Aliaje

Un aliaj este amestecul omogen cu proprietăți metalice a două sau mai multe materiale (elemente chimice), din care cel puțin unul este metal și de obicei se află în cantitate mai mare. Proprietățile fizice și chimice ale aliajelor sunt în general diferite de cele ale substanțelor componente, uneori semnificativ. Majoritatea metalelor de folosință zilnică sunt de fapt aliaje. De exemplu, ceea ce numim în limbaj uzual „fier” este aproape întotdeauna un oțel cu conținut redus de carbon, iar aurul folosit pentru bijuterii este un aliaj în care mai intră cupru și argint.

Tipuri de aliaje:- Aliaj anticoroziv (rezistent la intemperii și factori chimici agresivi)

- Aliaj inoxidabil (nu oxidează, nu se combină cu oxigenul, nu ruginește)

- Aliaj antifricțiune (cu un coeficient de frecare mic, frecare redusă, folosit la fabricarea cusineților)

- Aliaj de lipit (care este folosit în procese tehnice de lipire, frecvent sub acțiunea căldurii)

- Aliaj dur (cu duritate mare)

- Aliaj refractar (care rezistă la temperaturi mari, de exemplu la peste 1.500 °C)

- Aliaj ușor (cu o densitate relativ mică)

- Aliaj foarte ușor

- Aliaj tipografic (folosit în realizarea caracterelor de tipografie)

- Aliaj ușor fuzibil (care se topește ușor, la temperatură relativ mică)

și altele.

Proprietati ale aliajelor:

- Temperatura de topire - la majoritatea aliajelor este mai scăzută decât temperatura de topire a metalelor componente. Exemplu: Aliajul compus din 35 părți de staniu (cositor) și 65 părți de plumb se topește la 190 °C, pe când staniul, cu punctul de topire cel mai scăzut dintre cele două, se topește la 232 °C.

- Densitatea aliajului - are o valoare intermediară față de densitățile metalelor componente.

- Duritatea aliajului - este mai mare decat a fiecărui metal luat separat. Exemplu: Aliajul wolframului cu carbonul, împreună cu mici cantități de cobalt si alte metale, are duritatea diamantului și îl înlocuiește pe acesta într-o serie de lucrări tehnice.

- Rezistența mecanică a metalelor crește prin aliere.

- Rezistența la coroziune se măreste. Exemplu: oțelul cu crom este foarte rezistent la ruginire și la acțiunea acizilor.