AMENAJAREA ERGONOMICĂ A UNEI BUCĂTĂRII

2011

Temă proiect:

AMENAJAREA ERGONOMICĂ A UNEI BUCĂTĂRII

2

CUPRINS

1. Introducere........................................................................................................................4

2. Amenajarea ergonomică a bucătăriei.............................................................................5

2.1. Siguranţa în bucătărie..................................................................................................5

2.2. Eficienţa în bucătărie....................................................................................................6

2.3. Comoditatea în bucătărie.............................................................................................6

3. Tipuri de bucătării...........................................................................................................7

3.1. Bucătării simple.............................................................................................................7

3.2. Bucatării complexe........................................................................................................9

4. Planificarea corectă........................................................................................................10

4.1. Zone funcţionale..........................................................................................................10

4.2. Niveluri de depozitare.................................................................................................11

5. Ergonomia mobilierului de bucătărie...........................................................................12

5.1. Ergonomie şi funcţionalitate......................................................................................12

5.2. Accesorii.......................................................................................................................13

6. Iluminatul........................................................................................................................14

6.1. Iluminatul ambiental..................................................................................................14

6.2. Iluminatul de lucru.....................................................................................................15

6.3. Iluminatul decorativ...................................................................................................15

7. Bibliografie.........................................................................................................................17

3

1. Introducere

Ergonomia - este ştiinţa multidisciplinară care studiază interacţiunea dintre oameni,

activitatea lor şi mediul înconjurător.

Ergonomia integrează cunoştinţe din următoarele domenii [3]:

- medicină (anatomie, fiziologie, igienă);

- antropometrie;

- ştiinţe tehnice (proiectare de mijloace de producţie şi tehnologii)

- ştiinţe economice (economia, organizarea şi planificarea muncii, stimularea

muncii, economia energetică a organismului uman);

- psihologia muncii, sociologia muncii.

Ergonomia - este o ştiinţă care foloseşte atât legi proprii, cât şi legi specifice ale

ştiinţelor care alimentează conţinutul ei, pentru a studia „omul” în diferite ipostaze ale

activităţii lui în cursul vieţii, în vederea realizării unui echilibru între posibilităţile lui şi

factorii care îl solicită în diferite forme şi în diferite momente [1].

Necesitatea specializării în vederea realizării diferitelor studii sau cercetări a condus

la clasificarea ergonomiei în numeroase domenii care încearcă să delimiteze diverse teme de

acţiune.

Una dintre variantele de clasificare a ergonomiei prezentată în literatura de

specialitate şi acceptată de numeroşi autori este aceea care cuprinde următoarele domenii de

cercetare [2]:

- ergonomia fizică;

- ergonomia ambientală sau ergonomia mediului (ambientului);

- ergonomia temporală (ergonomia timpului);

- ergonomia organizaţională (macroergonomia).

4

2. Amenajarea ergonomică a bucătăriei

Bucătăria poate fi considerată o adevărată ”uzină” a casei. Aici are loc depozitarea

materiilor prime şi a uneltelor, apoi prepararea alimentelor, iar în final spălatul şi curăţenia.

Acţiunile de rutină se repetă zi de zi, fără încetare [4].

Fie că e vorba de o uzină în adevăratul sens al cuvântului sau de o simplă bucătărie,

ergonomia studiază activităţile desfăşurate de om din trei puncte de vedere: al siguranţei, al

eficienţei, al confortului [4].

Pentru a avea o bucătărie cu adevărat ergonomică, trebuie să o ajustezi la nevoile

celor care o utilizează zi de zi – cei care pregătesc mâncarea şi iau masa acolo, şi nicidecum

la pretenţiile unui musafir care vine din an în paşti.

Din punct de vedere al utilizatorului, trebuie să ţii cont de următorii factori:

- numărul de persoane care vor folosi în mod regulat bucătăria;

- înălţimea utilizatorilor şi cât sunt de solizi;

- dacă există utilizatori speciali cu nevoi aparte – copii, vârstnici, animale de casă.

2.1. Siguranţa în bucătărie

- să nu existe vreun loc care să deranjeze tot timpul (de exemplu un colţ de masă de

care să te loveşti tot timpul);

- prizele şi întrerupătoarele să fie bine fixate în pereţi;

- să nu existe cabluri electrice care atârnă, în care să te poţi impiedica;

- robinetele să fucnţioneze bine;

- să nu existe obiecte care ar putea fi periculoase pentru copii sau animale (de exemplu

substanţe toxice sau obiecte ascuţite aflate la îndemâna lor).

5

Figura 1. Siguranţa în bucătărie

2.2. Eficienţa în bucătărie

- să nu umbli de colo-colo pentru pregătirea unui prânz duminical;

- să găseşti uşor condimentele din sertare;

- să nu trebuiască să te întinzi sau să te ghemuieşti;

- uşile dulapurilor şi frigiderului să se deschidă bine şi uşor;

- găleata de gunoi să fie aproape de suprafaţa de preparare a alimentelor.

Figura 2. Eficienţa în bucătărie

2.3. Comoditatea în bucătărie

- să ai suficient loc pe masă unde pregăteşti

alimentele;

- să ai o poziţie comodă în timp ce prepari

mâncarea;

6

- să se poată aerisi bine bucătăria;

- iluminatul să fie adecvat.

Figura 3. Comoditatea în bucătărie

3. Tipuri de bucătării

Din punct de vedere al configuraţiei spaţial, bucătăriile se diferenţiază în funcţie de

numărul fronturilor de lucru, formă şi a locului de dispunerea acestora în cadrul ansamblului,

repartizarea zonelor de depozitare şi modul de integrare a locului de luat masa. Acest lucru

face posibilă definirea unui număr extrem de mare de tipuri de bucătării [8].

Câteva exemple de bucătării:

Figura 4. Tipuri de bucătării

7

3.1. Bucătării simple

Cu toate aceste, statisticile arată că în cele mai frecvente situaţii, bucătăriile au

configuraţii geometrice de bază.

O analiză sumară a acestora relevă faptul că, localizarea dotărilor elementare ale unei

bucătării stabileşte traseele principale, înfluenţând optimizarea circulaţiilor şi relaţionarea

corectă a diferitelor suprafeţe de lucru [8].

Figura 5. Bucătării simple

Bucătăria cu 1 front:

- prezintă dezavantajul unui traseu liniar;

- este specifică spaţiilor cu dimensiuni reduse;

- este recomandată şi în cazul spaţiilor ample (în cazul celor cu multiple funcţiuni sau

discontinuităţi ale pereţilor).

Bucătăria cu 2 fronturi paralele:

- oferă o suprafaţă generoasă de lucru;

- pentru o bună funcţionare se recomandă o distanţă optimă de 120 cm între cele 2

fronturi.

8

Bucătăria cu 1 front în forma de L:

- asigură optimizarea circulaţiilor şi continuitatea suprafeţei de lucru;

- necesită neapărat un spaţiu mai amplu.

Bucătăria cu 1 front în forma de U:

- asigură optimizarea circulaţiilor şi continuitatea suprafeţei de lucru;

- necesită neapărat un spaţiu mai amplu;

- pentru o bună funcţionare se recomandă o distanţă optimă de 120 cm între cele 2

fronturi paralele.

Bucătăria cu 1 front şi insula:

- o soluţie spectaculoasă, specifică spaţiilor foarte largi;

- estetică deosebită;

- oferă avantajul circulaţiilor reduse şi a flexibilităţii spaţial;

- pentru o bună funcţionare se recomandă o distanţă optimă de 120 cm între cele 2

fronturi, şi asigurarea unei circulaţii de minim 90 cm în jurul insulei.

3.2. Bucatării complexe

O mare parte dintre tipurile de bucătării, au configuraţii geometrice complexe,

rezultate din integrarea locului de luat masa în frontal de lucru, şi anexarea unor zone

generoase de depozitare. Majoritatea acestor tipuri de amenajare sunt specific, însă, spaţiilor

largi. Următoarele exemple sunt cu suprafeţe indicate orientativ [8].

9

Figura 6. Bucătării complexe

4. Planificarea corectă

4.1. Zone funcţionale

În comparative cu o bucătărie proiectată în mod aleatoriu, una structurată pe zone

funcţionale şi niveluri de depozitare, reduce drumurile parcurse şi timpii de lucru cu 20%.

10

Figura 7. Zone funcţionale

Zona de provizii

Cuprinde: consumabile, alimente care se pastrează la rece (frigider/combină frigorifică).

Recomandări: - amplasarea în apropierea zonei de acces;

- dimensionarea în funcţie de numărul de membri ai familiei.

Zona de păstrare

Cuprinde: bunuri de folosintă care se întrebuinţează frecvent (veselă, tacâmuri, pahare).

Recomandări: - amplasarea în vecinatatea zonei de curăţenie;

- dimensionarea cu cca 1/3 din spaţial total de depozitare;

- utilizarea accesoriilor special de tip “separatoare de tacâmuri”

Zona de curăţenie

Cuprinde: chiuveta, maşina de spălat vase, coş de gunoi, detergent şi ustensile pentru curăţat.

Recomandări: - amplasarea în vecinătatea zonei de preparare;

- poziţia chiuvetei cu scurgătorul de vase în partea opusă zonei de preparare;

- utilizarea sistemelor special de tip “sertare pentru masca de chiuvetă”.

Zona de preparare

Cuprinde: ustensile de lucru (răzătoare, funduri de lemn), mici aparate electrice, roboţi de

bucătărie, condiment.

Recomandări: - amplasarea între zona de curăţenie şi zona de gătit;

- dimensionarea optimă 90-120 cm (lungimea frontului);

11

- iluminarea generoasă a suprafeţei de lucru.

Zona de gătit

Cuprinde: plită, hotă, cuptor, cuptor cu microunde, ustensile de gătit (tigăi, oale, tăvi).

Recomandări: - amplasarea în vecinatatea zonei de preparare;

- hota cât mai aproape de gura de evacuare (perete exterior/cât mai proape);

- poziţionarea ergonomică a cuptorului: la (semi)înălţime.

4.2. Niveluri de depozitare

Pentru un acces facil, se recomandă repartizarea bunurilor cu întrebuinţare frecventă,

în spaţial delimitat de jumătatea inferioară a corpurilor suspendate şi jumătatea superioară a

corpurilor de sub blat.

Având în vedere ca accesul în partea de jos a ansamblului de mobilier, este mai

comod decât în partea de sus a acestuia, se recomandă depozitarea ca atare a bunurilor

folosite ocazional, respective a celor utilizate foarte rar [8].

Figura 8. Niveluri de depozitare

12

5. Ergonomia mobilierului de bucătărie

5.1. Ergonomie şi funcţionalitateBucătăria este locul în care, pasionaţi de gastronomie sau nu, trebuie să lucrăm.

Modul în care este ea concepută afectează persoanele care işi petrec cel mai mult timpul aici,

de aceea este necesar un design ergonomic şi funcţional.

Pentru folosirea la maxim a spaţiului disponibil nu contează mărimea bucătăriei, ci

cum este ea organizată [7].

Sertare culisante full-extension (cu ieşire totală) - permit accesul facil pe întreaga adâncime

a sertarului, spre deosebire de cele clasice care reţin 8-10cm din adâncimea acestuia.

Figura 9. Sertare culisante

Rafturi carusel – cu acestea colţurile până acum greu de accesat sunt transformate în spaţiu

util, fiind ideale pentru depozitarea oalelor.

Figura 10. Rafturi carusel

13

Coloana – cămară - folosind coloanele gen cămară cu sistem pull-out şi coşuri ajută la

dispunerea de un spaţiu de depozitare la îndemână şi în acelaşi timp compact.

Figura 11. Coloana - cămară

5.2. Accesorii

Suport farfurii - din lemn ajută la păstrarea farfuriilor la indemână, în sertarele adânci.

Figura 12. Suport farfurii Figura 13. Suport tacâmuri

Suport tacâmuri - din lemn, inox sau plastic sistemele de depozitare a tacâmurilor sunt

proiectate să se potriveasca perfect în sertare.

Coş de gunoi - cu 2 sau 3 recipiente, cu sistem de culisare sau simple, ajută la sortarea şi

reciclarea rezidurilor menajere simplu şi rapid.

Figura 14. Coş de gunoi

14

6. Iluminatul

Lumina este un factor de mediu indispensabil proceselor fiziologice din orice

organism. La organismul uman aceasta modifică: metabolismul substanţelor, frecvenţa

pulsului, ritmul somnului şi a stării de veghe, stările psihice, activitatea respiraţiei,

transformările chimice ale substanţelor azotate şi minerale din organism. Întunericul

încetineşte procesele fiziologice [3].

În afară de gătit şi luat mesele, bucătăria este de multe ori şi un loc important din

casa–aici se intâlneşte toată familia, aici copiii işi fac temele sau aici membrii familiei citesc

presa şi beau o cafea dimineaţa. Este esenţial ca designul de interior   al bucătăriei să ofere

suficientă lumină pentru ca bucătăria ta să ofere o senzaţie placută [6].

6.1. Iluminatul ambiental

Lumina ambientală, sau generală, este lumina pe care o folosim cea mai mare parte a

timpului pentru activităţile noastre obişnuite. Pe durata zilei, iluminatul ambiental este

realizat în cea mai mare parte de lumina naturală, pătrunsă prin ferestre [5].

Figura 15. Iluminatul ambiental

Când lumina naturală nu este de ajuns, iluminatul ambiental este completat cel mai

adesea cu o plafonieră sau lustră amplasată în centrul bucătăriei.

Într-o bucătărie cu o suprafată generoasă se poate opta pentru mai multe corpuri de

iluminat încastrate în tavan, obţinând o distribuţie cât mai uniformă a luminii. Corpurile de

iluminat ambientale dau o lumină blandă, indirectă, luminând suprafeţele vertical şi creând

senzaţia de stralucire. Tuburile fluorescente sunt foarte eficeinte pentru a lumina ambiental o

bucătărie, ele producând o lumina amplă şi uniformă [5].

15

6.2. Iluminatul de lucru

Oriunde avem de desfăşurat o activitate ce necesită precizie, este nevoie de o lumină

de lucru. Într-o bucătărie astfel de zone sunt masa, blatul de lucru, chiuveta şi maşina de

gătit. Blatul de lucru, cu corpuri de mobilă suspendate deasupra poate fi luminat instalând

spoturi la baza mobilierului [5].

Figura 16. Iluminatul de lucru

Maşina de gătit este foarte uşor de luminat cu ajutorul hotei. Cele mai multe modele

de hotă sunt dotate cu un corp de iluminat. Pentru masă sau zona insulară, dacă aceasta

există, soluţia sunt lustrele suspendate de tavan, la o inălţime care să permită un iluminat

optim pentru zona dorită.

6.3. Iluminatul decorativ

Spre deosebire de iluminatul ambiental sau de lucru, care au roluri funcţionale,

iluminatul decorativ are singurul rol de a evidenţia obiecte cu caracter decorativ din

bucătărie [5].

Figura 17. Iluminatul decorativ

16

Interiorul vitrinelor cu uşi din sticlă se luminează amplasând corpuri de iluminat în

partea superioară a acestora.

Pentru a lumina tablouri sau alte obiecte de arta suspendate pe pereţi, se folosesc

aplice de perete sau spoturi cu picior orientate spre acestea. Iluminatul decorativ este realizat

de regulă prin corpuri de iluminat de putere mică, dar bine direcţionate.

Efecte interesante pot fi induse prin folosirea luminilor satinate în nuanţe de bronz

sau argint, sau chiar a unor culori mai vii. Corpurile de iluminat nu numai că evidenţiază

detaliile decorative ale bucătăriei tale, dar se pot constitui ele singure în obiecte decorative

remarcabile [5].

Combinarea celor trei tipuri de iluminat

Intensitatea luminii şi modul în care aceasta este distribuită vor avea un impact major

asupra bucătăriei tale. Dimensiunile bucătăriei şi a obiectelor din aceasta sunt percepute

diferit sub influenţa luminii. Deasemenea, lumina iţi va afecta munca desfaşurată în

bucătărie.

Figura 18. Tipuri de iluminat

În concluzie, fiecare tip de iuminat este important pentru bucătăria ta. Pentru ca

aceasta sa arate bine şi să fie şi confortabilă, trebuie combinate ingenios toate cele trei tipuri

de lumină [5].

17

7. Bibliografie

1. Burloiu P – Economia şi organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1990.

2. Manolescu Aurel, Lefter Viorel, Deaconu Alecxandrina – Ergonomie, Editura Economică,

Bucureşti, 2010.

3. Nedeff Valentin, Panainte Mirela, Moşneguţu Emilian – Ergonomie seminar, Editura

Alma Mater, Bacău, 2007.

4. ***http://www.agenda.ro/news/news/26722/o-bucatarie-ergonomica.html

5. ***http://www.casesigradini.ro/revista/a4/63/3/Decoratiuni/Lumina-in-bucatarie

6. ***http://www.elady.ro/articole/Casa-si-Gradina/Iluminarea-bucatariei.html

7. ***http://www.nordlines.ro/planificarea.php

8. *** http://www.profilo.ro/files/details/BUCATARIA_IDEALA.pdf

18