BOLI ȘI METODE DE PREVENIRE

Alimentația

1. MALNUTRIȚIA2. DESHIDRATAREA3. INFECȚII ALE RINICHILOR4. OSTEOPOROZA5. ECHIMOZE CUTANATE6. PROBLEME DENTARE7. INSUFICIENȚĂ HEPATICĂ8. AFECȚIUNI CARDIOVASCULARE9. REFLUX GASTRO -ESOFAGIAN10. ATROFIEREA MUSCULARĂ11. DEPRESIE12. OB OSEALA13. TULBURĂRI DIGESTIVE

Boli

Boli (1)

1. Malnutriția este cauzată fie de subalimentație, fie de supraalimentație. Cuvântul malnutriție indică deficitul de energie, proteine și microelemente (vitamina A, iod, fier). Această tulburare poate cauza riscuri grave pentru sănătate incluzând scăderea sistemului imunitar, insuficiență renală, atac de cord și chiar deces.

2. Deshidratarea este cauzată de epuizarea sau lipsa aportului de lichide din organism sau de restricția la carbohidrați și grăsimi. Senzația de foame, vărsături și abuzul de laxative sunt cauzele primare în deshidratare. Simptomele deshidratării organismului sunt: amețeala, slăbiciunea fizică, urina închisă la culoare. În cazuri foarte grave, deshidratarea corpului poate duce la insuficiență renală și chiar deces.

Boli (2)

3. Infecții ale rinichilor: rinichii au rolul de a curăța organismul de toxine, de a regulariza concentrația de acid și de a menține echilibrul apei. Deficitul de vitamine, deshidratarea și scăderea tensiunii arteriale cresc riscul de a suferi de anumite infecții la rinichi și chiar de insuficiență renală.

4. Osteoporoza: alimentația este foarte importantă în prevenirea și tratarea osteoporozei. Osele sunt formate în mare parte din calciu, de aceea prezența acestui mineral în organism este absolut necesară. O dietă necorespunzătoare nu va face decât să priveze organismul de prezența calciului și să ducă ulterior la apariția unor complicații, de genul fracturilor osoase.

Boli (3)

5. Echimoze cutanate: O deficiență de vitamine din organism va scădea capacitatea organismului de a se apăra, cât și tensiunea arterială sau numărul de trombocite. Aceste consecințe favorizează învinețirea pielii și măreasc perioada de vindecare a rănilor.

6. Probleme dentare: decalcifierea dinților, eroziunea smalțului și apariția cariilor. Foarte multe persoane care suferă de tulburări alimentare precum bulimia (vărsături) au frecvent probleme cu smalțul dentar.

Boli (4)

7. Insuficiență hepatică: ficatul ajută la eliminarea toxinelor din celule, de aceea se poate spune că acest organ este dependent de ceea ce mâncăm. Însă și oamenii sunt dependenți de acesta, pentru că nicio persoană nu poate trăi fără ficat. Ficatul poate fi suprasolicitat în cazul unei alimentații greoaie. Lipsa meselor regulate și o alimentație bogată în produse grase și aditivi forțează ficatul să-și facă rezerve, constituite adesea din grăsimi.

8. Afecțiuni cardiovasculare: există foarte mulți factori asociați tulburărilor de alimentație care pot duce la apariția afecțiunilor cardiovasculare. Asocierea dintre mai multe tulburări precum malnutriția, deschidratarea, scăderea tensiunii arteriale, dezechilibre electrolitice și dezechilibre hormonale poate provoca probleme serioase inimii.

Boli (5)

9. Reflux gastro-esofagian: alimentația sănătoasă joacă un rol foarte important în prevenirea acestei boli. Astfel, se recomandă evitarea sau consumarea moderată a alimentelor iritante care favorizează apariția refluxului gastro-esofagian: cafeaua, alcoolul, băuturile carbo-gazoase, grăsimile, ciocolata etc.

10.Atrofierea musculară: după vârsta de 30 de ani, musculatura corpului suferă modificări și începe să de atrofieze. Un regim alimentar lipsit de proteine nu va face decât să-ți obosească organismul și să stimuleze pierderea masei musculare.

Boli (6)

11. Depresie: schimbările frecvente de dispoziție sau depresia pot fi cauzate de factori fizilogici asociați tulburărilor alimentare, cum sunt: dereglările hormonale, carentele vitaminice, malnutriția sau deshidratarea. Specialiștii au tras concluzia că anumite alimente dacp sunt consumate corect pot acționa similar antidepresivelor. Una din cerințele principale este introducerea proteinelor în alimentație, deoarece acestea cresc nivelul de triptofan, un aminoacid care se transformă în setotonină și amplifică starea de bună dispoziție.

12. Oboseala: Senzațiile neplăcute de slăbiciune și lipsa de energie pot fi produse de o alimentație precară. Excesul de alimente de tip fast-food, bogate în grăsimi, și lipsa lichidelor din organism îngreunează digestia și favorizează instalarea oboselii.

Boli (7)

13.Tulburări digestive: diaree, constipație, balonare, flatulență, arsuri gastrice sau dureri stomacale sunt doar câteva dintre tulburările de sănătate de care poate suferi stomacul tău, dacă nu acorzi atenție alegerii alimentelor pe care vrei să le consumi. Alcoolul, băuturile carbogazoase, mâncărurile puternic condimentate sau produsele bogate în grăsimi sunt doar câteva dintre alimentele care îți pot provoca tulburări digestive.

CUM SĂ AVEM O ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ?

Atunci ce să mâncăm?

„Hrana corespunzătoare este adevăratul tău medicament”

(Hipocrate)

Ce înseamnă o alimentație sănătoasă?

O dietă bazată pe: pâine, cartofi, cereale și bogată în fructe și legume, care include cantități moderate de lapte și produse lactate, carne, pește și cantități limitate de alimente care conțin grăsime și/sau zahăr.

Niciun aliment singur nu poate furniza toţi nutrienţii esenţiali organismului. Astfel este important să se consume alimente din toate categoriile, pentru aportul lor, necesar şi diferit, în vitamine, substanţe minerale şi fibre.

De ce este importantă o alimentaţie sănătoasă?

O alimentaţie corespunzătoare este importantă pentru sănătatea organismului: pentru menţinerea unei greutăţi corporale, pentru îmbunătăţirea stării de bine şi reducerea riscului numeroaselor boli, inclusiv boli de inimă, atac cerebral, cancer, diabet şi osteoporoză.

Alimente ce trebuie consumate zilnic:

Grupa 1: Pâine, cereale şi cartofiGrupa 2: Fructe şi legumeGrupa 3: Lapte şi produse lactateGrupa 4: Carne, peşteGrupa 5: Alimente ce conţin zahăr şi grăsimi

– acestea trebuie consumate în cantităţi mici, fiind parte a unei alimentaţii echilibrate, dar nu trebuie înlocuite cu alimentele din primele 4 grupe.

Grupa 1: pâine, cereale şi cartofi

De ce? Acest grup, denumit deseori “alimente amidonoase”

include pâine, cartofi, cereale pentru mic-dejun, paste, orez, ovăz, porumb etc.

Aceste alimente reduc proporţia de grăsime şi măresc cantitatea de fibre în alimentaţie.

Furnizează: Glucide – sursă de energie Fibre – prevenirea constipaţiei, sănătatea intestinului Vitamine din grupa B – tiamina, niacina Calciu (puţin) – sănătatea oaselor Fier (puţin) – globule roșii

Grupa 1: cât de mult?

Mult!Fiecare masă trebuie să conţină cel puţin

un aliment din această categorie. Sfaturi:

Alcătuiţi-vă meniul din alimente din această grupă

Consumaţi pâine din făină integrală Evitaţi prăjirea alimentelor

Grupa 2: Fructe şi legume

Fructele proaspete, uscate, conservate, suc de fructe şi legume 100% pur.

De ce? Acestea conţin:

Vitamina C – importantă pentru sănătatea pielii, a ţesuturilor şi ajută la absorbţia fierului; de asemenea are rol în imunitate

Caroten – creştere şi dezvoltare Folat – pentru regenerarea globulelor roşii ale sângelui Fibre – sănătatea stomacului şi prevenirea constipaţiei Glucide – sursă de energie Substanţe biologic active

Cât de mult? Mult! Alegeţi diferite tipuri de fructe şi legume şi consumaţi-le

împărţite în 5 porţii pe zi.

Grupa 3: lapte şi produse lactate

Lapte, brânză, iaurt şi brânza de vaci proaspătă (inclusiv alternative la lapte: soia îmbogăţită cu calciu)

Nu include: unt, ouă, smântânăCât de mult?

MODERAT! 2-3 porţii/zi Porţii:

Lapte – 200 ml Iaurt – cupă de 150 g Brânză – 30g

Alegeţi produsele cu conţinut scăzut de grăsime (lapte semidegresat, iaurt cu conţinut redus în grăsime).

Grupa 3: De ce produse lactate?

Furnizează: Calciu – dezvoltarea şi menţinerea sistemului

osos Zinc – dezvoltarea ţesuturilor şi regenerare Proteine – sursă de energie, creştere şi

regenerare Vitamina B12 – globulele de sânge, funcţionarea

sistemului nervos Vitamina B2 – pentru eliberarea energiei din

glucide şi proteine Vitamina A – creştere, dezvoltare, sănătatea

ochior

Grupa 4: carne, peşte

Carne (pui, vită, porc), peşte, ouă, produse din carne (şuncă, salam, cârnaţi, burgers, pate)

Peşte congelat şi conservatCât de mult?

MODERAT! 2 porţii de peşte/săptămânăProduse cu conţinut de grăsime scăzut (alternative: nuci,

tofu, proteine vegetale texturate, fasole boabe)De ce?

Pentru că furnizează: Proteine Fier Vitamine din grupul B Vitamina D – în carne, pentru sănătatea oaselor Zinc – dezvoltarea/regenerarea ţesuturilor Magneziu Acizi graşi omega-3 – în uleiul de peşte pentru prevenirea bolilor de inimă

Grupa 4: carne, peşte (continuare)

Sfaturi: Alegeţi carne/produse din carne cu conţinut de grăsime redus Separaţi grăsimea vizibilă (inclusiv pielea de pui şi înlăturaţi

grăsimea după prăjire) Îngercaţi să preparaţi: grill, grătar sau microunde şi nu prăjit

Atenţie! Cârnaţii şi burgerii de vită pot avea un conţinut foarte mare de

grăsime Carnea de porc grasă conţine 30% lipide, 15% proteine şi 340

kcal/100g Peşti bogaţi în lipide sunt: scrumbia de Dunăre, somnul,

nisetru (20-25% lipide, 240-300 kcal/100g) Peşti slabi sunt: platica, salăul şi ştiuca (până la 3% lipide,

80kcal/100g)

Grupa 5: alimente care conţin grăsime şi zahăr

Margarină, unt, alte grăsimi tartinabile, uleiuri de prăjire, uleiuri, dressing-uri pe bază de ulei pentru salate, maioneză, smântână, alimente prăjite (inclusiv: chips-uri prăjite, ciocolată, biscuiţi, produse de patiserie, produse de cofetărie, checuri, pudding-uri, încheţată, sosuri cu grăsime, băuturi cu zahăr).

Cât de mult?CÂT MAI PUŢIN!

Câtă sare consumăm?

Sarea este necesară pentru funcţionarea corespunzătoare a organismului.

Totuşi, mulţi dintre noi consumă mult mai mult decât este necesar.

Cantitatea medie zilnică recomandată de sare este 6g/zi pentru adulţi şi mai puţin pentru copii.

Alegeţi alimente sărace în sare şi evitaţi să adăugaţi sare în alimente la prepararea lor. În acelaşi timp, consumul prea redus de sare duce la o activitate scăzută a creierului, ştiind că celulele respective transmit mesajele prin mediul sărat.

Sodiul este deseori etichetat pe alimentele comercializate faţă de conţinutul în care convertirea sodiului la sare se face prin multiplicarea sodiului 2.5.

Atenţie!

În perioada guvernului Năstase a fost emisă o lege prin care nu se permite comercializarea sării în România dacă nu este îmbogăţită cu iod. Ştim că iodul este o substanţă care se administrează celor care suferă de hipotiroidie, dar în România, cazurile acestea sunt mult mai rare decât al bolnavilor de hipertiroidie, care, prin îmbogăţirea sării, nu au de suferit decât mai mult decât înainte. Cazurile bolilor de hipertirodie s-au înmulţit din acel moment.

Fibre alimentare (1)

Fibrele alimentare sunt părţi comestibile sau glucide analoage, care sunt rezistente la digestie şi absorbţie în intestinul subţire, cu fermentare completă sau parţială la nivelul intestinului gros.

Fibrele dietetice sunt acea parte din alimente care nu este digerată şi care este eliminată fără să aducă nicio contibuţie calorică consumatorului, dar care are efecte benefice pentru sănătatea acestuia

Fibre alimentare (2)

Din punct de vedere analitic Fibre insolubile în acizi şi baze

• Celuloza• Unele hemiceluloze• Lignina

Aceste fibre sunt fibrele brute (“crude fiber”) Fibre solubile

• Pectine• Unele hemiceluloze• Gumele• Mucilagiile• Poliglucide din alge• Poliglucide de rezervă

Amidonul rezistent (~10% amidon) acţionează ca fibrele, deşi în mod tradiţional nu a fost încadrat în categoria fibrelor. Se găseşte în cereale neprocesate, cartofi şi linte şi este adăugat în cerealele pentru micul-dejun sub formă de Hi-Maize.

Fibre alimentare (3)

Fibrele se găsesc în cereale, fructe şi legumeSfaturi:

Consumaţi cereale la micul-dejun care conţin ovăz, grâu şi orz

Alegeţi pâine integrală sau multicereale şi orez brun Introduceţi la fiecare masă legume Improvizaţi gustări compuse din: fructe, fructe uscate,

nuci şi biscuiţi din făină integrală.

Fibre alimentare (4)

Aliment Fibre Calorii (kcal/100g)

O cană de orez 0,3 100

4 felii de pâine albă 3,2 280

1 fruct 3,0 80

½ cană compot de fructe 2,0 80

Cartofi prăjiţi (110g) 2,0 290

½ cană amestec de legume congelate 3,0 50

1 felie de chec simplu (60g) 1,0 170

1 cană de suc de fructe comercial 0 115

1 bol mic de cartofi fierţi în coajă (100g) 3,5 70

½ cană de fasole boabe fierte 6,0 140

1 cană de spaghete albe fierte 3,0 200

Câte lichide?

Cantitatea de lichide de care are nevoie o persoană variază cu: vârsta, clima, dieta, activitatea fizică.

Se recomandă 1,5 - 2 litri de lichide/zi pentru clima temperată (apă, sucuri, ceai, cafea, alte lichide)

Recomandări

Mâncaţi alimente diversificate Mâncaţi cantităţi adecvate pentru menţinerea unei

greutăţi corporale corespunzătoare (controlul porţiilor) Mâncaţi multe fructe, legume şi peşte Mâncaţi alimente bogate în amidon şi fibre Nu mâncaţi multe alimente care conţin grăsime (mai ales

grăsime saturată) Nu consumaţi prea des alimente şi băuturi bogate în

zahăr Nu consumaţi alcool decât în cantităţi mici Mai puţină sare (nu mai mult de 6g/zi) Beţi multă apă Nu uitaţi micul dejun Mâncaţi cu plăcere, dar fiţi activi (exerciţiu fizic)!

„Sănătatea necesită cunoaşterea consituţiei omului şi puterea diferitelor alimente, atât

naturale cât şi cele făcute de om. Dar consumarea acestora nu este suficientă

pentru a fi sănătos. Este nevoie de exerciţii fizice, ale căror efecte trebuie de asemenea cunoscute. Combinaţia acestor două lucruri:

consumul de alimente şi exerciţiile fizice compun regimul de viaţă, acordând o atenţie

adecvată anotimpului, schimbărilor vânturilor, vârstei individului şi situatiei personale. Dacă

există o carenţă alimentară sau lipsa exerciţiului fizic, corpul se va îmbolnăvi.”

(Hipocrate, anul 480 Î. Hr.)