Universitatea de Medicina şi Farmacie Gr. T. PopaFacultatea de Medicina DentaraDisciplina de Ergonomie

AMBIANTA SONORA IN CABINETUL STOMATOLOGIC

Studenta:

- IAŞI 2004 -

AMBIANTA SONORA

Evocarea tratamentului stomatologic de catre pacient se face in general, prin intermediul durerii, dar si al zgomotului. Fluieratul specific al turbinei, al aspiratiei, socurile multiple ale instrumentarului static, fac din cabinetul stomatologic un loc de agresiune sonora, care intareste aspectul anxiogen al unei consultatii si intervine de maniera negativa in relatia terapeutica.

Practicienii, constienti de necesitatea ameliorarii acestei relatii si a mediului ambiant, utilizeaza tot mai multe programe muzicale in sala de asteptare si in cabinet. Acest efort de armonizare a mediului ambiant pare sa fie foarte apreciat de pacienti.

Utilizarea muzicii in medicina este tot atat de veche ca medicina insasi. Legendele vorbesc despre puterea acestei metode: „Orfeu, cu lira sa a putut sa incante arborii si pietrele”, iar Homer a considerat „muzica si cantul un mijloc de a-ti deschide sufletul”.

Preanestezia prin muzica: Ideea de a asocia muzica la agentii anestezici se bazeaza pe faptul ca atentia pacientului este distrasa, astfel fiind neutralizati stimulii cu actiune nociva. Este vorba nu de o „narcoza”, ci de dirijarea si cristalizarea gandurilor asupra unor lucruri placute, astfel grija pentru interventie este indepartata.

Muzica care se ofera nu trebuie sa fie dinamica, zgomotoasa sau trista, ci astfel aleasa incat sa creeze o atmosfera placuta, linistitoare, o stare afectiva favorabila. Optiunea va fi in raport cu gradul de cultura muzicala, cu preferintele pacientilor. Astfel au fost comunicate rezultate excelente la valsurile lui Strauss, „Concertul pentru pian” al lui Ceaikovschi, „Concert pentru vioara” de M. Bartholdy.

Rolul medicului este dificil deoarece starea psihica, analiza reactiilor, a consecintelor interioare, nu o poate cerceta ca pe ceva obiectiv – cum ar fi pulsul sau tensiunea arteriala, pentru arecierea rezultatelor favorabile ale metodei.

Sunetul este reprezentat de oscilatia macanica periodica a aerului, in timp ce zgomotul este definit ca “intreaga senzatie auditiva dezagreabila sau jenanta” sau “sunet nedorit”.

Este admis astazi ca zgomotul poate influenta sanatatea. Studiile afectuate constata instalatea oboseli, cresterea presiunii sistolice si diastolice, cresterea colesterolemiei si glicemiei, cresterea riscului HTA. De asemenea, se observa si accelerare respiratiei, scaderea tonusului si o incetinire a miscarilor stomacului. Zgomotul afecteaza si psihicul, provocand o diminuare a atentiei, amuncii intelectuale, iritabilitate, astenie, cefalee, nevroze.

Alaturi de turbina, soneria telefonului reprezinta un element stresant prin frecventele pure si acute foarte nocive.

Zgomotele din cabinetul stomatologic sunt de origine exterioara (hol de la intrare, sala de asteptare, vecini, strada, telefon) si sunt legate de activitatea zilnica din cabinet (compresor, detartor cu US., turbina, aspiratie, instrumentar static). Cele mai

2

semnificative surse de zgomot si vibratii sonore si ultrasonore la nivele considerabile sunt turbina si detratorul su US.

Masuratorile efectuate pentru turbina au relevat o intensitate a sunetului: 62dB > i > 86dB. Aceasta variaza in functie de tipul de turbina (ce cu rulmenti sunt mai zgomotoase decat cele cu aer), starea instrumentului (turbinele vechi, folosite cresc nivelul sonor), distanta fata de originea zgomotului, zona unde functioneaza turbina (trebuie sa adaugam aproximativ 3 dB in cazul tratamentului dintilor anteriori), punerea in functiune si accelerarea.

Frecventa masurata variaza intre: 4.000Hz > F > 36.000Hz. Turbina functioneaza ca o sirena: frecventa sa fundamentala este multiplicata prin numarul de palete ale rotorului si produce deci, in mod ineviatbil, US. Detartrorul produce un spectru cu nivel global de 94 dB si care acopera o gama foarte larga de frecvente cu nivele sonore inca foarte importante(87 dB) la 40.000 Hz.

Perceptia este realizata de analizatorul auditiv si este a opta pereche de nervi cranieni. Stimulul specific este reprezentat de sunetul cu o frecventa cuprinsa intre 16-20.000 Hz. La acest nivel problemele privesc calitatea sunetului receptat: intensitatea (dB), frecventa (Hz) si ritmul, care pot fi nocive si leza analizatorul auditiv. Studiile urmaresc limitele admisibile si efectele negative.

Integrarea si semnificatia sunetului implica interventia unui ansamblu de formatiuni nervoase (substanta reticulara, sistemul limbic). Un sunet capata insa semnificatie datorita faptului ca a fost trait, datorita subcontientului persoanei, etapei sociale si istorice de civilizatie. Toate aceste componente se intrica in mod complex incat o analiza a lor este aproape imposibila.

Studii efectuate in cabinetul stomatologit au demonstrat ca pentru studentii in stomatologie si pentru medicii stomatologi zgomotele specifice cabinetului stomatologic le-au devenit indiferente sau chiar relaxante, acestea capatand o conotatie familiala si nu ar mai reprezenta un risc profesional.

Reactiile persoanei, adica manifestarile motorii, neuropsihice, vegetative, sunt mai accesibile datorita studiilor electro-fiziologice. Acestea fac posibila si reperarea elementelor sonore, constituind factori ai relaxarii, destinderii psiho-muzicale sau invers, generatoare de oboseala psiho-senzoriala, tensiune, anxietate.

Consecintele psihofiziologice ale zgomotului din cabinetul stomatologic se manifesta asupra personalului si a pacientului. Cele mai importante manifestari sunt cele auditive. Inca din 1959, Asociatia Dentistilor Americani aevidentiat posibilul pericol al traumei acustice si recomanda o supraveghere audiometrica regulata, remarcandu-se o actiune terapeutica asupra urechii interne si modificari temporare asupra pragului auditiv. Este important de subliniat efectul cumulativ al zgomotului in timp.

3

Este greu sa se stabileasca legaturi ferme intre pierderea auzului si expunerea la zgomote specifice deoarece si alte surse din ambianta sau naturale pot duce la scaderea acapacitatii auditive. Se vorbeste de socioacusis, surse de zgomot care ne inconjoara zilnic (vehicule, muzica aplauze), la care se adauga infectii ORL si medicamente; nosoacusis – efectul factorilor neacustici din mediu si presbiacusis – factor de imbatranire.

Zgomotul, prin caracteristicile sale, influenteaza comunicarea interumana, in special medic-asistenta, care depinde atat de abilitatea vorbitorului de a produce sunete corecte, cat si de abilitatea ascultatorului de a primi si decoda aceste sunete. Un mediu cu zgomot interfera cu acest ultim stadiu in transmiterea vorbii datorita efectului descris ca efect de masca.

La nivelul organismului se observa o crestere a presiunii arteriale dupa expunerea la frecvente de 12-18 KHz. S-au constata aparitia de reactii vegetative (vertije, greata, varsaturi) datorate US. S-au observat tulburari cardio-vasculare neurologice si oculare (datorita dilatarii pupilei).

Respiratia apare ca functia cea mai perturbata de emotie. Dispneea foarte freventa, caracterizara de expiratii numeroase de amplitubine foarte redusa, explica diminuarea importanta a aplitudinii inspiratorii medii.

Zgomotul din cabinetul stomatologic influenteaza si psihicul personalului. S-au semnalat tulburari generale (neplacere, jena, aprehensiune), tulburari de personalitate (iritabilitate, astenie, oboseala);

In ceea ce priveste performanta cognitiva, se pare ca ar fi afectata numai performanta bazata bazata pe auz. Se sugereaza ca acelasi efect de masca ar afecta pana si vorbirea interioara a persoanei (“ne tepoti auzi vorbind in zgomot”).

Zgmotul dermina diminuarea atentiei, a concentrarii. In ceea ce priveste memoria, este afectate memoria de scurta durata. Creste perioda de latenta, apar erori frecvente. Zgomotul, privit ca agent stresor, afecteaza performanta cognitiva atata timp cat nu cere o capacitate mentala mai mare pentru o anumita sarcina.

Incarcarea psiho-afectiva, pe care fiecare din noi o purtam, la sunetele percepute, este foarte variata si din acest motiv manifestarile somatice sunt diferite.

Se considera aceste manifestari ca fiind nespecifice la agresiunile sonore percepute, dar apartinand mai degraba tabloului general de reactii la stres.

Profilul psihologic al individului influenteaza receptivitatea la muzica si maniera de reactie la variatiile ambiantei sonore. Acestea declanseaza manifestari psihosomatice importante la subiectii introvertiti, extrem de sensibili.

4

PROTECTIA ANALIZATORULUI AUDITIVAnalizatorul auditiv asigura integrarea fiintei umane in mediul

bio-psiho-social, integritatea sa fiind amenintata atan in cabinet, cat si in laboratorul de tehnica dentara, iar masurile de protectie sunt obligatorii. Zgomotul provine pe de o parte, din exterior, la care se adauga zgomotul rezultat in timpul activitatii.

Protectia fata de zgomotul exterior incepe inca din faza de proiectare a cabinetului sau laboratorului. Amplasarea va evita strazile intens circulate, preferandu-se zone mai linistite (in apropierea parcurilor, intr-o curte interioara sau pe o strada izolata). Astfel, izolarea fonica fata de exterior este greu derealizat, mai greu decat cea termica.

Vom avea in vedere spatiile prin care trece aerul si care lasa sa treaca si zgomotul (guri de aerisire, ferestre putin etanse).

In ceea ce priveste ferestrele, pentru contructia lor se va utiliza sticla groasa (10mm) sau se vor proiecta geamuri duble, de preferinta de grosimi diferite, pentru a exista o diferenta intre frecventele critice. In constructie se pot folosi materiale speciale absorbante ale zgomotului.

Zgomotul din cabinet provine de la turbina, piese, micromotoare, detartror su US, sistemul de aspiratie, instrumentar static incorect folosit si de sistemele de ventilatie.

Turbinele foarte uzate, cu rulmentii vechi, produc cel mai mare traumatism sonor. Una din masurile importante de protectie a analizatorului auditiv o reprezinta intretinerea in buna stare de functionare a instrumentarului dinamic si auxiliar. Se prefera utilizarea micromotoarelor in locul turbinelor.

Cercetarile au demonstrat ca riscul profesional de scadere a acuitatii auditive in zona conversationala este redus, dar, daca se tine seama si de alti factori, efectele se sumeaza. Leziunile odata devenite permanente, sunt ireversibile.

Se propune utilizarea unor casti speciale antizgomot, numite si antifoane externe, care diminueaza cu 25 dB sunetele de inalta frecventa. Frecventele joase (vocea pacientului, a asistentei) raman audibile. Acest mijloc de protectie permite o reducere a stesului, realizarea unui echilibru neuro-vegetativ mai bun si protejarea facultatilor auditive.

Prezinta avantajul ca atenueaza frecventale inalte (cele mai nocive) mult mai bine dacat antifoanele interne. Cu toate acestea, nu pot fi purtate timo indelungat datorita fortei de apasare realizata asupra urechii.

Pentru a avita reflexia zgomotului, cabinetul va avea o suprafata suficient de mare, iar suprafetele orizontale dure (de care zgomotul se reflecta ca si lumina de oglinda) vor fi pe cat posibil evitate.

Unii autori recomanda capitonarea usilor, folosirea mochetelor, perdelolor si draperiilor groase, complet meigienice si greu de intretinut. Absenta si respectiv controlul total al zgomotului sunt nefiresti si agasante.

5

Se mai recomanda ca mesele, sertarele, rafturile pe care se plaseaza instrumentele atat in cabinet, cat si in laborator, sa prezinte folii de cauciuc care absoarbe zgomotul determinat de repunerea acestor instrumente.

Protectia individuala a tehnicianului dentar este indicata si se poate realiza cu casti externe, antifoane interne (tampoane care se introduc si se muleaza in conductul auditiv extern). Acestea din urma au dezavantajul ca sunt greu de tolerat vreme indelungata, determinad iritatii locale.

Aplicarea muzicii ca adjuvant al interventiilor stomatologice este foarte utila, favorabila tuturor pacientilor. Dovada acestei orientari este inzestrarea cabinetelor, a policlinicilor, a unor spitale moderne cu statii de radioficare cu un program bine ales, urmarit de personal corespunzator.

Bibliografie:

Burlui V., Morarasu C - Ergonomie Stomatologica Voroneanu Maria, Vicol Carmen - Chirurgie orala si maxilo-faciala

6