Aliaje dentare

4
MATERIALE METALICE DENTARE A. AMALGAMUL DENTAR Amalgamul reprezintă un aliaj în care unul dintre componente este mercur. Motivul utilizării amalgamului ca material pentru plombele dentare se datorează faptului că mercurul este lichid la temperatura camerei, poate reacţiona cu alte metale, precum argintul şi staniul, formând o masă plastică care poate fi introdusă în cavitatea dentară, durificându- se în timp. Pentru a plomba o cavitate dentară, se amestecă mercurul cu aliajul solid prin triturare mecanică. Materialul rezultat este uşor deformabil şi uşor de introdus în cavitatea bucală deja pregătită. Aliajul solid este compus din min. 65 % Ag, max. 29 % Sn, 6 % Cu, 2 % Zn şi 3 % Hg. Reacţia care are loc în timpul fixării amalgamului (priza amalgamului) este următoarea: , în care faza , iar faza 2 este Sn Fig. 1. Diagrama de fază Ag – Sn.

description

Aliaje dentare

Transcript of Aliaje dentare

MATERIALE METALICE DENTARE

Materiale metalice dentare

A. Amalgamul dentar

Amalgamul reprezint un aliaj n care unul dintre componente este mercur. Motivul utilizrii amalgamului ca material pentru plombele dentare se datoreaz faptului c mercurul este lichid la temperatura camerei, poate reaciona cu alte metale, precum argintul i staniul, formnd o mas plastic care poate fi introdus n cavitatea dentar, durificndu-se n timp.

Pentru a plomba o cavitate dentar, se amestec mercurul cu aliajul solid prin triturare mecanic. Materialul rezultat este uor deformabil i uor de introdus n cavitatea bucal deja pregtit.

Aliajul solid este compus din min. 65 % Ag, max. 29 % Sn, 6 % Cu, 2 % Zn i 3 % Hg. Reacia care are loc n timpul fixrii amalgamului (priza amalgamului) este urmtoarea:

,

n care faza ( este Ag3Sn, faza (1 este Ag2Hg3, iar faza (2 este Sn7Hg, conform fig. 1.

Diagrama de faz a sistemului Ag Sn Hg indic faptul c toate cele trei faze sunt prezente ntr-un interval compoziional larg. Amalgamele dentare tipice conin 45 - 55 % Hg, 35 - 45 Ag i aprox. 15 % Sn.

Rezistena mecanic crete n timpul procesului de fixare, amalgamul atingnd un sfert din valoarea final a rezistenei dup o or, valoarea final atingndu-se dup o zi.

B. Aurul i aliajele sale

Aurul i aliajele pe baz de aur se utilizeaz ca materiale metalice dentare datorit durabilitii, stabilitii i rezistenei la coroziune ale acestora. Plombele dentare din aur sunt introduse prin dou modaliti: turnare i presare.

Restaurrile prin turnare presupun, n primul rnd, realizarea unui mulaj din cear a cavitii dentare, cu ajutorul cruia se confecioneaz o form de turnare dintr-un material refractar n care ulterior se toarn aurul topit.

De asemenea, i aliajele pe baz de aur sunt utilizate pentru restaurri dentare prin turnare, avnd proprieti mecanice superioare aurului pur. Aceste aliaje, cu un coninut minim de 75 % Au i alte elemente nobile, prezint rezistene mari la coroziune. Cuprul, ca element de aliere, crete considerabil rezistena mecanic. Aceeai aciune o are i platina, dar ntr-un procent de maxim 4 %, n caz contrar temperatura de topire crescnd excesiv.

Argintul se utilizeaz ca element de aliere pentru a compensa culoarea roiatic a cuprului. Se poate aduga, de asemenea, un mic procent de zinc, care scade valoarea temperaturii de topire a aliajului i elimin totodat, oxizii formai n timpul turnrii. Aliajele de aur utilizate prezint diferite compoziii: aliajele moi, cu coninut de aur de minim 83 % se utilizeaz pentru plombe, care nu sunt supuse unor tensiuni ridicate; aliajele mai dure, cu coninut mai mic de aur, se utilizeaz pentru coroane dentare, care sunt supuse la tensiuni mai mari.

Restaurrile prin presare se realizeaz prin presarea n cavitatea dentar a unor starturi succesive de foie de aur pur, cu grosimi ce variaz ntre 0,001 i 0,007 mm. Foiele sunt degazate nainte de utilizare n scopul evaporrii impuritilor. Straturile succesiv depuse prin presare se vor suda ntre ele la temperatura camerei, datorit proceselor de difuzie atomic dintre straturi.

Presarea, prin care se asigur unirea fragmentelor de aur ntr-o obturaie omogen, se poate realiza prin mai multe tehnici:

manual, utiliznd instrumente i ciocan de mn;

presare pneumatic;

presare electronic, fiind metoda cel mai bine controlat.

Fig. 1. Diagrama de faz Ag Sn.

_1128673308.unknown