alimentia curativa
Transcript of alimentia curativa
MINISTERUL EDUCATIEI ȘI TINERETULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA
MOLDCOOP
UNIVERSTATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ DIN MOLDOVA
Facultatea: Marketing și merceologie
Catedra: Tehnologia și chimia mărfurilor
REFERATLa disciplina: ALIMENTAȚIA CURATIVĂ
Tema: Dieta Nr.7
Chișinau 2013
CUPRINS
INTRODUCERE.....................................................................................................................3
Dieta Nr 7 a................................................................................................................................4
Dieta Nr 7 b................................................................................................................................5
Dieta Nr 7...................................................................................................................................6
Dieta Nr 7 c................................................................................................................................7
Boala Insuficiența renală acută..................................................................................................9
MENIU.....................................................................................................................................11
CONCLUZIE...........................................................................................................................13
SURSE BIBLIOGRAFICE....................................................................................................14
2
INTRODUCERE
Alimentaţia – este procesul prin care organismul uman preia din mediul înconjurător substanţe
nutritive pe care le transformă pentru a-şi asigura desfăşurarea normală a proceselor metabolice.
Alimentaţia trebuie să permită unui individ să-şi menţină greutatea şi buna sa stare fiziologica;
aportul de alimente furnizează organismului acele substanţe nutritive necesare pentru:
-asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale;
-sinteza substanţelor proprii şi repararea uzurii ţesuturilor;
-formarea de substanţe active ce favorizează procesele metabolice.
Alimentaţia este unul din factorii cu influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării armonioase şi
echilibrate a omului menţinerea acestuia la capacitate normală de muncă, într-o stare fizică şi
psihică corespunzătoare.
Alimentaţia trebuie să se realizeze după o lege care poate fi numită "Legea de aur a
alimentaţiei". Conform căreia între nevoile nutritive ale organismului şi cantităţile de nutrienţi
preluate prin alimentaţie trebuie să existe un permanent echilibru. Dacă acest echilibru nu este
păstrat, alimentaţia devine neraţională, repercutându-se negativ asupra creşterii, asupra
capacităţii de muncă şi a stării de sănătate. Din acest punct de vedere constituie o greşeală nu
numai lipsa sau insuficienţa unor substanţe nutritive ci şi consumul lor exagerat faţă de nevoile
organismului. Riscul este cu atât mai mare când consumul abuziv al unei substanţe nutritive se
asociază cu insuficienţa alteia.
În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat fie în
cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau
atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli
alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite cantități și din anumite grupuri
de alimente. Aceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta
și variază de la o dietă la alta.
3
DIETA Nr.7 a
Indicații pentru administrare: insuficiență renală acută, dereglări grave ale funcției de eliminare
a azotului de către rinichi.
Scopul prescrierii : cruțarea maximă a funcției rinichilor, descărcarea metabolismului proteic,
sporirea diurezei și lichidarea edemelor, ameliorarea eliminării idn organism a rezidurilor azotice
și a altor produse ale metabolismului,crearea condițiilor favorabile pentru circulația sangvină și
micșorarea hipertensiunii arteriale.
Caracterizarea generală: diminuarea valorii energetice a rației pe contul limitării considerabile a
proteinelor, limitării moderate a grăsimilor și glucidelor, îmbogățirea dietei cu vitamine,
limitarea lichidului liber, excluderea clorurii de sodiu și a produselor ce excită rinichii, sistemul
nervos central, cardiovascular( produsele bogate în substanțe extractive, ulei eteric, acid oxalic).
Valoarea energetică: 2120-2650 kcal.
Componența chimică: 26-60 gr proteine( animale 15-30), 80-90 lipide( vegetale 20-30), 350-400
glucide( mono- și dizaharide 50-100), 0,8 l lichid liber.
Prelucrarea culinară : bucatele se pregătesc fără sare, fierte ,coapte, puțin prăjite.
Regimul alimentar: masa se ia de 5- 6 ori pe zi cu respectarea repausului la pat; dieta se prescrie
pe 5-6 zile.
Indicații privind folosirea alimentelor și bucatelor:
Pîine și produse făinoase. Se indică pînea fără proteine și fără sare cu amidon de
porumb-100 g, în lipsa ei -50 gr pîine de grîu fără sare și coaptă cu drojdii. Se exculde
pîine obișnuită, produsele făinoase cu sare;
Supe. Se indică supe cu cartofi, cu legume, care se dreg cu smîntînă, verdeață. Se exclud
supele de carne, de pește, de ciuperci, de lapte, cu leguminoase.
Carne, carne de pasăre, pește. Se permite 50-60 gr brutto carne de vită, de iepure, de
găină sau de curcan. După fierbere, carne poate fi coaptă sau prăjită puțin. Se exclud
salamurile, conservele,ect.
Produse lactate. Se includ în rație lapte, frișcă, smîntănă. Brînza de vaci se consumă în
zilele cînd nu se întrebuințează carnea sau peștele.
Se exclud cașcavalurile;
Ouă. Se indică 1/4 -1/2 ou pe zi sau 2-3 pe săptămînă( omletă, fierte sau moi).
Crupe. Se folosește limitat orezul care se fierbe cu apă în două cu lapte și care se prepară
terciuri, pilaf, pîrjoale. Se exclud crupe alte crupe,pastele făinoase, leguminoase;
4
Legume. Se recomandă cartofi ( 200-250 gr) și legume crude (400-450 gr bruto) în
diferite bucate. Ceapa se consumă fiartă sau prăjită- în bucate. Se permite mărar,
pătrunjel. Se exclud legumele sărate,murate, marinate,leguminoasele,măcrișul, spanacul,
conopida, ciupercile, ridichea, usturoiul;
Gustări. Se indică salatele și vinegretă din legumele drese cu ulei vegetal;
Fructe, dulciuri. Rația include fructe și bace consumate în stare proaspătă sau în formă de
preparate precum crème,jeleu, compot. Se indică zahăr ,miere, dulceață,bomboane fără
ciocolată. Se exclud ciocolata, crema cu gelatină și lapte, înghețată.
Sosuri și condimente. Se pemite sosuri dulci-acre, de roșii, de smîntînă,de legume, de
fructe. Dintre condimente se folosesc vanilina, scorțișoara, acidul citric. Ceapa se
consumă fiartă sau prăjită. Se exclud sosurile din carne, de pește, de ciuperci; muștarul,
hreanul, piperul negru;
Băuturi. Se indică ceai slab cu lămîie, sucuri de fructe, de roșii, ceai de măceșe. Se exclud
cacaua, cafeaua naturală, apele minelare boagate în sodiu;
Grăsimi. Se folosește untul nesărat, uleiul vegetal.
Dieta Nr 7 b
Indicații pentru administrare: insuficiență renală cronică, dereglări moderate ale funcției de
eliminare a azotului de către rinichi.
Scopul prescrierii : cruțarea funcției rinichilor, acțiune antiinflamatoarie, sporirea diurezei,
amelioararea eliminării din organism a reziduurilor azotice și a altor produse ale metabolismului,
micșorarea hipertesiunii arteriale și crearea condițiilor favoarbile pentru circulația sangvină.
Caracteristica generală: dieta prevede limitarea moderată a proteinelor, micșorarea
considerabilă a conținutului de lichid; clorura de sodiu se indică de către medic( bolnavului i se
oferă 5 gr de sare pentru a săra bucatele).
Valoarea energetică: 2120-2650 kcal.
Componența chimică: 26-60 g proteine( 15-30 g), 80-90 g lipide( vegetale 20-30), 350-400 g
glucide ( mono- și dizaharide 50-100 g), 0,8-1 l lichid liber.
Prelucrarea culinară: este analogică celei din dieta 7a.
Regimul alimentar: se iau de 5-6 mese pe zi.
Indicațiile privind folosirea alimentelor și bucatelor prescrise la dieta 7a sunt valabile și pentru
dieta 7b. Se include suplimentar în rația pe zi carne sau pește fiert( 50 gr) și 200 ml lapte sau
chefir. În zilele cînd nu se consumă carne se indică un pu fiert sau 100 gr brînză de vaci.
5
Dieta Nr 7
Indicații pentru administrare: glomerulonefrită acută în perioada de comvalescență,
glomerulonefrită cronică în remisiune incompletă, nefropatia gravidelor si alte boli care necesită
limitarea clorurii de sodiu.
Scopul prescrierii: cruțarea moderată a funcției rinichilor, micșoarea tensiunii arteriale, a
edemilor, ameliorarea eliminării din organism a reziduurilor azotice și a altor produse ale
metabolismului.
Caracteristica generală: dieta perevede o limitare moderată a proteinelor, a clorurii de sodiu, a
lichidului liber.
Valoarea energetică: 2170-2400 kcal.
Componența chimică: 85-90 g proteine( animale 40-45 g), 70-80 g lipide ( vegetale 25-30 g),
300-330 g glucide( mono-, dizaharide 30-40 g), 0,8 -1 l lichid liber , 3-5g clorură de sodiu.
Prelucrarea culinară: hrana se prepară prin fierbere, fiind tocată mărunt.
Carnea și peștele pot fi consumate și prăjite după fierberea lor în prealabil.
Regimul alimentar: masa de ia de 5 ori pe zi .
Indicații privind folosirea alimentelor și bucatelor:
Pîinea și produse din panificație. Se recomandă pîinea coaptă fără sare și bicarbonat de
sodiu cu un adaus de tărîțe.
Supe. Se indică supe vegetariene cu crupe, cu legume, supe de lapte. Se exclud supele de
carne, de pește, și de ciuperci.
Carne,carnea de pasăre. Se folosește carne slabă de vită, de vițel ,de iepure, de găină de
curcan, fiartă. La dorință, carnea fiartă poate fi apoi coaptă, prăjită. Se exclud carnea
grasă, ficatul, rinichii, salamurile, produsele afumate, conservele.
Pește. Se recomandă peștele slab, fiert, apoi , la dorință, poate fi copt sau prăjit, sunt
folositoare produsele mării.Se exclud peștele sărat , afumat , conservele, icrele.
Produse lactate. Se indică laptele și produsele acidolactice, brînza degresată și bucatele
din ea( sufleu , budincă). Se limitează smîntîna și frișca. Se exclude cașcavalul sărat ,
picant.
Ouă. Se indică omletă din albuș, se poate folosi 1 ou la pregătirea bucatelor. Se limitează
gălbenușul.
Crupe. Se întrebuințează diferite bucate de crupe și paste făinoase( terci, budincă, pilaf, ).
6
Legume. Se includ bucate din cartofi, morcovi, varză albă, conopidă, dovleag, dovlecei,
sfeclă,mazăre verde,roșii , castraveți, ceapă verde, mărar, pătrunjel. Se exclud ridichea de
iarnă, usturoiul, spanacul ,măcrișul, murăturile, conservele de legume,
Gustări. Se recomandă vinegretă, salate din legume cu carne fiartă, pește, produse de
mare. Se exclud salamurile, produsele afumate, cașcavalul, toate tipurile de conserve,
icrele.
Fructe, dulciuri. Se indică fructe și bace în stare proaspătă și în diferite bucate-jeleu,
creme de lapte cu gelatină. Se limitează zahărul și produsele de cofetărie. Zahărul poate fi
înlocuit cu miere. Se exclude ciocolata.
Sosuri și condimente. Se permite sosuri de lapte, de smîntînă, de roșii, cu decoct de
legume. Dintre condimente se folosește acidul citric, vanilia,mărarul, pătrunjelul. Se
exclud sosurile cu bulion de carne, de pește, de ciuperci, muștarul, hreanul, piperul.
Băuturi. Se indică cesi cu lămîie, lapte, cafea slabă cu lapte, sucuri proaspete din fructe,
legume, ceai de măceeșe, de coct, de tărîțe. Se exclud coacăza,apele minerale bogate în
sodiu.
Grăsimi. Se folosește numai untul și uleiu vegetal.
Dieta Nr 7 c
Indicații pentru administrare: sindromul nevrotic în bolile cronice ale rinichilor.
Scopul prescrierii: compensarea proteinelor pierdute cu urina, normalizarea metabolismului
proteic, lipidic, colesterinic, micșorarea edemelor.
Caractersitica generală: dieta, după valoarea energetică, este în limitele normei, ea prevede
majorarea conținutului de proteine,limitarea moderată ale lipidelor( pe contul celor animale), cu
conținutl normal de glucide. Se limiează strict clorura de sodiu, lichidul, substanțele extractive,
colesterolul,acidul oxalic, deasemenea zahărul, se mărește conținutul substanțelor lipotrope.
Valoarea energetică: 2080-2690 kcal.
Componența chimică: 110-120 g proteine (animale 45-50 g), 80-90 g lipide( vegetale 30 g), 250-
350 g glucide( mono-, dizaharide 30-40 g), 0,8-1,5 l lichid liber, 2-3 g clorură de sodiu.
Prelucrarea culinară: necruțătoare mecanică.
Regimul alimentar: se iau 5-6 mese pe zi.
Indicațiile privind folosirea alimentelor și bucatelor :
Pîinea și produse din panificație. Se recomandă pîinea coaptă fără sare și bicarbonat de
sodiu cu un adaus de tărîțe.
7
Supe. Se indică supe vegetariene cu crupe, cu legume, supe de lapte. Se exclud supele de
carne, de pește, și de ciuperci.
Carne,carnea de pasăre. Se folosește carne slabă de vită, de vițel ,de iepure, de găină de
curcan, fiartă. La dorință, carnea fiartă poate fi apoi coaptă, prăjită. Se exclud carnea
grasă, ficatul, rinichii, salamurile, produsele afumate, conservele.
Pește. Se recomandă peștele slab, fiert, apoi , la dorință, poate fi copt sau prăjit, sunt
folositoare produsele mării.Se exclud peștele sărat , afumat , conservele, icrele.
Produse lactate. Se indică laptele și produsele acidolactice, brînza degresată și bucatele
din ea( sufleu , budincă). Se limitează smîntîna și frișca. Se exclude cașcavalul sărat ,
picant.
Ouă. Se indică omletă din albuș, se poate folosi 1 ou la pregătirea bucatelor. Se limitează
gălbenușul.
Crupe. Se întrebuințează diferite bucate de crupe și paste făinoase( terci, budincă, pilaf, ).
Legume. Se includ bucate din cartofi, morcovi, varză albă, conopidă, dovleag, dovlecei,
sfeclă,mazăre verde,roșii , castraveți, ceapă verde, mărar, pătrunjel. Se exclud ridichea de
iarnă, usturoiul, spanacul ,măcrișul, murăturile, conservele de legume,
Gustări. Se recomandă vinegretă, salate din legume cu carne fiartă, pește, produse de
mare. Se exclud salamurile, produsele afumate, cașcavalul, toate tipurile de conserve,
icrele.
Fructe, dulciuri. Se indică fructe și bace în stare proaspătă și în diferite bucate-jeleu,
creme de lapte cu gelatină. Se limitează zahărul și produsele de cofetărie. Zahărul poate fi
înlocuit cu miere. Se exclude ciocolata.
Sosuri și condimente. Se permite sosuri de lapte, de smîntînă, de roșii, cu decoct de
legume. Dintre condimente se folosește acidul citric, vanilia,mărarul, pătrunjelul. Se
exclud sosurile cu bulion de carne, de pește, de ciuperci, muștarul, hreanul, piperul.
Băuturi. Se indică cesi cu lămîie, lapte, cafea slabă cu lapte, sucuri proaspete din fructe,
legume, ceai de măceeșe, de coct, de tărîțe. Se exclud coacăza,apele minerale bogate în
sodiu.
Grăsimi. Se folosește numai untul și uleiu vegetal.
Ea conține suplimentar produse bogate în proteine( carne,pește, brînză de vaci, ouă,ect.)
8
INSUFICIENȚA RENALĂ ACUTĂ
Insuficiența renală acută se caracterizează prin dereglarea bruscă a tuturor funcțiilor
glomerulelor cu dezvoltarea în scurt timp a azotemiei,
dereglărilor metabolismului hidrosalin, a echilibrului acido-
bazic, cu hiperstensiune arterială și anemizarea bolnavului.
În funcție de mecanismul acțiunii factorilor eteologici,
insificința renală cronică se imparte în
extrarenală( hemoragie acută, șoc traumatic, transfuzia
singelui incompatibil, distrucția țesuturilor, toxicoinfecție, vomă incontinentă, diaree, ect),
renală( intoxicație cu sărurile metalelor grele, cu compuși organici, cu toxie de origine vegetală
și animală cu remedii medicamentoase,ect.) și post renală ( compresia și obturația căilor urinare
în urotiliaza.).
Alimentația dietetică în insuficiența renală acută are scopul de a preveni distrucția proteinelor
țesuturilor, a menaja maximum rinichii și a corecta dereglările metabolice. Ea se prescrie
diferențiat în conformitate cu stadiul bolii.
În perioada inițială (șoc) dietoterapia este imposibilă( starea de inconștiență în șocul traumatic,
starea după operație la organele digestive,ect). În acesta perioadă se indică alimentația
parenterală.
În faza de oligurie lichidul se limitează pînă la 0,4-0,5 l în 24 ore plus cantitatea de lichid cu
vomă și diaree. E necesar a se limita strict potasiul a cărui concentrație în plasma sangvină este
ridicată din cauza distrugerii țesuturilor și deficiențelor eliminării cu urină.
Conținutului sodiului în organism în pofida pierderilor posibile cu vomă și masele fecale , de
obicei este mărit cu urmare a dereglării evacuării lui prin rinichi. Din această cauză conținutul
sodiului în dietă se limitează strict.
Distrcția sporită a proteinelor și dereglarea eliminării reziduurilor azotice prin rinichi contribuie
la creșterea nivelului lor în organism,ceea ce necesită limitarea strictă a proteinelor în rația
alimentară( pînă la 20-25 gr.) cu condiția că valoarea energetică a rației sa fie
satisfăcătoare( numai mică de 1500 kcal.) , recurgînd în principala dieta 7a.
Valoarea energetică mai joasă a rației poate intensifica distrcția proteinelor proprii fapt ce
provoacă hiperkaiemia.
Valoarea energetică a rației se va asigura pe contul glucidelor ușor asimilabile, care ameliorează
starea funcțională a ficatului, rinichilor, miocardului. Grăsimile în rație se limitează, deoarece în
condițiile proceselor metabolice dereglate se acumulează corpii cetonici, care pot intensifica
acidoza.9
Odată cu apariția proteinuriei se limitează proteinele în rație pînă la normalizarea azotului
rezidual în sînge. Diureza sporită necesită folosirea unei cantități adecvate de lichid. În cazul în
care diureza depășește 1,5 l conținutul potasiului în dietă poate să nu fie limitat. Creșterea
volumului de urină necesită îmbogățirea rației cu ioni de potasiu , din cauza că scade nivelul lui
în sînge. Sodiul se introduce în rație cu condiția că sa testat nivelul lui în sînge și sa eliminat
odată cu urina.
10
Meniu
Micul
dejun
Denumirea
preparatului
Grămajul
Iaurt degresat 50
Terci de griș cu apă
fără sare
150
Ceai cu limonă și
dulceață
200
Gustare 1 banana
Prinzul Supe de legume 200
Pilaf cu carne de
iepure
150
Salată din
vinegredă
150
Gustare Lapte 150
Cina Ceai cu dulceață 200/30
Piine integrală 100
11
Micul
dejun
Denumirea
preparatului
Grămajul
1 ou fiert 50
Orez dulce 50 gr
Suc proaspăt din
fructe
200
Gustare Ceai cu lapte 150/50
Prînzul Sup cremă din
cartofi dulci
200
Budincă de cartofi
și carne fără sare
150
Sos din legume 100
Gustare Salată din fructe de
padure
150
Cina omletă 100
Micul
dejun
Denumirea
preparatului
Grămajul
Piine cu dulceață 80/20
Ceai cu limonada 200
Gustare Brînză de vaci 50 gr
Prînzul Pește copt cu
legume și orez
150
Salată din ciuperci
cu ouă
100
Gustări Jeleu din fructe
Cina Clătite din făină de
grîu
100
Compot dulce 200
12
Concluzie
Insuficienţa renală acută este o afecţiune care se caracterizează prin diminuarea capacităţii de
filtrare a rinichilor. În această situaţie în care rinichii nu mai îndeplinesc funcţia de filtrare a
produşilor de metabolism (a deşeurilor), apare un dezechilibru al organismului în săruri şi apă. În
cazul insuficienţei renale, numărul de nefroni (unitatea de bază a rinichiului care serveşte la
eliminarea toxinelor din organism) este redus. Spre deosebire de insuficienţa renală cronică,
insuficienţa renală acută este reversibilă, putând fi tratată.
Tratamentul insuficienţei renale acute
Într-o primă fază a tratamentului, medicul va încerca corectarea sau tratarea cauzei care a
provocat insuficienţa renală acută. Următorul pas este acela de a preveni acumularea excesului
de lichide şi de produşi de degradare în sânge. Un mod de preveni acumularea excesului de
lichide este limitarea cantităţii de lichide consumate şi urmarea unei diete sărace în potasiu şi
bogată în carbohidraţi. Cantitatea mare de potasiu poate fi periculoasă pentru inimă, în timp ce
carbohidraţii aduc organismului caloriile necesare, limitând aportul de grăsimi şi proteine. Dacă
aportul nutriţional al pacientului este unul necorespunzător, medicul poate recomanda amnioacizi
esenţiali şi administrarea intravenoasă de glucoză. Aportul de sare poate fi restricţionat deoarece
sarea sporeşte senzaţia de sete şi nevoia de a consuma lichide. Medicul va monitoriza starea de
sănătate pentru a preveni unele complicaţii precum infecţia, problemele neurologice sau
cardiace, hipertensiunea arterială sau hemoragia gastrointestinală. Medicul poate prescrie
medicamente cum ar fi calciul, glucoza sau sulfonatul de polistiren sodic pentru a preveni
acumularea excesivă de potasiu în organism. În unele cazuri este necesară dializa pentru a
îndepărta toxinele şi excesul de lichide din organism. Atunci când afecţiunea nu poate fi
reversibilă prin adoptarea unei metode tratament medicamentoase, poate fi indicat transplantul
renal.
13
SURSE BIBLIOGRAFICE
1. Elizabeth Somer “ Dieta originara”
2. Georgeta Vasilachi , Ana Vasilachi “ Alimentul omului sănătos”
3. http://www.sanatateatv.ro/ghid-terapeutic/insuficienta-renala-acuta/
4. http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/boli/insuficienta-renala-acuta
14