Alfabet Brazilian

7/23/2019 Alfabet Brazilian

http://slidepdf.com/reader/full/alfabet-brazilian 1/11

eu = eu (se pronunta fara i-ul din fata e-ului din romana, deci [eu])

cartea mea = meu livro [meu livru]

drum, cale, sosea = estrada [eștrada]

foame = fome [fómi]

sete = sede [ségi]

Luna (astru) = lua [lúa]

Vocaular de a!a"

#u ma numesc $$$ = %eu nome é [meu nómi é]

&unt student(a) = sou estudante (sóu eștud'nci)

Lucre! = #u traalo [eu tra'liu)

ncantat(a) de cunostinta = %uito pra!er em conecé-l* (la - daca e adresat unei

femei) [múitu pra!e (r-ul de la sfarsit de pronunta ca un dar foarte +n, aproape

ineistent) ein (n-ul e na!ali!at) coecélu ( se pronunta la fel ca in spaniola, sau gn

in italia sau france!a)

.umere"

/ = um (m-ul e na!ali!at la fel ca in france!a)

0 = dois [dóiș]

1 = tr2s [tréiș]

3 = 4uatro [cuatru]

5 = cinco [sincu]

6 = seis [seiș]

7 = sete [séci]

8 = oito [óitu]9 = nove [nóvi]

/: = de! [déiș]

;cum ca am facut o introducere, incepem lectia nr /" ;lfaetul si pronuntia$ <oate

parea nefolositor, dar e important$

a, , c, d, e, f, g, , i, , l, m, n, o, p, 4, r, s, t, u, v, , !$> apare doar in cuvinte straine si unele eceptii" >antian, >ilo?att

la fel @ si A$

toate literele se pronunta ca in romana, cu cateva eceptii"

c inainte de e sau i se pronunta s, in rest se pronunta ca in romana

c se pronunta ș

grupurile BdeB (in anumite ca!uri), BdiB, BteB (in anumite ca!uri) si BtiB se pronunta gi,



respectiv ci$

e-ul in po!itie +nala se pronunta i$

g inainte de e sau i se pronunta , in rest ca in romana

e o litera care nu se pronunta niciodata (e muta, sta acolo de dragul etimologiei

(%C"stDleEemoticonsFdefaultFiggrin$gif ) )

e intotdeauna l se pronunta u daca se aGa in po!itie +nala

m se pronunta doar daca se aGa la inceputul cuvantului sau in interior$ la +nal e

na!ali!at (e" om (=un) se pronunta ca in france!a BonB)

n se pronunta la inceput si in interiorul cuvantului$ la +nal nu prea se gaseste (nu-mi

vine nici un eemplu in minte acum$$$)

4ui - se pronunta >i

4ue - se pronunta >e sau >i

4u - se pronunta cu (e$ 4ual [cu'u] = care, 4uando [cu'ndu] = cand)

r se pronunta ca un fel de la inceputul cuvantului si la sfarsit$ in interior se

pronunta normal r$ dulu r (rr) se pronunta tot $

s se pronunta s la inceputul cuvantului, ș in interior si la +nal$ (e" samata - s'ado

[s'adu], asteptare - espera [ișpéra]$ eista ca!uri cand in interiorul cuvantului se

pronunta ! (e" Hra!ilia - Hrasil [ra!iu]$

e un ca! mai special, poate avea o multime de pronuntii$ n general, pronuntia e !

sau ș (e" eemplu - eemplo [i!émplu], tet - teto [téștu]$ Ieocamdata atat, alte

eceptii vom vedea pe parcurs$

pe langa aceste litere, mai eista J (se pronunta s intotdeauna) si cateva grupuri

care au un sunet aparte"

l (nu eista ecivalent in romana, e oarecum apropiat de li - eemplu" lucru =

traalo [tra'liu]$n (e aceeasi pronuntie ca in spaniola, gn in france!a sau italianaK nu are

ecivalent in lima romana)

em - ein ( cu n na!ali!at)

om -om (cu m na!ali!at) - nu prea se poate eplica in scris ( ca in france!a BonB)

e - Mi

o - Mu

Ne - oi

Oreuie mentionat ca toate vocalele in lima portuge!a pot purta unul sau mai

multe din cele trei accente care se folosesc in lima (ineistente in romana,eistente in france!a dar fara nici o legatura)$ ;sadar, avem" ', P, Q, é, 2, R, ó, *, N,

ú$ (tilda S nu se considera ca +ind accent, ea na!ali!ea!a vocala)

;cum cateva eemple pentru +ecare din situatiile amintite mai sus"

aer = ar [a]

avion = avio [aviMu]

http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/biggrin.gif

http://www.elady.ro/forums/style_emoticons/default/biggrin.gif



fereastra = anela [anéla]

dea = ' [a]

!gomot = arulo [arúliu], ruRdo [uRdu] - atentie, nu se pronunta ca BuiduB (u si i

se pronunta separat, de aceea este accent pe i)

pat = cama [cama]

dupa = depois [depóiș]a lasa = deiar [deiș']

!i = dia [gRa]

noapte = noite [nóici]

da = sim [sim - m na!ali!at]

nu = no [nMu]

conugare = conugaJo [conugasMu - n putin na!ali!at]

maine = aman [ama']

conferinta = confer2ncia [conferénsia - n putin na!ali!at]

restaurant = restaurante [eștaurMnci - accentul cade pe M - n putin na!ali!at]

cinste, onestitate = onestidade [oneșcid'gi]

casa = casa [ca!a]

mama = me [mMi ]

mana = mo [mMu]

corectii = correJNes [coesóiș]

cec = ce4ue [șéci]

nainte de a incepe Lectia nr 0" vere de a!a T pronume T articol T vocaularD,

vreau sa preci!e! ca pronuntia lui r ca +ind e aproimata deoarece in lima

romana nu eista sunetul respectiv, dar e apropiat de (in Hra!ilia)

; +"

n portuge!a, eista doua vere care inseamna Ba +B$ Unul se foloseste pentru

situatii temporare, celalalt pentru situatii permanente$ Iesigur eista si eceptii$

# " eu sou romeno [eu sóu oménu], eu estou em casa [eu eștóu ein ca!a n

na!ali!at la ein]

&er si #star [se] [eșt']

<entru cei care cunosc lima spaniola, este eact la fel$

&er

#u sou [eu sóu]

Voc2 é [vosé é]

#le, ela é [éli, éla é].ós somos [nos sómuș]

Voc2s so [voséș sMu]

#les, #las so [éliș, élaș sMu]

#star

#u estou [eu eștóu]



Voc2 est' [vosé eșt']

#le, ela est' [éli, éla eșt']

.ós estamos [nos eșt'muș]

Voc2s esto [voséș eștMu]

#les, elas esto [éliș, élaș eștMu]

Wu oca!ia asta invatam si pronumele personale$ # ine de stiut ca in Hra!ilia in loc

de BtuB se foloseste Bvoc2B cu acelasi inteles, pe cand in <ortugalia BtuB se foloseste

in mod curent, iar Bvoc2B e mai mult formal, inseamna BdumneavoastraB$

Ie asemenea, conugarea pentru Bvoc2B e aceeasi ca pentru persoana a -a

singular$

La plural, BvoiB se traduce prin X voc2s Y, forma +ind utili!ata atat in Hra!ilia cat si in

<ortugalia$ (X vós Y e considerat araic in amele tari, desi mai sunt regiuni in

<ortugalia unde se foloseste)

Wonugarea pentru Bvoc2sB e aceeasi ca pentru persoana a -a plural$

Ieci vesti une Z %ai putine conugari de invatatϑ

<ronumele personale" (pentru a + politicos, cu aceeasi conugare, in loc de voc2,

puneti Bo senorB [u sió], Ba senoraB [a sióra], Ba senoritaB [a siorRta] pentru

BdumneavoastraB (lit$ domnulFdoamnaFdomnisoara)

#u eu [eu cu e, nu cu ie]

Ou voc2 [vosé]

#l ele [éli]

#a ela [éla]

.oi nós [nóș]

Voi voc2s [voséș]

#i eles [éliș]#le elas [élaș]

<ronumele posesive"

;l meu - meu

; mea mina [mia]

;i mei meus [meuș]

;le mele minas [miaș]

;l tau - seu

; ta sua [súa];i tai seus [séuș]

;le tale suas [súaș]

;l luiFal ei - seu

; luiFa ei sua [súa]

;i luiFai ei seus [séuș]

;le luiFale ei suas [súaș]



;l nostru nosso [nosu]

; noastra nossa [nosa]

;i nostri nossos [nouș]

;le noastre nossas [nosaș]

;l vostru - seu; voastra sua [súa]

;i vostri seus [séuș]

;le voastre suas [súaș]

;l lor seu

; lor sua [súa]

;i lor seus sua [súa]

;le lor suas [súaș]

Iupa cum ati oservat, in portuge!a pronumele posesive sunt mult mai usoare

decat in romana$

n general, se aplica persoana a -a, dar daca nu merge in contet, se aplica

persoana a -a$ Iaca e confu!, se va folosi BdeleB (alFa$$$ lui) [déli] sau BdelaB (alFa$$$

ei) [déla]

#emple" masina lui seu carro [seu c'u] (daca e confu! - o carro dele [u c'u

déli]

&i pentru a termina lectia, va dau cateva cuvinte de vocaular"

Huna dimineataFHuna !iua Hom dia [om gRa m na!ali!at, nu uitati]

Huna dupa-masa (da suna cam ciudat in romana, dar in portuge!a se face

diferenta) Hoa tarde [óa t'rgi]

Huna searaFnoapte una Hoa noite [óa nóici]&alut Z (informal) \i Z

%ultumesc (spus de un arat) - origado [orig'du]

%ultumesc (spus de o femeie) origada [orig'da]

We mai faci Oudo em [tudu éin - n na!ali!at]

Hine, multumesc$ Hem, origadoForigada [éin n na!ali!at, aproape suna ca éi,

orig'du,orig'da]

Wum te numestiFcum va numiti ^ual é o seu nome [cu'u é u seu nómi]

%a numesc$$$ %eu nome é$$$ [meu nómi é]

La revedere Z (formal sau permanent) ;deus Z [adéuș]

Wiao Z tcau [ciau]

;rticolul otarat"

;rticolul otarat in portuge!a se pune inaintea sustantivului, invers fata de lima

romana$

%asculin" singular" [u], plural" os [us]

_eminin" singular" a, plural" as [as]



Wopilul a crianJa [a cri'nsa]

Wasa a casa [a c'!a]

_ereastra a anela [a anéla]

Wopacul a 'rvore [a 'rvori]

Wartea o livro [u livru]

<ainea o po [u pMu]%asina o carro [u c'u]

&tudentul o estudante [u eștud'nci]

n general, pluralul in lima portuge!a se formea!a adaugand un (e)s la +nal, -Nes

daca la singular cuvantul se termina -o, si ais daca se termina in al$

#emple"

.atural naturais [natur'u, natur'iș]

;nimal animais [anim'u, anim'is]

nformaJo informaJNes [informasMu cu accentul pe M, informasóiș]

Lu! lu!es [lus, lú!iș] (= lumina)

Wasa casas [ca!a, ca!aș]

Huna tuturor$ <un cateva vere la pre!ent si trecut si un mic vocaular$ <roail

maine sau saptamana viitoare voi posta o lectie mai lunga$ <entru orice intreare

sau greseli sesi!ate, contactati-ma$

<re!ent Orecut

&er a +

#u sou - #u fui

Voc2 é - Voc2 foi.ós somos - .ós fomos

Voc2s so - Voc2s foram

#star a + (temporar)

#stou - #stive

#st' - #steve

#stamos - #stivemos

#sto - #stiveram

Oer a avea

Oeno [téu] tive [cRvi]

Oem [téin ] teve [tévi]

Oemos [témus] tivemos [civémus]

O2m [téin ] tiveram [civérMu]



_a!er a face

_aJo [f'su] _i! [fRs]

_a! [fas] _e! [féis]

_a!emos [fa!émus] _i!emos [+!émus]

_a!em [f'!ein ] _i!eram [+!érMu]Womprar a cumpMra

Wompro [cómpru] comprei [compréi]

Wompra [compra] comprou [compróu]

Wompramos [compr'mus] compr'mos [compr'mus]

Wompram [cómprau] compraram [compr'rau]

Vocaular mQncare și Muturi

<o [pMu] - pQine

Warne [carni] - carne

_rango [frangu] - pui

Warne de porco [carni gi pórcu] carne de porc

Hatatas [at'tas] - carto+

;rro! [aós] - ore!

_arina [farRa] - fMinM

;Júcar [asúcar] - !aMr

&al [sau] - sare

<imenta [piménta] piper

<imento [pimentMu cu accent pe M] ardei gras

Oomate [tom'ci] roșie

%elo [melMu cu accent pe M] - pepene%elancia [melansRa] pepene verde, lueni`M

<2ssego [pésegu] piersicM

%aJ [mas'] mMr

<eras [péras] pere

;meias [améișas] prune

Iamascos [dam'scus] caise

Laranas [lar'nas] portocale

;nan's, aacai [aac'și] ananas

Ioce de leite [dósi gi léici] dulcea`M de lapte

&alada [sal'da] salatMWocolate [șocol'ci] ciocolatM

&orvete [sorvéci] nge`atM

W' [șa] - ceai

bum [úm] - rom

Vino [vRu] (ranco, tinto [r'ncu, cRntu] ) vin (al, roșu)

Wervea [servéa] ere

&uco (de larana) [súcu gi lar'na] suc (de portocale)



&oda [sóda] suc acidulat

'gua apM

/$; cidade [a cid'gi] orașul

Hom dia Z [om gRa] unM !iuaHoa tarde Z [óa t'rgi] unM dupM-masa

Hoa noite Z [óa nóici] unM searaFnoapte unM

;4ui est'$$$ [a>R eșt'] ;ici este

$$$ a rua [a úa] strada

$$$ a estaJo [a eștasMu cu accent pe M] sta`ia

$$$ a cidade [a cid'gi] orașul

$$$ a avenida [a avenRda] ulevardul

$$$ a faculdade [a faculd'gi] facultatea

;li est'$$$ [alR eșt'] acolo este$$$ a casa [a c'!a] casa

$$$ o apartamento [u apartaméntu] apartamentul

$$$ o par4ue [u p'r>i] parcul

$$$ a loa [a lóa] maga!inul

$$$ o escritório [u eșcritóriu] iroul

$$$ a universidade [a universid'gi] universitatea

$$$ o restaurante [o estaur'nci] restaurantul

$$$ a f'rica farica

$$$ a 'rvore [a 'rvori] aroreleFcopacul

0$ \nde est'$$$ [óngi eșt' ] Unde este

$$$ o omem [u ómein] Mratul

$$$ o ovem [o óvein] tQnMrul

$$$ o amigo [u amRgu] prietenul

#st' ali [eșt' alR] #ste acolo

&im, est' ali$ [sim, et' alR] Ia, este acolo$

;4ui est' [a>R et'] #ste aici

.o, no est' a4ui$ [.Mu, nMu et' a>R] .u, nu este aici$

#st' a4ui ou ali [#t' a>R ou alR] #ste aici sau acolo

#st' ali, no a4ui$ [#t' alR, nMu a>R] #ste acolo, nu aici$

; muler$$$ [a muliér] femeia



; garota$$$ [a garóta] fata

\ professor$$$ [u profesór] profesorul

$$$ est'Festo P direita$ [#t'FeștMu a giréita] esteFsunt n dreaptaFla dreapta

\ estudante$$$ [u estud'nci] studentul

\ aluno$$$ [u alúnu] elevul$$$ est'Festo P es4uerda$ [#t'FeștMu a eș>érda] esteFsunt la stQngaFn stQnga

; montana$$$ [a mont'a] %untele

\ avio$$$ [u aviMu cu accent pe M] ;vionul

\ trem$$$[ u tréin] Orenul

$$$ est'Festo longe$ [#t'FeștMu lóni] esteFsunt departe$

; crianJa$$$ [a cri'nsa] copilul

; loa$$$ [a lóa] maga!inul

; anela$$$ [a anéla] _ereastra

$$$ est'Festo ao lado$ [#t'FeștMu au l'du] esteFsunt alMturi$

\ edifRcio$$$ [u egifRsiu] WlMdirea

\ anco$$$ [u 'ncu] Hanca (moneD)

; igrea$$$ [a igréa] Hiserica

$$$ est'Festo do lado oposto$ ]#t'FeștMu du l'du opótu$] esteFsunt vi!avi

1$ \nde est'$$$ [óngi et'] Unde este$$$

\ professor$$$ [u profesór] profesorul\ aluno$$$ [u alúnu] elevul

$$$ est'Festo em frente$ [#t'FeștMu ein frénci] #steFsunt n fa`M

\ policial$$$ [u polici'u] <oli`istul

$$$ est' atr's$ [et' atr'i] este n spate$

\ elevador$$$ [u elevadór] Liftul

$$$ est' aaio$ [et' a'iu] este os, dedesut$

\ sol$$$ [u sóu] &oarele\ céu$$$ [u séu] Werul

; lua$$$ a lúa Luna

$$$ est'Festo acima$ [#t'FeștMu asRma] esteFsunt deasupra, sus$

; areia$$$ [a aréia] .isipul

\ mar$$$ [u m'r] %area

; 'gua$$$ [a 'gua] ;pa



$$$ est'Festo ao redor$ [#t'FeștMu au édor] esteFsunt mpreur, n ur$

\ ar$$$ [u 'r] ;erul

\ calor$$$ [u calór] WMldura

; poeira$$$ [a poéira] <raful

$$$ est'Festo em toda parte$ [#t'FeștMu ein tóda p'rci] esteFsunt peste tot$

\ t'i$$$ [u t'i] Oaiul

; motocicleta$$$ [a motosicléta] %otocicleta

; icicleta$$$ [a icicléta] Hicicleta

$$$ est'Festo fora$ [#t'FeștMu fóra$] esteFsunt afarM$

; cadeira$$$ [a cadéira] &caunul

\ escritório$$$ [u ecritóriu] Hiroul

$$$ est'Festo dentro$ [#t'FeștMu déntru] esteFsunt nMuntru$

#u vou a algum lugar$ [#u vóu a algúm lug'r] %M duc undeva$

#u no vou a lugar nenum$ [#u nMu vou a lug'r neúm] .u mM duc nicMieri$

3$ Womo é$$$ [cómu é] Wum e$$$

Womo é a rua [Wómu é a úa] Wum e strada

; rua é grande$ [; úa é gr'ngi] &trada e mare$; 'rvore é grande$ [; 'rvori é gr'ngi] Wopacul e mare$

; estaJo é pe4uena$ [; etasMu cu accent pe M- é pe>éna] &ta`ia e micM$

; cidade é pe4uena$ [; cid'gi é pe>éna] \rașul e mic$

\ sucesso é pe4ueno$ [U susésu é pe>énu] &uccesul e mic$

\ sol é redondo$ [U sóu é edóndu] &oarele este rotund$

; mesa é redonda$ [; mé!a é edónda] %asa este rotundM$

\ campo de futeol é 4uadrado$ [U c'mpu gi fucióu é cuadr'du] Oerenul de fotale pMtrat$

; anela é 4uadrada$ [; anéla é cuadr'da] _ereastra e pMtratM$

\ rio é profundo$ [U Ro é profúndu] bQul este adQnc$

\ poJo é profundu$ [U pósu é profúndu] _QntQna este adQncM$



corecte!" ; cidade [a sid'gi] cu s, nu cu c (la pronuntie-sidagi)

\ rio se pronunta [u Ru]

Alfabet Brazilian

Documents

Transcript of Alfabet Brazilian