Alexe, Dan - Dacopatia Si Alte Rataciri Romanesti Ocr

8/16/2019 Alexe, Dan - Dacopatia Si Alte Rataciri Romanesti Ocr

1/232

DACO PAT IAScriitor, cineast, lingvist, călător, Dan Alexe (n. 1961) 4 ă!t c! general!lD!"aev #i c! !lti$ii evrei "in A%ganistan, a %ăc!t re&orta'e "es&rerăoaiele "in alcani, a %il$at "oc!$entare *n Ca!ca+. #' *n Asia Centrală,

a &re"at '!rnalis$!l la a!l #i a trăit *n con%rerii $istice $!s!l$ane,-lată, *n %ine, !n %il$ *n care a%ganii ne %ac să $!ri$ "e rs/, a scris C0arliee"o "es&re Caală la a!l, %il$!l $!lti2 &re$iat 3 I!i Dan Alexe.A &!licat teatr! *n 5o$nia, texte "es&re o7ce #i "es&re Cecenia *n8rana, cronici t!ristice *n C2oaia. *n :;14 i2a a&ăr!t la !$a2 nitasvol!$!l "e &roă sc!rtă


2/232

acela#i %il$ a &artici&at la %estival!rile "e la Cannes #i 8loll7oo" (1999). Is2a "ecernat :;;M), Astra (Sii!, :;;M) #i "e Pre$i!l P!lic!l!i la F7on (Hlveia, :;;E).A &!licat teatr! *n vol!$!l *ngri'it "e =!ca Pi! =!$ea ca s&oială #i*$&ovărare (H"it!ra O&era eorges ataille #i 5olan" art0esa! "isecat $it!rile $o"erne, a a&ăr!t li$&e"e că o !nă &arte "in ele s!nt"oar "erive colective 2 rătăciri viiile $ai ales *n tot ceea ce tine+"e inventarea !nor origini $itice, %eno$en *nr!"it c! teoriilecons&iraioniste.A#a este osesia ro$nilor c! "acii. Această &atologie are ră"ăcini vec0i,cresc!te "in el!c!raiile oc!ltist!l!i Ficolae Dens!#ian!, care *n Dacia

&reistorică *n#irase toate as!r"ităile &e care avea să se aee


3/232

&rotocronis$!l, incl!siv aceea că li$a latină ar "eriva "in cea "acă (sa! &roto2ro$nă) #i că, *n consecină, "acii vorea! latină *naintea latinilor.Dens!#ian!, &e a căr!i carte &ost!$ă se *nte$eiaă "aco2 &aii #i care e cititc! avi"itate c0iar #i "e către &ărinii căl!gări "e la At0os, era !n exaltat ce

ignora c! tot!l ele$entele "e aă ale lingvisticii co$&arative #i istorice,"e'a soli" stailite *n vre$ea l!i.Vorin" "es&re -nai!nea11 (ter$en %ără sens &e at!nci) a"a$ică a "acilor(#i ,,&elasgilor/) #i "es&re %el!l *n care li$a acestora (cre"ea el) s2ar %i*nr!"it si$!ltan #i c! latina, #i c! etr!sca, #i c! s!$eriană #i sanscrita Wsa! "es&re %el!l *n care "aco2geta ar %i "at na#tere acelor li$i, care "ealt%el n! s!nt *nr!"ite *ntre ele, "ar arg!$entele logice n! a! ce că!ta aiciil!$inat!l Dens!#ian! ignora tot!l "es&re cercetările l!i 8ran o&&, "e

&il"ă, sa! ale l!i


4/232

A&oi, ce legăt!ră este *ntre "aci #i $o"a !ng0iilor c! stel!eY Hra! oare"acii &oliga$iY De ce s!nt ro$ncele ve#nic &oso$orteY Ce legăt!ră

&oate %i *ntre i"eea că !n co&il tre!ie -str!nitZ1 #i %a&t!l că ro$nii n2a! &racticat nicio"ată ven"etta rit!alicăY


5/232

De aici toată vol!&tatea "e a re&ro"!ce statistici ne%iaile #i a exagerainsigni%iante articole "in &resa străină ce arată l!cr!ri negative "es&re5o$niaB s!nte$ cei $ai $ari ex&ortatori "e igani $ncători "e lee"e, "e

&rostit!ie, lenevie, 0oie #i rea2voină. H $are vol!&tatea "e a te &retin"e

!lti$!l, la %el "e $are ca aceea "e a te &retin"e &ri$!l. Orice, Doa$ne,"oar &o&or nor$al #i n! &rea "e l!at *n sea$ă să n! %i$.Hvi"ent, toate aceste ele$ente "is&arate n! &ot constit!i !n tot coerent, iars!$a lor $itologică "i%eră "e la o str!ct!ră socio2i"entitară la alta, "e la !nin"ivi" &!rtător la alt!l. In %!ncie "e circ!$stanele trec!te #i &reente aleco$&oiiei in"ivi"!ale, &oate &re"o$ina %ie ele$ent!l resenti$entar, %ies!&erioritatea, %ie in%erioritatea etc.Hxistă ast%el $ai $!lte i"eologii ro$ne#ti care se intersecteaă &er$anentBi"eologia "aco&ailor ose"ai "e s!&erioritatea se$i"ivină a rasei lor se

&oate *ncr!ci#a c! cea a "re&tei intelect!ale "e astăi, s!'!gată "e $ira'!l-ca&italis$!l!iX a$erican, "intr2o &ers&ectivă caricat!rală care nici *nA$erica n! $ai există "ect *n $intea neoconservatorilor celor $ai r!&i"e realitatea socială.Cre#tinis$!l a&oi, "a, !n cre#tinis$ "e ase$enea "e "rea&ta, li&sit "eco$&asi!ne, care, cn" e co$inat c! "aco&atia, &ro"!ce !n!l "intre cele$ai as!r"e #i nocive coctail!ri i"entitare.Ansa$l!l nici n! are nevoie, "e alt%el, să %ie coerent. Daco2 &at!l oc!lt

care cre"e c! %ervoare a!to*ntrein!tă că !cegii s!nt centr!l $agnetic al &lanetei se &oate *n acela#i ti$& $n"ri c! !c!re#ti!l n!$it -$ic!l ParisX#i se va "!ce *n &elerina' la At0os #i la $oa#tele s%intei Parasc0eva.Contin!itatea ră$ne *nsă %ir!l con"!cător #i liant!l, liant %ără realitate

&ro&rie, "ar asol!t in"is&ensail ansa$l!l!i. Contin!itate "in &reistorie*ncoace, "in neolitic, "e la tăliele "e la Tărtăria, trecn" &rin "aci #ia&ariia cre#tinis$!l!i, &nă la c!lt!ra "e $asă "e ai, care se s&ri'ină,circ!lar, &e osesia acel!ia#i %l!i"

$istic al contin!ităii.+Ca orice $itologie, a c0iar ca orice i"eologie, "aco&atia, c! corolar!l să!care e $it!l contin!ităii, n! re&reintă o constr!cie $incinoasă, n! este oco$&lexă *n#elătorie con#tientă, n! e !n scenari! inventat. Ha este $ai *nti!n en!n, !n %a&t "e li$a' a!tono$ #i *n contin!ă $o"i%icare.=a ro$ni, li$a'!l *ns!#i a l!at "i$ensi!ni $itice. =i$a e vă!tă ca !ntot ar$onios #i organic, %ixat &rin nor$e care, ai"o$a "og$elor isericii,s!nt acce&tate %ără "isc!ie, c0iar *n vre$e ce s!nt *ncălcate ilnic "evoritori. Proslăvin"!2#i &er$anent trec!t!l, c!lt!ra "e $asă a 5o$niei s2a a$ericaniat *nsă *n $o" %orat, englein" #i sărăcin" toc$ai acea li$ă


6/232

&res!&!să a %i !n tot organic #i ar$onios. 8iecare a "o!a %raă *nce&e ai &rin "eci2, li$a s2a igănit atroce *n lexic #i sintaxă, a &oi c0iar a!icritici literari s&!nn" *n intervi!ri că a! citit -o carte $i#toZ.


7/232

ia", "!&ă ce $asacreaă toi $eii, oară &e !n v!lt!r &e care,ne$aiavn" ce să2i "ea "e $ncare *n ti$&!l or!l!i, *l 0răne#te c! o

!cată "e carne &e care #i2o taie "in &!l&ă (acest ele$ent se *ntlne#te #i laavarii "in Dag0estan). *n %inal, ine*neles, se *nsoară c! &rinesa.

Să ve"e$ c!$ a $o"i%icat &ovestitor!l ro$n ele$entele ca!caiene caren! cores&!n"ea! context!l!i să! c!lt!ral, &ornin" "e la varianta laă, &!licată "e >eorges D!$eil *ntr2o s&len"i"ă #i rarissi$ă c!legere ilingvă "e texte scrise *ntr2o li$ă "elicios *$&ănată c! grecis$e #it!rcis$e .*n &ri$!l rn", $erele "e a!r s!nt o invenie vala0ă. Povestitor!l ro$nsi$ea nevoia să '!sti%ice *n"r'irea c! care *$&ărat!l #i %eciorii l!i *#i a&ără$erele #i ca!tă să se ră!ne &e cel care le %!ră. Hx&licaia $agico2$ercantilă a trans&!nerii ro$ne#ti esteB $erele s!nt "e a!r, "eci &reioase.Ca *n orice scenari! care #c0ioa&ătă, se ar!ncă *n aci!ne !n 0a$$7 *n"etri$ent!l &si0ologiei &ersona'elor.*n varianta ca!caiană iniială e vora "e !n si$&l! &o$, !n $ăr, care %ace$ere nor$ale. Violarea "o$icili!l!i !n!i ca!caian este *nsă o ins!ltă carese &e"e&se#te c! $oartea. Fat!ra %!rt!l!i e irelevantăB in"i%erent că e vora"e $ere, "e vite sa! "e o %e$eie a clan!l!i, 0o!l (aici $e!l, "iv) a &ătr!ns

&rin e%raci!ne *n s&ai!l sacr! al loc!inei %a$iliale 2 el tre!ie a#a"arcă!tat, găsit #i !cis, iar gos&o"ăria l!i, &e l!$ea cealaltă sa! &e !n"e va %i,

"evastată #i *ntinată, con%or$ cicl!l!i ven"ettei. (Des&re ven"etta, $ai ales*n varianta &racticii sale ca!caiene, &rec!$ #i "es&re Ca!ca *n general #i"i%eritele $itologii &e care le2a &ro"!s sa! ins&irat, $ai $!lte *n c!rs!lacest!i vol!$.)Parcă &entr! a s!linia nat!ra anal2co$estiilă a $erelor, varianta laă"escrie c!$ $e!l, inn"!2se c! laele "e &o$!l *n care se cocoasenoct!rn, ar!ncă *n g!ră &!$ni *ntregi "e $ere &e care le cle%ăie arogant2oscen, con%or$ nat!rii l!i ani$alice, *nainte ca &rin!l să2i s&intece !ca.

Dova"ă că a#a era #i *n versi!nea a'!nsă la ro$ni e %a&t!l că Is&iresc!,!itn" că $erele n!2s "e $ncat *n varianta l!i, sca&ă *n scenari!!r$ătoarea scenăB-Prslea c!lese cteva $ere "in &o$, le &!se &e2o ti&sie #i le "!se la tatălsă!. Ficio"ată n2a si$it *$&ărat!l $ai $are !c!rie "ect cn" a vă!t la$asă $erele "e a!r "in care n! g!stase nicio"ată.XCititor!l *i !reaă *$&ărat!l!i o "ant!ră !nă.


8/232

ca!caiană si at$os%era as$elor "e acolo e si scena *n care + + &rin!l veg0eaă, a#te&tn" venirea $onstr!os!l!i %!r. Iritat că *l ia so$n!l,el *#i taie &ro$&t "eget!l $ic ca să %ie sig!r că n! va a"or$iB titi2$connivat! \ *#i reteă "eget!l $ic.

T!l!rat "e i$agine, D!$eil tra"!ce e"!lcoratB ils@en2 tailla le &etit "oigt2 *#i %ăc! o crestăt!ră la "eget!l $ic] Pe lngă %a&t!l că nicio"ată ocrestăt!ră la "eget!l $ic n! l2ar *$&ie"ica &e !n voinic ca!caian să"oar$ă #i că, "acă "orea crestăt!ră &si0osti$!lantă, &rin!l #i2ar %i tras, ca!n ărat, o ra"ă *n &ie&t sa! &e %r!nte, nivat!, in%. ovat!, *nsea$nă

&!r #i si$&l! *#i reteă ("eget!l), a#a c!$ D!$eil *ns!#i tra"!ce corect,ceva $ai tri! *n aceea#i &oveste, cn" &rin!l o$oară $e!l, ti novat!B*i reteă ca&!l ^ti), *l "eca&ită. (Vocala 2i2 "in n2i2vat! are valoarere%lexivăB -*#i reteăX, %aă "e 2o2 "in n2o2vat!B -*i tăie _l!i, $e!l!iX.)A#a *nct ero!l nostr! *#i reteaă "eget!l $ic ca să n! a"oar$ă. Asta %acesă &ălească tort!ra %eciorelnică &e care #i2o i$&!ne Prslea *n variantaro$neascăB-ăt! e&!#ele *n &ă$nt #i se &!se *ntre ele, a#a c!$ să2i vină !n!l"inainte #i alt!l la s&ate, ca, "acă *i va veni so$n #i2ar $oăi, să se loveascăc! ara *n cel "e "inaintea l!i #i, "acă ar "a ca&!l &e s&ate, să se loveascăc! cea%a *n cel "e "ina&oi. / H0, &o%ti$... ero!l ca!caian ar %i $!l!$it%r!$os, *n so$n, &entr! $asa'.

Dar cea $ai $are con%ir$are a originii ca!caiene a &ove#tii "es&reră!nare #i a reteării "eget!l!i $ic ră$ne n!$ele ro$nesc al ero!l!iBPrslea. F!$ele Prslea 2 "evenit &rin extensie, "atorită s!cces!l!i

&ove#tii, s!stantiv co$!n &entr! a2l "ese$na &e cel $ai $ic "intre %rai(la %el c!$ n!$ele &ersona'!l!i v!l&oi!l!i 5ein0ar"t "in Hv!l


9/232

Pn@ la costi#oare,Pn@ la !i#oare,Pn@ la ttisoare.+ + +

In


10/232

a"a "o"e ne'ai ovane,a"a "o"e, "a &o"o'i "o'e.Pentr! sni o ga!ră lasă,Ca &rin ea ele să iasă i să vină $ic!!l ovan Să s!gă "in ele *nc2!n an.

Rlterior, "e2acolo va tsni !n ivor %er$ecat "in care vor ea %e$eilester&e, concl!ie $ito2ter$ală c! care se *nc0eie acest &oe$ %!n"a$entalal e&os!l!i srescBDa i "anas on"e i"e 0ranaBJara"@ c!"a i ara"@ li'ea,o'a ena ne i$a $li'ea.C0iar #i ai *#i trag "e2acolo 0rana i leac ce n! se a%lă2n carte 8e$eile cen! "a! la&te.=a %el "e cr!"ă e #i varianta alaneă, atestată $ai tri!, e "re&t, attalaneii, ct #i srii reven"icn"!2#i &aternitatea legen"ei. 5ivalitatea eexacerată "e %a&t!l că, *n ca!l srilor, %raii constr!iesc... cetateaalaneă S0o"ra.=egen"a este &rin !r$are extre$ "e răs&n"ită *n %or$a sa co$&letă *nalcani. Pnă #i Ivo An"ric o $enioneaă *n ro$an!l Po"!l "e &e DrinaB"o!ă %iri"e "in &icior!l &o"!l!i, !n"e *#i %ac t!rt!relele c!i, s!nt ex&licateca %iin" gă!rile &e !n"e se iea! ele i"itei.+ + %

Rr$ele !n!i $it etiologic #i ale !nor vec0i rit!ri ale %ertilităii s!nt a#a"arevi"ente *n variantele alcanice. =a ro$ni, ele$ent!l %e$eii gravi"e eneex&licat, %iin" !n si$&l! accesori! al cr!i$ii in!tile.


11/232

&!nn" ci!"ăenia !nor "etalii &e sea$a !n!i $isticis$ iniiatic "e nat!ră &!r religioasăsa! $o#tenit "e la rit!al!ri antice &rec!$ cel al &reoilor Sălii la ro$ani,o&ăitorii sl!'itori ai c!lt!l!i l!i


12/232

ani, *n aceea#i ceatăK "acă li&se#te, ceilali ic că *l cănesc "!0!rile rele #istrigoaicele.

Foro"!l lesne creător &!ne &e sa$a căl!#arilor &!terea "e2a igoni oli*n"el!ngate. Vin"ecarea o %ac *n acest c0i&B olnav!l *l c!lcă la &ă$nt, iar

căl!#arii *nce& să sară #i, la !n loc #ti!t al cntec!l!i, *l calcă, !n!l "!&ăalt!l, &e cel l!ngit la &ă$nt *nce&n" "e la ca& #i &nă la călcieK la !r$ă*i $or$ăie la !rec0i cteva vore alcăt!ite *ntr2a"ins #i &or!ncesc oalei săslăească. D!&ă ce a! %ăc!t aceasta "e trei ori *n trei ile, l!cr!l nă"ă'"!itse "on"e#te "e oicei #i cele $ai grele oli, care s2a! *$&otrivit l!ngăvre$e $e#te#!g!l!i "o%toricesc, se vin"ecă *n acest c0i&, c! &!inăosteneală. Atta &!tere are cre"ina &nă #i *n %ar$ece.XV!lcănesc!, care %!rnieaă #i iliogra%ia &entr! toate inter&retările,re!$ă trei grile "e inter&retare, toate neconvingătoareB` teoria latină #i originea salică, c! o eti$ologie arti%icială "e laSălii2, Z colosaliiK` originea grecească, orgiastică, "e la !n c!lt antic al %ertilităiiK` teoria !n!i vec0i c!lt al tracilor... aceasta "in !r$ă &!tn" %ieli$inată i$e"iat, "in li&sa s!rselor cre"iile.*n &rivina n!$el!i, a$ &!tea acce&ta, ca &!nct "e &lecare, că el are "e2a%ace *ntr2!n %el c! cal!l, căl!#arii &racticn" "ans!l n!$it căl!# (att *nAr"eal, ct #i *n

Căl!#!l se lasă *nsă $ai ine analiat "in &ers&ectivă lingvistică alaneă,căci, &e lngă %a&t!l că "i$in!tiv!l *n 2!s0 e !n alanis$, *ns!#i ter$en!lcal, "in latinesc!l (la ac!ativ) caall!$, este co$!n ro$nei #i alaneei,ca $ai tot %on"!l latin al celor "o!ă li$i (c%. $ai "e&arte *n vol!$). Pe"eas!&ra, #i alanea %or$eaă &l!ral!l l!i cal ca ro$naB cal \ cai2, c%.ale 2 !a'. De aici 2 *ntreaga %a$ilie "e "erivate lexicaleB al!s0 2 căl!Kalores 2 călăreK al!ar 2 călare etc.=exic!l alano2ro$nesc al călăriei, "erivat "in latină, incl!"e c0iar #i

accesoriileB s0ale, *n alaneă, re"ă *n acela#i ti$& #a (#a!a cal!l!i) #i #ale(coa&sele, #ol"!rile o$!l!i).*n $o" s!r&rinător, c0iar "acă n! acce&tă$ "erivarea căl!#!l!i "e la cal, ci"e la !n latinesc vec0i -coll!siiX, asociaii, %rtatii, cei care se a%lă *ncol!i!ne, c0iar si acolo tot alanea ne2ar %!rnia c0eia, &rin existenater$en!l!i $o#tenit "in latină el7s (%on. _ălii#) 2 acolit, ortac,co$&anie, *n s&ecialB %rtai &!#i &e rele.Cn" citi$ "escrierea ci!"atei societăi iniiatice %ăc!tă "e Cante$ir, n!

&!te$ să n! %i$ s!r&rin#i "e a$estec!l "e %e$initate si$!lată, violenă #i$oarte. Să %i %ost oare Căl!#arii o societate 0o$osex!ală iniiaticăi Iar

&!terile $agice ale iniiailor să %i venit "e la totala lor eterogenitate


13/232

socială, a cărei "evăl!ire era &e"e&sită c! $oartea a#a c!$ era &e"e&sită0o$osex!alitatea *n societatea -nor$alăXYCăl!#arii -se *$racă *n straie %e$eie#tiXK -*n ca& *#i &!n c!n!năX "e %loria$estecată c! a$ărăci!nea a$eitoare a &elin!l!i (asint)K -ca să n! %ie

rec!nosc!i *#i aco&eră ora!l c! &nă alăXK !ci" %ără '!"ecată #i c! oi$!nitate totală &e oricine le2ar &ătr!n"e taina, iar &e"ea&sa, *n ca că n!res&ectă reg!lile #i rit!al!l, le vine "e la ele$ent!l %e$inin, "e la cele &ecare Cante$ir s&!ne că ei le n!$ea! 8r!$oasele (ielele).A&oi, %e$eile vorea! at!nci alt%el "ect ăraii, %olosea! *n $o" e%ectiv!n alt "ialect #i !n alt siste$ %onetic, c!$ vo$ ve"ea i$e"iat.o$osex!alitatea tăin!ită a acestor %rtai &!#i &e rele este "oar o &istă *ncăneex&lorată, "ar care ar "esc0i"e neăn!ite "i$ensi!ni socio2rit!alice.(Să n! !ită$, "e#i e &oate "oar o coinci"enă, că *n ro$nă căl!#!l $ai este#i instr!$ent!l "e tort!ră care 'oacă !n rol i$&ortant *n an!$ite rit!al!risa"o2$aso.)A#a"arB+` =a Cante$ir ave$ n! cea $ai vec0e atestare, ci cea $ai vec0e"escriere a$ăn!nită a Căl!#arilor.+ ` Fi$ic *n co$&orta$ent!l Căl!#arilor n! s!gereaă că ar %i vora

"e o con%rerie $ilitară, !n


14/232

!n %eno$en &!in atestat *n ti$&!ri istorice *n H!ro&a, *nsă larg c!nosc!t *nantro&ologieB -8e$eile $ol"ovenilor voresc alt%el "ect ăraii(&ec!liare$ a viris &ron!nciatione$ 0a2 ent). Căci ele sc0i$ă silaele i2#i vi2 *n g0i2, &rec!$ ine \ g0ineK vie \ g0ie &e &i2 *l sc0i$ă *n c0i2

&i$ă \ c0i$ăK &iatră \ c0iatră2, $ iniial se sc0i$ă *n gn2, gre! "e &ron!nat &entr! alii _aici Cante$ir re"ă &rin gn s!net!l &alatal n "ins&aniolăB $ie ($i0i) "evine gnie _nie./-Cine "intre ărai s2a oi#n!it c! această &ron!nare c! gre!, a nici$ăcar c! gre!, n! se $ai &oate "eăra "e ea #i se tră"eaă *ntot"ea!na căa stat &rea $!lt la sn!l $aică2sii, "in care &ricină ace#ti in#i s!nt l!ai *nrs #i n!$ii %icior "e aa _*n ro$nă *n original./Cante$ir constată ast%el că *n *n

vorirea "e$nă a ărailor. Ast%el, &entr! cavalo (cal) l!at "in &ort!g0eă,%e$eile ara'ă ic aar! (li$a n! are nici =), *n vre$e ce ăraii s&!naivar!.Ca%ie este ae &entr! %e$ei #i ae &entr! ărai, *n vre$e ce "o$ingo("!$inică) e "oi! *n g!ra %e$eilor, "ar "oi! *n cea a ărailor.Sit!aia e att "e &ert!rantă, *nct a!torii er!"it!l!i vol!$ T0e A$aonian=ang!ages (Ca$ri"ge, 1999) a! găsit !r$ătoarea ex&licaieB -Poate că *ntrec!t %e$eile tri!l!i

ara' a! %ost l!ate *n sclavie "e răoinici vorin" o li$ă %ără consoanevelare ^velar sto&s, #i >). Ace#ti răoinici a! !cis &roail toi ăraiiara', l!n"!2le loc!l #i *nvăn" li$a ara' "e la noile lor neveste, *nsără$nn" &entr! tot"ea!na c! ne&!tina "e2a &ron!na consoanele velare. /*ncet!l c! *ncet!l, a#a"ar, "!&ă generaii "e la această -ră&ire a sainelor1b,s2ar %i a'!ns la sit!aia "e%initivă *n care inventar!l %onetic al ărailor erala %el "e "i%erit "e cel al %e$eilor *n tri!l ara' &e ct era *n


15/232

li$a xavante n! are nici s!nete velare (, >), a c0iar nici =, < #i F... Oceată "e intr!#i xavante, a#a"ar, ar &!tea %i a"evăraii stră$o#i ai ărailorara' "e astăi.Hx&licaia &rintr2!n $asacr! orgiastic &ri$or"ial e &la!iilă *n context!l

etno2trial al A$aoniei. Sol!ia, *n ca!l


16/232

Iar in%initiv!l l!ng $irare a a'!ns să "ese$nee st!&e%acia, starea "e!i$ire.Ceilali ter$eni ai acestei s%ere se$antice, -oglin"ăX #i -a (se) &riviX, vin "ease$enea "e la slavii "in s!", #i ei &reentn" aceea#i "e%or$are se$antică

narcisistă, *ntr!ct -a (se) &rivi/, "e la&ri2'aviti (se), in"ică %oarte s!gestiv oc0ea"a "inti ar!ncată!nei ve"enii *n a#te&tarea $in!nii ce va !r$a, cn" &rivitor!l se va !ita (seva &ier"e) $irn"!2se *n conte$&larea &ro&riei sale !l!itoare a&ariii.*n s%r#it, ca o si$&lă i&oteă, &roail că "e aici vine #i alcoolis$!l catrăsăt!ră naională. F! e "e $irare că Farcis 2 ne%ericit &rin "e%iniie 2 n!

&oate "ect să ea &entr! a se !ita (&e sine), $irn"!2se ne&!tincios *noglin"ă... n! "egeaa s&!ne legen"a că a "is&ăr!t *necat (*n sine).-=!cr!/, -&ra$atii/ #i atit!"inea ro$nească %aă "e $!ncă5o$na $ai &reintă, s&re "eoseire "e toate celelalte li$i neolatine,

&artic!laritatea "e a %i "et!rnat sens!l latinesc!l!i l!cra$ *ntr2o "irecie c!tot!l nea#te&tatăB -l!cr!/ (oiect, $!ncă) #i -a l!cra/ (a $!nci, a %ace). *nlatină, l!cr!$ *nsea$nă *n e&oca clasică "oar -&ro%itX, *n s&ecial &ro%it!lrealiat &rin că$ătărie. Hra iniial o&!s l!i "a$na$, -&ier"erea !neiinvestiiiX ("e !n"e "a$nare, con2"a$nare), alt%el isB -"a!năX (ră$as *nro$nă "irect "in "a$n!$), #i a că&ătat tre&tat !n sens negativ extre$,in"icn" "orina "e c#tig ne$!ncit, &rec!$ #i avi"itatea, grcenia,

avariiaB l!cr!$.Acesta e, "e alt%el, sing!r!l sens al %ran!esc!l!i l!cre, !n"e ter$en!l s2a

&ăstrat "irect "in latină, ca #i -l!cr!X *n ro$nă. i astăi se $ai s&!ne *n%ranceăB a&&t, sa!B &assion "! l!cre, starea "e s&irit &er$anentă acă$ătar!l!i lene# #i 0!l&av. De alt%el, "es&re ceva care *i va a"!ce !nc#tig se s&!ne că e l!crati%, l!crative (&rel!at #i *n ro$nă ca !n neologis$$o"ern).C!$ a a'!ns *nsă ter$en!l latinesc ce "ese$na trn"ăvia &ro%itoare să

*nse$ne *n ro$nă $!ncă, in"i%erent "e &ro%it,a"ică exact contrari!l noi!nii iniialeY H li$&e"e că evol!ia l!i l!cr!$ *nro$nă re%lectă !n calc se$antic "atorat &roail in%l!enei neg!ătorilorgreci care venea! &este ăranii #i &ăstorii nor"2"an!ieni să le vn"ă, contravitelor, ogăiei #i &osesi!nilor lor, $ărgele #i alcool &rost #i să le*$&r!$!te ani, oc0ii "rac!l!i. In greaca vec0e, a$atos (ic"&aTO)*nse$na iniial -$!ncă/, "ar a a'!ns să ca&ete sens!l "e -re!ltat!l$!nciiX, ca$ătă, care la greci, c!$ se ve"e, n! &!tea %i oin!t "ect &rinvicle#!g!ri trn"ave. Proces exact invers evol!iei latinesc!l!i l!cr!$. Fe

&!te$ *nc0i&!i c!$ le ex&lica! li&itorile $itoare ăranilor cărora le


17/232

cerea! ca$ătă "!l!l s!$ei *$&r!$!tateB -H &entr! $!nca $ea, ca$ătă,a$atos... a"ică, &e li$a voastrăB l!cr!/IatăB ro$nii n2a! *neles nicio"ată c!$ stă l!cr!l.+

Pra$atii &rag$atice. O &roă s!&li$entară a in%l!enei grece#ti as!&ravoca!lar!l!i ro$nesc al co$er!l!i &ăg!os e a"!să #i "e %a&t!l căgrecesc!l Mt&"7&a _&rag$a) 2 l!cr!, oiect ("e !n"e neologis$!l

&rag$atic), c! "erivat!l Mt&a7&"teia _&rag$atici) sa! Ti&a&iatcia_&ra$$atia) 2 a%aceri (ca *n %ranceăB Ies a%%aires), &rin extensieB $ăr%ii, aa'!ns să "ese$nee *n ro$nă !n escroc, o canalie #i o secăt!răB-&ra$atieX. P!te$ să ne *nc0i&!i$ ca$ ce $ăr%!ri (Mt&a&&"xeia) levin"ea! ăranilor ro$ni &ra$atiile "e neg!ători greci.,+A $!nci c! s&or/. In ro$nă, ceilali ter$eni care in se$antic "e s%era$!ncii vin "in li$ile slavilor "in s!". Fi$ic s!r&rinător aici, "oar că$a'oritatea a! !n sens total "et!rnat "e la cel iniial. Ast%el, s&or *nsea$nă*n sro2croată #i $ace"oneană lent, *ncet. S&oro este, tot a#a, a"ver!lcores&on"entB c! lentoare. Asta, "in &!nct "e ve"ere c!lt!ral, ar!ncă ol!$ină interesantă as!&ra ex&resiei ro$ne#ti *$&r!$!tate -a $!nci c!s&orX.i, "esig!r, $!nca *nsă#i n! e altceva "ect ter$en!l slavon care"ese$neaă c0in!l, tort!ra. H "re&t că la rn"!l lor lae!r #i lao!r ("in

latinesc!l laor \ $!ncă) se a&lică *n %ranceă #i engleă "!rerilor na#terii,$!ncii %acerii, *nsă n!$ai *n ro$nă -a $!nci/ are aceea#i ră"ăcină c!-$!cenicX ($artir). =a %el, ră"ăcina ger$anică a l!i Areit e aceea#i care *nslavonă a "at ro, iar "e la roota, $!nca rootică, "!&ă c!$ #ti$ "e laarel Ca&e, ave$ *n ro$nă a rooti. Ase$enea con%l!ene c!lt!ral2se$antice s!nt anale, *nsă *n ro$nă c0iar #i cel $ai $ic e%ort intelect!ale vă!t ca o cană (-te $!nce#te gri'aX, a$ele, #i $!nca, A gri'a, venin""in slavonă). Rn nea$ "e osn"ii (#i osn"a %iin" tot !n slavonis$).

-Te$elX. Ca o co$&letare, tre!ie $enionată #i atit!"inea %aă "esi$!larea $!ncii. Dova"a e t!rcis$!l te$el, care *n ro$nă a a'!ns să*nse$ne !n ne!n. In t!rcă, te$el n! are asol!t ni$ic "e2a %ace c!sănătatea $intală, ci *nsea$nă &!r #i si$&l! lene# #i "oar lene# (a%ară "e$ncarea n!$ită te$el "ol$a, care e o !$&l!t!ră "e sar$ale ("ol$a)coa&tă sa! %ri&tă "irect, "in lene, %ără a $ai !$&le c! ea %oi "e vară sa! "eviă).Rn te$el *n t!rcă e !n lene# &e %aă, !n lene# care nici $ăcar n! se &re%acecă $!nce#te... or, &entr! !n ro$n, care tre!ie &er$anent să se &re%acă, *nvirt!tea $ecanis$!l!i ancestral "e s!&ravie!ire socială, care &retin"e,a#a"ar, că ar $!nci, "oar !n ne!n n! si$!leaă. De aici strania al!necare


18/232

se$antică a l!i te$el "e la lene s&re o ne!nie sa! &rostie &e care ni$icn! o an!na *n ter$en!l iniial.Go!r'o, $7 'rien", is loing inci i a#a a'!nge$ la %el!l *n care ni se!ci"e astăi s!%let!l &rin voca!larB *nainte oa$enii avea! o -&ro%esieX sa!

o -$eserieX. Aceasta "in !r$ă &!tea %i #i -răară "e a!rX. Ac!$ a! c! toiicte !n 'o.o!l e anoni$ #i inter#an'ail. o!l e ca atistele "e 0rtieB se ar!ncă"!&ă ce l2ai %olosit. Pnă $ai ieri, -$eseria se *nvăa, -&ro%esia sest!"ia... a !nii avea! c0iar o -vocaie. Vocaie vine "e la vox, voce *nlatină, si *nse$na că !nii era! -c0e$ai, in2vocai, era! &re"estinai, avea!o -c0e$are &entr! !n an!$e $e#te#!g, &e care2l &ractica! la li$ita artei.Vocatio latinesc avea c0iar #i conotaii religioase, "e aceea &!te$ vori "e-vocaia &reoească. Vocaia "in latină a %ost "e alt%el calc0iată *nne$esc!l er!%, &ro%esie, $eserie, "ar care e, literal$enteB -c0e$are, e2r!%


19/232

Ar0eologia lingvistică la c0er0ana. Ca !n &!nct %inalB c0iar #i originea !n!iter$en &rec!$ -c0er0anaZZ e revelatoare &entr! atit!"inea ro$nească%aă "e $!ncă. In toată l!$ea irano2oto$ană, "in In"ia &nă *n alcani #i*n toată Asia centrală, sintag$a &ersană ar0ana a "evenit ter$en!l generic

&entr! -atelierZZ sa! -%aricăZZ ("e la &ers. ar 2 $!ncă, a $!nci, #i 0ana 2casă, local, clă"ireB ar0ana + loc!l *n care se $!nce#te organiat,atelier!l).i ai, "in 0in"i &nă *n t!rcă, ar0ana \ %arică, !ină, atelier etc., oriceloc *n care se $!nce#te str!ct!rat, *n ec0i&ă. C0iar #i o %arică $are. F!$ai*n ro$nă ter$en!l -c0er2 0ana/, $o#tenit "in contact!l c! oto$anii, *ns&ecial *n Do2 rogea, "ese$neaă excl!siv loc!l *n care se &!ne &e#tele *nlăi #i !toaie, sa! *n care "oar se ine &nă e vn"!t sa! $ncat. Asta era*n $o" evi"ent sing!ra activitate "e $an!%act!ră organiată a localnicilor.


20/232

tăre &e care noi a$ oteat2o i$&ro&ri! c! n!$ele *$&r!$!tat "e la eiB or#. =a %el, ceea ce noi n!$i$ c! !n n!$e slav ac!sca e "oar ceea ce alcanicii n!$esc a'var. C!vnt!l slav a!sa, *n sc0i$, "ese$neaă laei o g!stare *n general, in"i%erent "e ce %el.

Tot *n rn"!l g!stărilor, $eel, 2!ri #i $iilic, 2!ri vin "e la t!rcesc!l #i alcanic!l $ee (g!stare, asorti$ent "e antre!ri), iar $ă$ăliga, c!$ "e2ac!$ #tie toată l!$ea, e tot!na c! &olenta italiană etc. (In sc0i$, n!$ele$ă$ăligă e vec0i #i noil, c!$ a$ să arăt la loc!l c!venit.)Tot a#a, s!$e"enie "e oa$eni *ntregi la $inte con%!n"ă ai $o$ite #i%!"!lii. 8!"!liile s!nt testic!lele "e ani$al, *n2 tr2a"evăr, "ar $o$iele,care n! se $ai $ănncă &ractic nicăieri la noi, s!nt ti$!s!l, ganglionii "ingt!l viel!l!iK sea$ănăc! o !cată "e $ă"!vă, a! aceea#i consistenă #i se %ac trase *n !nt la tigaie

&nă &rin" o cr!stă. Dacă n!2s ine c!răate, ca&ătă sal$onelă #i &oi $!rising!ratic, *n $eritate c0in!ri.In rest, "incolo "e alcani, $ai s&re Ar"eal, alte $ncăr!ri $ai elaorates!nt i"entice c! cele "in contin!!$!l


21/232

Iată, ca$ att e &!r ro$nescB $!'"ei!l #i or#!l, ea$a acră... H &!inYA#] Rnii n! a! nici asta. S%i"e &e oricine să2$i ică !n %el "e $ncarel!xe$!rg0e.(i, n!, $!'"ei n! vine "in %ranceă "e la !n inexistent $o!sse "@ail. *n

&ri$!l rn", %ranceii n! %ac a#a ceva "ect*n an!$ite sos!ri "e %olosină s&ecială "e &rin s!", "e &rin


22/232

Constantino&ol!l!i, iar t!rist!l &oate a"$ira #i astăi la Constana $ic!l #ielegant!l -%ar genove/. >enoveii *#i atri!ie invenia &astelor, #i "e %a&t!n!l "in %el!rile tra"iionale genovee este &asta in ro"o, "ar *n realitateorice %el "e &aste sa! cereale &ot %i %ierte in ro"o &nă se eva&oră $ai tot

lic0i"!l, a'!ngn"!2se la !n terci si$ilar c! ceea ce toscanii n!$escriollita.Păsat!l ro$nesc #i &asta cerc0eă %iin" *n $o" evi"ent aceea#i $ncare,iar cele "o!ă $al!ri ale ăină !$&l!tă c!sar$ale11]

Drace, ce vii!ne... Tre!ie să ea! ceva.De&resia religioasă *n ara l!i -$ici c! ere/Ac!$, există oare o legăt!ră *ntre "e&resia religioasă a ro$nilor #i %a&t!lcă $eni!l naional stan"ar" constă *n $ici c! ereYDe&resia este o oală gravă, c!nosc!tă *ncă "in antic0itate, *nsă care a %ostasc!nsă etiologic s! %el!rite n!$e ai!rea. Vre$e "e secole, i s2a s&!s-$elancolie41.De&resia, $elancolia clinică, se #tie, &oate %i *ntrein!tă #i vin"ecată sa!

agravată "e regi$!l ali$entar.


23/232

T!t!ror acestor "e&ri$aiB *n"răgostiii sin!ciga#i, ne*ne2 le#ii "in os&icii #iose"aii religio#i, !rton le reco$an"a să se aină "e la carne #i alcooling!rgitate siste$atic, regi$ gre!, care, &e lngă %a&t!l că "ă g!tă #i

&o"agră, agraveaă

"e&resia, #i2i *n"e$na să treacă la !n regi$ !#or, aat &e leg!$e, !lei "ecalitate #i vin!ri seci #i !#oare.!rton, acest "ietolog avant la lettre, o&!nea ast%el regi$!l ali$entar$e"iteraneean cel!i nor"ic #i central2e!ro&ean, acesta "in !r$ă aat &e$ncăr!ri a&ăsătoare, !nt!ră, grăsi$e, alcool gre! #i leg!$e &!ine. Rn"etrăiesc cei $ai $!li $elancoliciY *ntrea el. In nor"!l continental alH!ro&ei, acolo !n"e religia e $ai s!$ră #i i"eile "e sin!ci"ere $ai

&!ternice "ect *n s!".Din &ers&ectiva acest!i *nainte$ergător, ro$nii s!nt, "esig!r, !n &o&or$elancolic W l!cr! &e care ei *l #i reven"ică, $n"ri, c!


24/232

leg!$ele n! era! -%ăc!teX... Alt%el is, era! *ncă &!in cr!"e, &!incrocante, c!$ e ine ca să $ai aiă g!st #i vita$ine, iar n! &ră'ite a"nc,a#a c!$ e oicei!l la noi. 5!"a $ea a găsit asta scan"alos. Plăte#ti laresta!rant &entr! ca leg!$ele să %ie -%ăc!teX, a"ică &ră'ite, $oi, %le#căite #i

scăl"ate *n !lei.Sig!r, salvarea nea$!l!i n! va veni &rin !cătărie, "ar &!ină intros&eciec!linară ne2ar a'!ta să n! ră$ne$ &e $arginea cratiei gloaliării.Cre#terea #i "escre#terea $icilor. *n re!$at, a#a c!$ se *nt$&lă c!

&eisa'ele sa! c! oiectele vec0i, c! antic0ităile, "es%ătarea gastrono$icăn! este "eloc tra"iională *n 5o$nia. [ăran!l n! ve"e &eisa'!l $agni%ic *ncare trăie#te #i &e care vine să i2l la!"e trn"av!l "e oră#ean. [ăran!l$o"ern $ănncă c! in"i%erenă sala$ "e &!i sa! "elicio#i crnati a%!$ai"e casă %ără să si$tă "i%erena, la %el c!$ &oate *ng0ii &laci" o conservă "e

&ate in"!strial sa! o rnă *ncă %ăc!tă tra"iional "in inerie.Oră#enii *nstării triaă $ncareaK ăranii #i $!ncitorii #i2o asi$ileaăin"istinct. C! toii s!nt *nsă !nii "e $ici.*n 5o$nia, $icii a! av!t *ntot"ea!na !n stat!t socio2c!2 linar ne!tr!.


25/232

ent!ias$!l &entr! &ro"!sele tra"iionale, alt%el "ect s&ri'init o%icial, aoosit ac!$, o"ată c! cria #i c! %a&t!l că &ro"!sele a!tentice ro$ne#ti "ecalitate a! *nce&!t să %ie $ai sc!$&e "ect cele "e i$&ort, iar resta!rantele#i $againele -c! s&eci%icX o%eră "in no! acelea#i &ro"!se in"!striale,

stan"ar"iate.


26/232

sci) a intrat *n ro$nă s! %or$a cea $ai %recventă, cea a aorist!l!i, !nti$& veral al aci!nii *$&liniteB MtatEeda (&ron!natB &e"e&s"), iar "e aici2 a &e"e&si. Trans$iterea *nvăăt!rii \ o &e"ea&să.-A &e"e&siX (!n ec0ivalent al l!i -a *nvăa $inteX) este ast%el sing!ra !r$ă

*n li$a ro$nă a a&arat!l!i &e"agogic #i a &ai"eiei grece#ti.


27/232

Hxista! !nele te0nici "e *ncălcare a inter"iciei. Să s&!i că ai &ier"!t aniiera $ai acce&tail "ect să vii *na&oi c! o &ine *nce&!tă. O lecie "e viaă,a$ &!tea s&!ne. *n con"iii "e s%ială, *nsă, sa! cn" n! aveai c0e% să a&licite0nici "e co$an"o, &inea tre!ia a"!să *ntreagă. Asta &entr! că, *n

$entalitatea noastră, co&il!l tre!ie -str!nitX. *n i$aginar!l &o&!larro$nesc, co&il!l!i tre!ie să i se i$&!nă li$ite stricte, &entr! căalt$interi, &rec!$ o $a#in!ă $ale%ică &re"is&!să *n $o" instinctiv s&reră!, el -te &!ne la *ncercareX.Psi0ologia noastră colectivă, c! soli"a ei "oă "e c!l&ailitate latentăco$inată c! ne*ncre"erea *n ceilali #i c! !n vrtos co$&lex alin%eriorităii, ar "eveni $ai !#or "e *neles "acă s2ar st!"ia %!n"aiile acestei"og$e, trans$ise "in generaie *n generaie, care s&!ne că relaia "intre

&ărini #i co&ii se aeaă *n $o" necesar &e !n ra&ort "e %ore. F!*ncre"ere reci&rocă ne tre!ie no!ă *n e"!caie, ci control, alt$interico&il!l -*i sca&ă "in $ini/.Sca&ă la &ine #i se !$%lă nerec!noscător c! ea. Cine #tie, &oate c0iar %ărăsă2i treacă &rin ca& să2i $!l!$ească. At!nci *l &e"e&se#ti c! &rivarea "e%ranelă.-ătaia e r!&tă "in 5ai/B o c0eie &entr! *nelegerea $entalităii naionale.-ătaia e r!&tă "in 5ai/, s&!ne *n"oielnica noastră *nele&ci!ne &o&!lară.ătaia a&licată "e &ărini, "esig!r, "ar #i cea care *nainte se &ractica la

#coală. ătaia ca instr!$ent &e"agogic. In &!ine c!lt!ri e!ro&ene &e"e&sele cor&orale a&licate co&iilor s!nt &rivite c! $ai $!ltă "einvolt!ră"ect *n 5o$nia. Hxistă !n larg consens la noi *n '!r!l i"eii că &e"e&sele%iice, canele, %ac &arte *n $o" nat!ral "in e"!caia acor"ată "e &ărinio"raslelor lor.Intr2att "e larg e consens!l *n '!r!l acestei relaii "e &!tere, *nct cel $aia"esea victi$ele *nsele 2 co&iii "evenii a"!li 2 găsesc nat!ral $o"!l *ncare a! %ost tratate. -Tata era !n o$ as&r!, "ar "re&t.


28/232

&ăl$!ii #i ăt!i c! rigla, !neori &este !ng0ii, ra%ina$ent care se sit!a lali$ita tort!rii.Hxistă !n n!$e *n &si0ologie &entr! această $entalitateB este ceea ce Aliceer$ania l!i Tacit.->er$anii11, scria &roto2etnolog!l Tacit, -ia! *n $o" s!r&rinător ar!rile%oarte *n serios. oacă $!lt, !itn" "e toate, #i s!nt att "e rătăcii "e i"eea"e a c#tiga, *nct s!nt gata să2#i 'oace #i liertatea &entr! o !lti$ă ar!ncare


29/232

"e ar!ri. Cn" &ier"e #i *#i &ier"e #i liertatea, *nvins!l acce&tă o sclavievol!ntară. Dacă e tnăr #i ro!st, se lasă legat #i vn"!t. Cel care l2ac#tigat *l vin"e &entr! a scă&a "e r!#inea "e2a %i *nvins11, alt%el is "e2a %i*$&ins *n sclavie !n tovară#, !n egal.

Pentr! asta, &entr! a scă&a "e acea r!#ine, ca&tiv!l vol!ntar tre!ia vn"!t%ără &ro%it, vn"!t ca o o%ran"ă, ca ec0ivalent!l !n!i sacri%ici!. *nvins!l la 'oc tre!ia să %ie i$&lacail &e"e&sit, castigat. De aici, *n ger$anică, ver!lce *nse$na a sacri%ica, sal'an *n islan"ea viingilor #i *n gotică, a "evenit avin"e, to sell ^sell *n engleă, sel'a *n islan"eă). O$!l castigat la ar!ri eravn"!t "e *nvingător. (Invers, !g'an, care a "at to !7, a c!$&ăra,*nsea$nă eti$ologic a "elega... a scoate

&e cineva "in sclavie.) Ca o &aralelă, s! in%l!ena ger$anicilor, a#a"ar,ver!l latinesc c#tigare, a &e"e&si, a &!t!t că&ăta sens!l "e a c#tiga.Iată evol!ia "e la ver!l care *nsea$nă a &e"e&si victi$a, a o o%eri casacri%ici! (sal'an *n gotică) s&re noi!nea "e a vin"e. tiin" ct "e $are a%ost in%l!ena regatelor ostrogote as!&ra &roto2ro$nilor trăitori "e2a l!ng!lD!nării "e 'os, ne &!te$ *ntrea "acă evol!ia ver!l!i latinesc c#tigare(&e"e&sirea sa! o%erirea ca sacri%ici! a c!iva) s&re ro$nesc!l a c#tiga (la!n 'oc "e noroc sa! *nvingn"!21) n! se "atoreaă !n!i oicei &aralel #isi$ilar, acela "e a '!ca soarta !n!i o$ la noroc #i, at!nci cn" acela &ier"e,

"e a2l castiga... sa! "e a2l &e"e&si ast%el *nct a'!ngi să te convingi sing!rcă &e"ea&sa va "eveni !n c#tig.S!%ocanta si in%antilianta %a$ilie ro$nească.T5e%lectn" la cei care ne *nvaă #i ne &e"e&sesc "!&ă ce ne2a! c#tigat laroata &rocreării, #i an!$e tati #i $a$i (cele $ai o"ioase c!vinte intraterecent *n voca!lar!l nostr! a%ectivK ele n! se %olosea! "ect s&ora"ic #in!$ai %oarte a%ectat *nainte "e 19E9), ne a$inti$ că antro&olog!l #i

sociolog!l %rance H$$an!el To"" &ro$ova teoria că avans!lOcci"ent!l!i *n istoria $o"ernă se "atoreaă i$&ortanei %a$iliei $ono2n!cleare res&onsaile, cea care se re!$ă la tată, $a$ă #i co&ii. Alt%el is,To"" $erge "incolo "e teoria clasică a l!i


30/232

Celelalte trei ti&!ri "e %a$ilii ale l!i H$$an!el To"" s!nt -%a$iliaegalitară11, &reentă *n 8rana, S&ania #i nor"!l ItalieiK -%a$ilia arori%eră/re&reentată *n ările ger$anice, c! exce&ia a$intită a Olan"ei #i ascan"inavilorK #i -%a$ilia co$!nitarăX, la $e"iteraneeni #i la orto"oc#ii est2

e!ro&eni #i alcanici, %ăcători "e co&ii $!li, săraci #i lene#i.8a$ilia co$!nitară ar '!sti%ica i$&ortana %ascis$!l!i #i a co$!nis$!l!i *nItalia, >recia #i H!ro&a "e Hst. Aceea#i %a$ilie co$!nitară ex&lică #iasena ten"inelor in"ivi"!aliste *n societăile alcanice. 8a&t!l că ăraniicontin!ă să2#i ri"ice casa lngă ogra"a &ărinilor, *n loc să se "earasee "eei ca ni#te a"!li res&onsaili. 8a&t!l că *n Italia există %eno$en!l "e $asăal acelor a$occioni (eel!#i a"!li, -eelăiX), a"!li "e &este 3; "e anicare contin!ă să loc!iască *$&re!nă c! &ărinii, *n vre$e ce *n Olan"a

&ărinii *#i "a! literal$entea%ară "in casă o"raslele *n $o$ent!l *n care "evin a"!li.+De aceea#i nat!ră e #i %a&t!l că *n 5o$nia generaii "e &ărini #i2a! lăsatco&iii să %ie cresc!i "e !nici, s! &retext!l %acil al li&sei "e ti$&. C!attea taiet!ri alcanice, n! &!te$ s&!ne că ro$nii s!nt &o&or!l cel $aioc!&at "in l!$e, #i c! toate astea convenia socială e că !nicii tre!ie săloc!iască *$&re!nă c! &roas&ăt căsătoriii &entr! a le cre#te co&iii, "eseori*ntr2!n cli$at socio2a%ectiv s!%ocant. Tinerii &or!$ei sta! c! socrii,

ace#tia crescn" o"raslele, *nsă $eninn" #i in2 %antiliarea generaieiinter$e"iare.*n acest context tre!ie *neles &oe$!l *n care $!$a l!i te%an cel


31/232

&entr! a2#i $ai trage ni#te #iret!ri "e a!r #i ceva c!&ole (vei scan"al!lne$ăs!rat al Cate"ralei Fea$!l!i).Prin alte &ări, incl!siv &e la $!s!l$ani, a#eă$intele religioase "esc0i"iarna loc!ri s&eciale &entr! a 0răni #i gă"!i noa&te "e noa&te săracii #i

nenorociii %ără a"ă&ost. In 5o$nia *nsă, rare s!nt iniiativele iserice#ti *nacest sens. Pe site2!l internet al O5, &agina c! Centrele Sociale a "!s "e2al!ng!l anilor :;1:2:;14 la ; eroare internă "e serverX, %or$!lărevelatoare, "esig!r, &entr! !n la&s!s "e "i$ensi!ni teologice.De !n"e ni se a$inte#te acest "etali!B i"eologia orto"oxă n! c!noa#teco$&asi!nea (ci "oar, event!al, $ila). Fici !n!l "in s%inii &!r orto"oc#i "e"!&ă


32/232

A#a *nct li$a ro$nă n! c!noa#te "ect "egra"anta $ilă, #i ea !n*$&r!$!t "in li$ile slavilor "in alcani. i aceasta *nsă e "et!rnatănegativ, &entr! că, *n li$ile slavilor "e la s!" "e D!năre, $ilo $i'e*nsea$năB $i2e "rag "e elea, iar n! $i2e... $ilă "e cei care &ăti$esc.

Dacia


33/232

li$ă. Con%e"eraiile triale era! %l!i"e #i vorea! li$i "e origini "i%erite,care se a$esteca! #i se %olosea! *n &aralel. Diglosia (!tiliarea a cel &!in"o!ă li$i, "in care !na e o ling!a %ranca, %olosită "e &o&!laiile !nei*ntregi regi!ni *n co$!nicarea intertrială) a %ost *ntot"ea!na reg!la, "!&ă

c!$ se &oate ve"ea "in $ărt!riile scrise ale Orient!l!i A&ro&iat, sa! a#ac!$ ve"e$ #i astăi *n Ca!ca ori *n In"ia. =atina *nsă#i, *nainte "e2a"eveni i"io$ i$&erial, alăt!ri "e greacă, era "oar li$a &ăstorilor care, s!"o$inaie etr!scă, %on"aseră 5o$aK iar *n &oarta 5o$ei, *n e&oca clasică,*ncă se $ai vorea! li$i %oarte "i%erite "e latinăB %alisca, &renes2 tina,osca, !$riana #i etr!sca, &entr! a le n!$i "oar &e cele atestate *n scris. *nrest!l Italiei se vorea! nen!$ărate alte li$i "e la care ne2a &arvenit "oarn!$ele. C0iar #i *n >recia, *n e&oca clasică, *ncă se $ai vorea! li$i non2in"o2e!2 ro&ene, &rec!$ *n ins!la =e$nos, !n"e a! %ost "egro&ateinscri&ii *ntr2o li$ă nec!nosc!tă, a&ro&iată "e etr!scă (li$ă, la rn"!l ei,ră$asă ne"esci%rată &nă ai, sa! *neleasă s!&er%icial, "oar ct să ne "ă$sea$a că n! era !n i"io$ in"o2e!2 ro&ean).` Ceea ce grecii #i ro$anii n!$ea! traci, sa! ger$ani, sa! ce Ii, sa!"aci n! *nse$na "ect oa$eni (arari) care trăia! (cvasi2ani$alic, *nvii!nea grecilor #i ro$anilor, sa!, alternativB ro$antic #i &ristin, c!$re!ltă "in >er$ania l!i Tacit) $ai la nor" #i gr!&ai generic s! o etic0etă

&e care a!"itori!l o &!tea vag i"enti%ica. H%ort!l taxono$ic se o&rea aici.

` S&re "eoseire "e ceea ce se &ractica la in"ienii "in antic0itate, la5o$a sa! *n Atena n! a existat o re%lecie lingvistică a!tentică. H%ort!rileeti$ologice ale l!i Platon *n Crat7los sa! ale l!i Varro *n De ling!a latinas!nt !n "eastr!. Fici !n interes &entr! "iversitatea li$ilor, &entr!co"i%icarea lor, &entr! evol!ia lor. A%ir$aia !n!i scriitor antic că oan!$ită &o&!laie era scită, sa! ger$anică, sa! "acă este egală c! ero (c!rare exce&ii, &rec!$ ero"ot, care *ntr2a"evăr a viitat $!lte "in loc!rile

&e care le "escrie #i care &oate %i consi"erat a %i %ost &ri$!l '!rnalist, $ai

"egraă "ect &ri$!l istoric). O ase$enea a%ir$aie este ec0ivalent!l celeia !nor iari#ti ignorani "e ai care ar s&!ne "es&re c!tare &o&!laie că ea%ricană sa! a$erin"ian. a%rii, "e &il"ă, c!$ era! n!$ii cei "in Corn!lA%ricii *n era colonială, "ivii!nile lor etnice %iin" consi"erate irelevante "ee!ro&eni. (*n A%rica se voresc &este iooo "e li$i *$&ărite *n $ai $!lte%a$ilii lingvistice care n! a! ni$ic *n co$!n nici ti&ologic, nici str!ct!ral,nici istoric, nici etnic.) Conin!t!l in%or$ativ al !nor ase$enea a%ir$aiiex2 trase "in s!rsele antice e $ai *ntot"ea!na n!l. Tot a#a, c0iar #i astăi,!nii iari#ti, a c0iar #i !nii lingvi#ti s!&er%iciali voresc "es&re li$ileca!caiene 2 conce&t a!iv, &entr! că *n Ca!ca se voresc *n realitate trei


34/232


35/232

ră"are să asc!lte care s!nt "istinciile *ntre sri, croai, sloveni,$ace"oneni etc., "e#i e vora "e &o&oare "i%erite, vorin" li$i "i%erite,a%late aici lngă noi, &este D!năre. Aceia#i găsesc *nsă că e &la!iil caac!$ :;;; "e ani grecii etnocentrici, risi&ii &rin cetă!i care se răoia!

*ntre ele, 'os la


36/232

Tot!l e %als *n acest raiona$ent, "e la &re$isă &nă la "etaliile"e$onstraiei #i &nă la concl!ii.` Cea "inti &re$isă %alsă este că ar %i existat !n teritori! al -DacieiX carecoinci"ea $ai $!lt sa! $ai &!in c! cel al 5o$niei "e ai, #i că &e acel

teritori! care e cel "e ai al 5o$nieis2ar %i vorit ac!$ :;;; "e ani o li$ă !nică. (Corolar!l si$etric %iin" că*ntreg teritori!l 5o$niei "e ai ar %i %ost loc!it "e -"aci/.) H vora aici "eo constr!cie ro$antică #i "e !n raiona$ent circ!lar, %ără te$ei *n realitate.To&oni$ele "acice, a#a c!$ ne s!nt c!nosc!te i$&recis "e la istoriciiantici, se o&resc la iret, a"ică aia "incolo "e &oalele $!nilor. De acolo,"e la iret, "in $i'loc!l


37/232


38/232

!raniat, sla &o&!lat, %ără a#eări &er$anente, loc!it "e gr!&!ri etnice"iverse #i %ără !nitate. Daco&aii *#i *nc0i&!ie că acolo trăia! $ilioane "eoa$eni, &roiectn" str!ct!ra "e$ogra%ică a 5o$niei "e ai &e !ria#ele*ntin"eri "e c$&ii sălatice ce n! %!seseră nici $ăcar "e%ri#ate. F! ave$

nici o i"ee "es&re ce li$i vorea! agric!ltorii #i &ăstorii aceia "in 2 *n $o"%atal 2 rarele a#eări "in C$&ia 5o$nă #i


39/232

aritrar, con%or$ i$aginii create "e istoriogra%ia naionalistă $o"ernă, era!co$&!se "in -"aco2gei/. Pres!&!ne că toi -"aciiX vorea! aceea#i li$ă.Ignoră %a&t!l că *n istorie "iversitatealingvistică este reg!la #i că !ni%or$itatea lingvistică in"ică *n realitate o

ex&ansi!ne recentă. F! ne o&ri$ as!&ra cel!i $ai st!&i" arg!$ent, an!$e că $ilitarii ro$anin! &!tea! trans$ite latina &entr! că "e %a&t n! o vorea!, *ntr!ct

&rovenea! "in toate col!rile i$&eri!l!i, %iin" c! toii sc!rsori $ercenare.Cei care vin c! ase$enea arg!$ente %ie n! a! %ăc!t ar$ata, %ie n! #i2a! &!snicio"ată *ntrearea logicăB *n ce li$ă se "ă"ea! oare or"inele $ilitare *nte$!tele #i "isci&linatele legi!ni ro$aneY A le o%eri exe$&l!l conte$&oranal =egi!nii 8rancee ar %i s!%icient "acă ei n2ar %i $nai "e o cre"inăiraională, "e sectă, care2i %ace să %!ncionee intelect!al "incolo "e logică.(C%. $ai "e&arte o analiă a stelei %!nerare a "ec!rion!l!i care l2a "eca&itat

&e Deceal.)Cei care "oresc să arg!$entee *n contra"ictori! ar tre!i, "esig!r, săcitească #i altceva "ect Dacia &reistorică a acel!i ca clinic "ea!toil!ionare care a %ost Dens!#ian!. Fici !n cercetător serios n! ia astăi*n sea$ă $ag$a "e scrieri &se!"o#tiini%ice &ro"!se *n acel "iscre"itat (#i*nclinat s&re teorii rasiale) secol al NlN2lea *n care a trăit ignorant!l #i$aniac!l "e Dens!sian!.

+In re!$atB` Arg!$ent!l c! &rocentele "e teritori! oc!&ate este li&sit"e orice %!n"a$ent logic #i istoric. Iată #i !n contra2exe$&l!Bcvasi2totalitatea continent!l!i a%rican s!2sa0arian %olose#te+ai *n co$!nicare li$i in"o2e!ro&ene ale colonilor ali (englea, %rancea,s&aniola, &ort!g0ea, olan"ea), *nsă colonii a! %ost *ntot"ea!na &!in

n!$ero#i, an"!2#i "o$inaia &e elitele locale, iar n! &e i$&ortanan!$erică a oc!&aiei. Rria#e 0ălci "e teritori! tro&ical n2a! %ost nicio"atăoc!&ate %iic "e o &o&!laie e!ro&eană $a'oritară. =i$ile e!ro&enilor s2a!trans$is *nsă &rin co$er, a"$inistraie #i tra%ic, "evenin" *n $ai &!in "e"o!ă secole -ling!a %ranca11 "e co$!nicare inter2trială c0iar #i acolo !n"e alii n! &!tea! a'!nge *n $o" %iic. Rn exe$&l!

&aralel a %ost "i%!area, *ntr2o !nă &arte "in A%rica, a li$ii "e co$!nicaresa0ili (li$ă ant! &arial araiată la nivel!l lexic!l!i), vorită ai "eeci "e $ilioane "e oa$eni "e etnii "iverse, *ntr2o "!ină "e ări, Iară săexiste !n -&o&or/ sa0ili (c%. *n contin!are, $ai &e larg, ca!l extin"eriili$ii sa0ili *n A%rica *n co$&araie c! cel al latinei *n Dacia).


40/232

` H "e &res!&!s a&oi că -"acii/ trăia! #i la s!" "e D!năre, !n"e%!seseră "e'a cel &!in &arial ro$aniai c! $!lt *naintea c!ceririinor"!l!i, si că li$a latină s2a trans$is celor "e &este D!năre *n $o"nat!ral, o"ată c! co$er!l #i a"$inistraia (#i tra%ic!l). Sit!aia si$ilară a

>aliei #i Ieriei arată c!$ s2a! &etrec!t l!cr!rile la alte &o&oare li&site "escriere #i s!&!se $ilitar #i a"$inistrativ (c%. $ai 'os "es&re osesiile cel2to&ailor "e ai, &rec!$ #i "es&re latiniarea >aliei #i Ieriei). De alt%el,li$a latină s2a trans$is la %el "e !ni%or$ *n *ntreg nor"!l A%ricii, !n"e ea a%ost oliterată "e%initiv aia "e invaiile arae. S%nt!l A!g!stin era !n

erer trăitor *n Cartagina (T!nis), !n"e a scris *ntr2o latină s&len"i"ă, %iin"#i !n $are stilist al li$ii c!ceritorilor ro$ani ai in!t!rilor erere *n carese născ!se.` In Hgi&t #i >recia, *n sc0i$, n! s2a &ro"!s nici !n %el "e latiniare

&entr! că Hgi&t!l #i >recia avea! "e'a o civiliaie vec0e &e care ro$anii ores&ecta! #i &entr! că, *n ca!l Hgi&t!l!i, elitele locale %!seseră "e'aeliniate c!lt!ral "e $!lte secole, vorea! greacă, iar greaca "evenise "e$!ltă vre$e a "o!a li$ă a I$&eri!l!i 5o$an. =i$a o%icială a Hgi&t!l!iro$an #i a Orient!l!i A&ro&iat, !n"e s2a născ!t cre#tinis$!l, a %ost "ease$enea greaca.` A&oi, tre!ie re&etat, o !ria#ă 0iă a arg!$entaiei "a2 co&ate esteaceea că noi n! ave$ nici cea $ai $ică i"ee "es&re li$ile &e care le

vorea! &o&!laiile "in nor"!l 5o$niei"e ai #i "in


41/232

` C!$ a$ a$intit iniialB ceea ce scri! anticii "es&re cei &e care ei *in!$ea! arari n! are *n general nici cea $ai $ică valoare etnogra%ică sa!lingvistică. F!$ele "e &o&oare %olosite "e antici a! tot atta realitate ctcele ale ari$as&ilor c! !n sing!r oc0i sa! ale scia&oilor c! !n sing!r

&icior. Den!$irile -DaciaX, -traciX, -sciiX %olosite "e a!torii antici, &e care &!n atta &re "aco&aii, s!nt "en!$iri generice, care n! aco&eră o realitateetnică sa! lingvistică. 5o$anii #i grecii n! s2a! interesat asol!t "eloc "eli$ile ararilor.` Arg!$ent!l cel $ai aerant este *nsă cel al &riorităii #ianteriorităii li$ii ro$ne (trans$isă &rin "aci) as!&ra latinei. Aceastăteorie e att "e as!r"ă, *nct tre!ie %ăc!t !n e%ort &entr! a o "isc!ta cal$.De$ontarea ei este ec0ivalent!l, re&etat ilnic, al l!i -"ove"e#te2$i că

&ă$nt!l n! e &latX.Hste gre! #i %r!strant să le ex&lici siste$atic celor ignorani c0iar #i

&rinci&iile "e aă ale !nei "isci&line, *n con"iiile *n care ei #i2a! stailit"in start o i"eologie gloală "!&ă &rinci&i!l sectelor, o teorie &e care n2o

&ot &!ne *n "isc!ie &entr! că, at!nci, *ntreaga lor constr!cie i"eologică s2ar năr!i.` 5o$na este o li$ă "e origine latină, "ar c! o str!ct!ră #i o gra$atică

alcanice, &rec!$ alanea, !lgara #i $ace"oneana. 5o$na #i alaneaa! evol!at *n co$!n, a'!ngn" la ti&ologia act!ală &e care cele "o!ă li$i

a! trans$is2o *nce&n" "in Hv!l


42/232

=atina n! avea *nsă !n articol 0otărt (iile $enionat *nainte e !n"e$onstrativ), a#a că, "acă ar %i *$&r!$!tat, "e

&il"ă, voca!la o$ "e la stră$o#ii ro$nilor, ea n! i2ar %i a"ă!gat !n iniial, oinn" ast%el latinesc!l 0o$o, ter$en care &e "eas!&ra se

regăse#te *n gotică ^g!$a \ o$) #i *n li$ile altice (c%. lit!aniană $!o \o$).=a toate aceste osesii se a"a!gă #i i"eile "aco&ailor etnogra%i a$atori,care vă" gest!ri (#i geste) "acice &este tot. !inee. 8a&t!l că *n tri!l a$aonian ara' %e$eile

voresc alt%el "ect ăraii (c!$ a$ arătat "e'a), exact c!$ constataCante$ir că se *nt$&lă *n allicoB -Cei $ai "r'i _"intre galiceli s!nt elgii11

(or!$ o$ni!$ %ortissi$i s!nt elgae). ero"ot, *n Istorii (ca&itol!l IV)B-Cei $ai vite'i #i $ai "re&i "intre traci s!nt geii./Ac!$, oare "e ce elgienii, &o&or c! in%init !n2si$, n! a! "e"!s "in $icaa%ir$aie a l!i Cear (-Cei $ai "r'i, %ortissi$i _"intre galiceli, s!nt

elgii11) că ei ar %i naia a"a$ică #i cea $ai c! $o "e &e &lanetăY5ăs&!nsB &entr! că elgienii #ti! că #i Cear, #i ero"ot, a#a c!$ a$ arătat$ai s!s, $eniona! vag, "in a!ite, !n!l sa! alt!l "intre tri!rile ararilor(celi, "aci etc.), "es&re care li se s&!sese că s!nt $ai 0ăc!itori #i %ortissi$i"ect alii. =a !r$a !r$ei, era "oar !n von, a c0iar in%or$aia era, &oate,gre#ită sa! n!$ele acelor &o&!laii era! trans$ise ai!rea, *nsă oric!$ eli$&e"e că n! există nici o legăt!ră inti$ă *ntre elgienii "e ai #i ni#te


43/232

s!$ri ăro#i "in &ă"!rile #i $la#tinile "intre 5in #i


44/232

o%icial, c! acei rex sacror!$ #i %la$en Dialis #i alte %or$e ar0aice alec!lt!l!i o%icial 0iri" al satelor aliate #i %!ionate ce "eveniseră 5o$a,Rrs.*n sc0i$, "es&re %or$ele o%iciale, instit!ionale, ale religiei "acilor n! #ti$

$ai ni$ic. C! toate astea, galii a! %ost asi$ilai *n *ntregi$e, c! colegiilelor "e "r!ii c! tot. F! se $iră ni$eni *n 8rana "e ai "e asta #i ni$eni n! &!ne la *n"oială realitatea istorică.ine, ine, vor sări !nii, "ar galii a! s!&ravie!it *n col!l acela alretaniei, galii s!nt retonii "e ai. Hi ine, n!, n! s!nt. Aceasta e i"eologiacontin!ităii galilor *n retania (re2 tagne, &rovincia "in col!l "e s!s al8ranei, "e la Atlantic) "in an"a "esenată Asterix. 5ealitatea este c! tot!laltaB retonii n! s!nt ct!#i "e &!in "escen"enii galilor. retonii "inretagne s!nt o &o&!laie celtică recentă, $igrată acolo "in ritania "e

&este Canal!l alilor ^galea "in ales) #i co$ica "in Cornall.retona n! este, a#a"ar, "escen"enta li$ii (li$ilorY) galilor l!i Cear, ci,*$&re!nă c! grai!rile "e &este Canal!l


45/232

stncă se s&!ne ar&e, ar %!rnia o eti$ologie &er%ectă a n!$el!i $!nilorCar&ai.)A#a *nct, acolo !n"e &o&!laiile locale a! %ost asi$ilate *n *ntregi$e "ero$ani, ave$ astăi li$ile ro$anice, neolatineB s&aniola, &ort!g0ea,

catalana, %rancea, sar"a, italiana, ro$na, ro$an#a. De2a l!ng!l coastei"al$ate "e ai s2a $ai vorit, &nă *n secol!l al NlN2lea, "al$ata, o li$ă2 &!nte *ntre italiană #i ro$nă.Ca$ att "es&re -$iracol!lX "e ne*neles al asi$ilării "acilor. H vora "el!cr!ri att "e ele$entare, *nct #coala ar tre!i să &!nă ca&ăt "e%initivaeraiilor #i rătăcirilor. Daco&a2 ii, c! &!inele lor r!ine "e laSar$ieget!sa, s!nt la %el "e ri"icoli ca #i celto&aii "e ai care *ncearcă săre*nvie rit!al!rile "e la Stone0enge &rin &elerina'e an!ale acolo #i care

&retin" că &ose"ă o tra"iie iniiatică $ilenară, trans$isă lor &rin !toaiele"e >!inness.5e!$atB latina *n Dacia &rec!$ sa0ili *n A%rica.Cn" se $iră, a#a"ar, c!$ "e2a! &!t!t "acii *nvăa li$a latină a I$&eri!l!ice2i strivise $ilitar, "aco&aii &ornesc "e la !n &rinci&i! total eronat, #ian!$e acela că, *n $o$ent!l c!ceririi ro$ane, *ntreaga &o&!laie "e &eteritori!l act!al al 5o$niei #i


46/232

*ncă o "atăB n! vo$ #ti nicio"ată ce li$i 2 li$i, iar n! o sing!ră li$ă 2 sevorea! &e teritori!l -Daciei/ #i e %oarte &roail ca &rin $!ni să se %i

&ăstrat, &nă la sosirea cre#tinis$!l!i iantin, &o&!laii &re2in"o2e!ro&ene,a#a c!$ a! s!&ravie!it, *n vre$!rile istoricef ca!caienii, ascii sa!

etr!scii.Prin !r$are, &ro&agarea li$ii latine c0iar #i *n teritorii necontrolate $ilitar sa! a"$inistrativ "e ar$atele 5o$ei se ex&lică %oarte lesneB &o&!laiile "eacolo FR vorea! *n $o$ent!l c!ceririi o li$ă co$!nă #i se sl!'iseră*ntot"ea!na "e li$i "e co$!nicare intertrială care n! le a&arinea!,%olosin" ceea ce se n!$e#te o ling!a %rancaB *i &!te$ s&!ne -"acă/sa! -sar$ată/ (o li$ă iraniană). Venirea tăvăl!g!l!i ro$an a oliterat acea(sa! acele) ling!a %ranca #i a *nloc!it2o (le2a *nloc!it) c! latina. F! alt%el s2a*nt$&lat *n A%rica c! ex&ansi!nea li$ii sa0ili. Sit!aia e c0iar $aili$&e"e *n ca!l ro$aniării Daciei "ect *n ca!l li$ii sa0ili. In "oar"o!ă sa! trei secole, sa0ili, iniial "oar o ling!a %ranca &e coasta "e est aA%ricii, a *nloc!it nen!$ăratele li$i triale "e &e !n enor$ teritori!a%rican %ără c!ceriri #i %ără să %i existat !n -&o&or sa0ili11 "o$inant.*n concl!ie, !ni%icarea lingvistică a Daciei s2a &ro"!s "atorită latiniării #igraie c!ceririi ro$ane. i, "esig!r, ca !n corolar, ni$ic n! ne s&!ne că-li$a "acă/, c0iar &res!&!nn" că s2ar %i vorit o sing!ră li$ă &e !nteritori! att "e %ract!rat, "is&ăr!se *n *ntregi$e la retragerea ro$anilor. Ha

a %ost vorită, &oate, *n contin!are *n one iolate, *n $!ni sa! *n ărăgan,"is&ărn" lent, &rin ero"are #i contact &er$anent c! tri!rile "e'a latiniate"i$&re'!r #i "e la c$&ie, a#a c!$ s2a *nt$&lat #i *n ca!l galilor sa!, *nItalia, *n Toscana "e astăi, *n ca!l &!ternicei naii a etr!scilor.>er$isara 2 sa! ce #ti$"es&re li$a "aco2geilorYSă ve"e$ ac!$ ce &!te$ a%ir$a că #ti$ "es&re li$a "acilor (traco2geiloretc.), ca să n!2i $ai lăsă$ &e "aco2 &ai să ne ată la ca& că era o li$ă

a"a$ică, &e care ei o citesc ai, incantn" *n transă, "e &e %el "e %el "etălie ("e la Tărtăria, "e la Sinaia) ce &ar a %i accesorii "in In"iana ones #i$ister!l Arcei &ier"!te. (*i lăsă$ "eo&arte "eoca$"ată &e cei care cre" că"acii vorea!... latina *naintea latinilor. Aceia, &e care i2a$ $ai &o$enit,n! &ot %i convin#i "e nici o logică !$ană, &entr! că alt%el ar ve"ea sing!rică, "acă "acii vor2

ea! latina *naintea venirii ro$anilor, at!nci ora#ele #i r!rile "in Dacia ar%i &!rtat n!$e latine#ti, n! >er$isare, !rri"ave #i Sar$ieget!se.)Hi ine, iată &e sc!rt, sc0e$atic #i &as c! &as, ce #ti$ *n realitate, sa! ce

&!te$ &res!&!ne #i "e"!ce *n li$itele "atelor existente #i ale &!inelor$ărt!rii, "es&re li$a "acilorB


47/232

ti$ 2 sa! &!te$ &res!&!ne c! arg!$ente s!%icient "e verosi$ile 2 căli$a (li$ile) traco2"acilor, '!"ecn" "!&ă $ăr!ntele $ărt!rii &ăstrate,era! *nr!"ite c! cea (cele) ale stră$o#ilor alaneilor "e astăi. Hste vora"e ceea ce n!$i$, *n li&sa !n!i ter$en $ai !n, -s!strat!lX. Asta a!

rec!nosc!t2o &nă #i cei $ai naionali#ti "intre lingvi#tii ro$ni. Tre!ie "ealt%el să &ăstră$ &er$anent *n $inte, c!$ a$ insistat $ai "evre$e, că"acii, geii, tracii FR &!tea! vori o sing!ră li$ă, ci "ialecte sa! li$i*nr!"ite #i &oate (&oate, "ar n! &!te$ #ti) s!%icient "e a&ro&iate &entr! a%ace o *nelegere &osiilă *ntre "iversele tri!ri. Hste *nsă total i$&la!iilca *n antic0itate să se %i vorit o sing!ră li$ă &e !n teritori! att "e *ntins 2cel al 5o$niei "e ai #i nor"!l alcanilor 2, teritori! tăiat *n "o!ă "eD!năre, c! $!ni "e a$ele &ări.*nr!"irea li$ii (li$ilor) "acilor c! "ialectele stră$o#ilor alaneilor estea&oi &la!iilă "atorită n!$eroaselor si$ilit!"ini lexicale "intre ro$na "eai #i alaneă, "ar $ai ales 2 a#a c!$ voi arăta $ai "e&arte 2 "atorită%a&t!l!i că latiniarea celor "o!ă li$i, ro$na #i alanea, s2a &etrec!t *nacela#i $o" #i *n acela#i ti$&, iar str!ct!ra lor gra$aticală a evol!at *n $o"si$ilar *ntr2o a#a $ăs!ră, *nct sintaxa #i ti&ologia s!nt #i astăi i"entice,in%l!enn" c0iar $asiv #i "e%initiv, *n istoria *ncă recentă, li$ile slavea'!nse relativ recent *n alcani.S!nt2e#ti2este 'a$2'e2es0te. O"ată &ost!lată *n $o" &la!iil *nr!"irea

li$ii "acilor c! cea a stră$o#ilor alaneilor, re!ltă *n $o" necesar către!ie să &res!&!ne$ #io a&ro&iere a li$ii (li$ilor) "acilor "e li$ile iraniene. Acest l!cr! s!nă*ngri'orător, *ntr!ct &are a con%ir$a teoriile "aco2 &ailor *n legăt!ră c!stră$o#ii no#tri care ar %i coloniat *ntreaga l!$e vec0e, incl!siv Iran!l #iIn"ia. S!&oiia se aeaă *nsă &e &res!&!neri legiti$e. H vora "oar "ea&ro&ieri ti&ologice anale *n ca"r!l $acro2%a$iliei lingvistice in"o2e!ro&ene.

A#a *nctB #ti$ $ai *nti că alanea este o li$ă "e ti& sate$, &rec!$li$ile slave #i cele iraniene #i in"iene, &reentn" *n acela#i ti$& !nelesi$ilit!"ini c! ar$eana. (Criteri!l cent!$2sate$ e %olosit aici "oarclasi%icatori!, alt%el el #i2a &ier"!t astăi relevana.) Ver!l ar0aic -a %i/(Z2), cel &!in la cele trei &ersoane ale sing!lar!l!i, se con'!gă &rin !r$arei"entic *n alaneă #i *n &a#t!nă, li$a neo2iraniană a talia2 nilor "inA%ganistan. Pent$ a n! intra *ntr2o "e$onstraie &rea co$&licată, a'!nge săconstată$ că s!nt2e#ti2este se s&!ne *n alanet'a$2'e2este, *n &a#t!nă

'a$2'es0ta, "e la reconstr!it!l in"o2e!ro&ean es$i2esiesti (as$i2asi2asti *nsanscrită, ei$i2ei2esti *n greaca vec0e), #i că asta in"ică acela#i &roces%onetic anal al "is&ariiei l!i 2s2 "!&ă ce a trec!t &rintr2!n sta"i! s + 0,


48/232

alt%el isB a0$i2a0iasti (*n asti, la &ersoana a treia, 2s2 ră$ne *n toateli$ile #i n! "evine 0 &entr! că e &rote'at *n gr!&!l consonantic 2st2).A#a"ar, att *n alaneă, ct #i *n &a#t!na "in A%ganistan, es$i2esi2esti a!"!s j 'a$'ebes0te 'a$2'es0ta. H "e &res!&!s, "e aceea, că "aco2geta,

*nr!"ită %iin" c! &roto2alanea, &reenta acelea#i si$ilit!"ini #i -trăsăt!riareale/ c! li$ile iraniene ca #i alanea "e aiB o li$ă "e ti& sate$, *ncare, &e "eas!&ra, 2s2 in"o2e!ro&ean tin"ea să "evină 202 etc. Dacii %iin", cai&oteă "e l!cr!, *nr!"ii c! stră$o#ii alaneilor (ceea ce ex&lică, a#a c!$s&!nea$, nen!$ăratele si$ilit!"ini lexicale #i sintactice "intre ro$nă #ialaneă), &!te$ &res!&!ne &roviori! că li$a lor intra *n aceea#icategorie sate$ #i că ver!l -a %i/ ar %i evol!at, si$ilar, s&re 'a$'ees0te"acălatiniarea n2ar %i %ost "!să &nă la ca&ăt. S&re "eoseire "e stră$o#iialaneilor *nsă, cei ai ro$nilor a! %ost latiniai *n totalitate, iarcon'!garea ver!l!i -a %i/ "e astăi a %ost cor!&tă #i !ni%or$iată "eextin"erea %or$elor latine#ti "e &ersoana a treiaB s!nt, care era iniial "oar

&ers. III &l!ral, s2a extins as!&ra &ers. I sing!larB e! s!nt, &rin analogie c!e! cre" ei cre", e! &rin" ei &rin"2, "ar acela#i s!nt s2a $ai extins #i lacelelalte "o!ă &ersoane ale &l!ral!l!iB noi s!nt2e$, voi s!nt2ei, *n vre$ece, la sing!lar, est s2a extins #i la &ers. IIB el este + t! e#ti, "evenit, &rin

&alataliarea *ntreg!l!i gr!& consonantic, e#ti (!n &roces si$ilar s2a

&etrec!t *n li$ile slave, "e &il"ă *n &olonă, !n"e "e la &ers. III 'est + 'a 'este$, t7 'estesK sa! *n ger$ană la &l!ralB sie sin" + ir sin"). =atiniarearo$nei ne asc!n"e, a#a"ar, %or$a ver!l!i -a %i/ *n li$a "acilor, *nvre$e ce *n alaneă ver!l &ri$ar a s!&ravie!it, i"entic c! cel "in

&a#t!năB 'a$'ebes0te. (In%l!ena alane!l!i es0te ex&lică *nsă %or$aro$nească aerantă "e &ers. III sg. este, c! !n 2e %inal inex&licail *nra&ort c! latinesc!l est #i c! %or$ele cores&on"ente "in celelalte li$iro$anice $o"erne.) O l!ngă serie "e -cognai/ (ter$eni *nr!"ii) a&ro&ie

"e ase$enea alanea "e li$ile iraniene (#i, *n &aralel, "e ar$eană).O ase$enea sit!aie ar %i "e alt%el n! "oar &la!iilă, ci c0iar necesară, a$ &!tea s&!ne, *ntr!ct ea ar "ese$na li$ile traco2"acilor #i &roto2alanea"re&t verigi "e legăt!ră *ntre li$ile iraniene (ce se *ntin"ea!, c! sciii,

&nă *n


49/232

lingvistică *n val!ri, Iară *ntrer!&ere, $ergn" "e la r!să #i !craineană, &rinli$ile slave occi"entale (&olonă,slovacă #i ce0ă), trecn" &rin slovenă, s&re li$ile "in alcani (sro2croată #i !lgară2$ace"oneană). 8rontierele *ntre li$ile slave s!nt %l!i"e,

ex&ansi!nea s2a &ro"!s *n cerc!ri concentrice #i, tot a#a, s!nt n!$eroase"ialectele slave "e traniie, inter$e"iare, gre! "e clasat *ntr2o li$ă sa!alta "intre cele "evenite, &rin acci"ente istorice #i &olitice, li$i "e c!lt!răsa! "e stat.In"icii lexicale. In a%ară "e a&ro&ierile "e alaneă, ave$ %oarte &!inein"icii lexicale "es&re li$a "acă, *ntr!ct cele cteva eci "e n!$e "e

&lante notate "e Dioscori"e ca %iin" "acice n! se a&ro&ie "e ni$ic c!nosc!tno!ă astăi ("oar trei sa! &atr! se &ot *ntr2a"evăr a&ro&ia "e an!$ite"en!$iri alanee "e &lante, n!$ai că acele &lante alanee, o"atăi"enti%icate, n! coinci" c! cele ale l!i Dioscori"e). Rn in"ici! $ai serios,s!gern" "e ase$enea o a&ro&iere "e iraniană, ar %i n!$ele a#eării%orti%icate la "aciB "ava sa! "eva, *n $o" li$&e"e re&reentn" n!$elein"o2e!ro&ean al &eretel!i sa! i"!l!i "e a&ărare care e "aea *n iranianaavestică ("e aici iran. &airi2"aea \ i"!l *ncon'!rător al !nei gră"ini, ora#,etc., "in care evreii antici a! %ăc!t &ar"es \ gră"ina Para"is!l!i) #i care e"ear *n &ersana $o"ernă.In l!$ea "acilor, a#a"ar, !n loc %orti%icat era n!$it "ava "eva, iar *n

&ersana "e astăi i" *ncă se $ai s&!ne "ear, "e la o ră"ăcină *ntlnită *n$a'oritatea celorlalte %a$ilii "e li$i in"o2e!ro&ene.Pornin" "e aici, an!$ite to&oni$e "acice a! *ntr2a"evăr, *n $o"nes!r&rinător, !n as&ect iranian. De &il"ă >er$isara, n!$ele antic al !neia#eări "e lngă ni#te ivoare ter$ale (!n"e ro$anii avea! "e alt%el sări"ice ter$e)B este legiti$ să asocie$ n!$ele loc!l!i c! ivoarele %ierinires&ective #i, a#a c!$ ave$ nen!$ărate alte exe$&le &e &lanetă (&rec!$-Ti2 lisi/ 2 Cal"!l, "e la ivoarele "e acolo, -C0a!"%ontaineX etc.), să

a&ro&ie$ "acic!l ger$2 g0er$2 "e iranian!l gar$ 2 cal", *nr!"it "ease$enea c! ger$anic!l ar$, grecesc!l t0er$os etc. >er$ W gar$*nse$nn" -cal"/ e n! n!$ai o a&ro&iere &osiilăK *n &l!s, >er$isara n!%ace "ect să *ntărească celelalte l!cr!ri ce &ot %i &res!&!se "es&re li$a"acăB o li$ă "e ti& sate$, *nr!"ită c! alanea, care la rn"!l ei &reintăase$ănări c! li$ile iraniene.Dar "acă ger$ *n "aco2getă \ gar$ (%ierinte, cal") *n iraniană, asta nearată #i că, "e#i li$a (li$ile) "aco2traco2 geilor era! a&ro&iate "e &roto2alaneă, ele era! tot!#i %oarte "i%erite "e aceasta, cel &!in &rintr2!ntrata$ent "ivergent al an!$itor consoane, *n s&ecial *n &oiie iniială,

&entr! că *n alaneă acel g2 iniial "in gar$ a evol!at *n li$a $o"ernă


50/232


51/232

"re&t o o&eră -co$&letă, $ere! !nă, &!să &e ae soli"eX) că "aco2geiiera! ni#tetri!ri "e tl0ari se$i2no$ai #i &oliga$i, trăitori "e o &arte #i "e alta aD!nării, care, &otrivit $!ltor s!rse antice, *#i vin"ea! s!r&l!s!l "e co&ii, *n

s&ecial %etele, ceea ce n2ar %i nici o no!tate #i nici !n scan"al, oicei!l %iin"atestat #i la slavii vec0i, "e &il"ă.Neno&ol ne in"ică #i s!rseleB


52/232

este *n"eletnicirea cea $ai noilă _s!l. $ea? (ero"ot, V, 6 _!n!l "intre%rag$entele in!te asc!nse "e $an!alele "e istorie)X. -Se ve"e "eciX,contin!ă Neno&ol, -că geii &ractica! &rea &!in agric!lt!ra #i că trăia!, ca

&o&oarele no$a"e, $ai $!lt "in &ră"ăci!nile vecinilorX (Neno&ol, Istoria

ro$nilor, voi. I, -8or$area naionalităii ro$neX).Concl!iaB c!cerirea Daciei "e către Traian 2 o o&erai!ne "e &oliie. At!ncicn" n! &ot să2i convingă &e alii că li$a #i civiliaia, sa! c0iar s&ecia!$ană, s2a! născ!t aici, !nii "aco&ai a"!c *nsă *n "isc!ie contin!itateagenetică, ADF2!l #i &!ritatea rasei. Că e vora "e !n ca clinic "e sectănocivă o arată *nsă#i această osesie a "aco&ailor c! ne$!rirea #i c!

iologic!l. Dacă ne2a$ l!a "!&ă iologic *nsă, osesiile lor se năr!ie c0iar"in start.recii "in antic0itate n! &rea &ar ast%el a avea $are l!cr! *n co$!n c!$e"iteraneenii corcii "e astăi, "e &e la Salonic #i S$irna (I$ir), c! toii

grăs!i #i *nvrtitori "e $ătănii, $ăslinii, c! %!n"!!l 'os, !rtică #i c0elie &re$at!ră. =a %el e #i c! ro$nii. Sectanii se vor "escen"eni "in "aci, "arsă ne !ită$ &!in *$&re'!r, *n tra$vai sa! la &iaă, #i să ni2i *nc0i&!i$ &etoi !rto#ii alcanici #i c!coanele #ol"oase ca %iin" scoortori "e &eCol!$na l!i Traian.Sig!r, arg!$ent!l con%or$aiei %iice e as!r", *nsă n! $ai as!r" "ect să

aei o i"entitate colectivă &e ADF $ai "egraă "ect &e ele$entec!lt!rale #i &e o li$ă #i o istorie co$!ne. *ncă o "atăB n! #ti$ "e %a&t $ai

ni$ic "es&re li$a "acilor. =i$a ro$nă cooară "irect "in latină,"esig!r, "ar etnic, %iic, noi n! s!nte$ $ai arăto#i (c! exce&ia !norar"eleni #i $ol"oveni $o"e#ti "e la $!nte) "ect !ns!ro#ii &itici sicilieni"e ai. A! trec!t nen!$ărate ar$ate asiatice &e aici, iar a vori o li$ălatină n! i$&lică asol!t "eloc o glorie genetică. =a !r$a !r$ei, '!$ătate"in A%rica vore#te o li$ă latinăB %ranceă, s&aniolă sa! &ort!g0eă...lingvistic, #i "!$nealor, congoleii, a! "re&t!l să se consi"ere !r$a#ii5o$ei.i2a&oi, &arcă ar %i cine #tie ce $n"rie *n a2i atri!i o etic0etă "e crtiăB-Foi n! ne2a$ $i#cat nicio"ată "e aici./ A%ir$aia nici $ăcar n! &oate %ia&ărată te0nic2istoric, &entr! că, !$anitatea &rovenin" "intr2!n exo" al


53/232

&ri$elor &o&!laii "in A%rica, &nă la !r$ă #i stră$o#ii "acilor a! venit "e!n"eva "e &rin Orient!l A&ro&iat, răs&n"in"!2se, ilo$etr! c! ilo$etr!,o"ată c! agric!lt!ra. Asta ar tre!i, "e alt%el, să %ie !na "in &ri$ele *ntreări"eran'ante &!se naionali#tilor &rotocroni#tiB -*nce&n" "in ce $o$ent

consi"erai că s2a! i$&lantat aici stră$o#ii "ireci ai ro$nilorYb1... că "oarn! s2a! născ!t "in sol #i ărnă, &rec!$ acele &o&!laii răoinice #i &!reie#ite "in "inii l!i Ca"$.eia c! ADF2!l i"entitar. Ct "es&re osesia c! analiele ADF2!l!i #istailirea %iliaiei iologice, ar tre!i insistat, s&re %olos!l "aco&ailor, căastăi, elierai %iin" "e rătăcirile iologiei naiste, #ti$ că o &o&!laie se"e%ine#te &rin li$ă #i c!lt!ră, n! &rin ADF.Să l!ă$, "e &il"ă, t!rcii #i $ag0iarii "e ai. T!rcii "in T!rcia#i alcani, este li$&e"e, &reintă ti&!l %iic anatolian, $e"ite2raneean, alcanic sa! ca!caian, iar n! &e cel t!rco2$ongol2sierian.


54/232

M;;; "e ani, c! &atr!, cinci $ilenii *nainte "e atestarea "oc!$entară a"acilor. C0iar #i &entr! cei care cre" că li$ile a"a$ice evol!eaă lent,cinci $ilenii ar %i ca$ $!lt.C0iar "acă s!nt a!tentice, tăliele n! conin o scriere, &entr! că

$a'oritatea acelor se$ne n! s!nt, *n $o" viiil, litere, ci cel $!lt ni#telogogra$e. =ogogra$e s!nt, "e &il"ă, !n se$n "e circ!laie, se$n!l"olar!l!i sa! al e!ro, ci%rele arae sa! se$nele "e &e o toaletă &!licăre&reentn" !n ărat sa! o %e$eie. Hste i$&osiil să g0ice#ti ce li$ăvorea! scri'elitorii !nor logogra$e, &entr! că ele s!nt si$ol!ri, iar n!in"icaii %onetice. Cele trei tălie conin "e alt%el &rea &!ine se$ne &entr!a ne &er$ite să "esci%ră$ ceva, iar !na "in ele este *n $o" evi"ent "oar !nsigili!.C0iar "acă a$ acce&ta, ca i&oteă "e l!cr!, că e vora "e o scriereco$&lexă #i artic!lată, tăliele "e la Tărtăria n! ar &!tea %i scrise *ntr2oi&otetică li$ă traco2"acă &entr! si$&l!l $otiv că o ase$enea li$ă n!exista ac!$ 6;;;2M;;; "e ani, care e "atarea &ro&!să "e "aco&ai, "e#ineveri%icată, *ntr!ct in"o2e!ro&enii, "in a căror %a$ilie "e li$i "eriva!att latina, ct #i li$a -"acă/ #i $a'oritatea li$ilor H!ro&ei istorice, n!2#i%ac a&ariia *n H!ro&a *nainte "e $ileni!l II *.e.n. =a o "ată att "e ti$&!rie,nici $ăcar sanscrita n! se se&arase *ncă "e ceea ce avea să "ea li$ileiraniene. =i$a "e la Tărtăria ar %i &!t!t %i orice, "e la &roto2ască la &roto2

%ino2estonă (asca, %inlan"ea #i estona %iin" sing!rele li$i non2in"o2e!ro&ene "in H!ro&a "e astăi, c! exce&ia tar"ivei $ag0iare), sa! li$a!neia "intre acele "is&ăr!te &o&!laii "in neolitic, *ng0iite "e val!l$igraiilor &reistorice ale in"o2e!ro&enilor "in care %ăcea! &arte att "acii,ct #i ger$anii, celii, slavii, alticii, grecii #i &o&oarele italice. Con%or$teoriei clasice a l!i


55/232

*n S&ania, s!nt "atate la 1 ;;; *.e.n. sa! c0iar $ai *nainte. A s&!ne cătăliele "e la Tărtăria s!nt ale stră$o#ilor no#tri e la %el "e ri"icol ca a

&retin"e că vnătorii &reistorici care a! &ictat &e#terile "e la =asca!x era!%rancei, sa! că cei "e la Alta$ira era! s&anioli.

*n concl!ieB la o ase$enea vec0i$e n! &!te$ vori "e "aci #i nici "e oli$ă "acă, ci "oar, event!al, %orn" $!lt l!cr!rile, "e &roto2in"o2e!ro&eanăK !na "in &ietre e "oar !n sigili!K n!$ăr!l "e se$ne "e &ecelelalte este &rea $ic &entr! a trage concl!ia că ar &!tea %i vora "erest!rile !n!i siste$ "e scriere, #i n! "e si$&la notare %ig!rativă a

&osesi!nilor !nei %er$e, să ice$K *n %ine, este i$&osiil să "esci%rei oscriere nec!nosc!tă (#i &e "eas!&ra %rag$entară) *n s&atele căreia se a%lă oli$ă nec!nosc!tă.Ca ter$en "e co$&araie, %ără o soli"ă &regătire lingvistică !n novice n! ar

&!tea i"enti%ica *n li$ile in"iene "e astăi 2 ero"ate, c! ti&ologia$o"i%icată #i s!&!se c!$ a! %ost, vre$e "e $ilenii, attor in%l!ene 2, n! ar

&!tea i"enti%ica "escen"entele sanscritei Ve"elor, "!&ă c!$ n2ar &!teai"enti%ica *n &a#t!na talianilor !r$a#a li$ii textelor Jen" Avesta ale l!iJoroastr!.

F! ne &!te$ *nsă a#te&ta la &rea $!ltă &r!"enă "e la ni#te a$atori "acă &nă #i 5o$!l!s V!lcănesc! a &!t!t să a%ir$e i$&ert!railB -inventatoriiscrierii s!$eriene a! %ost, orict ar %i "e &ara"oxal, n! s!$erienii, ci

loc!itorii alcanilor Z1, ex&licn" a&oi c!$ logogra$ele "acilor a!al!necat "ins&re alcani s&re Tigr! #i H!%rat, a"ică *n sens contrar $igrăriiin"o2e!ro&enilor #i a agric!ltorilor care a! coloniat H!ro&a venin" "ins&reest. Intr2o sing!ră %raă, ignorn" tot!l "es&re li$a s!$eriană #i "es&reevol!ia scrierii "e acolo, a!n"ent atestată &rin &ictogra$e ar0aice #i &rinevol!ia lor s&re c!nei%or$e, *ntr2o sing!ră %raă, a#a"ar, V!lcănesc! *i %ace

&e "aci inventatorii acelei scrieri... Fici $ăcar Dens!#ian! n! $ersese att"e "e&arte.

-Plăc!ele "e la SinaiaZZ 2 !n %als grosolan. A&oi, c0iar "acă "acii &!tea!călători *n ti$& #i *n s&ai!, c!$ scri! sectanii cei $ai exaltai, -scrierea"acăZZ "e &e celelalte &lăc!e, cele $etalice "e la Sinaia, ră$ne tot !n %alsgrosolan. Daco&aii i&ă, "e cn" &ot &!lica lier *n &resă #i &e internet, căo cons&iraie "e tră"ători "e ară re%!ă să st!"iee -&lăc!ele "e laSinaiaZZ, scrise *n $in!nat!l al%aet al "acilor. Rnii exaltai a! &!licatc0iar cări an!nn" că le2a! -"esci2 %rat/] F! #ti$ ce vor să ică aceioa$eni &rin -"esci%rareZZ. -ScriereaZZ tălielor "e la Sinaia, lesne "e citit,n! e altceva "ect al%aet!l grecesc atic2ionic, trntit acolo alan"ala #icăr!ia %alsi%icatorii i2a! a"ă!gat &e !nele &lăc!e !n < etr!sc &e care "aciin!2l &!tea! c!noa#te.


56/232

8als!l e grosolan "in toate &!nctele "e ve"ere. 5eg!laritatea "esen!l!iliterelor %ace total i$&la!iilă i"eea că s2ar %i &!t!t scrie %ără se&arare *ntrec!vinte (&lăc!ele s!nt *n scri&tio contin!a, %ără s&aii *ntre c!vinte). Acele-c!vinteX care &ot %i "ec!&ate *n text s!nt #i ele neverosi$ileB "e &il"ă,

-Sar$atoX, viiil &e o &lăc!ă, n2are ce să ca!te acolo. Dacii, vecini c! cei &e care2i n!$i$ noi astăi -Sar$aiX, le2ar %i is Sa!ro2$ati... Aceia era!"e li$ă iraniană, "e !n"e etnoni$!l lorB Sa!2 ro2ceva 2 care venea "e lairanian!l sa!ro \ negr! (*n &ersana $o"ernă, si7a0).Daco&aii n! #ti! *nsă nici $ăcar să %olosească !n "icionar al li$iiro$ne, a &e "eas!&ra n! &rea voresc alte li$i *n general, alt%el arrec!noa#te &e &lăc!ele lor c!vinte *$&r!$!tate "e ro$nă "e2a l!ng!lsecolelor "in greacă #i "in li$ile slave vecine #i care n! &ot &rin !r$are

&roveni "in $isterioasa li$ă "acă. Tentativele lor "e -"esci%rareX s!nt "e!n !ria# !$or invol!ntar. Ast%el, *ntr2o -"esci%rareX &!licată &e internet a%raelor -"aciceX "e &e acele %als!ri care s!nt -&lăc!ele "e la SinaiaX,găsi$ ter$eni "in cre#tinis$!l grec #i slavon, &rec!$ -sc0itX (alt%el is,"acii avea! -sc0it!riX]), a&oi vere intrate *n ro$nă "in greaca $o"ernă(-a sosiX]), iar !na "intre ele &are a s&!ne că %etele "acilor &!rta! coc (venitla noi, "e %a&t, "in %ran!esc!l coL!e).Ace#ti taraoste #i &ileai a!to2i$&roviai lingvi#ti ar %ace ine să2#ic!$&ere $ăcar !n DHN #i să *nvee să2l %olosească. Acolo, *n "icionar, *n

'os!l %iecăr!i c!vnt, vor găsi !n rn" care *nce&e c! -Hti$.X \ originea #iistoria c!vnt!l!i.


57/232

*n s%r#it, &e aceea#i &lăc!ă $ai ve"e$ *n &artea "rea&tă !n #ar&e co&iat "e &e logo!rile $o"erne ale %ar$aciilor, *n $i'loc, 'os, o %ig!ră a l!i Cristos c!ari&i, ins&irată "intr2!n $an!al "e ar0itect!ră a cate"ralelor iantine, *nvre$e ce sil!etele "e sol"ai c! sc!t!ri care !$&l! %ria "e 'os s!nt co&iate

"e &e vase antice grece#ti. Fe vine să strigă$B >eeleiis, ca$ &!t!rosacest co&72&aste "in &l!$]


58/232

o li$ă se $o"i%ică. =i$ile nor"2ca!caiene n! a! %or$e &ersonale,verele lor n! se con'!gă, "ar ai #i2a creat o %lexi!ne verală a"ă!gn",ca ter$inaii verale, %or$ele neaccent!ate ale &ron!$el!i &ersonal lară"ăcina ver!l!i. Hxact ca *n $o"el!l 0ara2$, 0ara2s.

=a %el, li$ile ger$anice a! rea"ă!gat %or$ele neaccent!ate ale &ron!$elor &ersonale *n an!$ite &ara"ig$e, &entr! a &recia #i $ai ine &ersoana. Ast%el, *n ger$ana vec0e, "e la Zi2 (a %i)B i2$ + (ic0) i2n i2s + ("!) i2s2t, !n"e !n 2t2 re&reentn" &ron!$ele &ersonal Xt! + "! a%ost a"ă!gat ter$inaiei &ro&ri!2ise s a &ersoanei a Il2a a ver!l!i. O "!lă"eter$inare a &ersoanei a Il2a, a#a"ar, &rin 2s #i 2t.Prole$a cea $are care se &!ne este aceea că s care "ese$neaă *n%lexi!nea ver!l!i in"o2e!ro&ean &ersoana a Il2a n! cores&!n"e &ron!$el!i

&ersonal Z t!, ci l!i Z sen !ralo2altaic.*n sc0i$, *n li$ile %ino2!grice #i !ralo2altaice ave$ sit!aia inversă.Pron!$ele &ersonale s!nt acolo Z$en (&ers. I) #i Zsen (&ers. II) (carecores&!n" l!i 2$ #i 2s "in %lexi!nea ver!l!i in"o2e!ro&ean), *nsă *ncon'!garea al taică a ver!l!i, ca #i *n "eclinarea s!stantivelor la genitiv,se %olosesc "esinenele 2$ #i 2t (acesta "in !r$ă cores&!nn" l!i Xt! in"o2e!ro&ean). Ast%el, casa $ea, casa ta *n $ag0iarăB 0"2a$ 0"2a"... iar *n t!rcăB ev2i$

ev2in ("in Zev2i").Sa! *n ver!l $ag0iarB iro2$ 2 e! scri! iro2" 2 t! scrii.Ave$ "eci *n in"o2e!ro&eană &ron!$ele &ersonale I #i II re"ate &rinB


59/232

H li$&e"e că ele vin "in slavă (c%. !lgară a isa$, ti isas), c! att $ai$!lt c! ct att *n $eglenită, ct #i *n istroro$nă !nele "in aceste"esinene se extin" &nă #i la ver!l a %iB e! s*$ 2 "!&ă $o"el!l slav2

alcanic7f sa$ \ e! s!nt. Asta ex&lică &e "ată #i !r$ele acestor in%l!ene

*n ro$na nor"2"!năreanăBe! a$ (a avea 0aere)... Acel 2$ %inal la &ersoana IB e! a$, ca !nic *nro$nă la ti$&!l &reent al ver!l!i, n! se ex&lică "ect &rin in%l!ena

alcanică (slavă 2 'a i$a$ \ e! a$K sa! alaneă 2 !ne a$ \ e! a$). =a%el, iara %or$ă "e &ersoana I a ver!l!i a &o%ti, at!nci cn" voritor!lo%eră cevaB &o%ti$] (A$ $enionat *nainte #i &osiilitatea !nei in%l!ene aalane!l!i es0te &entr! a ex&lica %or$a ro$nească aerantă "e &ersoanaa IlI2a sing!lar este, *n ra&ort c! latinesc!l est #i c! %or$ele cores&on"ente"in celelalte li$i ro$anice $o"erne.)Iată, a#a"ar, $eglenitele e! a%l!$, t! a%li#i s!nt !n ca rar, !nic c0iar &nă*n $o$ent!l *n care vo$ "esco&eri altele, *n care %or$ele &ersonale alever!l!i a! trec!t "e la o li$ă la alta, *n ca!l "e %aă "in slavă *n$eglenită. Asta &!ne *ntr2o no!ă l!$ină sit!aia &e care a$ re!$at2o $ais!s, &rivin" li$ile in"o2e!ro&ene #i cele !ralo2altaice #i %ino2!grice, care

&ar a2#i %i *$&r!$!tat !na alteia &ron!$ele &ersonale #i "esineneleverale, *nsă *n $o" *ncr!ci#at.Desig!r, se &oate "isc!ta $!lt &e sea$a acestei teorii &e care o avanse

aici, iar arg!$entarea $ea n! e %inală. Ha este *nsă soli"ă #tiini%ic, coerentă#i &la!iilă.Concl!iaB &nă n! vin c! ase$enea ex&licaii $eto"ice, str!ct!rate, &!nctc! &!nct, "aco&aii care trntesc -tra"!ceriX $asive "in -li$a "acă/, c!-i$n!ri ale #ar&el!iX #i -stă&ni ai roatelorX %ără ex&licaii $eto"ologice$erită "oar !n 0o0ot "e rs ne$ilos. Ac!$, că a$ o%erit o ex&licaie a l!ie! a$ *n ro$nă, "aco&aii ar tre!i r!gai să ex&lice c!$, "acă li$ageilor a %ost la originea latinei, s2a a'!ns, *n i&otea lor, "e la e! a$ la ego

0aeo *n latină 2 #i n! invers. Hi s!nt &rec!$ cineva %ără 0aar "e$ate$atică "e la care ai &ri$i "oar o 0rtie c! o ci%ră ca re!ltat al !nei &role$e co$&lexe. =a *ntrearea c!$ a! a'!ns la re!ltat, ar *ncerca să se%o%ilee,$inin" ne*n"e$natic.+ieii, ei n! *neleg că %r!$!seea #tiinei stă *n elegana "e$onstraiei.Des&re &r!"enă *n lingvistică. =a %el, "aco&aii n! &rice& că lingvisticaeste o #tiină c! $eto"e &recise #i că at!nci cn" se ca!tă reconstit!irea!n!i %eno$en lingvistic e nevoie "e la %el "e $!ltă &r!"enă ca *n orice altăra$!ră a #tiinei.


60/232

Iată !n alt exe$&l!B sar"a e o li$ă (o li$ă, iar n! !n "ialect italian)ar0aică, sing!ra li$ă neolatină care a &ăstrat &arial &ron!nia latineiclasice. Peste tot, "e la *nce&!t!l erei noastre, latina #i2a &alataliatconsoanele ocl!ive ("e &il"ăB cento, cent, cien 2 ioo *n li$ile ro$anice),

*n vre$e ce *n sar"ă &ron!nia l!i C a ră$as "!ră c0iar *nainte "e H #i I, a#a*nct xoo se s&!ne (#i se scrie) c0ent (&ron!nat ent) Hxact ca *n latinaclasică, &e cn" *ncă se &ron!na ent!$ #i aisar #i iero.H c! att $ai i$&resionant să "esco&eri$ că articolele 0otărte *n sar"ăs!nt n! la, le, l!, ca *n celelalte li$i neolatine, ci sa 2 s! Sa ($asc!lin) #isă (%e$inin, c! a l!ng) s!nt cele $ai vec0i &ron!$e "e$onstrative "inli$ile in"o2e!2 ro&ene. In sanscrită #i gotică ele %!nciona! c0iar s!această %or$ăB sa W să. *n greacă #i *ntr2o li$ă iraniană c!$ e &a#2 t!naele a! evol!at %onetic s&re articolele 0otărte $o"erneB 0o 2 0e (a$ voritanterior "es&re %eno$en!l trecerii l!i s la 0 *n acele li$i).

=a &ri$a ve"ere, este #ocant să "esco&eri$ sa 2 s! *n sar"ă. Co$entenasc0et sa i"a, "e &il"ă, -c!$ (se) na#te viaa/, !n"e sa i"a cores&!n"eitalian!l!i la vita sa! s&aniol!l!i la vi"a... "ar "e !n"e vine saY Sa ca articol0otărt &are a ie#i *n linie "rea&tă "in &reistoria in"o2e!ro&eană,cores&!nn", *ncă o "ată, sanscrit!l!i #i gotic!l!i sa.*n sanscrită, "e &il"ă, sa organic intra &nă #i *n 'oc!ri "e c!vinte $istice,

&rec!$ *n cel *n care leă"a (0a$sa, cores&!nn" l!i gans2goose2gsca *nalte li$i) %!sese aleasă ca si$ol al s!%let!l!i &entr! că &!tea %iinter&retată sonor #i "re&tB -a0a$ sa/ \ e! (s!nt) acela.C!$ &!te$, a#a"ar, să2l regăsi$ &e sa *n sar"ăY] Sa i"aY. *n realitate, sa *nsar"ă, %olosit *n exact acela#i loc #i c! aceea#i %!ncie ca sa *n sanscrită #igotică, &rovine "e la !n ero"at latinesc i&sa 2 i&se. Acela#i &ron!$e re%lexivcare a "at *n ro$nă s!stantiv!l ins (\ &ersoană, "e la lat. i&se) #i

&ron!$ele *ns!#i.

Fici o legăt!ră &rin !r$are c! sanscrit!l sa, "e#i %onetic #i %!ncional eles!nt i"entice.Iată !n ca care ne arată "e ctă &r!"enă tre!ie să "ă$ "ova"ă *nreconstr!ciile lingvistice. Cei care at c$&ii c!

Alexe, Dan - Dacopatia Si Alte Rataciri Romanesti Ocr

Documents

Transcript of Alexe, Dan - Dacopatia Si Alte Rataciri Romanesti Ocr