012. Ana F. Iliescu, Gabriela CosteaÎndrumător pentru proiectarea in peisagistica. Bucureşti 19983. Dagmar Visoiu.Nota curs de Arhitectura peisagera.4. Gabriel Szechelzy.Nota curs de Planificare peisagera.5. Maria Bala,Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timişoara 20016. Monografia Timisorii.

proiect scris la Arhitectura peisagera CUPRINSI. PIESE SCRISE:Capitolul I - Conditii naturale ale zonei de amenajare 31.1. Amplasarea terenului 31.2. Conditii pedologice 41.3. Conditii climatice 41.4. Conditii hidrologice 111.5. Vegetatia existenta 11Capitolul II - Conditii social-economice 14Capitolul III - Memoriu justiftcativ 153.1. Prezentarea si justificarea solutiei generale deamenajare 153.2. Principiile de compozitiei folosite la proiectare 163.3. Circulatia si functionalitatea ei 173.4. Vegetatia propusa 183.5. Apele si amenajarea lor 243.6. Analiza dotarilor utilitare si estetice 24Capitolul IV - Calcule tehnico-economice 26Bibliografle 35II. PIESE DESENATE:1. Plan de situatie2. Plan general de amenajare3. Plan de plantare4. Plan general de amenajare colorat5. Sectiuni6. Detalii de plantare

7. Perspective8. Detalii de mobilier9. Axonometrie

2.1. PREZENTAREA SI JUSTIFICAREA SOLUTIEI GENERALE DE AMENAJARELa proiectarea spatiilor verzi se tine seama de anumite principii si legi si anume de principiul armoniei si proporţiei, acestea constituind, de fapt, principiile care stau la baza proiectării estetice a unitatii de spatii verzi.In proiectarea spatiilor verzi s-a urmărit printre altele redarea, intr-o măsura cat mai mare, a specificului local cum de altfel se poate vedea si in planul general.Principiile care stau la baza proiectării sunt:-principiul funcţionalităţii sau al proiectării organice a suprafeţelor si a formelor planului. La efectuarea amenajării spaţiului verde am ţinut seama de teren, de clădirile existente, de căile de acces si de speciile existente.-principiul compatibilităţii funcţiei cu ambientul presupune alegerea acelor folosinţe ale spatiilor verzi care sa se integreze in mediul înconjurător, aceasta realizându-se astfel incat peisajul modificat obţinut sa fie plăcut si funcţional. Nu s-a păstrat vegetaţia existenta, dar s-a realizat o amenajare specifica stilului mixt. Trasarea aleilor la stilul mixt presupune o buna îmbinare a formelor geometrice cu cele libere, sinuoase. In general, in afara desfasurarii pe mai multe axe a traseelor geometrice, cele mai multe alei perimetrale, secundare si de legătura sunt proiectate geometric. Trasarea geometrica presupune o lărgire mai mare a aleilor, uneori mai multe alei paralele si închiderea lor la capete cu elemente care au o ornamentaţie bogata. Aleile trasate geometric sunt mai înguste, mai variate ca traseu. Metodele compoziţionale folosite sunt: echivalenta sau echilibrul si consecventa.

2.2. CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI 2.2.1. DATE GEOGRAFICEStructura geologicaData fiind vârsta neozoica a Depresiunii Panonice, in structura de ansamblu a ariei care corespunde sectorului sudic al acesteia, ca de altfel a întregii depresiuni, se deosebesc doua etaje structurale: unul de fundament, alcătuit din depozite sedimentare pre terţiare, şisturi cristaline si altul alcătuit din depozite terţiare, care reprezintă umplutura depresiunii. Fundamental Depresiunii Panonice este alcătuit din şisturi cristaline si masive eruptive, ale căror metemorfism, tectonica si punere in loc s-au realizat in timpul cautarilor prealpine.Subasmentul cristalin al acestei depresiuni este compartimentat in blocuri denivelate, după isteme de falii cere se întretaie aproape perpendicular. Pe aceste falii si-au făcut apariţia intruziunile eruptive. In zona Timişoarei şisturile cristaline au fost interceptate la adâncimi de peste 1742 m.Formaţiunile depresiunii:Depresiunea Panonica s-a individualizat in doua etape: prima, in paleogen, ca o consecinţa a diatrofismului laramic, când s-a realizat separarea ariei depresionare de zonele emerse ce se profilau ca structogene si a doua, începând din tortonian, când

întregul teritoriu devine zona submersa si evoluează ca arie de acumulare. Depozitele paleogene se suprapun fundamentului neregenerat. Este insa îndoielnica prezenta paleogenului in forajele din sectorul sudic al Depresiunii Panonice.Umplutura propriu-zisa a depresiunii o formează neogenul si corespunde celei de a doua etape de evoluţie. Forajele au stabilit existenta in zona Timişoarei a tortonianului sarmatianului si pliocenului in facies panonic.Tortonianul este constituit din argile marne gresii dure, nisipuri, pietrişuri. Formaţiunile de vârsta sarmatoiana sunt alcătuite din marne, conglomerate, argile, nisipuri. Depozitele pliocene au o larga extindere in zona Timişoarei.Depresiunea Panonica; in alcătuirea pliocenului, intra in succesiunea de nisipuri argiloase marne si argile, cărora li se subordonează pietrişurile si gresiile. Grosimea panonianului variază intre 800 si 1600 m.Cuatenarul acoperă in întregime formaţiunile neogene. Straturile cuaternare sunt reprezentate prin plaistocenul mediu si superior si halogenul inferior si superior.Pleistocenul mediu este constituit dintr-un complex nisipo-argilos, a cărui grosime depaseste 60 m3; pleistocenului mediu ii aparţin si depozitele terasei vechi.Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei înalte, ale celei superioare, ale terasei inferioare si prin depozitele loessoide. Depozitele terasei înalte au in alcătuire pietrişuri, bolovănişuri si nisipuri in a căror alcătuire petrografica intra cuarţite, gnaise, micasisturi,granodiorite, calcare, gresii; grosimea lor variază intre 4-6m.Depozitele terasei superioare, cu grosimi de 5-7 m, cuprind pietrişuri si nisipuri. Argila roşie, care aparţine pleistocenului superior, are o larga răspândire; in masa de argila roşie sunt diseminate si elemente mai grosiere. Depozitele loessoide sunt reprezentante prin prafuri nisipoase, nisipuri prăfoase, prafuri argiloase gălbui-cenuşii cu concreţiuni calcaroase.Holocenului inferior ii aparţin depozitele terasei joase, constituite din pietrişuri, bolovănişuri si nisipuri cu grosimi de 5-8 cm., iar holocenului superior ii aparţin aluviunile recente ale luncilor.Din punct de vedere teoretic, Timişoara se afla pe o linie de falie orientata est-vest. Aceasta falie este marcata in partea de nord, in prezenta vulcanului stins de la Sanovita-Ludabara, in partea centrala de apele subterane mineralizate din arealul Buzias- Ivanda.Excesul de apa se resimte si astăzi, deşi s-au efectuat ample lucrări de canalizare si drenare. Pânza freatica fiind situata la mica adâncime, după ploi si după topirea zăpezilor apa stagnează la suprafaţa terenului.Mişcările seismice. Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice proprii, grupate in doua regiuni: sud-estul Banatului si împrejurimile oraşului Timişoara.In nord-vestul Timişoarei se găseşte linia seismica Periam- Varias-Vinga, iar in sud-est linia seismica Rudna -Parta-Sag. Un focar seismic secundar se afla sub vatra oraşului Timişoara.Cutremurele banatice sunt in majoritatea cazurilor, locale. Ele se caracterizează prin mica adâncime (5-15km.), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari verticale si orizontale de tip impuls cu durata scurta si perioade lungi de revenire in aceeaşi zona.ReliefulPredomina relieful de câmpie, care acoperă trei sferturi din suprafaţa totala a judeţului, reprezentat fiind de câmpia de vest. In partea de est se desfasoara Dealurile si podişul

Lipovei, iar in vest se afla ultimele prelungiri ale Munţilor Poiana Rusca (Vf. Padesu 1374m).Luncile râurilor sunt largi, cu albii meandrate parasite, in trecut cu multe mlaştini.Deşi câmpia este neteda, se observa totuşi unele diferenţe in aspectul reliefului din vatra oraşului si din împrejurimi. Relieful lina slab de la est către vest. Microrelieful vetrei oraşului este dat de numeroasele denivelări pozitive si negative, unele naturale si altele de origine antropica. Denivelările naturale negative sunt reprezentate de braţele parasite ale Begheiului, iar cele pozitive de grindurile aluvionare create de acest râu.Frecvente sunt depresiunile antropice rezultate in urma extragerii argilei pentru fabricarea cărămizilor. Întâlnim astfel de depresiuni la periferia oraşului. Unele micro forme depresionare sunt insa, forme de tasare naturala, adâncite ulterior prin intervenţia omului.

ClimaPredomina un climat temperat de tranziţie, cu o medie anuala a temperaturilor ce depaseste 11 grade Celsius in câmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei.Precipitaţiile medii anuale cresc de la vest spre est, înregistrând valori intre 500 §i 700 mm.Rezervaţiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Pădurea Cenad, Locul fusilier Radmanesti, Mlaştinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlaştinile Murai, Saraturile Dinias, Pajiştea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Pădurea Bistra, Arboretumul Bazos, Insula Igris.2.2.2. CIRCULATIA ATMOSFEREIOraşul Timişoara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele continentale de origine estica, la care se adaugă invazia unor mase de aer cald ce traversează Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism.Circulaţia vestica persista atât in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situaţiile de circulaţie vestica determina ierni blânde, cu precipitaţii lichide; vara, acest tip de circulaţie determina scăderea temperaturii aerului, precipitaţii relativ bogate si un grad accentuat de instabilitate a vremii.Circulaţia polara determina scăderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitaţii sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt însoţite si intensificate de vânt.Circulaţia tropicala, când se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate însemnata de vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana, determina ierni blânde si cantitati însemnate de precipitaţii. Vara aerul maritim tropical generează o vreme instabila, cu averse si descărcări electrice. Vara, când advecţia aerului tropical se face dinspre sud-est, vremea este călduroasa si foarte secetoasa.

2.2.3. TEMPERATURA AERULUITemperatura medie multianuala a aerului la Timişoara este de 10,6° C. De-a lungul anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variaţii neperiodice in funcţie de frecventa si intensitatea maselor de aer.

Temperaturile medii lunare prezintă un mare ascendent in primele şapte luni ale anului (tabel), înregistrând maxima in luna iulie (2I,l °C), când si radiaţia solara este cea mai puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6°C). Pentru

perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara înregistrata a fost de 25,1°C, in iulie 1936 iar cea mai coborâta de -9,1 °C in ianuarie 1942.Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 °C, valoare ce arata un grad moderat de continentalism.Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000)

1 2 3 4 5 6 i 7 I 8 9 10 1 1 12-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3

Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea medie anuala cea mai scăzuta s-a înregistrat in anul 1948 (15,9°) .Temperaturi extremeCunoaşterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de protecţie in diferite sectoare de activitate.Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este de 75,3 grade Celsius.Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a structurii regimului termic care reprezintă interes pentru numeroase domenii practice.Numărul mediu al zilelor de îngheţ este de 91. In mod obişnuit, primul îngheţ se produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumătatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare număr mediu de zile cu îngheţ este ianuarie (25 zile ).Numărul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se înregistrează in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).Numărul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie - Octombrie.

Numărul mediu al zilelor tropicale in Timişoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si August, când durata de strălucire a soarelui este maxima.Umezeala relativa.Timişoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advecţiei aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depăşind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se menţine la valori scăzute (70-72%).Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78

Nebulozitatea in Timişoara are valori ridicate datorita poziţiei geografice a oraşului cat si numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera.Valoarea medie multianuala a nebulozităţii este de 6,1, prezentând importante variaţii de la o luna la alta.Nebulozitatea minima se înregistrează in luna august când se intensifica activitatea anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.

Durata medie multianuala de strălucire a Soarelui la Timişoara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea mai mare durata de strălucire a Soarelui se înregistrează in lunile de vara, când zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se înregistrează in anotimpul rece, când nebulozitatea are valori ridicate.Durata de strălucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)

I I 2 I 3 I 4 i 5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9 I 53,6 2128In oraş durata de strălucire a Soarelui este puternic influenţata de activitatea industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.Presiunea atmosferica are la Timişoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se înregistrează in anotimpul rece, când temperaturile sunt scăzute iar cele mai coborâte valori in lunile de vara.Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mbPrecipitaţiile atmosferice au la Timişoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai bogate precipitaţii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitaţiile au fost mai mulţi ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitaţii cu valori peste media multianuala s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.In cursul unui an, cele mai bogate precipitaţii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie.Precipitaţii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)(2003-2005)

\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9Bogate in precipitaţii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convecţiei termice intense. Din August precipitaţiile încep sa scadă, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaţii create din nou, datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând din ianuarie, cantităţile de precipitaţii încep sa scadă, in februarie înregistrându-se minimul principal. Din februarie precipitaţiile cresc progresiv pana in iunie când se înregistrează maximal principal.Cantitatea maxima lunara de precipitaţii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitaţii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitaţii cad iarna si toamna.Precipiţiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboară sub 0°. Numărul mediu al zilelor cu ninsoare in Timişoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se înregistrează cel mai mare număr de zile cu precipitaţii solide.Regimul eolian La Timişoara direcţia predominanta a vântului este cea nord-vestica, urmata de cea vestica. Numărul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai scăzuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales in lunile aprilie si mai.

Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se înregistrează in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie.Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si excepţii.Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopţile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei, dimineaţa. Ceata in oraş, formează împreuna cu particule de praf, cenuşe, gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata.Primăverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa apară scurte perioade de îngheţ.Verile sunt lungi, călduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeşte pana la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Deşi este anotimpul cel mai ploios, vara se înregistrează frecvent si perioade de seceta.Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 51 15,4 °C. Au fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depăşit 15,0°c, dar si mai mici.Toamnele sunt mai sărace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substanţele poluate cu acţiune nociva sunt numeroase: compuşi ai sulfului, carbonatului si azotului; poluanţi sub forma de particule solide in suspensie si poluanţi radioactivi; pulberi sedimentabile; poluanţi organici.Poluarea atmosferei se datorează in principal activităţii agenţilor economici, la care ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare, transporturilor rutiere, precum 51 inexistentei unor stimulente pentru agenţii economici care promovează activitati, sponsorizări sau investiţii in domeniul protecţiei mediului.

2.2.4. RESURSELE DE APAApele subteraneAcviferul freatic, format din nisipuri si pietrişuri mărunte, cuprins intre 2-3m. adâncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenţialul acvifer este redus.RâurilePrincipalul curs de apa din Timişoara este Bega. La începutul secolului 19 încep îndiguirile canalului.

LacurileUnele lacuri naturale, altele rezultate in urma activităţii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavaţii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de cărămida, precum si bazinele amenajate pentru agrement.Analiza posibilităţilor economiceFondurile care stau la baza creării parcului nu au un plafon stabilit, astfel incat nu este nevoie sa ne încadram intr-o limita, desigur se evita cheltuirea fondurilor in mod nejustificat.

Capitolul III Memoriu justificativ.3.1. Prezentarea si justificarea soluţiei generale de amenajare.Spaţiul care urmează a fi amenajat este un scuar cu suprafaţa de 6 800 m având forma unui poligon asemănător cu litera Z. Terenul este înconjurat pe doua laturi de străzi

(Lorena si Zurich), iar pe celelalte doua de clădiri (un hotel, blocuri, case si fosta vila a familiei Kimmel. Scuarul este delimitat de gard din beton si gard metal.Destinaţia prioritara a scuarului va fi cea de odihna si recreaţie a populaţiei.Scuarul va îndeplini funcţia sanitara si cea decorativa.Funcţia sanitara. Influenta vegetaţiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflaţi in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, oferă protecţie împotriva vântului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul.Funcţia decorativa. Amenajările peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfacţia pe care o realizează omul fata de vegetaţie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminţe), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordonează in mod armonios pentru a pune in evidenta măsura inerenta a fiecărei compozitei ceea ce înseamnă frumuseţe.

Ţinând cont de arhitectura vilei care a aparţinut familiei Kimmel, de clădirile din vecinătate, de fluxul de oameni care vor traversa scuarul dar si de cartierul in care este amplasat (un cartier mai mărginaş), am ales ca reamenajarea scuarului sa fie realizata intr-un mod mai modest, abordând stilul mixt.Prin urmare centrul compoziţiei este tratat in stil geometric cu bazin de apa. Aleile sunt curbe si sinuase. Plantaţiile sunt dispuse diferenţiat: in centrul compoziţiei se va executa o amenajare floristica mai bogata iar vegetaţia este mai scunda si se vor amplasa arbori izolaţi deosebiţi de decorativi (Aesculus carnea, Albizziajulibrissin, Paulovnia tomentosa).

3.2. Principiile de compoziţie folosite la proiectare.Amenajarea se face ţinând seama de un anumit principal de compoziţie valabil pentru toate stilurile:- stabilirea proporţiei (principiul proportionalitatii) corespunzătoarediferitelor parţi fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant alcompoziţiei. Proporţia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori dediferite mărimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor.- centrului de compoziţie i se subordonează toate celelalte elemente alecompoziţiei. Axa principala duce la centrul de compoziţie, axele secundareîntretaie axa principala sub anumite unghiuri si unele merg paralel cu aceasta.- înlăturarea monotoniei cat si evitarea unei mari varietati de forme siculoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis,creează impresia unor elemente uşoare apropiindu-1.- principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunereaelementelor care corespund cerinţelor, funcţiilor intr-o compoziţie organica.- principiul compatibilităţii. Pentru a fi compatibile cu locul unde esteamplasat scuarul dar si cu populaţia care va vizita scuarul s-a optat pentruurmătoarele funcţii: accese pietonale, relaxare, odihna, jocuri statice, jocurile copiilor si zona de interes decorativ.- principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o concepţie dominanta care realizează legătura intre partile componente intr-un întreg si in

acest mod se obţine in final unitate in diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul compoziţiei.3.3. Circulaţia si funcţionalitatea ei.Accesul in scuar se face prin doua intrări, una de pe strada Lorena iar cea de-a doua de pe strada Zurich. Intrările sunt semipiatete, având si rol de ieşiri.Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile §i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase, rectilinii (au laturile paralele).Racordurile aleilor se realizează in funcţie de unghiul acestora, astfel in cazul aleilor aproape perpendiculare (exemplu intrarea din strada Lorena), avem racord cu arcuri de cere cu aceeaşi raza corespunzând unghiului de 90 grade si alei curbe cu unghiuri ascuţite si obtuze.Intersecţiile sunt simple cu racordul laturilor aleilor. Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel meat axele aleilor sa aibă acelaşi punct de origine; alei care se intersectează sub forma de cruce axele fiind continue si pite cu forme adecvate tramei aleilor .Dispoziţia planului nu se subordonează unei reguli stricte. Schema aleilor împarte terenul in suprafeţe inegale.Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care uneşte cele doua intrări are o latime de 2,5m; următoarea care străbate centrul compoziţiei este de 2m, aleile secundare care înconjoară scuarul au o latime de 1,5m iar potecile care fac legătura intre aleile principale si secundare de 1m.Materialul utilizat pentru realizarea (pavarea) aleilor este piatra.Organigrama scuarului. Organigrama scuarului s-a realizat pentru a pune in evidenta relaţiile funcţionale si vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei acestora.Cerinte, functii Elementul corespondent- accese pietonale intrări- relaxare, odihna zone de staţionare pe bănci- jocuri statice chioşc, mese şah- jocurile copiilor tenis de masa, leagăne- zona de interes decorativ centru compoziţionalIerarhizarea importantei elementelor I - centru compoziţional II - intrări II - zone de staţionare pe bănciIV- loc de joaca pentru copiiiV- chioşc

3.4. Vegetaţia propusaPlantele lemnoase alese reprezintă materialul principal de construire a peisajului vegetal.Talia. Pentru amenajarea scuarului se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori de talia I (Acer platanoides, Fraxinus excelsior);arbori de talia II (Aesculus hippocastanum);arbori de talia III (Albizzia julibrissin);arbuşti înalţi (Forsythia intermedia);arbuşti mijlocii (Chaenomeles japonica);arbuşti mici si acoperitori de sol (Juniperus horizontalis).

Ritmul de creştere. La alegerea speciilor s-a ţinut cont si de ritmul de creştere a arborilor si arbuştilor, ca urmare s-au ales specii repede crescătoare ca de exemplu Albizzia julibrissin si specii cu o creştere mai înceata.Asocierea si dispunerea plantelor lemnoase.Exemplare solitare aparţin speciilor arborescente si arbustive mai intresante din caracterele lor biologice care fac impresie puternica (Aesculus carnea, Albizzia julibrissin, Paulownia tomentosa, Chaenomeles japonica). Arborii sunt amplasaţi pe peluze.Pe latura scuarului de pe strada Lorena avem un aliniament de arbori simplu - un singur rând, realizat din Tilia tomentosa. De-a lungul aleii principale avem un mic aliniament dublu si simplu din Acer platanoides.Grupurile reunesc de la 2 - 7 exemplare cu repartiţia spaţiala neregulata. S-au proiectat grupuri omogene - o singura specie (Catalpa bignonoides, Albizzia julibrissin si majoritatea arbuştilor) si grupuri heterogene (grupuri rezultate din asocierea speciilor de Juniperus horizontalis, Juniperus communis si Thuja occidentalis).In apropierea casei care a aparţinut familiei Kimmel se afla un grup de arbori si arbuşti care creează o forma piramidala dând impresie de stabilitate si exprima tendinţa spre maltare. Grupurile realizate din arbori cu corona sferica, tabulara va inspira solemnitate si va crea o senzaţie de calm, de protejare.Grupurile sunt bine proporţionate după principiul asimetriei, si datorita percepţiei de echilibru trezeşte senzaţia de satisfacţie. Grupurile compuse din speciile de mărimea intai cum este cazul speciilor existente de Fraxinus excelsior, creează impresia de maretie si intensifica dispoziţia, favorizează optimism.Gardurile vii sunt in număr de doua, plasate in fata aliniamentului de Tilia tomentosa. Sunt dense realizate din arbuşti foioşi pe doua rânduri 3,5buc/m, o singura specie - Spirea vanhouttei.Decoratiuni florale, se gasesc sub forma de rabate pe suprafete mai restranse in centrul copmpozitiei. Plantele utilizate sunt perene si anuale. Pe langa pergole se vor planta trandafiri agatatori.Gazonul va fi realizat din plante rustice rezistente la calcat si care nu sunt pretentioase la expozitie. Plantele care vor alcatui peluza sunt:- Festuca - planta perena care are o durata relativ mare de viata, rezistentamedie la calcat si da un covor vegetal fin.- Poa - planta perena care da un covor vegetal rezistent la calcare dar cu unaspect mai grosier.- Lolium - cu specia perenne — instalare si crestere rapida, rezistenta relativbuna la calcare, da un covor destul de finCaracteristicile speciilor utilizate in amenajare. Specii lemnoase.I. Arbori rasinosi.1. Abies alba. Crestere inceata, maltime -50 m, culoare ace verdeTnchis cu dungi albe de stomate pe dos. Cerinte: sol fertil, umed,semi-umbra, rezistent la ger, rezistent la nocivitati.2. Thuja occidentals - tuia. Crestere inceata, inaltime 20 m, culoareverde. Cerinte: orice sol, semi-umbra, umbra, rezistent la ger,rezistent la nocivitati.

II. Arbori foiosi.1. Acer platanoides - paltin de camp, artar. Crestere inceta; inaltime25 m; culoarea frunzelor vara-verde, toamna-galben roscat. Cerinte:sol fertil, uscat; semi-umbra, lumina; rezistenta la ger.2. Aesculus hippocastanum - catan porcesc. Crestere rapida; inaltime20 m; culoarea funzelor vara-verde mchis, toamna galben brun;culoarea florilor alb galbui cu pete roz; timpul de mflorire IV - VCerinte: sol fertil, uscat, umed; semi-umbra; rezistent la ger; nerezistent la nocivitati.3. Aesculus carnea - castan rosu. Crestere rapida; inaltime 15 m;culoarea frunzelor vara-verde, toamna galben brun; culoareaflorilor roz inchis; inflorire V - VI. Cerinte: sol fertil, uscat, umed;semi-umbra; rezistent la ger.4. Albizziajulibrissis-5. Catalpa bignonioides - catalpa. Crestre rapida; inaltime 15 m;culoarea frunzelor verde deschis; culoarea florilor alb patat cugalben si brun: inflorire VI - VII. Cerinte: sol fertil, uscat, umed;lumina; rezistent la ger; rezistent la nocivitati.6. Fraxinus excelsior — frasin comun. Crestere rapida; inaltime 30 m;culoarea funzelor verde inchis-vara, glalben violet-toamna. Creinte:sol fertil, umed, uscat; lumina; rezistent la ger; nerezistent lanocivitati.7. Paulownia tomentosa - paulovnie. Crestere rapida; inaltime 15m;culoarea frunzelor verde inchis; culoarea florilor violet; inflorire V- VI. Cerinte: orice sol, umede; lumina; nerezistent la ger.8. Robinia pseudoacacia - salcam. Crestere rapida; inaltime 25 m;culoarea frunzelor vara-verde, toamna verde galbui; culoareaflorilor alb; inflorire VI. Creinte: orice sol, uscat; lumina; rezistentla ger; rezistent la nocivitati.9. Tilia tomentosa - tei alb. Crestere: inceata; inaltime 30m; culoareafrunzelor vara-verde argintiu, toamna galben; culoarea florilorgalbui; inflorire VI. Cerinte: sol fertil, uscat; semi-umbra, umbra;rezistent la ger; rezistent la nocivitati.III. Arbusti rasinosi.1. Juniperus communis - ienupar. Crestere inceata; inaltime 6 m;culoarea frunzelor verde cu dunga alba. Cerinte: orice sol: semi-umbra, umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati.2. Juniperus horizontalis.IV. Arbusti foiosi.1. Berberis vulgaris - dracila. Crestere inceata; inaltime 2 m; culoareafrunzelor vara-verde, toamna-purpurie; culoarea florilor galbena;inflorire V- VII. Creinte; orice sol; lumina, semi-umbra; rezistent lager; nerezistent la nocivitati.2. Chaenomeles japonica - gutui japonez. Crestere inceata; inaltime 2m; culoarea frunzelor vara-verde inchis, toamna-galben; culoareaflorilor rosu, roz; inflorire IV. Creinte: sol fertil, umed; lumina;

rezistent la ger. Fructe decorative parfumate.3. Forsythia intermedia — clopotei galbeni. Crestere rapida; inaltime2,5 m; culoarea frunzelor var-verde, toamna-galben violet; culoareaflorilor galben inchis; inflorire IV. Cerinte: orice sol; lumina,umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati.4. Loiseleuria procumbens. Specie taratoare; culoarea frunzelor verzilucitoare; culoarea florilor roz. Creinte: soluri nisipoase.5. Mahonia aquifolium - mahonie. Crestere inceata; inaltime 1 m;culoarea frunzelor verde lucitor-vara, roscat-toamna; culoareaflorilor galben; inflorire IV - V. Cerinte: sol fertil, uscat; lumina siumbra; rezistenta la ger; rezistent la nocivitati.6. Sambucus nigra - soc comun. Inaltime 10 m; culoarea frunzelorverde; culorea florilor alb; inflorire VI - VII. Cerinte: sol fertil,umed; lumina, umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati.7. culoarea frunzelor verde-vara, roşcat-toamna; culoarea florilor alb;înflorire V Spiraea vanhouttei - zapejoara. Creştere rapida; inaltime 1,2 m;- VI. Cerinţe: orice sol; lumina si semi-umbra; rezistentla ger; rezistent la nocivitati.8. Syringa vulgaris - liliac. Creştere înceata; inaltime 7 m; culoareafrunzelor verde; culoarea florilor violet, alb; înflorire IV- V.Cerinţe: sol fertil, umed; lumina; rezistent la ger; rezistent lanocivitati.A9. Viburnum opulus - calin. Inaltime 4 m; culoarea frunzelor vara-verde, toamna-purpurii; culoare florilor alb; înflorire V-VI.Cerinţe: sol umed.Plante floricole.1. Ageratum mexicanum - pufulati. Planta anuala; inaltimea intre 15-60 cm;frunzele cu marginea crenata; culoarea florilor alba sau roz; înflorire dinmai pana in toamna.2. Begonia semperflorens ~ begonie, gheata. Planta anuala; inaltime intre15-30 cm; frunze verzi sau rosjatice; flori albe, roz sau roşii; înflorire dinmai pana in octombrie.3. Celosia cristata - creasta cocosului. Planta anuala; inaltime 40 - 50 cm;inflorescenţa tip spic, realizând uneori o veritabila imitaţie a unei creste decocos..A4. Dahlia variabilis - dalie, gherghina. Inaltimea 1-2 m; culoare florilorgalbene in centru in rest un colorit variat.5. Euphorbia polychroma.6. Iris germanica - stanjenel. Inaltime 50-100 cm; culoarea florilor violet.7. Trandafiri agatatori.

Bibliografie:

1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici.Gazonul - ştiinţa si arta. Editura AGROPRINT Timişoara 20012. Ana F. Iliescu, Gabriela CosteaAÎndrumător pentru proiectarea in peisagistica. Bucureşti 19983. Dagmar Visoiu.Nota curs de Arhitectura peisagera.4. Gabriel Szechelzy.Nota curs de Planificare peisagera.5. Maria Bala,Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timişoara 20016. Monografia Timisorii.

Proiect. Propunere pentru reamenajarea strandului Termal

BORDEROU 1.1 TEMA DE PROIECTARE1.2 MEMORIU JUSTIFICATIV1.3 VEGETATIA EXISTENTA2.1 CONDITII NATURALE ALE ZONEI AMENAJATE 2.2 DATE GEOGRAFICE: Structura geologica,Relieful ,Clima2.3 CIRCULATIA ATMOSFEREI2.4 TEMPERATURA AERULUI2.5 RESURSELE DE APA3.1 DEVIZ3.2 LISTA CU MATERIAL SADITOR

1.1 TEMA DE PROIECTARE

Se propune prin tema de proiectare reamenajarea strandului Termal din Timisoara. Datorita apelor termale si datorita pozitiei sale in oras strandul are o deosebita importanta ca loc de agrement. Proiectul va pastra nemodificata pozitia actuala a bazinelor de inot si a cladirilor existente.Vor fi reamenajate platformele de beton, dusurile si spatiile verzi din cuprinsul strandului. Se vor amenaja de asemenea spatiile verzi din imediata vecinatata a bazei de agrement pana la limita strazilor limitrofe.

Pentru amenajarea spatiilor verzi se va tine cont de functiunea diferitelor suprafete. Se vor cauta speciile potrivite pentru fiecare din aceste zone din punct de vedere estetic. Se va tine cont de corecta distributie a spatiilor umbrite si a celor neumbrite destinate pentru plaja. Se vor evita speciile care pot avea un efect neplacut prin mirosul lor datorat florilor sau prin fructele care murdaresc zonele invecinate. Pentru amplasarea mobilierului se vor cauta variantele cele mai bune.

1.2 MEMORIU JUSTIFICATIV Spatiul care urmeaza a fi amenajat este STRANDUL TERMAL care are o suprafata de 9300 mp, avand forma unui dreptunghi. Terenul se afla amplasat pe partea stanga al Canalului Bega, in partea de N-V este Podul Michelangelo, la V Bv.Michelangelo,P-ta Leonardo se afla in partea S-V, iar la S-E Bv.Corneliu Coposu. Destinatia prioritara a scuarului va fi cea de odihna, recreatie si relaxare a populatiei. Scuarul va îndeplini functia sanitara si cea decorativa. Functia sanitara. Influenta vegetatiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflati in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, ofera protectie împotriva vântului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul.Functia decorativa. Amenajarile peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfactia pe care o realizeaza omul fata de vegetatie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminte), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordoneaza in mod armonios pentru a pune in evidenta masura inerenta a fiecarei compozitei ceea ce înseamna frumusete.

Principiile de compozitie folosite la proiectare.Amenajarea se face tinând seama de un anumit principiu de compozitie valabil pentru toate stilurile:- stabilirea proportiei (principiul proportionalitatii) corespunzatoarediferitelor parti fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant alcompozitiei. Proportia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori dediferite marimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor.- Axa principala porneste de la accesul in incinta strandului si duce cu ajutorul aleilor secundare la elementele de baza a compozitiei. S-a cautat înlaturarea monotoniei - principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o conceptie dominanta care realizează legatura intre partile componente intr-un întreg si in acest mod se obtine in final unitate in diversitate. Elementele strandului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul.

Circulatia si functionalitatea ei

Accesul strandului se face pe doua parti ambele de pe Bv Corneliu Coposu ,una dintre are acces prin cladirea strandului. Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile §i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase. Aleea principala porneste de la accesul in incinta strandului si duce cu ajutorul aleilor secundare la elementele de baza a compozitiei.Materialul utilizat pentru realizarea aleilor sunt dalele. La intrarea in strand este amplasat pe aleea principala o statuie care prin pozitia ei imbie populatia la destindere, distractie, miscare si relaxare. Zona pentru copii este amplasata in apropierea bazinului mic. Pentru aceasta zona am folosit culori vii, labirint, casuta in forma de ciuperca, obiect de catarat. Tinand cont de faptul ca acest strand este in apropierea Complexului Studentesc si de faptul ca perioada de expunere la soare este incepand cu 1 mai si pana la 15 septembrie am optat pentru trei terase si un jacuzzi cu o capacitate mare, pentru ca acest strand sa aiba o activitate buna si in restul lunilor.Pe aceste terase se pot instala si arbusti, flori in ghivece, jardiniere, astfel incat vegetatia sa fie prezenta. Jacuzzi este o inovatie superioara, care combina caldura, apa si aerul intr-un masaj inviorator, ce ajuta la relaxare, deconectare, si nu in ultimul rand, la intinerire.

Pentru folosirea efectiva a spa-ului, temperatura apei trebuie sa fie cuprinsa inte 34-37 grade C, temperatura ce poate fi obtinuta multumita unei surse de incalzire : schimbator de caldura electric sau agent termic.

Un circuit inchis de apa si aer a carui putere este asigurata de pompe va asigura masajul relaxant al intregului corp. Acest puternic jet apa - aer se obtine prin mijloace fizice si mecanice : este necesar un compresor pentru producerea si sporirea presiunii jetului de apa. In cadrul acestui proces este inclusa si pompa, necesara pentru trimiterea si recircularea apei in cuva de jaccuzi prin duzele de insuflare obtinandu - se un jet de apa la presiune relaxant si reconfortant.

Cuva propriu - zisa poate fi construita din beton sau poate fi prefabricata din acril. Terasa rotunda de langa jacuzzi este inconjurata de un gard viu unde am folosit ca specie Buxus sempervirens facand sa se simta puritatea aerului si amplitudinea mai mare sau mai mica a valorilor de temperatura ,umbra generata de acest gard viu este benefic asupra organismului . Aceasta terasa va fi acoperita in caz de vreme nefavorabila cu copertina. Terasa din mijlocul strandului este prevazuta cu acoperis sustinut de cinci coloane.Aceste coloane ,la baza sunt inconjurate de ghivecein care sunt plante cataratoare

ce imbratiseaza coloanele dand un aer de armonie si bucurie.Iar terasa de langa restaurant (aprovizionarea cu produse se face din restaurant) am prevazut-o cu doua mese de biliard. Am propus instalarea gazonului, rezistent la calcat si zone cu nisip pentru o mai larga satisfacere a preferintelor vizitatorilor. Acest spatiu este ingradit de un gard viu din Buxus sempervirens,evitand astfel privirea persoanelor care trec pe langa acest strand.

1.3 VEGETATIA EXISTENTA

Nr. Denumire material dendrologic 1 Populus tremula 2 Salix matsudana var. Tortuosa3 Salix matsudana var. Tortuosa4 Salix matsudana var. Tortuosa5 Salix babylonica 6 Populus tremula 7 Salix babylonica 8 Ailanthus atissima 9 Morus alba 10 Populus tremula 11 Morus alba 12 Acer negundo 13 Salix matsudana var. Tortuosa14 Populus tremula 15 Aesculus hippocastanum 16 Salix babylonica 17 Populus tremula 18 Aesculus hippocastanum 19 Populus tremula 20 Acer negundo 21 Salix babylonica 22 Acer negundo 23 Populus nigra 24 Salix babylonica 25 Ligustrum vulgare 26 Ligustrum vulgare 27 Betula pendula 28 Fraxinus excelsior 29 Fraxinus excelsior 30 Pinus nigra

31 Liriodendron tulipifera 32 Pinus nigra 33 Ulmus montana 34 Juniperus virginiana 35 Ginkgo biloba 36 Ulmus montana 37 Ulmus montana 38 Ulmus Montana 39 Acer platanoides 40 Fraxinus excelsior 41 Acer negundo 42 Prunus cerasifera 43 Forsythia suspense 44 Juglans regia 45 Taxus baccata 46 Berberis vulgaris 47 Pyracantha coccinea 48 Populus tremula 49 Aesculus hippocastanum 50 Viburnum opulus 51 Ulmus laevis 52 Fraxinus excelsior 53 Aesculus hippocastanum 54 Aesculus hippocastanum 55 Chaenomeles japonica 56 Prunus mahaleb 57 Acer platanoides 58 Crataegus monogyna 59 Fraxinus excelsior 60 Pyracantha coccinea 61 Fraxinus excelsior 62 Sambucus nigra 63 Sambucus nigra 64 Prunus persica 65 Prunus persica 66 Aesculus hippocastanum 67 Taxus baccata 68 Prunus mahaleb 69 Prunus mahaleb 70 Prunus mahaleb 71 Prunus mahaleb 72 Sambucus nigra 73 Chaenomeles japonica 74 Paulownia tomentosa 75 Aesculus hippocastanum 76 Aesculus hippocastanum

77 Aesculus hippocastanum 78 Pinus nigra 79 Populus nigra 80 Populus nigra 81 Quercus robur 82 Populus nigra 83 Tilia platyphillos 84 Prunus cerasifera 85 Pinus nigra 86 Prunus cerasifera var. Pisardi87 Prunus cerasifera var. Pisardi88 Tilia tomentosa 89 Prunus mahaleb 90 Aesculus hippocastanum 91 Magnolia kobus 92 Tilia tomentosa 93 Salix matsudana var. Tortuosa94 Ulmus laevis 95 Salix matsudana var. Tortuosa96 Fraxinus excelsior 97 Acer negundo 98 Fraxinus excelsior 99 Ulmus montana var. Pendula100 Buxus sempervirens 101 Ulmus minor 102 Ulmus montana var. Pendula103 Ligustrum vulgare 104 Ulmus minor 105 Acer campestre 106 Picea abies 107 Ulmus montana var. Pendula108 Ulmus montana var. Pendula109 Thuja occidentalis 110 Buxus sempervirens 111 Ligustrum vulgare 112 Ligustrum vulgare 113 Buxus sempervirens 114 Ulmus montana 115 Taxodium distichum 116 Juglans regia 117 Ulmus montana var. Pendula118 Ligustrum vulgare 119 Ligustrum vulgare 120 Ulmus montana var. Pendula121 Ailanthus altissima 122 Ailanthus altissima

123 Ulmus montana var. Pendula124 Prunus cerasifera var. Pisardi125 Prunus cerasifera var. Pisardi126 Prunus cerasifera var. Pisardi127 Prunus cerasifera var. Pisardi128 Prunus cerasifera var. Pisardi129 Prunus cerasifera var. Pisardi130 Prunus cerasifera var. Pisardi131 Prunus cerasifera var. Pisardi132 Prunus cerasifera var. Pisardi133 Prunus cerasifera var. Pisardi134 Prunus cerasifera var. Pisardi135 Prunus cerasifera var. Pisardi136 Prunus cerasifera var. Pisardi137 Prunus cerasifera var. Pisardi138 Prunus cerasifera var. Pisardi139 Prunus cerasifera var. Pisardi140 Prunus cerasifera var. Pisardi141 Prunus cerasifera var. Pisardi142 Prunus cerasifera var. Pisardi143 Prunus cerasifera var. Pisardi144 Prunus cerasifera var. Pisardi145 Prunus cerasifera var. Pisardi146 Prunus cerasifera var. Pisardi147 Prunus cerasifera var. Pisardi148 Prunus cerasifera var. Pisardi149 Prunus cerasifera var. Pisardi150 Prunus cerasifera var. Pisardi151 Prunus cerasifera var. Pisardi152 Prunus cerasifera var. Pisardi153 Prunus cerasifera var. Pisardi154 Ailanthus altissima 155 Thuja occidentalis 156 Fraxinus excelsior 157 Juglans regia 158 Thuja occidentalis 159 Acer negundo 160 Prunus cerasifera 161 Catalpa bignonioides 162 Populus alba 163 Juglans regia 164 Acer pseudoplatanus 165 Prunus cerasifera 166 Fraxinus excelsior 167 Morus alba 168 Thuja occidentalis

169 Thuja occidentalis 170 Thuja occidentalis 171 Thuja occidentalis 172 Thuja occidentalis 173 Thuja occidentalis 174 Thuja occidentalis 175 Thuja occidentalis

2.1 CONDITII NATURALE ALE ZONEI AMENAJATE

2.2.GEOGRAFICEStructura geologicaData fiind vârsta neozoica a Depresiunii Panonice, in structura de ansamblu a ariei care corespunde sectorului sudic al acesteia, ca de altfel a întregii depresiuni, se deosebesc doua etaje structurale: unul de fundament, alcătuit din depozite sedimentare pre terţiare, şisturi cristaline si altul alcătuit din depozite terţiare, care reprezintă umplutura depresiunii.Fundamental Depresiunii Panonice este alcatuit din sisturi cristaline si masive eruptive, ale caror metemorfism, tectonica si punere in loc s-au realizat in timpul cautarilor prealpine.Subasmentul cristalin al acestei depresiuni este compartimentat in blocuri denivelate, dupa isteme de falii cere se întretaie aproape perpendicular. Pe aceste falii si-au facut aparitia intruziunile eruptive. In zona Timisoarei sisturile cristaline au fost interceptate la adâncimi de peste 1742 m.Formatiunile depresiunii:Depresiunea Panonica s-a individualizat in doua etape: prima, in paleogen, ca o consecinta a diatrofismului laramic, când s-a realizat separarea ariei depresionare de zonele emerse ce se profilau ca structogene si a doua, începând din tortonian, când întregul teritoriu devine zona submersa si evolueaza ca arie de acumulare. Depozitele paleogene se suprapun fundamentului neregenerat. Este insa îndoielnica prezenta paleogenului in forajele din sectorul sudic al Depresiunii Panonice.Umplutura propriu-zisa a depresiunii o formeaza neogenul si corespunde celei de a doua etape de evolutie. Forajele au stabilit existenta in zona Timisoarei a tortonianului sarmatianului si pliocenului in facies panonic.Tortonianul este constituit din argile marne gresii dure, nisipuri, pietrisuri. Formatiunile de vârsta sarmatoiana sunt alcatuite din marne, conglomerate, argile, nisipuri. Depozitele pliocene au o larga extindere in zona Timisoarei.

Depresiunea Panonica; in alcatuirea pliocenului, intra in succesiunea de nisipuri argiloase marne si argile, carora li se subordoneaza pietrisurile si gresiile. Grosimea panonianului variaza intre 800 si 1600 m.Cuatenarul acopera in întregime formatiunile neogene. Straturile cuaternare sunt reprezentate prin plaistocenul mediu si superior si halogenul inferior si superior.Pleistocenul mediu este constituit dintr-un complex nisipo-argilos, a carui grosime depaseste 60 m3; pleistocenului mediu ii apartin si depozitele terasei vechi.Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei înalte, ale celei superioare, ale terasei inferioare si prin depozitele loessoide. Depozitele terasei înalte au in alcatuire pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri in a caror alcatuire petrografica intra cuartite, gnaise, micasisturi, granodiorite, calcare, gresii; grosimea lor variaza intre 4-6m.Depozitele terasei superioare, cu grosimi de 5-7 m, cuprind pietrisuri si nisipuri. Argila rosie, care apartine pleistocenului superior, are o larga raspândire; in masa de argila rosie sunt diseminate si elemente mai grosiere. Depozitele loessoide sunt reprezentante prin prafuri nisipoase, nisipuri prafoase, prafuri argiloase galbui-cenusii cu concretiuni calcaroase.Holocenului inferior ii apartin depozitele terasei joase, constituite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri cu grosimi de 5-8 cm., iar holocenului superior ii apartin aluviunile recente ale luncilor.Din punct de vedere teoretic, Timisoara se afla pe o linie de falie orientata est-vest. Aceasta falie este marcata in partea de nord, in prezenta vulcanului stins de la Sanovita-Ludabara, in partea centrala de apele subterane mineralizate din arealul Buzias- Ivanda.Excesul de apa se resimte si astazi, desi s-au efectuat ample lucrari de canalizare si drenare. Pânza freatica fiind situata la mica adâncime, dupa ploi si dupa topirea zapezilor apa stagneaza la suprafata terenului.Miscarile seismice. Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice proprii, grupate in doua regiuni: sud-estul Banatului si împrejurimile orasului Timisoara.In nord-vestul Timisoarei se gaseste linia seismica Periam- Varias-Vinga, iar in sud-est linia seismica Rudna -Parta-Sag. Un focar seismic secundar se afla sub vatra orasului Timisoara.Cutremurele banatice sunt in majoritatea cazurilor, locale. Ele se caracterizeaza prin mica adâncime (5-15km.), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari verticale si orizontale de tip impuls cu durata scurta si perioade lungi de revenire in aceeasi zona.

ReliefulPredomina relieful de câmpie, care acopera trei sferturi din suprafata totala a judetului, reprezentat fiind de câmpia de vest. In partea de est se desfasoara Dealurile si podisul Lipovei, iar in vest se afla ultimele prelungiri ale Muntilor Poiana Rusca (Vf. Padesu 1374m).Luncile râurilor sunt largi, cu albii meandrate parasite, in trecut cu multe mlastini.Desi câmpia este neteda, se observa totusi unele diferente in aspectul reliefului din vatra orasului si din împrejurimi. Relieful lina slab de la est catre vest. Microrelieful vetrei orasului este dat de numeroasele denivelari pozitive si negative, unele naturale si altele de origine antropica. Denivelarile naturale negative sunt reprezentate de bratele parasite ale Begheiului, iar cele pozitive de grindurile aluvionare create de acest râu.

Frecvente sunt depresiunile antropice rezultate in urma extragerii argilei pentru fabricarea caramizilor. Întâlnim astfel de depresiuni la periferia orasului. Unele micro forme depresionare sunt insa, forme de tasare naturala, adâncite ulterior prin interventia omului.

ClimaPredomina un climat temperat de tranzitie, cu o medie anuala a temperaturilor ce depaseste 11 grade Celsius in câmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei.Precipitatiile medii anuale cresc de la vest spre est, înregistrând valori intre 500 si 700 mm.Rezervatiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Padurea Cenad, Locul fusilier Radmanesti, Mlastinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlastinile Murai, Saraturile Dinias, Pajiştea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Padurea Bistra, Arboretumul Bazos, Insula Igris.

2.3. CIRCULATIA ATMOSFEREIOrasul Timisoara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele continentale de origine estica, la care se adauga invazia unor mase de aer cald ce traverseaza Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism.Circulatia vestica persista atât in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situatiile de circulatie vestica determina ierni blânde, cu precipitatii lichide; vara, acest tip de circulatie determina scaderea temperaturii aerului, precipitatii relativ bogate si un grad accentuat de instabilitate a vremii.Circulatia polara determina scaderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitatii sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt însotite si intensificate de vânt.Circulatia tropicala, când se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate însemnata de vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana, determina ierni blânde si cantitati însemnate de precipitatii. Vara aerul maritim tropical genereaza o vreme instabila, cu averse si descarcari electrice. Vara, când advectia aerului tropical se face dinspre sud-est, vremea este calduroasa si foarte secetoasa.

2.4. TEMPERATURA AERULUITemperatura medie multianuala a aerului la Timisoara este de 10,6° C. De-a lungul anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variatii neperiodice in functie de frecventa si intensitatea maselor de aer.Temperaturile medii lunare prezinta un mare ascendent in primele sapte luni ale anului (tabel), înregistrând maxima in luna iulie (2I,l °C), când si radiatia solara este cea mai puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6°C). Pentru perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara înregistrata a fost de 25,1°C, in iulie 1936 iar cea mai coborâta de -9,1 °C in ianuarie 1942.Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 °C, valoare ce arata un grad moderat de continentalism.Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000)

1 2 3 4 5 6 i 7 I 8 9 10 1 1 12-1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au înregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea medie anuala cea mai scazuta s-a înregistrat in anul 1948 (15,9°) .Temperaturi extremeCunoasterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de protectie in diferite sectoare de activitate.Temperatura maxima absoluta s-a înregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 °C.Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este de 75,3 grade Celsius.Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a structurii regimului termic care reprezinta interes pentru numeroase domenii practice.Numarul mediu al zilelor de înghet este de 91. In mod obisnuit, primul înghet se produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumatatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare numar mediu de zile cu înghet este ianuarie (25 zile ).Numarul zilelor de iarna este relativ restrâns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se înregistreaza in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.).Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie - Octombrie.Numarul mediu al zilelor tropicale in Timisoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si August, când durata de stralucire a soarelui este maxima.Umezeala relativa.Timisoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advectiei aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depasind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se mentine la valori scazute (70-72%).Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78Nebulozitatea in Timisoara are valori ridicate datorita pozitiei geografice a orasului cat si numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera.Valoarea medie multianuala a nebulozitatii este de 6,1, prezentând importante variatii de la o luna la alta.Nebulozitatea minima se înregistreaza in luna august când se intensifica activitatea anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, când este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.Durata medie multianuala de stralucire a Soarelui la Timisoara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea mai mare durata de stralucire a Soarelui se înregistreaza in lunile de vara, când zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se înregistreaza in anotimpul rece, când nebulozitatea are valori ridicate.Durata de stralucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)

I I 2 I 3 I 4 i 5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9 I 53,6 2128

In oras durata de stralucire a Soarelui este puternic influentata de activitatea industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului.Presiunea atmosferica are la Timisoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se înregistreaza in anotimpul rece, când temperaturile sunt scazute iar cele mai coborâte valori in lunile de vara.Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mbPrecipitatiile atmosferice au la Timisoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai bogate precipitatii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitatiile au fost mai mulţi ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitatii cu valori peste media multianuala s-au înregistrat in 61 de ani (50,8%).Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaţii au fost in anii: 1984, 2000.In cursul unui an, cele mai bogate precipitatii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie.Precipitatii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm)(2003-2005)

\ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9Bogate in precipitatii sunt si lunile mai si iulie, datorita atât frecventei ridicate a fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convectiei termice intense. Din August precipitatiile încep sa scada, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitatii create din nou, datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. Începând din ianuarie, cantitatile de precipitatii încep sa scada, in februarie înregistrându-se minimul principal. Din februarie precipitatiile cresc progresiv pana in iunie când se înregistreaza maximal principal.Cantitatea maxima lunara de precipitatii înregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitatii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitatii cad iarna si toamna.Precipitiile solide cad mai ales iarna, când temperatura aerului coboara sub 0°. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare in Timisoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se înregistreaza cel mai mare numar de zile cu precipitatii solide.Regimul eolian La Timisoara directia predominanta a vântului este cea nord-vestica, urmata de cea vestica. Numarul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai scăzuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales in lunile aprilie si mai. Viteza medie a vântului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici

valori se înregistreaza in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie.Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vântului sunt reduse, au fost si exceptii.Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in noptile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei, dimineata. Ceata in oras, formeaza împreuna cu particule de praf, cenuse, gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata.Primaverile sunt relativ mai blânde decât in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa apara scurte perioade de înghet.Verile sunt lungi, calduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeste pana la sfârsitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Desi este anotimpul cel mai ploios, vara se înregistreaza frecvent si perioade de seceta.Toamna, media lunara a temperaturii aerului se înscrie intre 5,6 si 15,4 °C. Au fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depasit 15,0°C, dar si mai mici.Toamnele sunt mai sarace in precipitaţii ca celelalte anotimpuri.Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substantele poluate cu actiune nociva sunt numeroase: compusi ai sulfului, carbonatului si azotului; poluanti sub forma de particule solide in suspensie si poluanti radioactivi; pulberi sedimentabile; poluanti organici.Poluarea atmosferei se datoreaza in principal activitatii agentilor economici, la care ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor învechite este mare, transporturilor rutiere, precum si inexistentei unor stimulente pentru agentii economici care promoveaza activitati, sponsorizari sau investitii in domeniul protectiei mediului.

2.5. RESURSELE DE APAApele subterane

Acviferul freatic, format din nisipuri si pietrisuri marunte, cuprins intre 2-3m. adâncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potentialul acvifer este redus.

Râurile

Principalul curs de apa din Timisoara este Bega. La începutul secolului 19 încep îndiguirile canalului.

Lacurile

Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activitatii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavatii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de caramida, precum si bazinele amenajate pentru agrement.

Analiza posibilitatilor economiceFondurile care stau la baza crearii parcului nu au un plafon stabilit, astfel incat nu este nevoie sa ne încadram intr-o limita, desigur se evita cheltuirea fondurilor in mod nejustificat.

NR.CRT ARTICOLE DE CALCULATIE PU LEI/UM CANT(UM) COST TOTAL/ART 1. Curatat teren 5000/mp 9.300mp 46.500.000 2. Plantare gard viu 200.000/mp 350/mp 70.000.000 3. Sapat groapa pt.jacuzzi 50.000/mp 40mp 2.000.000 4. Curatarea arborilor si arbustilor 100.000/buc 175buc 17.500.000 5. Semanarea gazonului 450.000kg 22x4000mp 39.400.000 6. Ingrasaminte organice din mranita 20.000kg 400x4000mp 32.000.000 7. Azotat de amoniu 50.000kg 400x4000mp 80.000.000 8. Arbustii plantati inghivece 5.000.000/buc 10 buc 50.000.000 9. ghivece 800.000/buc 10 buc 8.000.00010. Terasa de langa jacuzzi(se folosesc dale) 3000/buc 20buc/mp 40mp 2.400.00011. Terasa centrala(se folosesc dale) 3000/buc 20buc/mp 40mp 2.400.000 12. Terasa de langarestaurant(se folosesc dale) 3000/buc 20buc/mp 30mp 1.800.00013. Alee cu dale 3000/buc

20buc/mp 300mp 18.000.00014. pergola 300.000/buc 2 buc 600.00015. Acoperis terasa centralaSi coloanele 40.000.000 1buc 40.000.00016. casuta 8.000.000 1buc 8.000.00017. Labirint (realizat din placi din tabla zincata) 300.000 buc 10 buc 3.000.000 18. sezlong 2.500.000/buc 50buc 125.000.00019. Mese 1.000.000/buc 30buc 30.000.00020. scaune 600.000/buc 120buc 72.00021. Obiect de catarat 450.000/buc 1buc 450.00022. Cosuri pt. gunoi 350.000/buc 6buc 2.100.00023. Saci cu ciment 150.000/sac 20buc 3.000.00024. Ghivece cu Ficus 1.200.000/buc 20buc 24.000.000

TOTAL 678.150.000LEI

3.2 LISTA CU MATERIAL SADITOR

1. Ficus australis-20 buc 2. Trachycarpus fortunei-5buc3. Phdenix dactylifera(curmal)-5buc

4. Gard viu-buxus sempervirens

Bibliografie:1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici.Gazonul - ştiinţa si arta. Editura AGROPRINT Timişoara 20012. Ana F. Iliescu, Gabriela CosteaAÎndrumător pentru proiectarea in peisagistica. Bucureşti 19983. Dagmar Visoiu.Nota curs de Arhitectura peisagera.4. Gabriel Szekely.Nota curs de Planificare peisagera.5. Maria Bala,Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timişoara 20016. Monografia Timisorii.

http://amenajarepeisaj.blogspot.com/

http://urbangreentm.blogspot.com/-andrei condoros

Nr. crt.

SpeciaDenumire populară

Nr.exemplare

Preţ unitar(lei)

Valoare totală(lei)

I. ARBORI ŞI ARBUŞTIA

Acer campestre Jugastru 120.000Acer

monspessulanum3.200.000

Acer negundoArţar

american900.000

Acer palmatumArţar

japonez550.000

Acer pseudoplatanus

Paltin de munte

150.000

Acer rubrum Arţar roşu 4.400.000

Acer saccharinumPaltin

argintiu400.000

Acer tataricumArţar

tataresc120.000

Aesculus hippocastanum

Castan 500.000

Ailanthus altissima

cenuşar 450.000

Alnus glutinosa anin 220.000

Abies concolorBrad

argintiu1.350.000

Acer platanoidesPaltin de

câmp155.625

Acer rubra Paltin roşu 335.000Abies sp. Brad 1368000

BBuddleia davidii budleie 260.000

Buxus sempervirens

Buxus 300.000

Betula pendula Mesteacăn 131.250Berberis vulgaris Dracilă 118.000

Berberis thunbergii

Dracilă japoneză

150.800

CCampsis radicans Trâmbiţă 350.000

Caragana arborescens

Caragană 150.000

Carpinus betulus

Carpen 120.000

Cercis siliquastrum

Arborele iudei

1.000.000

Chaenomeles japonica

Gutui japonez

120.000

Clematis sp. Curpen 300.000Colutea

arborescensBăşicoasă 150.000

Cornus alba Corn 120.000Cornus

sanguineaSânger 120.000

Corylus avellana Alun 120.000Cotinus lutea Scumpie 500.000Cotoneaster horizontalis

Cotoneaster 200.000

Crataegus coccinea

Păducel 200.000

Cytisus praecosaMătura verde

200.000

Catalpa bignonioides

Stejar roşu american

320.000

Cercis siliquastrum

Arborele Iudei

650.000

Cotinus coggygria

Scumpie 521.250

Cotoneaster horizontalis

Cotoneaster 118.500

Chamaecyparis lawsoniana

Chiparos de California

1.972.200

DDeutzia hybrida Deuţie 220.000

EElaeagnus

angustifoliaSalcioară 250.000

Euonymus europaeus

Salba moale

200.000

FFraxinus excelsior

Frasin 150.000

Fagus sylvatica fag 150.000

Forsythia intermedia

forsitie 150.000

GGinkgo biloba Gingo 566200

Gleditsia triacanthos

gladiţă 750.000

HHibiscus syriacus Hibiscus 338.750

Hippophae rhamnoides

Cătina de râu

118.500

Hidrangea arborescens

hortensie 400.000

IIlex aquifolium Ilex 900.000

JJuniperus

horizontalisIenupăr orizontal

487.500

Juniperus sp. Ienuperi 722.000K

Kerria japonica Kerie 250.000L

Laburnum anagyroides

Salcâm galben

155.625

Larix deciduas Larice 524.400Ligustrum ovalifolium

Lemn câinesc

75.000

Liriodendron tulipifera

Arborea lalea

550.000

Lonicera sp. Lonicera 260.000M

Magnolia acuminate

Magnolia mare

787.500

Magnolia kobus Magnolie 800.000Magnolia

soulangianaMagnolie 1.000.000

Mahonia aquifolium

Mahonie 150.000

PPaulownia tomentosa

Paulovnie 8.000.000

Philadelphus sp. Iasomie 200.000Platanus sp. Platan 400.000Pseudotsuga

menziesiiDuglas 722000

Pinus nigra Pin negru 665000

Pinus mugo Jneapăn 494000Pinus cembra Zîmbru 722000

Picea pungensMolid

argintiu457900

Picea glaucaMolid

canadian482600

Picea abies Molid 444600Pinus strobes Pin neted 592.500

Pinus sylvestrisPin de pădure

641.250

Picea pungensMolid

argintiu1503.750

Pyracantha coccinea

Piracantă 233.600

Populus sp. Plop negru 350.000Q

Quercus sp. Stejar 300.000R

Rhus typhina Oţetar 120.000Rosa spp. Trandafiri 55.000

Robinia sp. SalcâmS

Salix sp. Salcie 250.000Sambucus sp. Soc 150.000

Sophora japonica Soforă 3.000.000

Salix matsudanaSalcie

japoneză517.500

Syringa vulgaris Liliac 150.000Spiraea

vanhoutteiSpiree 150.000

Sequiadendron giganteum

Arborele mamut

1.800.000

Sorbus sp. Sorb 500.000Symphoricarpus

sp.Cârmâz 100.000

TTilia tomentosa Tei argintiu 243.750

Thuja plicataTuie

gigantică1.038.750

Thuja occidentalis

Tuie ocidentală

476.250

Tamarix ramosissima

Cătina roşie 162.500

Tsuga canadensis Tsuga 300.000Thuja orientalis Tuie 1.166.600

orientalăTaxus baccata Tisa 302.100

Thuja occidentalis

Tuia occidentală

277.400

Taxodium distichum

Chiparos de baltă

1.200.000

UUlmus sp. Ulm 120.000

VViburnum sp. Dârmoz 120.000

WWisteria sinensis Glicina 756200

TOTAL LEI

Pinus strobesPin neted592.500Acer palmatumArţar japonez550.000Acer pseudoplatanusPaltin de munte150.000Acer platanoidesPaltin de câmp155.625Betula pendulaMesteacăn131.250Carpinus betulusCarpen120.000Chaenomeles japonicaGutui japonez120.000Cornus sanguineaSânger 120.000Cornus albaCorn 120.000Euonymus europaeus Salba moale200.000Forsythia intermediaforsitie150.000Fagus sylvaticafag150.000Juniperus horizontalisIenupăr orizontal487.500Pinus mugoJneapăn494000Symphoricarpus sp.Cârmâz100.000

5.16. ÎNTOCMIREA DEVIZELOR

5.16.1. DEVIZ DE LUCRĂRI PENTRU INFIINŢAREA PELUZELOR

ŞI PLANTAŢIILOR DE ARBORI ŞI ARBUŞTI

Simbolde preţ

Denumireaarticolului

Unitate de

măsură

Valoare manoperă

/UM (lei)

Cantit.

Valoare

Totală(lei)

A. PELUZE

TSH04D1

Mobilizarea manuală a solului în teren tare, nivelare şi finisare

m.p 5320

TSH05B1

Aşternerea uniformă a stratului de pământ

vegetal pe teren orizontal în strat de 20

cm

m.p 3958

TSH13B1

Administrat îngrăşăminte chimice

300 kg/ha

tona 2120884

TSH09A1

Semănat gazon pe suprafeţe orizontale sau pantă <30% (40 g/m2)

100m.p. 127195

TSH12A1

Semănat gazon pe suprafeţe orizontale cu pantă >30% (40 g/m2)

100m.p. 137223

TSH14A1

Udarea suprafeţelor cu furtunul de la hidranţi

(20 ori)

100 m.p. 17311

TSH14A2Cosirea gazonului cu

motocositoare100 m.p. 6597

B. PLANTAŢII

TSH17C1 Săpat gropi poligonale m.c. 72649

TSH124C1 Plantat arbori foioşi buc. 27893

TSH24A1 Plantat arbuşti foioşi buc. 9421

TSH24 Plantat arbori răşinoşi buc. 181292

TSH25B1 Plantat arbuşti răşinoşi buc. 39056

TSH27A1Udat plantaţii cu furtunul (20 ori)

m.c. 26389

TSH24B1 Plantat trandafiri buc. 135090

TSH30A1Plantat flori de talie

mică100 buc. 66738

TSH30B1Plantat flori cu

înălţimea >15 cm100 buc. 104843

TSH30C1Plantat flori perene cu

balot100 buc. 101545

TSH12A1

Udat suprafeţe floricole şi trandafiri (cu

furtunul, de la hidranţi)

m.p. 17311

TOTAL - -

5.16.2. DEVIZ PENTRU LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE

Simbol de preţ

Denumireaarticolului

Unitatea de

măsură

Preţ unitar total (lei)

Cantit.

Valoare

Totală(lei)

1. 2. 3. 4.Sv C1

a1

b1

Administrarea îngrăşămintelor chimice: haîn teren lucrat 138900manual 112300

Sv C3

a1

b1

Administrarea substanţelor chimice pe peluze şi rabate folosind aparate de mână.Se adaugă costul substanţei.

ar

prin prăfuire 9700prin stropire 8650

Sv C4 Plivirea gazonului. ar 38500Sv C5 Plivirea şi săpălugirea

rabatelor de flori.ar 135800

Sv C6

a1

Cosirea manuală a peluzelor când terenul este neacoperit de plantaţii, în teren orizontal sau pe:

ar

pante până la 15° 13950Sv C9 Tunderea bordurilor

sau chenarelor din Buxus

m 950

Sv C10 Tunderea ornamentală a gardurilor vii din arbuşti şi a aliniamentelor din arbori

m2550

Sv C12

a1

b1

Tăierea de corecţie la arbori şi arbuşti:

buc.până la vârsta de 10 ani 11200peste vârsta de 10 ani 15200