@ 2016 by Editura POLIROM

Aceasti carte este protejati prin copyright, Reproducerea integrall sau pargiali, multiplicareaprin orice mijloace qi sub orice formi, cum ar fi xeroxarea, scanarea, transpunerea ln formatelecuonic sau audio, punerea Ia dispozigia publici, inclusiv prin internet sau prin regele decalculatoare, stocarea permanenti sau temporari pe dispozitive sau sisteme cu posibilitatearecuperlrii informaliilor, cu scop comercial sau gratuit, precum ;i alte fapte similare sivirgiteftri permisiunea scrisi a deginitorului copyrightului reprezinti o incilcare a legislaEiei cuprivire la protecgia propribtigii intelectuale gi se pedepsesc penal gi/sau civil ln conformitatecu legile in vigoare.

Pe coperti: Ernstlosephson (1851-1906), Spirhul apelor (1882)

Foto autor: @ Florin Vitzman

EdituTa CAMEA ROMANEASCABucureqti, CaleaVictoriei nr. 133, sect. I

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a Rominiei:

SOVIANY, OCTAVIAN

N,ilaca I Octavian Soviany. - Bucuregti: Cartea RomAnexci,2076

ISBN print: 978-973-23-3154-5ISBN ePub: 978-97 3-46-6418-4ISBN PDF: 978-973-46-6419-r

82r.135.1-3r

Printed in ROMANIA

Octavian Soviany

I\aluca

rul@l

CARIEA ROMANEASCA2016

Cind Ada m-a descoperit in magherniEa asta din Dristor,eram un om imbltrAnit prematur, un om obosit, un om care numai dorea nimic de la viaEi. Tocmai mi despirEisem de Nadia,

tocmai pierdusem o slujbi destul de binoasi din cauza exceselor

mele etilice. inc.pus.* si umblu murdar gi netngrijit, imi era

lene si-mi schimb cimigile qi ciorapii, lene si intru sub dq,lene pini gi si respir. Tliiam de pe azi pe miine din ceea ce

izbuteam si incropesc la calculator in puginele mele momente

de luciditate: recenzii gi cronici, citeva scurte povestioare, cAteva

amintiri din copilirie, niscaiva traduceri, Pe care revistele mi lepliteau prost sau nu mi le pliteau deloc, aga ci buzunarele mele

erau ln mare suferingi, iar vraful de facturi neachitate se lngro;ade la o siptimini la alta. Nu mai eram tn stare se scriu nimicserios. Aveam un roman inceput, Pe care eram convins ci nu ilvoi isprivi niciodati, cici imi dispiruse orice pofti de scris. Numi mai interesau nici femeile, ajunsesem la concluzia ci singurul

obiect cu adevirat erotic este moartea. O moarte care attePtam

cu resemnare, ba chiar cu o anume curiozitate, si se producifiresc, adiugAnd mereu cite ceva in plus la ragia zilnicl de alcool,

cici sunt mult prea lag pentru a-mi pune singur gtreangul de gitsau penmu a lisa intr-o noapte aragazul deschis.

Cea mai mare parte a banilor mei se ducea pe gigiri gi pe biu-turi. Aveam chiar peste drum o c6.rciumi, unde lmi Petreceamcea mai mare parte a timpului, inghigind bere dupi bere cu ovoluptate de sinucigag, preftcindu-mi ci mi uit la televizor gi

rispunzind monosilabic la incercirile timide ale patronului de

Octavian Soviany

a lega cu mine o conversalie. intre anumite ore ci.rciuma esteaproape pustie. Se umple mai ales seara, c6.nd incep jocul detable, discugiile despre fotbal, femei gi politici, iar cuvAntulpronunlat cu cea mai mare frecvengi este denumirea popularia organului genital blrbitesc. De obicei srau singur la masi.,n-am fost niciodari un individ prea sociabil si nu por comunicadecit cu persoanele care imi sunr foarre apropiate, aga ci participfoarte rar la discugii, mi mulgumesc si. ascult, dar de cele maimulte ori nici mi.car nu ascuk, pur gi simplu mi uit pe peregi.Masa mea e intotdeauna undeva mai la margine. CAnd vreunuldintre cliengii obignuigi ai localului - aici vin mereu acelea;ipersoane, toli se cunosc dupi nume, dar mai cu seami dupiporecle, ca gi cum ar fi membrii unei familii din care eu personalimi ingidui insi a nu face parre - vrea si intre in vorbi cu mine,mi simt stinjenit: trebuie si fac pe normalul, iar eu nu mai sunrde muhi vreme normal. Din fericire, cei care vor si discute cumine nu sunt prea numerosi. Faptul ci. sunt ati.t de murdar siatAt de neingrijit le provoaci probabil o anumiti. repulsie, cicicArciuma asta nu e nici pe departe una de lumpeni, e o circiumide birbagi serio;i, de ta;i de familie, de pensionari venerabili,de oameni cu magini 9i apartament, care nu dau cu sigurangdnici doi bani pe unul ca mine. De fapt, statutul meu e aicioarecum similar cu cel al lui Oaci.

Oaci e singurul lumpen pe care patronul ll ingi.duie in local,pentru ci e relativ curat, nu cere niciodati pe datorie, nu cersette

;igiri - eu mai cersesc cXteodatS. - ;i igi vede de biutura lui ftrisi deranjeze pe nimeni. Acum cere de pomani ln intersecgiade la Vergului, cici si-a pierdut agilitatea degetelor, care f).cusepe vremuri din el unul dintre hogii de buzunare cei mai reduta-bili ai Bucuretriului. Imediat dupi'90, cind plecase si-gi incercetalentele in Germania, a ft.cur insi., ademenit de niste gigani,prosda s5. se amestece intr-o spargere, Tirigenia asta l-a costatgapte ani de pirnaie, care s-au adiugat celor noui-zece pe careizbutise si-i adune pini atunci. in total si. tot fie vreo $apre-sprezece - imi spune Oaci. nu ftri mindrie. Pentru el, statul la

8

N,iluca

pugcirie nu are nimic degradant. Susgine ci n-" muncit niciodatigi obignuiqte si adauge, clipind gmecherqte din ochi: ,,Eu m-am

nlscut obosit, dom inginer". Din cauza asta eviti adiposturilepentru oamenii strizii, unde ar putea si beneficieze de un pat

gi de o farfurie cu ciorbi: acolo e interzis consumul de alcool,

iar azilangilor li se soliciti uneori si dea zLpada sau si miturefrunzele, lucruri pe care OacS.le respinge principial, fiindci sunt

ln total dezacord cu conceplia lui de viaEi. A9a ci s-a resemnat

si innopteze prin parcuri sau prin subsoluri de bloc, mai rar inmaginavreunui begiv caritabil lntAlnit din intimplare la cArciumi,

gi are doar o singuri nemulgumire: ci i se ivqte foarte rar

posibilitatea de a face un dug. De fapt a{a am gi intrat in vorbi,intr-o seari cind cArciuma era arhiplini gi am reugit si gisesc

un loc liber doar la masa lui Oaci, faEi de care cliengii localuluipistreazi intotdeauna o rezervi politicoasi. Am sorbit pe neri-suflate doui sticle de bere, lncerci.nd siJ ignor pe tovarigul meu

de masi, c:tre se rizboia cu un Pet la doi litri, din care mai

rimiseseri doar citeva degete. Oaci e un bitrAn mirungel 9i

foarte zbircit, imbricat intr-un bostum cafeniu destul de decent.

La el te frapau mai ales ochii, nigte ochi mici 9i negri, foarte

insuflegigi, care alergau cu repeziciune in toate pir;ile, tridindo mare vioiciune de spirit. Din c6.nd in cAnd, ochigorii aceftia

vioi se opreau acum cu o oarecare stiruin;i asuPra mea,.ceea ce

imi crea o u;oari senzaFe de disconfort, cici nu-rni place si ftuprivit 9i consider orice privire prea insistentl un adevirat atentat

ia dreptul meu la iritimitate. in definitiv, poate ci toEi oamenii

ar trebui sL fie obliga;i prin lege ca, ori de cAte ori igi pirisesc

vizuinile, si poarte n\te ochelari negri, cici si-;i expui ochii in'public mi se pare un act la fel de indecent ca gi exhibarea orga-

nelor genitale;i in plus, privirile astea, Pe care fl le adreseazi

cine vrei gi cine nu vrei, constituie, flri doar ;i poate, o formide hirguire. N-ar uebui si se vorbeasci doar despre hirEuire

sexuali, ea reprezinti numai un cazParticular, ci despre hir;uirein general, pe care poate oamenii normali Pot s-o suPorte cu

uEurin;i, dar pentru mine e aProaPe cu nePutingi de indurat

Octavian Soviany

atunci cind nu sunt sub influenga alcoolului. De asta mi-amscos din funcgie soneria si interfonul, de asta am grijisl incuimereu uga de doul ori dupi mine, de asra imi gin cu siptLmAniletelefonul inchis, de asta am acoperit pAni gi oglinda din baie cuun prosop. Dar Oaci nu pare a se sinchisi de srarea nervilor mei,fiindci i9i drege glasul de citeva ori, apoi mi intreabi de-adreptul, ftri fasoane, daci nu cumva mi se pare cI" miroase urit.N-a mai apucar si facl o baie de vreo trei siptimAni.

Intrebarea m-a luat pe neasteptate, nu sdu nici ce si rispund,nici daci trebuie si rispund. Privirea lui mi fixeazi, insi cuinsistengi, soliciti sreruiror un rispuns asa ci ii spun aproapemecanic, ca gi cum ag fi dar o replica invitati pe dinafari., ci. numiroase in niciun caz mai ur6.t dec6.t mine. Omul mi privesteo clipi nedumerit, lgi intinde mXna peste masi., o pune peumiful meu, mi se uiti ginti in ochi, apoi izbucnegte intr-unrAs zgomotos, care acoperi pentru ci.teva clipe toati hirmllaiat.

^din cArciumi. ,,Si moarl mama! tre... tare de tott Zi asa, numai urAt decAt mata!" - face el, printre hohote cheliliite de rAspe care le simt revirsAndu-se peste mine ca o vomiti.turl 9i-midau o senzafie accenruari. de necurigenie. Daci a9 fi bi.ut cevamai mult de doui beri, ag ff pirisit de indati localul, doza meazilnici e insi. de la;ase in sus, iar acasi. nu mi agreapti nici micaro pisici, doar praful de pe mobile ;i pAnzele mari de piianjen,doar vasele murdare care se imput de o siptlmXnl in chiuvetadin bucitirie, doar mirosul acela amesrecat de tutun gi de corpnespi.lat, care mi-a impregnar toate hainele si pe care il portpretutindeni cu mine, ca pe o maladie dezgustitoare. Tiag cuochiul in jur, nu s-a ftcut niciun loc liber, toate scaunele iuntocupate, trebuie sI suport mai departe tovi.rigia lui Oaci.

Acesta a rerminar in cele din urml de ris gi il aud coman-dindu-i patronului inci doui peturi de bere, unul pentru el sicelilalt penrru dom' inginer! Ce idee! E pentru pri*" datl inviaga mea cAnd un cergeror imi oferi ceva de biut, creind intrenoi nu se frie ce familiaritate abjecti, ca gi cum am suferi amA.n-doi de aceeagi boali. venerici, gi friu ci ar rrebui si refuz. Dar

10

Ndluca

adevirul e ci ln ultimul timp nu stau Prea bine la capitolul

demnitate : demnitatea e un marafet Pentru oamenii cu venituri

fixe, pentru oamenii cu familie, Pentru oamenii cu maqini 9i

apartament, pentru oamenii seriogi care nu se inueabi tot timpulca mine, ce vor fuma, ce vor bea ;i ce vor minca a doua zi sau

de unde vor mai imprumuta nigte bani de supravie;uire. Sigur,

altfel ag discuta cu Oaci daci nu mi-ar fluiera vAntul prinbuzunare: la ora asta toati aYerea mea se reduce la o bancnoti

de 10 lei gi la o duzini de gigiri scuturate, aga ci, la mama

dracului, pomana lui e bine veniti, cel pu;in nu voi pleca teazde aici, cel pufln voi avea Parte la noapte de citeva ore de somn,

cel pugin viaEa va deveni suportabilS. Pentru citeva ore. La ce

bun atAtea mofturi? in fond, ;i eu triiesc din cerqit, pAnI la urmisuntem colegi, dar in timp ce Oaci practici cergetoria pe fa;i,eu nici micar n-am curajul si intind cinstit mAna in intersecgia

de la Vergului, prefeq potrivit naturii mele perverse, si fac

datorii!Cele doui peturi se toPesc repede, dar Oaci mai comandi

un rind. Biutura i-a dezlegat limba.

11