Alimentatia biologica

2
Alimentatia biologica, secretul sănătăţii Un studiu mamut, întins pe o durată de 35 de ani şi efectuat pe 500 000 de subiecţi, a dovedit fără drept de apel că alimentaţia vegetariană reduce drastic apariţia cancerului. Practicanţii terapiilor naturale au avut dreptate. Cifrele studiului EPIC (Investigaţia Europeană Prospectivă privind Cancerul şi Alimentaţia) sunt de necombătut. Legătura dintre cancer şi alimentaţie este edificată. Este cea mai mare anchetă realizată vreodată asupra relaţiei dintre nutriţie şi cancer. Studiile efectuate compară alimentaţia şi modul de viaţă a 500 000 de indivizi din ţările nordice şi sudice ale Europei, unii dintre ei amatori de unt şi de cărnuri grase, ceilalţi – consumatori de legume, fructe şi untdelemn de măsline. Începând cu anul 1970, majoritatea subiecţilor au fost urmăriţi fiecare în parte, în medie timp de cinci ani. Ultimele rezultate au fost publicate în iunie 2005 şi comunicate oficial la congresul de la Paris. A fost primul studiu combinat şi cu prelevări de sânge şi ADN, stocate în bănci biologice, pentru cercetarea indicilor nutriţionali. Concluzia e clară: schimbarea regimului alimentar poate reduce frecvenţa cancerului. Rapiditatea cu care apar, în fiecare an, sute şi chiar mii de coloranţi alimentari spune multe despre impasul în care ne aflăm. Semnalul de alarmă a fost tras de specialişti de mai mulţi ani. În acest caz, trebuie să privim cu alţi ochi spre agricultura si alimentatia biologica. Prin cercetări de ultimă oră, nutriţia se conturează ca o perspectivă reală a unei noi terapii în boala canceroasă. Alimentatia biologica cu produse vegetale cultivate prin tehnici ecologice sunt lipsite de toxicitate. S-a scris şi se va scrie încă mult despre potenţialul de vindecare al fibrelor vegetale, antioxidanţilor naturali, retinoizilor antitumorali, betacianinelor etc., despre usturoi, pătrunjel, morcovi, grâu, cătină sau condimente, iar cazurile spectaculoase de vindecări prezentate de-a lungul timpului prin diverse publicaţii au produs stupefacţia lumii medicale şi îi susţin cu o rază de speranţă şi optimism pe cei aflaţi în suferinţă. Umanitatea şi Planeta sunt o singură UNITATE, ele nu pot fi separate. Graţie acestei UNITĂŢI, echilibrul poate fi menţinut şi, doar în unitatea aceasta va dura. Strămoşii noştri celebrau natura, recunoşteau ciclurile ei ca fiind parte din propria lor viaţă şi înţelegeau că oamenii sunt făcuţi la fel ca şi granitul, copacii sau oricare altă formă de existenţă. Ei conştientizau că erau una cu NATURA. Acesta era secretul apropierii lor de elementele naturii, taina comuniunii cu tot ceea ce există, motivul pentru care puteau sta de vorbă cu animalele, copacii şi pietrele, şi care le aducea uşurinţă în folosirea forţelor naturii. Cunoscând natura, îşi conştientizau propria lor natură, iar energia care exista peste tot în jur, era pusă în mişcare prin simpla „intenţie umană”. Regimul vegetarian Calitatea esentiala a vegetarismului este lipsa totala a carnii (rosie sau alba). Pestele este tolerat, dar alte alimente, precum ouale si laptele, pot fi excluse. Exista trei tipuri de regimuri: 1. Vegetarismul clasic - nu se consuma nici carne si nici peste. In schimb, sunt autorizate toate alimentele de implicare vegetala, precum laptele, ouale, untul si mierea. 2. Ovovegetarismul - este caracterizat prin consumul de oua, dar sunt lasate la o parte laptele, produsele derivate din el, carnea si pestele. 3. Lactovegetarismul - proteinele de origine animala trebuie sa soseasca numai prin intermediul produselor lactate. Avantaje - A manca mai putina carne si peste permite diminuarea cantitatii zilnice de proteine, care este deseori prea mare. Suprimarea carnii si a branzeturilor permite reducerea grasimilor. Cresterea consumului de legume si fructe echilibreaza raportul intre proteinele animale si vegetale si favorizeaza reglarea tranzitului intestinal. Inconveniente - Carnea rosie si ficatul sunt principalele surse de fier asimilat corect de catre organism. Absenta lor totala pe un termen lung risca sa aduca cu sine lipsa de fier sau chiar anemia. Lipsa indelungata a produselor lactate poate duce la grave carente de calciu si poate favoriza aparitia osteoporozei dupa menopauza. Cresterea brusca a alimentatiei cu legume, legume uscate si cereale poate cauza dezordine stomacala si balonari. Este de dorit introducerea progresiva a acestor alimente. In sfarsit, absenta pestelui este regretabila, deoarece furnizeaza grasimi cu efecte protectoare asupra arterelor. In concluzie, suprimarea unui grup sau a altuia de alimente nu echivaleaza intotdeauna cu un regim mai sanatos, putand aparea anumite carente. Vegetalismul Acest regim nu contine niciun aliment de origine animala, adica nici oua, nici lapte, nici carne, nici peste, nici unt si nici miere. Avantaje - Vegetalismul diminueaza global aportul de grasimi animale, dar acest lucru nu compenseaza intru totul numeroasele inconveniente. Modul de alimentatie poate avea consecinte grave la adulti, dar mai ales la adolescenti si sunt urmatoarele: O carenta in acizi amanat indispensabili, elemente de baza ale proteinelor. Un aport insuficient de calciu (indispensabil oaselor), in plus, abundenta fibrelor (furnizate de catre legume si cereale) este o frana suplimentara in asimilarea calciului. Anemii datorate absentei vitaminei B12 (exista riscul unei carente totale dupa patru ani de vegetalism) si o proasta asimilare a fierului vegetal.

description

Alimentatia biologica

Transcript of Alimentatia biologica

Page 1: Alimentatia biologica

Alimentatia biologica, secretul sănătăţii     Un studiu mamut, întins pe o durată de 35 de ani şi efectuat pe 500 000 de subiecţi, a dovedit fără drept de apel că alimentaţia vegetariană reduce drastic apariţia cancerului. Practicanţii terapiilor naturale au avut dreptate. Cifrele studiului EPIC (Investigaţia Europeană Prospectivă privind Cancerul şi Alimentaţia) sunt de necombătut. Legătura dintre cancer şi alimentaţie este edificată.

Este cea mai mare anchetă realizată vreodată asupra relaţiei dintre nutriţie şi cancer. Studiile efectuate compară alimentaţia şi modul de viaţă a 500 000 de indivizi din ţările nordice şi sudice ale Europei, unii dintre ei amatori de unt şi de cărnuri grase, ceilalţi – consumatori de legume, fructe şi untdelemn de măsline. Începând cu anul 1970, majoritatea subiecţilor au fost urmăriţi fiecare în parte, în medie timp de cinci ani. Ultimele rezultate au fost publicate în iunie 2005 şi comunicate oficial la congresul de la Paris. A fost primul studiu combinat şi cu prelevări de sânge şi ADN, stocate în bănci biologice, pentru cercetarea indicilor nutriţionali. Concluzia e clară: schimbarea regimului alimentar poate reduce frecvenţa cancerului.

Rapiditatea cu care apar, în fiecare an, sute şi chiar mii de coloranţi alimentari spune multe despre impasul în care ne aflăm. Semnalul de alarmă a fost tras de specialişti de mai mulţi ani. În acest caz, trebuie să privim cu alţi ochi spre agricultura si alimentatia biologica. Prin cercetări de ultimă oră, nutriţia se conturează ca o perspectivă reală a unei noi terapii în boala canceroasă.

Alimentatia biologica cu produse vegetale cultivate prin tehnici ecologice sunt lipsite de toxicitate.

S-a scris şi se va scrie încă mult despre potenţialul de vindecare al fibrelor vegetale, antioxidanţilor naturali, retinoizilor antitumorali, betacianinelor etc., despre usturoi, pătrunjel, morcovi, grâu, cătină sau condimente, iar cazurile spectaculoase de vindecări prezentate de-a lungul timpului prin diverse publicaţii au produs stupefacţia lumii medicale şi îi susţin cu o rază de speranţă şi optimism pe cei aflaţi în suferinţă. Umanitatea şi Planeta sunt o singură UNITATE, ele nu pot fi separate. Graţie acestei UNITĂŢI, echilibrul poate fi menţinut şi, doar în unitatea aceasta va dura. Strămoşii noştri celebrau natura, recunoşteau ciclurile ei ca fiind parte din propria lor viaţă şi înţelegeau că oamenii sunt făcuţi la fel ca şi granitul, copacii sau oricare altă formă de existenţă. Ei conştientizau că erau una cu NATURA. Acesta era secretul apropierii lor de elementele naturii, taina comuniunii cu tot ceea ce există, motivul pentru care puteau sta de vorbă cu animalele, copacii şi pietrele, şi care le aducea uşurinţă în folosirea forţelor naturii. Cunoscând natura, îşi conştientizau propria lor natură, iar energia care exista peste tot în jur, era pusă în mişcare prin simpla „intenţie umană”.

Regimul vegetarianCalitatea esentiala a vegetarismului este lipsa totala a carnii (rosie sau alba). Pestele este tolerat, dar alte alimente, precum ouale si laptele, pot fi excluse. Exista trei tipuri de regimuri:

1. Vegetarismul clasic - nu se consuma nici carne si nici peste. In schimb, sunt autorizate toate alimentele de implicare vegetala, precum laptele, ouale, untul si mierea.

2. Ovovegetarismul - este caracterizat prin consumul de oua, dar sunt lasate la o parte laptele, produsele derivate din el, carnea si pestele.

3. Lactovegetarismul - proteinele de origine animala trebuie sa soseasca numai prin intermediul produselor lactate.

Avantaje - A manca mai putina carne si peste permite diminuarea cantitatii zilnice de proteine, care este deseori prea mare. Suprimarea carnii si a branzeturilor permite reducerea grasimilor. Cresterea consumului de legume si fructe echilibreaza raportul intre proteinele animale si vegetale si favorizeaza reglarea tranzitului intestinal.

Inconveniente - Carnea rosie si ficatul sunt principalele surse de fier asimilat corect de catre organism. Absenta lor totala pe un termen lung risca sa aduca cu sine lipsa de fier sau chiar anemia. Lipsa indelungata a produselor lactate poate duce la grave carente de calciu si poate favoriza aparitia osteoporozei dupa menopauza. Cresterea brusca a alimentatiei cu legume, legume uscate si cereale poate cauza dezordine stomacala si balonari. Este de dorit introducerea progresiva a acestor alimente. In sfarsit, absenta pestelui este regretabila, deoarece furnizeaza grasimi cu efecte protectoare asupra arterelor.

In concluzie, suprimarea unui grup sau a altuia de alimente nu echivaleaza intotdeauna cu un regim mai sanatos, putand aparea anumite carente.

VegetalismulAcest regim nu contine niciun aliment de origine animala, adica nici oua, nici lapte, nici carne, nici peste, nici unt si nici miere.

Avantaje - Vegetalismul diminueaza global aportul de grasimi animale, dar acest lucru nu compenseaza intru totul numeroasele inconveniente. 

Modul de alimentatie poate avea consecinte grave la adulti, dar mai ales la adolescenti si sunt urmatoarele:

O carenta in acizi amanat indispensabili, elemente de baza ale proteinelor.

Un aport insuficient de calciu (indispensabil oaselor), in plus, abundenta fibrelor (furnizate de catre legume si cereale) este o frana suplimentara in asimilarea calciului.

Anemii datorate absentei vitaminei B12 (exista riscul unei carente totale dupa patru ani de vegetalism) si o proasta asimilare a fierului vegetal.

Un deficit in vitamina A.

De luat in seama: practicarea acestei alimentatii atrage dupa sine malnutritia si intarzieri de crestere la copii.

Alimentatia biologicaA luat extindere in Occident. Scopul agriculturii biologice? Producerea unor alimente lipsite de reziduuri chimice, cu o buna valoare nutritiva. Legumicultorii suprima fosfatii si azotatii, inlocuindu-i cu traditionalul gunoi de grajd.

Avantaje - Alimentele „bio” ar fi mai bune pentru sanatate. Trebuie totusi ca alimentul sa fie cu adevarat „bio” si cultivat conform unor anumite metode traditionale: folosirea ingrasamintelor organice, rotatia culturilor si interzicerea ingrasamintelor de sinteza si a pesticidelor.

Inconveniente - Pe plan dietetic, nu exista nici unul. Dar, pe de alta parte, alimentele biologice sunt foarte scumpe si greu de gasit.