Alunecari de teren.doc

4
1. GENERALITĂŢI. Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanţii unor munţi, dealuri, lucrări de hidroamelioraţii sau alte rambleuri construite de oameni. Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activităţi umane. Alunecările de teren nu produc pierderi şi distrugeri la fel de mari ca alte dezastre, ele sunt însă periculoase putând conduce la distrugerea unor construcţii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire. De asemenea, alunecările de teren pot bara cursul unor ape curgătoare, creând lacuri de acumulare temporare sau permanente, pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic, la pătrunderea în lac, în mod brusc a unui volum mare de rocă. În tara noastră, alunecările de teren sunt destul de răspândite. Suprafaţa totală supusă alunecărilor de teren este apreciată la 900.000 hectare. În tara noastră cea mai importanţă şi cunoscută alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vârfului Suhardelului care a dus la bararea râului Bicaz şi formarea Lacului Roşu. Alunecări de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori în iunie 1979 şi Vârfuri în februarie 1980 – ambele în judeţul

Transcript of Alunecari de teren.doc

1

1. GENERALITI. Alunecrile de teren reprezint deplasri ale rocilor care formeaz versanii unor muni, dealuri, lucrri de hidroamelioraii sau alte rambleuri construite de oameni.

Deplasrile rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activiti umane.

Alunecrile de teren nu produc pierderi i distrugeri la fel de mari ca alte dezastre, ele sunt ns periculoase putnd conduce la distrugerea unor construcii prin deplasarea stratului de roci sau prin acoperire. De asemenea, alunecrile de teren pot bara cursul unor ape curgtoare, crend lacuri de acumulare temporare sau permanente, pot produce chiar distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic, la ptrunderea n lac, n mod brusc a unui volum mare de roc.

n tara noastr, alunecrile de teren sunt destul de rspndite. Suprafaa total supus alunecrilor de teren este apreciat la 900.000 hectare. n tara noastr cea mai importan i cunoscut alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vrfului Suhardelului care a dus la bararea rului Bicaz i formarea Lacului Rou.

Alunecri de teren de amploare s-au produs la Malul cu Flori n iunie 1979 i Vrfuri n februarie 1980 ambele n judeul Dmbovia; Zame (n 1992) n judeul Bacu i Izvoarele (august 1993) n judeul Galai.

Primele 3 cazuri au fost declanate de precipitaii puternice. Dac alunecrile de teren de la Malul cu Flori nu au produs pierderi mari, deplasarea terenului de la Vrfuri a afectat centrul civic al localitii. Au fost distruse 110 case, 21 au fost grav avariate, iar 25 hectare de teren i unele drumuri au fost puternic degradate.

ZONE CU POTENIALE ALUNECRI DE TEREN Jud. TIMI - Fget Bega (versantul drept)

Jud. MEHEDINI - Minova Bistria Prunior; Poiana Simian;

Jud. VLCEA - Horezu Ocnele Mari Bile Govora; Rmnicu Vlcea Vlcele;

Jud. ARGE - Valea Danului Poenari Arge rul Topolog (versantul stng);

Jud. ARGE-DMBOVIA - Stoeneti Malu cu Flori Voineti;

Jud. DMBOVIA - Moreni Pietroia Fieni Vrfuri;

Jud. BUZU - Calvini Bsceni Zeletin Ptrlagele Oleeti Spoca rul Buzu (versantul stng);

Jud. VRANCEA - Mera Odobeti pe rul Milcov Gura Caliei Urecheti Cndeti;

Jud. BACU - Zeme Moineti Comneti Trgu Ocna;

Jud. IAI - Trgu Frumos Baleti Lecani Iai;

2. CLASIFICAREA ALUNECRILOR DE TEREN. Se poate face:

a) dup adncimea suprafeei de alunecare:

de suprafa < 1 m

de mic adncime = 1-5 m

adnci = 5-20 m

foarte adnci > 20 m

b) dup viteza de manifestare a fenomenului: ( viteza de alunecare )

extrem de rapid ( brute ) > 3 m/s

foarte rapid = 3 m/s-0,3 m/min

rapid = 0,3m /min 1,5m/zi

moderat = 1,5m/zi 1,5m/lun

lent = 1,5m/lun 1,5m/an

foarte lent = 1,5m/an 0,06m/an

extrem de lent < 0,06m/an

c) dup distana de deplasare:

alunecri propriu-zise;

alunecri tip curgeri de teren;

d) dup direcia de evoluie a alunecrii pe versant:

alunecri deplasive de la baza versantului n direcia opus deplasrii acumulatului,- deci caracter regresiv.

Alunecri detrusive evoluie n direcia acumulatului de alunecare caracter progresiv. ( detritus = material rezultat din frmiarea rocilor prin aciunea agenilor externi )

e) dup cauza care le genereaz:

naturale: produse de ploi toreniale, micri tectonice, eroziuni puternice, prbuiri ale unor grote, etc.

artificiale: generate de aciunea omului, excavaii, explozii, lucrri hidrotehnice sau de hidroamelioraii, realizarea unor construcii n vecintatea unor versani.

f) dup modul de manifestare:

fr semne exterioare de manifestare caracter brusc,

cu semne exterioare de manifestare cu viteze medii sau lente i se caracterizeaz prin:

cderi de stnci,

crpturi i fisuri,

ejectri de ap i nisip,

tasri de construcii de diferite feluri.