Alexandra Comarniceanu, BCBA -...

download Alexandra Comarniceanu, BCBA - conferinta-aba.roconferinta-aba.ro/wp-content/uploads/2015/04/Comarniceanu-Inter...aveti grija ca ei sa se distreze (activitatea trebuie sa fie mai distractiva

If you can't read please download the document

Transcript of Alexandra Comarniceanu, BCBA -...

  • Interventii eficiente pentru incurajarea interactiunii sociale

    Alexandra Comarniceanu, BCBA

  • Interactiunea sociala

    Analiza Comportamentala Aplicata s-a dovedit a fi extrem de eficienta in predarea multor abilitati ce vizeaza diverse arii deficitare in cazul copiilor cu tulburare de spectru autist (ex. limbaj, joc, autoservire, aria academica, motricitate, etc).

    Una dintre aceste arii de interes o reprezinta interactiunea sociala, ce necesita dezvoltarea anumitor abilitati sociale.

  • Interactiunea sociala

    Abilitatile sociale sunt comportamente verbale intarite de alte persoane si se refera la comportamente considerate acceptabile din punct de vedere social in mediul curent, luand in calcul asteptarile societatii, care sunt diferite de la o cultura la alta (Schramm, 2011).

  • Interactiunea sociala

    Un prim pas in dezvoltarea abilitatilor sociale il reprezinta dezvoltarea dorintei sociale.

    Pentru a realiza acest lucru, este necesar sa manipulam mediul social astfel incat sa fie motivant pentru copil, adica sa asociem prezenta unui partener de joaca cu stimuli preferati.

  • Interactiunea sociala

    Care sunt abilitatile esentiale pe care un copil ar trebui sa le aiba inainte de a preda interactiunea sociala?

    Care sunt etapele predarii interactiunii sociale?

  • Conditionarea celorlalti copii

    Conditionare: asocierea cu stimuli preferati.

    Activitati interesante si distractive: selectati/creati o serie de activitati distractive pe care copilul le poate desfasura numai cu un partener.

    In acest fel, prezenta celuilalt copil va deveni o recompensa pentru el si va fi motivata sa interactioneze.

  • Conditionarea celorlalti copii

    Atentie: activitatile nu trebuie sa aiba caracter academic, ci trebuie sa aveti grija ca ei sa se distreze (activitatea trebuie sa fie mai distractiva cu celalat copil decat fara el).

    Exemple de activitati mai distractive in prezenta unui alt copil decat in absenta lui: saritul pe trambulina, datul in leagan.

  • Conditionarea celorlalti copii

    La acestea se adauga si alte activitati pastrate doar pentru aceasta ocazie (interactiunea cu un alt copil); Ex: luarea unei gustari speciale.

    Dati cateva exemple de activitati ce pot fi realizate in cadrul conditionarii.

  • Conditionarea celorlalti copii

    Este important ca initial sa selectam unul, maxim doi parteneri de joaca.

    Durata initiala a intalnirilor de joaca nu trebuie sa fie foarte lunga.

    Atentie: este foarte importanta distinctia dintre conditionarea prezentei uni alt copil si circle time.

  • Conditionarea celorlalti copii

    Aceasta reprezinta prima etapa a interactiunii sociale.

    Cand copilul vizat se bucura de prezenta celuilalt copil, putem spune ca a avut loc conditionarea.

  • Repertoriul de vorbitor si repertoriul de ascultator

    Atunci cand o persoana poate controla comportamentul altor persoane

    utilizand variate topografii de comportament verbal (vocal, semne, pictograme, echipamente electronice), functioneaza ca si vorbitori.

  • Repertoriul de vorbitor si repertoriul de ascultator

    Ascultator: comportamentul lor este controlat de comportamentul verbal al altor persoane, in timp ce raspund la sunete vocale si alte topografii verbale.

  • Repertoriul de vorbitor si repertoriul de ascultator

    Atunci cand obiectivul nostru este interactiunea sociala, de cele mai multe ori se dezvolta mai intai repertoriul de vorbitor.

    De ce oare?

  • Repertoriul de ascultator

    Iata cateva exemple de jocuri pe care le putem face pentru a-l motiva pe copil sa isi asume rolul de ascultator:

    1. Invatarea prin observare 2. Eu spionez 3. Bingo/lotto

  • Invatarea prin observare

    In cadrul acestei activitati il vom denumi pe copilul vizat de noi Paul.

    Creati o tabla de joc cu cate 10 casute pentru fiecare echipa.

    La sfarsitul celor 10 casute va exista un chenar, in care va fi plasata o poza cu premiul ales de fiecare participant, premiu ce va fi primit daca echipa din care face parte castiga.

  • Invatarea prin observare

    Paul si partenerul sau de joaca vor forma o echipa, iar adultul o alta echipa.

    Fiecare echipa isi va alege cate o figurina, pe care o va folosi pentru a avansa pe tabla, pana va ajunge la premiu (echipa copiilor isi poate alege un personaj preferat pozitiv, iar adultul unul negativ).

  • Invatarea prin observare

    Puteti folosi poze (pe care celalat copil va trebui sa le denumeasca) sau activitati (pe care ii cereti sa le faca).

    Este vorba de activitati simple, distractive, cum ar fi sa faca genuflexiuni sau cumpana.

  • Invatarea prin observare

    Atentie: nici unul dintre copii nu trebuie sa stie sa denumeasca pozele sau sa faca activitatile (trebuie sa fie capabili sa le faca d.p.d.v. fizic, dar cand aud denumirea, sa nu stie la ce sa refera).

    Dupa ce il intrebati pe coechipier ce reprezinta poza respectiva sau ii cereti sa faca o anumita activitate, il promptati sa raspunda corect.

  • Invatarea prin observare

    Atentie: daca il promptati sa denumesca imaginea respectiva, nu repetati si voi denumirea dupa el; raspunsul lui trebuie sa fie singurul pe care il aude Paul; daca partenerul stie sa citeasca, ii puteti scrie raspunsul.

    Acelasi lucru este valabil si in cazul actiunii, coechipierul fiind singurul ce vede actiunea demonstrata de adult (se poate utiliza o poza sau un scurt material video).

  • Invatarea prin observare

    Apoi va intoarceti spre Paul si in puneti acceasi intrebare.

    Daca el raspunde corect, figurina lor avanseaza cu o casuta pe tabla.

    Daca nu, figurina adultului avanseaza cu o casuta (daca se intampla acest lucru, aveti grija sa va bucurati si sa le spuneti ca probabil voi o sa castigati jocul).

  • Invatarea prin observare

    Uneori puteti sa faceti schimb si partenerul sa fie cel care repeta ce spune Paul.

    Atentie: nu faceti asta in cadrul aceluiasi joc, ci in jocuri diferite, pentru a putea colecta suficiente date atunci cand Paul este cel vizat.

  • Invatarea prin observare

    Daca Paul este copilul targetat in acest joc, veti colecta date si el va trebui sa il imite pe partenerul de joaca pana cand una dintre echipe castiga.

    Apoi, mai tarziu puteti organiza un alt joc in care partenerul il imita pe Paul, fara sa colectati date.

  • Eu spionez

    Cei doi copii sunt asezati unul langa altul in fata adultului, iar ochii lui Paul sunt acoperiti.

    Adultul incepe jocul spunand Eu vadsi apoi le descrie un obiect/persoana copiilor (ex. vad o jucarie verde).

  • Eu spionez

    Adultul pur si simplu descrie obiectul, permitandu-i partenerului sa se uite de jur imprejur pentru a ghici ce este; sau, pentr a-i usura sarcina, poate sa tina obiectul in mana).

    Copilul legat la ochi are o scurta oportunitate de a raspunde corect dar daca nu poate (si nu vrem sa poata), atunci ar trebui sa il intrebe pe celalat copil care este raspunsul corect.

  • Eu spionez

    Daca raspunsul este corect, figurina lor avanseaza o casuta pe tabla de joc si adultul ii lauda.

    Daca raspunsul este incorect, atunci figurina adultului avanseaza.

  • Bingo/lotto

    Unul dintre copii trebuie sa aiba un teanc de cartonase (litere, culori, imagini, numere, etc) iar celalat copil (Paul) trebuie sa aiba o tabla de joc (continand numerele/literele/imaginile/culorile pe care le are partenerul de joc).

  • Bingo/lotto

    Copilul cu cartonasele va striga cu voce tare ce cartonas are si isi va intreba partenerul de joc daca acesta il are pe tabla.

    Copilul cu tabla de joc (Paul) trebuie sa asculte si apoi sa raspunda vocal cu da sau nu , indicand daca imaginea respectiva este sau nu prezenta pe tabla.

  • Bingo/lotto

    Daca au imaginea pe tabla, atunci trebuie sa potriveasca cartonasul peste imagine.

    Daca nu, se trece la urmatorul cartonas.

    Daca copilul cu tabla raspunde corect (da sau nu), atunci figurina lor avanseaza o casuta.

    Daca nu, figurina adultului avanseaza o casuta.

  • Dezvoltarea repertoriului de ascultator

    Aceste jocuri trebuiesc interpretate ca si structuri ce pot fi adaptate in functie de nevoile si abilitatile fiecarui copil.

  • Interactiunea sociala in cadrul gradinitei

    De cele mai multe ori, gradinita este vazuta ca un cadru ideal pentru socializare si joaca.

    Insa, tot de cele mai multe ori, este destul de dificil pentru un copil ce nu are dezvoltate toate abilitatile necesare socializarii, sa se joace cu alti copii in acest cadru.

  • Interactiunea sociala in cadrul gradinitei

    Iata cateva lucruri pe care le putem face pentru a usura aceasta interactiune:

    -Joaca in doi -Jocuri fizice -Jocuri de masa (board games) -Intalniri de joaca cu un coleg (organizate acasa)

  • Joaca in doi

    Aceast tip de activitate se desfasora in afara salii de clasa. Avantaje: adultul se poate concentra mai mult asupra copilului tinta,

    este evitata agitatia creata de ceilalti copii dornici sa participle la joc si copilul este ajutat sa relationeze cu un partener de joaca cu interese similare (in cazul in care pastram constant partenerul de joaca).

    Prima etapa in cadrul acestei activitati este conditionarea partenerului de joaca, asa cum a fost descrisa anterior.

  • Jocuri fizice

    Acestea pot avea loc chiar in sala de clasa si sunt de regula jocuri simple, fara prea multe regului, ce implica miscare (ex. alergat).

    Sunt printre primele tipuri de jocuri ce apar atunci cand un copil incepe sa se joace cu alti copii de aceeasi varsta.

  • Jocuri de masa

    Avantaje: reguli clare si care nu se schimba pe parcursul jocului.

    Este important ca inainte de a incerca un joc la gradinita, copilul sa fie invatat sa il joace acasa.

  • Intalniri de joaca cu un coleg

    Au atat rolul de a facilita formarea unei relatii de prietenie, cat si de a o mentine, o data ce ea exista.

    In cadrul gradinitei exista o anumita structura a activitatilor, structura ce trebuie respectata.

    De asemenea, multe gradinite au un set de reguli interne de care trebuie sa se tina cont.

  • Toate activitatile descrise in aceasta prezentare reprezinta primii pasi in directia interactiunii sociale.

    Un copil ce se joaca cu placere cu alte persoane de varsta sa va fi mai motivat sa invete apoi si alte reguli ce tin de initierea si mentinerea interactiunii.

  • [email protected]

    Sfarsit

    Slide 1Interactiunea socialaInteractiunea socialaInteractiunea socialaInteractiunea socialaConditionarea celorlalti copiiConditionarea celorlalti copiiConditionarea celorlalti copiiConditionarea celorlalti copiiConditionarea celorlalti copiiRepertoriul de vorbitor si repertoriul de ascultatorRepertoriul de vorbitor si repertoriul de ascultatorRepertoriul de vorbitor si repertoriul de ascultatorRepertoriul de ascultatorInvatarea prin observareInvatarea prin observareInvatarea prin observareInvatarea prin observareInvatarea prin observareInvatarea prin observareInvatarea prin observareInvatarea prin observareEu spionezEu spionezEu spionezBingo/lottoBingo/lottoBingo/lottoDezvoltarea repertoriului de ascultatorInteractiunea sociala in cadrul gradiniteiInteractiunea sociala in cadrul gradiniteiJoaca in doiJocuri fiziceJocuri de masaIntalniri de joaca cu un colegSlide [email protected]