Alexandru Ioan Cuza
3
Alexandru Ioan Cuza Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820 , Bârlad - d. 15 mai 1873 , Heidelberg, Germania), om politic, domn al Principatelor Unite. Deşi nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi avea contracandidaţi cu o bogată experienţă administrativă, figura colonelului Cuza a apărut în prim plan la momentul 1859 deoarece grupările politice din Principate au preferat să sprijine un semi-necunoscut decât să îşi voteze un adversar iredutabil. Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles, la un moment dat, să preia controlul întregii vieţi politice crezând că va reuşi să creeze un sistem care să-i acorde puterea totală şi, în acelaşi timp, să patroneze modernizarea societăţii româneşti pe principii liberale.În perioada regimului autoritar s-au putut lua acele măsuri necesare modernizării, însă lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal şi chiar opera de modernizare a societăţii româneşti a fost pusă sub semnul întrebării. Treptat, societatea a intrat în criză, ajungându-se la o gripare a sistemului instituţional, iar elita politică va recurge la o soluţie radicală pentru a debloca sistemul. Soluţia „faptului împlinit”. Dubla alegere a lui Cuza ca domn al Principatelor Configuraţia în ambele Adunări Elective era asemănătoare, împărţită în două grupări, una liberală şi alta conservatoare. Fiecare doreau unirea, dar cu un domn al lor, care să le asigure păstrarea puterii politice. Însă, la rândul lor, în interiorul acestor grupări existau diverse tabere fiecare având candidaţi redutabili pentru funcţia supremă, personalităţi bine pregătite cu experienţă în administraţie [8] . În Moldova, în partea liberală se vehiculau nume precum Costache Negri , Vasile Alecsandri , Mihail Kogălniceanu , în timp ce la conservatori de departe cea mai bună expertiză o avea fostul domn Mihail Sturdza , existând şi voci care îl preferau pe fiul acestuia, Grigore M. Sturdza . În Ţara Românească, situaţia era asemnătoare, luptându-se pentru domnie Barbu Ştirbei , Gheorghe Bibescu , Alexandru D. Ghica sau Dimitrie Ghica .Soluţia a fost una ingenioasă. Convenţia de la Paris, deşi prevedea cu foarte mare atenţie modul de organizare a Principatelor, nu dădea detalii în ceea ce privea persoana care urma să deţină funcţia supremă. Cu alte cuvinte, nu specifica că nu poate să fie aceeaşi persoană atât domn al Moldovei, cât şi domn al Ţării Româneşti. Cum prima alegere avea să se desfăşoare în Moldova, situaţia a fost tranşată aici [9] . În acele clipe a apărut în prima plan numele lui Alexandru Ioan Cuza, care îndeplinea funcţia de hatman la acel moment. El era un outsider pentru candidatura la domnie deoarece nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi nu se remarcase prin acţiuni deosebite în activitatea sa, făcând politică doar la nivel local. În cele din urmă, toate grupările au preferat sa îl sprijine pe acest semi-necunoscut decat să îşi voteze un adversar iredutabil. Ei aveau convingerea că tânărul neexperimentat va putea fi manevrat uşor, însă a fost subestimat. Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles să ia la un moment dat în totalitate controlul vieţii politice din Principatele Unite. Pe 5 ianuarie 1859 , Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei.În Ţara Românească situaţia a fost mult mai simplă. Oricine ar fi fost ales în Moldova, trebuia ales şi la Bucureşti. Totuşi, surpriza a fost mare deoarece deputaţii munteni nu auziseră niciodată de tânărul colonel. Problema a fost tranşată în noaptea de 23/24 ianuarie la hotelul Concordia. A doua zi, la şedinţa Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Ţării Româneşti. Recunoaşterea dublei alegeri şi înfăptuirea Unirii depline Prin dubla alegere, clasa politică a pus marile puteri în faţa „faptului împlinit”, deşi soluţia reprezentase o depăşire clară a Convenţiei. Imediat se întreprind primele demersuri pentru recunoaşterea dublei alegeri, fiind trimise misiuni diplomatice în capitalele europene [10] . Problema urma să fie dezbătută în cadrul unei Conferinţe deschisă la Paris în ziua de 21 martie . Practic, opiniile marilor puteri erau aceleaşi ca cele exprimate la Congresul din urmă cu trei ani, căci nu se schimbase nimic în privinţa intereselor strategice [11] . Se opuneau vehement dublei alegeri Imperiul Habsburgic şi Imperiul Otoman.Contextul internaţional a ajutat din nou Principatele. În acele vremuri, atenţia puterilor europene era îndreptată spre statele italiene, pe care Napoleon al III-lea dorea să le folosească pentru alungarea austriecilor din nordul peninsulei, parte a planului ambiţios ce viza anihilarea ordinii stabilite pe ruinele imperiului unchiului său, în 1815. La mijlocul lunii aprilie a izbucnit războiul franco-austro-piemontez, iar, conform planului francez, Austria a părut ca agresor. În inferioritate netă pe scena internaţională aceasta şi-a nuanţat rapid poziţiile. De asemenea, deşi Turcia a tergiversat luarea unei decizii, în urma presiunilor celorlalte puteri, la 26 august cele două au recunoscut dubla alegere.Recunoaşterea dublei alegeri nu era suficientă pentru noul statut al Principatelor. Pentru a obţine unirea deplină, Cuza a demarat o serie de măsuri interne care vizau unificarea aparatului de stat prin dispoziţii administrative. Se unifică poşta, cursul monetar, armata, se centralizează administraţia telegrafului şi se contopesc serviciile de vamă. În domeniul justiţiei, se formează Comisia Centrală şi Curtea de Casaţie, instituţii prevăzute în Convenţie. De asemenea, la 26 octombrie 1860 este inaugurată Universitatea din Iaşi. În plan economic, administraţia lui Cuza a avut de înfruntat o
-
Upload
george-tiron -
Category
Documents
-
view
3 -
download
0
description
ert
Transcript of Alexandru Ioan Cuza
Alexandru Ioan Cuza Alexandru Ioan Cuza(n.20 martie1820,Brlad- d.15 mai1873, Heidelberg, Germania), om politic, domn al Principatelor Unite. Dei nu era o personalitate de prim rang pe scena politic i avea contracandidai cu o bogat experien administrativ, figura colonelului Cuza a aprut n prim plan la momentul 1859 deoarece gruprile politice din Principate au preferat s sprijine un semi-necunoscut dect s i voteze un adversar iredutabil. Cuza nu s-a lsat manipulat i a neles, la un moment dat, s preia controlul ntregii viei politice creznd c va reui s creeze un sistem care s-i acorde puterea total i, n acelai timp, s patroneze modernizarea societii romneti pe principii liberale.n perioada regimului autoritar s-au putut lua acele msuri necesare modernizrii, ns lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal i chiar opera de modernizare a societii romneti a fost pus sub semnul ntrebrii. Treptat, societatea a intrat n criz, ajungndu-se la o gripare a sistemului instituional, iar elita politic va recurge la o soluie radical pentru a debloca sistemul.Soluia faptului mplinit. Dubla alegere a lui Cuza ca domn al PrincipatelorConfiguraia n ambele Adunri Elective era asemntoare, mprit n dou grupri, una liberal i alta conservatoare. Fiecare doreau unirea, dar cu un domn al lor, care s le asigure pstrarea puterii politice. ns, la rndul lor, n interiorul acestor grupri existau diverse tabere fiecare avnd candidai redutabili pentru funcia suprem, personaliti bine pregtite cu experien n administraie[8]. n Moldova, n partea liberal se vehiculau nume precumCostache Negri,Vasile Alecsandri,Mihail Koglniceanu, n timp ce la conservatori de departe cea mai bun expertiz o avea fostul domnMihail Sturdza, existnd i voci care l preferau pe fiul acestuia,Grigore M. Sturdza. n ara Romneasc, situaia era asemntoare, luptndu-se pentru domnieBarbu tirbei,Gheorghe Bibescu,Alexandru D. GhicasauDimitrie Ghica.Soluia a fost una ingenioas. Convenia de la Paris, dei prevedea cu foarte mare atenie modul de organizare a Principatelor, nu ddea detalii n ceea ce privea persoana care urma s dein funcia suprem. Cu alte cuvinte, nu specifica c nu poate s fie aceeai persoan att domn al Moldovei, ct i domn al rii Romneti. Cum prima alegere avea s se desfoare n Moldova, situaia a fost tranat aici[9]. n acele clipe a aprut n prima plan numele lui Alexandru Ioan Cuza, care ndeplinea funcia de hatman la acel moment. El era un outsider pentru candidatura la domnie deoarece nu era o personalitate de prim rang pe scena politic i nu se remarcase prin aciuni deosebite n activitatea sa, fcnd politic doar la nivel local. n cele din urm, toate gruprile au preferat sa l sprijine pe acest semi-necunoscut decat s i voteze un adversar iredutabil. Ei aveau convingerea c tnrul neexperimentat va putea fi manevrat uor, ns a fost subestimat. Cuza nu s-a lsat manipulat i a neles s ia la un moment dat n totalitate controlul vieii politice din Principatele Unite. Pe5 ianuarie1859, Cuza a fost ales n unanimitate domn al Moldovei.n ara Romneasc situaia a fost mult mai simpl. Oricine ar fi fost ales n Moldova, trebuia ales i la Bucureti. Totui, surpriza a fost mare deoarece deputaii munteni nu auziser niciodat de tnrul colonel. Problema a fost tranat n noaptea de 23/24 ianuarie la hotelul Concordia. A doua zi, la edina Adunrii Elective, Alexandru Ioan Cuza a fost ales n unanimitate domn al rii Romneti.Recunoaterea dublei alegeri i nfptuirea Unirii deplinePrin dubla alegere, clasa politic a pus marile puteri n faa faptului mplinit, dei soluia reprezentase o depire clar a Conveniei. Imediat se ntreprind primele demersuri pentru recunoaterea dublei alegeri, fiind trimise misiuni diplomatice n capitalele europene[10]. Problema urma s fie dezbtut n cadrul unei Conferine deschis la Paris n ziua de21 martie. Practic, opiniile marilor puteri erau aceleai ca cele exprimate la Congresul din urm cu trei ani, cci nu se schimbase nimic n privina intereselor strategice[11]. Se opuneau vehement dublei alegeri Imperiul Habsburgic i Imperiul Otoman.Contextul internaional a ajutat din nou Principatele. n acele vremuri, atenia puterilor europene era ndreptat spre statele italiene, pe care Napoleon al III-lea dorea s le foloseasc pentru alungarea austriecilor din nordul peninsulei, parte a planului ambiios ce viza anihilarea ordinii stabilite pe ruinele imperiului unchiului su, n 1815. La mijlocul lunii aprilie a izbucnit rzboiul franco-austro-piemontez, iar, conform planului francez, Austria a prut ca agresor. n inferioritate net pe scena internaional aceasta i-a nuanat rapid poziiile. De asemenea, dei Turcia a tergiversat luarea unei decizii, n urma presiunilor celorlalte puteri, la26 augustcele dou au recunoscut dubla alegere.Recunoaterea dublei alegeri nu era suficient pentru noul statut al Principatelor. Pentru a obine unirea deplin, Cuza a demarat o serie de msuri interne care vizau unificarea aparatului de stat prin dispoziii administrative. Se unific pota, cursul monetar, armata, se centralizeaz administraia telegrafului i se contopesc serviciile de vam. n domeniul justiiei, se formeaz Comisia Central i Curtea de Casaie, instituii prevzute n Convenie. De asemenea, la26 octombrie1860este inaugurat Universitatea din Iai. n plan economic, administraia lui Cuza a avut de nfruntat o situaie economic foarte grea, iar soluia creterii fiscalitii a provocat o serie de tulburri mai ales n rndul comercianilor.Scena politic era divizat ntre o multitudine de grupri i tabere de diferite orientri de la radicali, moderai sau conservatori. Contemporanii au sesizat nc din primele luni c domnul nu se las manipulat. Cuza a dus o politic deliberat de uzare a liderilor politici i a gruprilor politice i, n felul acesta, n cele din urm, dorea s apar ca salvatorul naiunii, idee indus prin intermediul propagandei. De altfel, prima perioad a domniei a fost marcat de o mare instabilitate guvernamental[12]. ns, n aceast perioad efortul a fost canalizat n demersul pentru realizarea unificrii depline, astfel c btliile politice s-au situat pe plan secund.Pentru a realiza unirea deplin, Cuza a iniiat o serie de noi demersuri diplomatice,Costache Negrifiind cel nsrcinat s susin cauza Principatelor la Constantinopol. Pentru a strnge legturile, domnul a efectuat personal o vizit pe Bosfor nseptembrie1860[13]. Situaia pe plan internaional complicat de unificarea Italiei a amnat luarea unei decizii. n cele din urm, la13 septembrie1861s-a deschis la Constantinopol Conferina puterilor europene. Trei luni mai trziu Poarta emite firmanul prin care se recunotea unirea administrativ i legislativ a Principatelor, cu garania Marilor Puteri, ns numai pe timpul domniei lui Cuza[14]. Dei nu era o izbnd deplin, se fcuse un important progres fa de situaia anterioar. n aceste condiii, pe11 decembrie1861Alexandru Ioan Cuza emite Proclamaia Unirii, unde exclam: Unirea este ndeplinit, naionalitatea romn este ntemeiat [...] alesul vostru v d astzi o singur Romnie[15].Pe22 ianuarie1862se formeaz primul guvern unic, sub conducerea luiBarbu Catargiu, iar la24 ianuarie1862i deschide lucrrile prima Adunare Legislativ unic,Bucuretifiind desemnat capitala ntregii ri.
