Alfabetul chirilic

Alfabetul chirilic (Кирилица, Кириллица: Chirili-ța, sau Ћирилица Cirilița), zis Azbuche (aзбука az-buka) după denumirea tradițională a primelor două lite-re (az și buche), este un alfabet creat de frații Chiril șiMetodiu pe baza unei variante a alfabetului grecesc deodinioară.Alfabetul chirilic a fost folosit la scrierea textelor redacta-te în limba slavă veche (paleoslavă), începând din secolulal IX-lea, apoi în medioslavă, precum și în limba română,începând din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. Are 43 de semne slave, din care 27 au și valoarenumerică (slavo-cifre).Începuturile literaturii slavilor ortodocși sunt legate denumele a doi greci, frații Chiril (Chirilă) Constantin(827-869) și Metodiu (d. în 885). Originea lordin Salonic a dat naștere la ipoteza că acești apostoliai slavonismului “ar fi putut” să se tragă din româniimacedoneni. Ei și-au consacrat viața misionariatu-lui de evanghelizare a popoarelor slave (convertirea lacreștinism). Chiril și Metodiu au conceput în acest scopalfabetul slavonesc, supranumit chiliric, pe care l-au folo-sit și românii până în secolul al XIX-lea.Unii învățați consideră că de fapt Chiril și Metodiu aucreat alt sistem, alfabetul glagolitic (urmele lui se găsescși în Psaltirea Scheiană și în Codicele Voronețean), și căabia continuatorii misionariatului lor au fost cei care auinventat în secolul al X-lea alfabetul chirilic. Slava ve-che (slavona sau paleoslava) a devenit limba de redacta-re a textelor bisericești (traducere a scrierilor religioasegrecești) și s-a răspândit la popoarele slave ortodoxe, cadialect slav cult, și la români, ca limbă (străină) liturgicăși de cancelarie (în administrația de stat).Despre epoca și formele adoptării alfabetului chirilic înscrierea limbii române, au existat multe păreri contradic-torii. Potrivit unora, limba slavonă și caracterele chiriliceau înlocuit limba latină și alfabetul latin în Biserica ro-mânească în secolul al X-lea și s-au consolidat în seco-lele următoare, ca urmare a impunerii acestora de cătreImperiul Bulgar și ca reacție la propaganda catolică.Însă Dimitrie Cantemir, în Descriptio Moldaviae (redac-tată în 1716 în latină), afirma că s-a scris cu litere latinepână la Conciliul de la Florența (1432), adică timp de 400de ani după schisma din 1054. Domnitorul Alexandrucel Bun, sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arde-rea cărților și textelor cu caractere latine, și înlocuirea cualfabetul chirilic și slavona, cu scopul de a împiedica răs-pândirea catolicismului în principatul Moldova. MihailKogălniceanu a susținut aceeași teză (în revista Alăuta ro-

mânească, 1838).Cărțile bisericești răspândite la români, începând cu se-colele X-XV, au fost scrise în paleoslava în care au scrisChiril și Metodiu, iar grafia a rămas aproape neschim-bată timp de mai multe secole. Redactarea a ținut contde regulile stabilite prin reforma patriarhului de Târnovo,Eftimie, un cărturar de seamă din secolul al XIV-lea.În 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza,în scrierea limbii române a avut loc adoptarea oficială aalfabetului latin în locul celui chirilic (după o perioadă detranziție care a durat câteva decenii).

1 Caractere cursive

La fel ca în cazul alfabetului latin, diverse litere chirilicecursive și de mână diferă de versiunile de tipar (majusculeși minuscule). Uneori nu coincid deloc: spre exemplu,litera m reprezintă un T mic italic în loc de M (întrucâtlitera cursivă m este continuatoarea unei alte majusculeT (care arată ca un E răsturnat) ieșită din uz în epocamodernă).

2 Limbi care folosesc alfabetul chi-rilic

• Limbi slave

• Limba rusă, Limba ucraineană, Limba bielo-rusă, Limba bulgară, Limba sârbă, Limba ma-cedoneană, Limba slavonă, Limba slavă ve-che, Limba interslavă, Slovio

• Limbi romanice

• Limba română (moldovenească înTransnistria)

• Limbi turcice

• Limba kazahă, Limba bașkiră, Limba kîrgîză,Limba uigură, Limba tătară (în Rușia)

• Limbi fino-ugrice

• Limba mari (ceremisa), Limba komi, Limbamordvină (erzia și mokșa), Limba udmurtă

• Limbi caucaziene

1

2 3 VEZI ȘI

O pagină dinAzbuka, prima carte rusă scrisă cu alfabetul chirilic

• Limba abhază, Limba cecenă, Limba ingușă,Limba avară, Limba adîgă, Limba cabardino-cerchesă

• Limbi iraniene

• Limba tadjică (varietate de limbă persană saufarsi), Limba osetă

• Limbi mongole

• Limba mongolă, Limba calmîcă, Limba buri-ată

• Limbi sino-tibetane

• Limba dungană

• Limbi siberiene

• Limba ciukcen (din Ciukotka)

2.1 Utilizări în trecut

• Limba română

• la Principatele Unite ale Moldovei și Țării Ro-mânești (până în 1860)

• la Republica Moldova (limba moldovenească,până în 1990)

• la Transnistria (limba moldovenească, pânăazi)

• Limbi slave

• Limba slavă veche (până în secolul al XII-lea)• Limba slavonă (slavona bisericească, până azila Biserica Ortodoxă și biserici greco-catolice)

• Limbi turcice

• Limba azeră (până în 1991)• Limba turkmenă (până în 1991)• Limba uzbecă (până în 1992)

3 Vezi și• Alfabetul chirilic român

• Alfabetul chirilic moldovenesc

• Alfabetul grecesc

3

4 Text and image sources, contributors, and licenses

4.1 Text• Alfabetul chirilic Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_chirilic?oldid=10148543 Contribuitori: Iulianu, Danutz, Elerium, Vali,MihaitzaBot, Rebel, YurikBot, AdiJapan, RobotQuistnix, Remigiu, Andrei Stroe, Bernstein Leonard, FlaBot, Strainubot, Pixi, GEO, VictorBlacus, Escarbot, Thijs!bot, JAnDbot, VolkovBot, TXiKiBoT, SieBot, Synthebot, Rad Urs, Idioma-bot, Loveless, AlleborgoBot, Radu-fanBot, Gikü, Dedi, Eugast, Ark25, OKBot, BodhisattvaBot, BOTarate, Evropy, WikiDreamer Bot, Numbo3-bot, Luckas-bot, MystBot,Sfaefaol, ArthurBot, Ursoba, DirlBot, Xqbot, RedBot, Almabot, GhalyBot, Redfox hq, NobelBot, Dinamik-bot, KamikazeBot, TjBot,EmausBot, LKD (usurped)~rowiki, WikitanvirBot, Mjbmrbot, Octavix, CocuBot, Alex Nico, Ficatus, Mikhail Ryazanov, MerlIwBot,AvocatoBot, Minsbot, Opozi2, Addbot, Valimali67, Panslav, Valeria Moldovanu și Anonim: 20

4.2 Images• Fișier:Azbuka_1574_by_Ivan_Fyodorov.png Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9d/Azbuka_1574_by_Ivan_Fyodorov.png Licență: Public domain Contribuitori:

• Azbuka_1574_by_Ivan_Fyodorov.jpg Artist original: Azbuka_1574_by_Ivan_Fyodorov.jpg: Ivan Fyodorov• Fișier:Flag_of_Belarus.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/85/Flag_of_Belarus.svg Licență: Public domainContribuitori: http://www.tnpa.by/ViewFileText.php?UrlRid=52178&UrlOnd=%D1%D2%C1%20911-2008 Artist original: Zscout370

• Fișier:Flag_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bf/Flag_of_Bosnia_and_Herzegovina.svg Licență: Public domain Contribuitori: Operă proprie Artist original: Kseferovic

• Fișier:Flag_of_Bulgaria.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/9a/Flag_of_Bulgaria.svg Licență: Public do-main Contribuitori: The flag of Bulgaria. The colors are specified at http://www.government.bg/cgi-bin/e-cms/vis/vis.pl?s=001&p=0034&n=000005&g= as: Artist original: SKopp

• Fișier:Flag_of_Kazakhstan.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d3/Flag_of_Kazakhstan.svg Licență: Pu-blic domain Contribuitori: own code, construction sheet Artist original: -xfi-

• Fișier:Flag_of_Kyrgyzstan.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/c7/Flag_of_Kyrgyzstan.svg Licență: Publicdomain Contribuitori: Drawn by User:SKopp, construction sheet. Redo by: cs:User:-xfi- Artist original: Made by Andrew Duhan for theSodipodi SVG flag collection, and is public domain.

• Fișier:Flag_of_Macedonia.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f8/Flag_of_Macedonia.svg Licență: Publicdomain Contribuitori: Operă proprie Artist original: User:SKopp, rewritten by User:Gabbe

• Fișier:Flag_of_Montenegro.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/64/Flag_of_Montenegro.svg Licență: Pu-blic domain Contribuitori: Operă proprie Artist original: B1mbo, Froztbyte

• Fișier:Flag_of_Russia.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f3/Flag_of_Russia.svg Licență: Public domainContribuitori: Государственный флаг Российской Федерации. Цвета флага: (Blue - Pantone 286 C, Red - Pantone 485 C) взятыиз [1][2][3][4] Artist original: Zscout370

• Fișier:Flag_of_Serbia.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/ff/Flag_of_Serbia.svg Licență: Public domainContribuitori: From http://www.parlament.gov.rs/content/cir/o_skupstini/simboli/simboli.asp. Artist original: sodipodi.com

• Fișier:Flag_of_Tajikistan.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/d/d0/Flag_of_Tajikistan.svg Licență: Publicdomain Contribuitori: ? Artist original: ?

• Fișier:Flag_of_Ukraine.svg Sursă: https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/49/Flag_of_Ukraine.svg Licență: Public do-main Contribuitori: ДСТУ 4512:2006 — Державний прапор України. Загальні технічні умови Artist original: Government of Ukraine

4.3 Content license• Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0