Alfabetul in Germana si reguli de pronuntie. Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. 

Germana actualã foloseste alfabetul latin, la care se adaugã vocalele cu Umlaut (ä, ö, ü) si o variantã a literei s, care seamãnã cu litera greceascã “beta” ß. In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi ä, ö, ü ß ( diacriticele limbii germane )

A a (a) Ä ä (e)

B b (be)C c (ţe)D d (de)E e (e)F f (ef)

G g (ghi)H h (ha)

I i (i)J j (iot)

( in interiorul cuv se pronunta "i")K k (ka)L l (el)

M m (em)N n (en)O o (o)

Ö ö (o lung)P p (pe)Q q (ku)R r (er)S s (es)

(la inceputul cuv se pronunta "ș")  ß (s)

( poti face referire la aceasta litera spunand eszett sau scharfes ß )T t (te)U u (u)Ü ü (iu)

V v (fao)( in interiorul cuv se pronunta "f")

W w (ve)X x (iks)

Y y (iepsilon)( in interiorul cuv se pronunta "iu")

Z z (ţet) 

Particularitati fonetice / phonetische Merkmale :

äu se pronunta [oi] ei se pronunta [ai] 

ie se pronunta lung [i] 

sch se pronunta [ș]

eu se pronunta [oi]

În loc de vocală cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe și ue (excepție !!!: în numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronunță la fel ca si ä respectiv ö si ü.

Vocalele duble se pronunþã mai lung: Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b,d,g,v se pronunþã în poziþie finalã [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad [bat], Tag

[tac], Indikativ [indikatif] . Consoanele duble se pronunþã ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea vocalei

premergãtoare.    ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... Litera c apare în cuvintele germane numai împreunã cu k, marcând faptul cã vocala premergãtoare

se pronuntã scurt.    ex : Sack, Deck, Bock, .... Litera h precedatã de o vocalã nu se pronuntã, functia ei fiind aceea de a semnala cã este vorba

de o vocalã lungã    ex : Bahn, sehr, Huhn,..... La începutul cuvintelor de origine strãina grupul ch se pronunþã [k]  ex : Chor, Charakter,… Litera e în terminatiile –el, -em, -en se pronuntã ca un ã românesc, atunci când vorbim foarte clar.

Când vorbim repede, acest ã se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r]   ex:  Mittel, fragen 

Litera r se pronunță foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronuntã terminatia –er ca un fel de ã românesc, schitând doar un r foarte

scurt     ex: Mutter, Kinder, ....

Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das A, das B  .... etc.