Alimentatia in etiopatogenia cariei dentare

Alimentatie gresita, nesanatoasa

 favorizeaza formarea cariei dentare

nu exista o dieta speciala care previne in totalitate caria dentara,

Este foarte greu de intervenit si modificat obiceiurile alimentare: ale unei persoane, ale unei familii.

Caria dentara

In ultimii 500 de ani caria si afectiunea parodontala au devenit afectiunile cele mai frecvente ale cavitatii orale

Aparitia unor concepte moderne de

terapie si

preventie

contribuie la reducerea incidentei cariei dentare

Recomandari despre igiena alimentatiei (medic dentist, igienista)

Recomandari generale pentru o sanatate a organismului si a dintilor:

Alimente ce contin celuloza, fibre

Aport scazut de hidrati de carbon cu masa moleculara redusa

Mai multe mese dispersate de-a lungul unei zile

intre mese; fara zahar

In formarea cariei dentare, hidratii de carbon fermentabili, cum ar fi zaharoza, fructoza, maltoza, lactoza, amidonul etc vor fi descompuse de microorganismele cariogene

 

Aprecierea cariogenitatii unui aliment :

adesea dificil de apreciat

depinde de tipul si cantitatea hidratilor de carbon

Compozitia chimica (proportia de grasimi, poteine)

Proprietatile fizice (adezivitate, duritate)

existenta eventual a unor elemente de protectie in cadrul alimentelor cu continut in zahar (preparate culinare si bauturi)

se pare ca produsele ce contin zahar in combinatiei cu amidon rafinat sunt deosebit de cariogene

Factori ce tin de fiecare individ in parte:

Frecventa ingestiei

Consistenta (Studiul Vipeholm)

Ordinea ingestiei

Oral clearance rate (eliminarea per unitate de timp din cavitatea orala)

Fluxul salivar

Pozitia dintilor- (inghesuiti sau cu treme) etc

Igiena orala

Studiul Vipeholm

- realizat in localitatea Vipeholm (Suedia) intr- o institutie cu pacienti cu debilitate mintala

- evaluarea cariogenitatii in functie de frecventa si consistenta HC

zaharul a fost inclus in dieta sub forma de ciocolata, caramele, paine sau sub forma lichida

Cresterea incidentei cariei dentare

cresterea semnificativa a incidentei cariei daca:

zaharul a fost consumat intre mese sub forma

lipicioasa, aderenta

Crestere redusa a incidentei cariei dentare daca: zaharul se consuma

cu ocazia meselor principale

si sub forma de solutie

Chiar la cresterea consumului de zahar/zi de la 30 la 330 g /zi

Studiul Vipeholm

Nota: Studiul Vipeholm nu ar fi in acord cu cerintele moderne, din punct de vedere etic : utilizarea unor

cantitati anormale de zahar si forma de prezentare nepotrivita

Intervalul de timp/zi

1. intervalul de timp/zi in care in cavitatea orala exista hidrati de carbon usor metabolizabili- este decisiv

2. cantitatea minima de zaharoza care duce la formarea unei cantitati de acid relevante din punct de vederea stomatologic la nivelul placii dentare este circa 15 mg.

3. 150-500 mg zaharoza poate forma o cantitate maximala de acid in cadrul placii dentare.

Recomandari

  Reducerea cantitatii de hidrati de carbon (HC) cu masa moleculara scazuta, in special zaharoza in cadrul alimentatiei

Reducerea frecventei alimentatiei intre mese cu HC de masa moleculara joasa

NU:     Alimente cariogene

o        Toate dulciurile

o        Ciocolata, o        Nousnugat

o        Inghetata

o        Miere,    Marmelada

o        Suc de struguri, o        Banane

o        Conserve cu fructe, o        Fructele uscate

o        Alte dulciuri lipicioase, deoarec rata de clearance este indelungata

Recomandari

Intre mese se recomanda: lapte si produse lactate: iaurt, brinza de vaci, fructe, legume, sucuri, nuci, atiti timp cit aceste produse nu sunt suplimentate cu zahar.

Chiar si branzeturile sofisticat preparate contin zahar . Folositi branzeturile naturale, deoarece ele contin si minerale si vitamine

o        Nota: si aceste alimente daca sunt folosite cu frecventa mare pot sa fie daunatoare pentru dinti

Recomandari

La sfirsitul unei mese: un fruct, sau o leguma proaspata: telina, morcov, mar sau portocala, care curata, indepartind o parte din depozitele moi rezultate dupa masa

  Gume de mestecat fara zahar dupa masa pot sa fie de folos, Nu - gume de mestecat cu zahar,

fiecare lama de guma contine o jumatate de lingurita de zahar

Daca se respecta aceste recomandari, cunoscind teoriile moderne are formarii cariei dentare, atunci

se limiteaza atacul acid asupra dintilor

si creste intervalul de timp pentru remineralizare prin saliva.

 

 Tabel . - Continutul de zahr in diferite alimente cariogene (dupa SCHRAITLE AI SIEBERT 1987) – hellwig 1995)

Alimente Continut de zahar in g/100 g

Dulciuri  

BomboaneCiocolataInghetataBiscuti  

90602020

Paine cu:MiereMarmeladaNouss-Nougat Crème

 

756050-60

Conserve de fructe 15-44

Sucuri de fructe indulcite 10-20

Fructe uscate 40-64

Banane proaspete 18

Sucuri Cola 6-11

Ketchup de tomate 28-30 

Alimente Continut de zahar in g/100 g

ZAHAR SUB FORMA MASCATA

31% din cantitatea totala de zahar consumata de adolescenti = zahar sub forma mascata,(lapte, fructe, branzeturi, etc)

Variatii individuale in consumul de zahar: consumul e mai mare la sexul masculin adolescentii: cei mai mari consumatori de

zahar 15 – 18 ani la adolescentii de sex masculin

Corelatii intre incidenta cariei dentare si consumul

de zahar.1.Corelatie intre cresterea consumului de

zahar si cresterea morbiditatii prin carie a populatiei

1.Gustari dulci intre mese, = o combinatie intre continut crescut in zahar si aport frecvent, sunt foarte cariogene

Sunt unele tari unde la acelasi consum de zahar se constata o scadere a morbiditatii prin caria dentara- deoarece greseli in alimentatie sunt compensate de o serie de masuri de profilaxie

STABILIREA PERICLITARII STRUCTURILOR DENTARE PRIN

ALIMENTE 

Cariogenitatea alimentelor depinde in primul rind de continutul in HC de masa moleculara redusa, usor fermentabili

Se produc acizi organici , unde responsabilitatea revine in principal bacteriilor placii dentare

Alimente cu continut in acizi pot conduce la leziuni dentare (eroziuni)

Alimente cu continut in acizi:

pot conduce la leziuni dentare (eroziuni)

Demineralizare directa a suprafetei dentare

Frecventa si intervalul de timp in cavitate orala este importanta, pentru a permite salivei sa-si exercite efectul tampon , remineralizarea leziunilor de smalt

Eroziuni consecutiv bauturilor acidulate (soft drinks)

Alimente cu continut in acizi:

Sucurile de fructe,

Preparatele de vitamine,

alte preparate , considerate a fi alimente sanatoase,

pot favoriza in consum excesiv eroziuni (Hellwig 1995)

o                                            Sucuri    Valoarea pH-ului

o                                            Suc de lamaie o                                         2

o                                            Cola o                                            2,5

o                                       Suc de portocale o                                         3,5

o                                            Suc de mere o                                         3,5

o                                            Buttermilch o                                          4,4

o             Apa minerala cu• Mult acid carbonic•putin acid carbonic

 

5,2 6,3

Consilierea referitor la alimentatie

 Anamneza referitor la tipul de alimentatie

Un un protocol de alimentatie

Se analizeaza obiceiurile alimentare

Compozitia alimentelor

Intr-o sedinta distincta se explica corelatia intre problemele dentare si si obiceiurile alimentare

Se explica alimentele cariogene si tipurile de zahar (glucoza, fructoazxa, zaharoza)

Se invita pacientul sa propuna modalitati de reducere a ingestiei de produse zaharoase (cantititativ si ca frecventa)

 

Recomandari ale medicului stomatolog

Aportul de zahar intre mese care poate fi inlocuit prin produse necariogene cu produse fara zahar sau cu indulcitori necariogeni

Recomandari specifice pentru gravide, la copii mici, sugari:

ingestia frecventa de bauturi si alimente , mai ales in biberon de plastic duce la copii mici la caria de biberon (distructia rapida a dintilor de lapte in eruptie)

chiar si aportul frecvent de lapte din biberon , mai ales in timpul noptii conduce la asemenea carii

 

in cazul eroziunilor:

(soft drinks), citrice, alimente acide, preparate cu vitamine, medicamente (ASS)

se exerseaza un periaj mai putin abraziv 

Renuntarea la zahar

Primul pas: renuntarea la zaharul intre mese Un aport frecvent de zahar creste

metabolismul bacteriilor cariogene in asa fel incit de ex

500.000 S.mutans produc aceeasi cantitate de acid cit un numar dublu de bacterii cu activitate metabolica mai redusa

La un consum crescut de zahar se produce acidul lactic (cariogen)

in timp ce la un consum redus de zahar se produce acid acetic (mai putin

cariogen)

Determinarea valorii pH-ului la nivelul placii bacteriene.

se determina potentialul cariogen. Astfel daca pH-ul placii scade dupa ingestia unui aliment

(inclusiv bauturi) atunci acel produs este catalogat potential cariogen.

Daca pH-ul placii interdentare nu scade sub 5,7 la 30 min dupa ingestia alimentului aatunci este considerat carioprotectiv

Termenul de cariogenitate relativa incearca sa descrie cit de puternic sau slab cariogen este un aliment.(Hellwig pg 86)

 

Indulcitori calorici si necalorici

Proprietati:

 Un indulcitor (fara zahar, inlocuitor de zahar): va fi descompus incet sau deloc de

microorganismele cariogene sa fie aprox la fel de dulce ca si zaharul sa nu fie mai scump decit zaharul se deosebesc indulcitori calorici si

necalorici

Indulcitorii calorici (inlocuitorii de zahar):

Manitol, Sorbitol, Xylitol

Xylitolul:

in fructe de padure si legume

industrial se extrage din lemn cum ar fi (mesteacan)

este partial absorbit in tractul digestiv, de aceea la un consum > 50g/zi provoaca diaree

= un indulcitor necariogen, avind chiar efecte anticariogene, a caror mecanism este incomplet elucidat

 

Sorbitol:

Componenta multor plante

Se obtine industrial prin hidrogenarea din glucoza

Puterea de indulcitor este jumatate din glucoza

Se absoarbe incet si incomplet in tractul digestiv, provocind la un aport frecvent diaree

Este putin metabolizat de tulpinile de streptococii mutans,

rezultind totusi o scadere redusa a pH-ului, motiv pentru care dulciurile sunt indulcite cu sorbitol sunt considerate carioprotective

Indulcitorii necalorici:

Preparate:

         Zaharina

         Cyclamatul

         Aspartam (Fenilalanina)

         putere ridicata de indulcire, de aceea nu se pot utiliza la prepararea alimentelor (la copt)

         Nu reduc pH-ul placii interdentare, de aceea sunt considerati necariogeni

         Controverse referitor la periclitarea starii generale a sanatatii, de ex. In USA Cyclamatul nu se mai foloseste

Aport crescut de zahar nu cauzeaza intotdeauna risc crescut la carii la copii

mici in conditiile unei igiena orale corecte

Igiena oral deficitara + aport crescut de zahar creste riscul cariei dentare la copii-

Pentru dezvoltarea cariei dentare sunt necesare atit zaharoza cit si placa b.cu microbi cariogeni (deci igiena orala deficitara)

Combinatia de placa vizibila + aport de dulciuri mai mult de odata/sapt la virsta de 3 ani a crescut riscul cariei dentare la 70%.

Administrarea de dulciuri si sucuri cu continut in zahar ar trebui facuta dupa virsta de 3 ani, iar

invatarea igienei orale ar trebui sa se inceapa gradat de la o virsta cit mai mica de preferinta inainte de 2 ani

Community Dent Oral Epidemiol 2001;29:136-141.

In stadiul actual nu putem interzice total consumul de zahar

Consum moderat in timpul sau dupa mesele principale, urmate de o igiena orala si cu stimularea fluxului salivar

Intre mese : alimente fara zahar

 

 

I. lapte, produse lactate

□ □ □

Lapte integral □ □ □

Cacao cu lapte □ □ □

Iaurt natural □ □ □

Iaurt de fructe □ □ □

Brânză cu plante □ □ □

Brânza cu fructe □ □ □

Budincă □ □ □

II. Carne , produse de carne, peşte, ,

□ □ □

carne prăjită, şniţel etc

□ □ □

Pui prăjit □ □ □cârnaţi □ □ □Peşte (prăjit, fiert, afumat)

□ □ □

Conserve de peşte □ □ □

III. Produse cereale □ □ □

Chifle □ □ □

Pâine integrală □ □ □

Pâine Mischbrot □ □ □

Aluaturi □ □ □

Orez □ □ □

Fulgi de cereale (Musli)

□ □ □

Pâine cu marmeladă, Finetti, cremă de ciocolată, miere

□ □ □

Cornflakes □ □ □

Prăjituri □ □ □

IV. Fructe, legume □ □ □

Cartofi □ □ □

Legume fierte □ □ □

Legume crude, de ex. sub formă de salată

□ □ □

Fructe proaspete □ □ □

Conserve de fruncte □ □ □

V.Băuturi □ □ □

Cafea, neîndulcită □ □ □

Cafea îndulcită (cu zahăr)

□ □ □

Ceai (neîndulcit) □ □ □

Ceai , înduclit (cu zahăr)

□ □ □

Limonadă □ □ □

Băuturi tip cola □ □ □

Sucuri de fructe □ □ □

Bere □ □ □

Vin □ □ □

Apă minerală □ □ □

O dată /zi

2 - 3 ori/zi mai mult de 3 ori/zi

VI. Alimente de mestecat, ronţăit

□ □ □

Nuci □ □ □

Guma de mestecat □ □ □

Gumă de mestecat, fără zahăr

□ □ □

Bomboane, Kojac □ □ □

Ciocolată □ □ □

Îngheţată □ □ □

Napolitane □ □ □

Biscuiţi □ □ □

Fructe uscate □ □ □

O dată /zi

2 - 3 ori/zi mai mult de 3 ori/zi