Alex Mihai StoenescuDINASTIA BRTIANURoman foiletonGENERICPe fondul unei melodii populare descompuse, prelucrate doar pe tema principal, n ton grav, apare din penumbr dagherotipul unui tran nstrit. Poart cojoc si opinci -Dinc Brtianu. Aparatul urmreste lent, pe rnd, chipul martial, mna strns ferm pe chimirul lat, piciorul stng mpins nainte ca un semn al unei mari vointe, opinca. Apropiind imaginea pn la textura fotografiei, din mpletitura opincii se desprind si se contureaz n aur elementele componente ale blazonului familiei Brtianu.DINASTIA BRTIANUAceeasi tem muzical, amplificat dramatic.Seria portretelor in tondi.Numele personajelor - numele actorilor.EPISODUL PILOTParis, 1856La balul Primriei Parisului, perechile de dansatori animau un salon luminat exuberant de candelabre din cristal. Se interpreta prin muzic si joc o polc abia compus de un tnr refugiat evreu, n mod ciudat, nimic din scena de petrecere tipic parizian nu amintea de exod sau mcar de tristele pduri poloneze, n care cerbii mureau de urt, cu promoroac pe coarne si noroi verde pe copite. Totul era vesel. Sau aproape totul, dac nu observai ntr-un colt cu oglinzi si cu o msut imperial scpat de la revolutie, un grup de tineri mbrcati modest, prin comparatie cu strlucirea acelui bal, dar totusi decent, curat si cu bun gust. Erau cunoscuti si de aceea aerul lor de conspiratori nu atrgea atentia nimnui, cci nu se ncheiase nc epoca nasterilor de natiuni. Europa se trezise dintr-o dat mam, dup violul prelungit al Revolutiei Franceze, urmat de cel al Terorii si de cel al Revolutiei din 1848. Acum, dup ani ntregi de greturi, o apucau contractiile cnd nimeni nu se astepta si dintr-o dat slobozea la viat o natiune nou. Chiar nimeni nu putea prevesti exact ce tar se va naste si cte vor mai iesi n lume dup aceast lung luzie a btrnei vaci continentale. C. A. Rosetti era scund de statur, adus putin de spate, dar vioi, jucndu-si ochii exoftal-mici cu aviditate peste salon. Scosese la intrare de pe brat banderola mare de doliu, dup moartea celui din urm copil, dar lsase la vest, pe sub hain, o mic panglic cenusie. Fratii stefan si Nicolae Golescu erau ceva mai nalti. stefan purta un costum gris-fer, iar Nicolae era n uniform de ofiter, o uniform care aducea vizibil cu cea francez, dar avea si elemente din echipamentul armatei tariste. Alturi, pe un scaun-fotoliu sttea Ion C. Brtianu. ngndurat si ntunecat, romnul care predase drapelul patriei sale Primriei Parisului la Revolutia din 1848 se nftisa ca un brbat frumos, dar nefericit. Discutia lor era ntrerupt de cte ori trecea cineva prin apropiere si se purta soptit, pe un ton misterios.ROSETTI: Mcar unul dintre noi s ajung n tar. Ar putea intra deghizat pe la una din trectorile Carpatilor.sT. GOLESCU: Politia l va prinde imediat, drag Rosetti. stii c ml se poate tine un secret la romni. Va nfunda puscria.ROSETTI: Nici asta n-ar fi ru. Acolo sunt toti lupttorii nostri, i va contacta si i va pregti. Apoi, va gsi un mijloc s comunice afar.NIC. GOLESCU: Dar afar nu e nimeni. stefan are dreptate. Nu vom putea organiza miscarea pornind din nchisori. E absurd.ROSETTI: Populatia se va revolta cnd va afla c patriotii sunt schingiuiti n catacombe.NIC. GOLESCU: Hai s fim seriosi!ROSETTI: Vor cere eliberarea detinutilor. Noi vom mpnzi ziarele Europei cu proteste.sT. GOLESCU: O facem si acum. Nu se uit nimeni pe ele. Europa vrea s vad snge. Ne trebuie un mort celebru.NIC. GOLESCU: Un atentat. seful politiei sau comandantul Grzii.Dialogul este ntrerupt de gazd, sotia primarului Parisului.M-me METZ: Cum se face c cei mai frumosi brbati nu danseaz? Doamnele sunt nerbdtoare, domnule Golesco.NIC. GOLESCU: Este un bal minunat, doamn. Dar romnii asteapt s se nclzeasc inimile femeilor. Atunci vom ataca.M-me METZ: Oh! Romnii nu se dezmint. Sper s nu asteptati pn lum foc.DINASTIA BRTIANU NIC. GOLESCU (galant): Vom stinge orice prjol cu setea noastr de iubire, doamn Metz.Femeia rde cochet si se ndeprteaz.NIC. GOLESCU: Frumoasa femeie!ROSE1T1: Un atentat care nu scoate lumea pe strzi este o stire de subsol. Noi avem nevoie de redesteptarea Problemei Orientului.NIC. GOLESCU: Dac nu convingem loja masonic, nu se misc nimic.ROSETTI: S provocm noi criza, s redeschidem problema.NIC. GOLESCU: Pentru asta ne trebuie mase, oameni n miscare, trani.sT. GOLESCU: N-au cap. Cine vrei s-i conduc?BRTIANU: Eu.n tot acest timp, Ion C. Brtianu a stat pe fotoliul de lng ei, afisnd o figur trist, mcinat de gnduri. Acum se ridic.BRTIANU: Fratilor, m frmnt s v spun de cteva zile si nu reusesc. Mai am cteva luni de trit.Prietenii rmn stupefiati o clip. Se privesc si nu nteleg.BRTIANU: Sunt pe moarte. Nu mai e nici o scpare.ROSETTI: Nu se poate.BRTIANU: Am consultat pe doctorul Galhau. Plmnii sunt terminati. Trei-patru luni si gata.sT. GOLESCU (izbucnind ntr-un rs fortat): Tu glumesti. E o pcleal.NIC. GOLESCU: Eu nu cred n doctori.BRTIANU: Voi merge s mor n tar. Sultanul se va bucura si mi va da dreptul s intru.ROSETTI: Ioane, asta e o lovitur pentru toti. Spune-mi c nu este adevrat.BRTIANU: S-a sfrsit si nu vreau s m plngeti. Voi organiza eu revolta n tar. N-au ce s-mi fac. Doar s-mi grbeasc moartea ntr-o puscrie umed.NIC. GOLESCU: Parc e un blestem. Mai nti Blcescu, acum tu. Doamne!sT. GOLESCU: Uite-1 pe Cuza!Se apropie Al. I. Cuza n costum de sear, nvrte n mini niste jetoane de casino. Salut, apoi i sopteste lui Brtianu la ureche. Se aude totusi: Baronesa Kestner". rBRTIANU: Iertati-m o clip. (Pleac.) CEILALtI (se reped spre Cuza): Ai aflat? Brtianu e pe moarteBrtianu trece printr-un culoar elegant ntr-un salon de conversatie. Baroneasa Mathilde Kestner (23 de ani) i sare n brate de cum intr.MATHILDE: Jean, e cea mai fericit zi din viata mea. Nu ghicesti de ce?BRTIANU: Sunt obosit. Azi-noapte am lucrat mult.MATHILDE: Jean... Nu stiu cum s-ti spun... M simt fericit, nebun, dezlntuit. Te iubesc att de mult.BRTIANU (nc distant): si eu te iubesc, Mathilde. Veselia ta m face si pe mine fericit.MATHILDE: Hai, ghiceste!BRTIANU (dup un moment de ezitare): Tatl tu te las s mergi la Ems.MATHILDE: Nu. Mai ncearc.BRTIANU: i fost primit n suita mprtesei.MATHILDE: Nu, nu. Te gndesti prea departe. Ceva, numai ntre noi.BRTIANU: Rmi singur acas noaptea asta.DINASTIA BRTIANU MATHILDE: Sunt nsrcinat, Jean. Port copilul tu. BRTIANU (lovit de veste): Ai spus printilor ti? MATHILDE: Doar mamei. E foarte ngrijorat, dar mie nu mi e team. Acum putem s ne cstorim.Granita de la Predeal, 1856Trsura n care se ntoarce acas Ion C. Brtianu (35 de ani) trece pe un drum pustiu de tar. O usoar ceat se ridic din pmnt, mai mult ca o dizolvare de rou, pe msur ce umbra noptii se retrage. Vzut din spate, trsura poart urmele prafului strns pe cile Europei. Un singur cufr, mic, legat sus ntr-o parte, dezvluie o revenire srac.Brbatul cltoreste singur. Are un chip obosit, tras si imobil. Priveste nainte n gol. Aparitia sa este n contrapunct cu ce se ntmplase la Paris. A ales: si-a prsit iubita nsrcinat pentru misiunea din tar. n sfrsit, ntoarce capul spre fereastra din stnga a trsurii si observ peisajul schimbat - lumina diminetii scald verdele pdurii. Contemplatia sa e rupt brusc de aparitia unui clret n uniform austriac. Strig ceva - poate Haiti, poateEristdai, poate un chiuit, apoi dispare. Brtianu si st-pneste emotia. Trsura s-a oprit si el si face linistit o cruce. Vizitiul urc pe copertin si desface cufrul. Vizitiul este Euge-niu Carada (20 de ani), un tnr oltean de origine francez. Dat jos, cufrul este rscolit de grniceri. Cmsi, ciorapi, gulere de schimb, o Biblie. O strpung cu baionetele n cutarea unor spatii ascunse. Brtianu coboar ncet, fr nici o reactie. Pred pasaportul, privindu-1 de sus pe grnicer. Acum, este rndul trsurii s fie sfsiate, strpunse cu baionetele.Ochii romnului ignor totul pentru c sunt deja atintiti n deprtare. Face ctiva pasi, n timp ce n spatele su se aude agitatia pichetului. La marginea pdurii, un tran ar pe ambele prti ale granitei si cnt. Psrile trec n zbor dintr-o parte n alta. Doi cini se joac, se alearg liberi. Cntecul tranului se amplific si devine asurzitor n mintea lui Brtianu.(Maica Maximila Brtianu scap din mini o oal mare de lut. Zgomotul este vrful de strident al cntului acelui tran.)Remember. Mosia Tigveni, 1843 (alb-negru sau sepia)Strnsi n jurul patului de muribund al lui Dinc Brtianu, copiii si: Maximila (29 de ani), Anica (34 de ani), Teodor (30 de ani), Dumitru (25 de ani), Ion (22 de ani) si preotul. Zgomotul oalei sparte 1-a trezit n sudori pe btrin.DINC: Acolo, n pdure, este averea noastr.MAXIMILA (agitat, gata s izbucneasc n plns): Noi n-avem avere, tat.DINC: S cutati, s umblati pe urmele mele. Am uitat locul.ANICA: Tat, nu te obosi.DINC: Cnd ddeau turcii, ngropam tot.ANICA: Tat, odihneste-te.DINC: N-am mai gsit-o. Gsiti-o, e acolo, n pdurile noastre. Toat averea.Se ridic si arat cu degetul spre fereastra ntunecat. Imaginile fug din ochii tnrului Ion Brtianu spre acea fereastr, apoi alearg printre copaci, se loveste. Torul este ntortocheat si ntunecos, pn ce, dintr-o dat, este lovit de o raz de soare, si acoper ochii, fulgerat. Este destinul su.Lumina este a soarelui din ziua n care a revenit acas. Se aude iar, ndeprtat, cntecul tranului, n fafa lui Brtianu este din nou grnicerul de la Predeal, i nmneaz pasaportul. Se urc n trsura sa sfsiat si rupt, care si flutur zdrentele spre batjocura grnicerilor. Rd, trag focuri n aer. Trsura se pune n miscare. Brtianu rmne aparent calm, nghetat, dar dup un timp si musc pumnul si geme. Cade n genunchi.BRTIANU: Doamne, d-mi puterea s rezist. Doamne, f-m cuminte si bun.DINASTIA BRTIANU * 13 Rosteste Tatl Nostru scrsnind din dinti.Noaptea aceleiasi zile, Mosia FloricaTrsura intr pe sub o poart de lemn prginit n ograda larg a unei gospodrii boieresti scptate. D ocol, ca un dric ce a rtcit drumul, si se opreste n sting, n dreptul unei case lungi, alturi de casa printeasc, aflat ntr-o bezn total. Carada armeaz un pistol. Brtianu inspecteaz ferestrele joase si bate usor ntr-o us. Dup un timp, observ miscarea aerian a unui opait cu luminare. O mn alb, fantomatic, d la o parte perdeaua de pnz usoar. Usa se ntredeschide si se vede un ochi care l cerceteaz pe brbat.ANICA: Cine esti?BRTIANU: Ion, dad Anica.ANICA: Esti strigoi?BRTIANU: Mai ru. Sunt dracul n carne si oase.Femeia nu pare speriat. Usa se deschide mai mult. Mna subtire si sidefie se ridic ncet ca s pipie, s se conving. Dar atingnd fruntea, ca si cnd ar cuta locul coarnelor, dintr-o dat ncepe s mngie, recunoscnd chipul drag.ANICA: Ce cauti?BRTIANU: Am venit s repar casa.1856, ParisO strad ngust si usor curbat urc ntr-o pant destul de pronuntat, ceea ce permite apei din santul de canalizare s curg asemeni unui pru murdar. Lumina soarelui nu reuseste s inunde stradela n ntregime, astfel c sunt nc fatade de cas si colturi ntunecate. Un trgovet coboar, proptind s nu se duc la vale un crucior-tarab cu fructe si legume. Femeia lui l ajut. O spltoreas bate ntr-o poart, purtnd rufele sub brat. Cosul ei e larg, din nuiele crude. Pn s i se deschid, priveste cu invidie sau poate cu ngrijorare raidurile de frnghii ntinse pe deasupra si ncrcate de lenjerie ud. Un preot srac pseste ngndurat.Paul Bataillard (40 de ani) urc, umblnd atent pe pavajul nu tocmai ngrijit al strzii, n cutarea unei adrese anume. Poart hainele unui functionar, si profesor n acelasi timp (de altfel, este paleograf, arhivist si publicist), precum si c geant de piele, un fel de tasc postal atrnat de umr. Se opreste o clip n dreptul unui gang boltit si priveste nainte si n urm, n lungul strzii. Ptrunde prin gang si urc apoi pe o scar melcat, veche, cu balustrad prfuit si abia luminat de o fereastr zbrelit, cu geamul spart. Pe pereti sunt nc urme vopsite ale revolutiei si guri de gloante, muscnd din netezimea tencuielii. Acum nimereste la primul palier, n spatiul interior al unui palat destul de mare, n stil venetian, si nainteaz printr-un deambulatoriu laic si baroc, pe etaj. Este un patrulater arhitectonic strjuit de coloane si balustrade sculptate. Un zgomot rece, de marmur veche sau piatr lustruit, pe care pasii brbatului sun ca ntr-o catedral pustie. Se aud ns soapte de copil, deformate de ecou, nentelese, dar reverberate amplu de acel loc straniu. Paul se apleac peste o balustrad si priveste jos, n curtea interioar. Doi copii se joac cu ppusi de crp. Le asaz ntr-un rnd ordonat, le reasaz n alte pozitii geometrice, ca pe o hart a lumii n care fiecare figurin reprezint un popor. Bietii, amndoi, colaboreaz pn la un moment dat, cnd, din senin, unul dintre ei rupe bratul unei ppusi. Cellalt sare la btaie, simbol al rzboiului ce tocmai mis-tuise Europa. tipetele lor, din nou deformate de ecou, l nsotesc pe Paul Bataillard n mersul su mai departe. Se opreste n dreptul unei usi monumentale si bate cu inelul de fier. Dup un timp, se deschide o usit n lemnul masiv, raionat dup vechile modele medievale. Desi asteapt un ochi sau o gur s ocupe acel mic spatiu, Paul nu vede dect o pat neagr, bucat dintr-o noapte intrat demult n palat si rmas prizonier dincolo de acea us.DINASTIA BRTIANU * 15Trziu, n acel ptrat se nftiseaz din ntuneric o ureche de om. Paul rosteste o formul cabalistic, apropiindu-si buzele de acea ureche. I se deschide, apoi urmeaz o siluet incert pe cteva culoare abia luminate cu luminri ascunse. Se opresc n dreptul altei usi masive, de data asta zvorff cluza ^'-' ?i un bt de gong ntr-o zon a usii care produce un zgomot grav, adnc. I se rspunde la fel. n fata lui Paul, individul dezvorste si i face semn s intre, fr a-si dezvlui vreo clip nftisarea.O sal care-si descoper cu greu formele. Oricum, un salon spatios, dar cufundat n ntuneric. si cu toat aceast prim impresie de atemporal si aspatial, exist totusi o estetica a beznei, nainte este un vitraliu viu colorat, compus din semne masonice, n dreapta, mai aproape, un sfesnic abia arunc o lumin glbuie asupra altor simboluri ale lojei. Pe centru, o mas rotund cu intarsii cabalistice ce se compun, pe msur ce Paul nainteaz, n alte embleme ale Confreriei. Deasupra - un candelabru medieval de lemn, rotund ca o roat cu spite de la carul fostelor pelerinaje spre tara Sfnt. In lumina circular pe care o arunc asupra mesei, Paul Bataillard, membru al lojei masonice Rose duParfait Silence, observ trei perechi de mini btrne, cu bijuterii mari si pretioase. Palmele stau lipite de lemnul motivat, ntr-o asteptare disciplinat. Paul rosteste o nou formul si una dintre mini l invit s se aseze. Pune geanta de piele alturi, asteapt o clip apoi vorbeste.BATAILLARD: Problemele pe care am venit s le tratez aici sunt, fr ndoial, dintre cele mai importante n mprejurrile actuale. Eu le consider prost cunoscute n trile noastre din Occident. Posibilitatea de a gresi din nou si de a lsa rzboiul fr un rezultat m-a hotrt s vin acum, si nu mai trziu. Criza care tine Europa n alarm de o jumtate de veac si cutrile n a preveni complicatiile dezastruoase care s ne ndolieze viitorul au artat c Occidentul are un interes si o dubl datorie. Interesul este16 * aprarea civilizatiei. Datoriile sunt: s exprime adevruri generale despre soarta popoarelor si s adapteze realittile conflic-tuale la conditii de pace.Se opreste, asteptnd o reactie. Tcerea l determin s continue.BATAILLARD: Avem n fat patru imperii: Franta, Rusia, Austria si Marea Britanic. Alturi, Imperiul otoman. Dac ne gndim doar la imaginea pe care ne-a dat-o istoria geografic despre mrirea imperiilor, veti observa c Europa este un loc prea ngust, este prea strimt pentru a le cuprinde pe toate fr a se ncleca undeva n interesele lor. nainte, Occidentul cunostea problemele Angliei cu Spania, ale Frantei cu Italia, ale Austriei cu Turcia. Astzi, situatia s-a mutat n Orient: ne punem ntrebarea Rusiei. Ea nainteaz spre sud n calea slavilor balcanici, a grecilor si a altor crestini ce populeaz mai jos Orientul. Pentru asta a lansat propaganda panslavist, Eteria si a provocat rzboiul Mrii Negre. A ridicat problema locurilor Sfinte. Rusia e dusmanul de astzi.Se opreste din nou. Nemiscarea acelor mini de pe mas l conving c nu exist contradictie n tot ce a spus.BATAILLARD: Tocmai am semnat un nou tratat, mprejurrile sau tratatele leag zadarnic si doar n aparent puterile interesate si dezinteresate, puteri limitrofe si puteri ndeprtate. Partida nu este egal. Pofta nemsurat si vecintatea furnizeaz unora mijloace pe care niciodat nu le vor avea ceilalti. Cum s mpiedici micile nclcri de fiecare zi? Cel mai adesea ele sunt ignorate. si chiar dac ar fi cunoscute, nu poti pentru fiecare bagatel s pui Europa pe foc. Lumea are rbdare, nchide ochii, dar vine si ziua n care, din toti norii ngrmditi, care nu erau dect aburi trectori, se isc o furtun care amenint s nghit lumea.BTRN I: stim care a fost obiectul rzboiului. Care crezi c este obiectul pcii?DINASTIA BRTIANU * 17BATAILLARD: Eu afirm n fata dumneavoastr c, dincolo de ceea ce s-a nscris n noul tratat asupra Dardanelelor, obiectul pcii nu a fost atins. Nu vom opri Rusia din proiectele sale seculare de a cotropi Orientul. Eu afirm c semnarea acestui tratat, cu nimic diferit de toate celelalte, si ncheierea printr-o hrtie a rzboiului Crimeii nu vor opri Rusia s caute prin cuceriri drumul su spre Mediterana. Ea a pierdut mai putin prin armele noastre si mai mult pentru c anul trecut a murit tarul Ni-colae si i-a succedat un Alexandru II neexperimentat. Apoi, tabra rus a fost lovit n Crimeea de tifos si holer. Domnilor, curnd va veni un nou rzboi si un nou tratat. Dup el, altul.BTRN II: si cum vedeti voi o alt solutie, definitiv de aceast dat? ti dai seama c vorbiti despre un ideal niciodat atins, de cnd am pornit chiar noi lupta pentru eliberarea Templului?BATAILLARD: Trebuie s crem o barier natural si decisiv ntre Rusia si Turcia, pe care tarii au ales-o de mult ca prad a lor. Pergamente cu semnturi nalte si tratate ale prieteniei nu vor putea tine loc de munte sau prpastie ntre armate. Trebuie s ridicm o barier solid si de netrecut, iar cele mai bune bariere nu pot fi dect niste popoare puternice si omogene. Diplomatia guvernelor a dat dovad de neputint, chiar atunci cnd soldatii acestor guverne fceau fapte de vitejie. Multimea notelor si protocoalelor schimbate de un an ncoace n-a oprit nici o singur lovitur de tun. A sosit timpul ca Europa s ncredinteze garantiile linistii unor brate noi, pe care s le narmm.Se opreste din nou pentru a primi un rspuns. Nici un gest.BATAILLARD: Aceste brate noi sunt nationalittile.BTRN III: ntrezresc un pericol de dou ori mai mare n ceea ce propui. El atinge chiar esenta imperiilor, linistea lor. Propunerea ta este paradoxul, este nefirescul. Tocmai ea ar arunca n aer Europa, pentru totdeauna. Tu ceri s rupem din ceea ce astzi este ntreg si unit n Occident.18 * BATAILLARD: Nu si dac rupem dintr-un muribund care abia ne mai foloseste: Imperiul otoman.BTRN I: Adic s-i dm Rusiei Bosforul? Ceea ce tocmai am obtinut cu rzboi n Crimeea?BATAILLARD: Nu, eu m refer la recunoasterea nationalittii Principatelor Romne.Un nou pasaj de liniste. Toate minile se retrag de pe mas. Al doilea btrn si mpreuneaz degetele si iese cu fruntea n lumin.BTRN II: Poporul moldo-vlah este un popor corupt si degenerat. De la el nu se poate astepta nimic. Nu va asculta nici un ordin, nici o cluzire. Chiar dac s-ar angaja la o aliant n schimbul recunoasterii nationalittii, a doua zi dup asta nu se va tine de promisiune, n 1848 ati vzut ce a fcut. L-am ajutat si ne-am fcut de rs. n Moldova, revolutionarii treziti din somn au trecut din pat direct n nchisoare, n Valahia au luat-o la fug cnd a venit doar zvonul c un plc de turci a trecut Dunrea.BTRN III (iesind si el n lumin, dar glasul su e mai subtil): Acest popor nu exist. Este o populatie de greci si slavi peste care turcii au pus un picior greu de cinci secole. Cum credeti voi c puteti aduce la nationalitate asa ceva?BATAILLARD: Am spus la nceput... Am ndrznit s spun la nceput c lucrurile sunt prost cunoscute aici, n Occident. Domniile voastre priviti obiectul din exterior. Dar ceea ce numiti moldo-vlahi este n realitate un popor, un singur popor, cel romn. (Scoate din geant o hart, o desptureste si o ntinde pe mas; arat n timp ce vorbeste.) Poporul romn dinuie nu numai n Valahia si Moldova - fr a uita Basarabia si Bucovina, care sunt n fapt tot prti ale Moldovei -, dar si n Transilvania si Banat. Multi triesc n Bulgaria si Serbia. Adevrul este c el ocup n mas compact toat aceast zon, care e, de fapt, vechea Dacie traian. Dumneavoastr nu vedeti aceste zece mi-DINASTIA BRTIANU 19lioane de romni fiindc aparent le-a nghitit istoria. Dar ele exist si noi le-am descoperit.BTRNI: N-am auzit niciodat ca romnii s stie mcar unii de altii n toate aceste locuri. Cred c e o himer.BATAILLARD: Franta care m-a trimis cunoaste bine adevrul. Oamenii nostri au cltorit prin toate aceste provincii imperiale, curnd peisaje frumoase si aventuri orientale. Dar n realitate ei au cercetat adnc istoria si tria acestui popor. Altfel nu ndrzneam s vin aici pentru a pune pe mas o jucrie. E normal s v ndoiti, fiindc romnii au fost de secole risipiti tocmai datorit acelor virtuti. V par slabi, divizati si de nenteles. Dar uniti, cum vor reactiona? Dar avnd pe mn tot acest teritoriu dintre Dunre si Nistru? Toti muntii stia, Dunrea si drumurile spre Constantinopol?...BTRN II: Toti le sunt mpotriv. V pot informa, onorabili frati, c Bourqueney, ambasadorul Frantei la Viena, a fost primit n audient de Franz Josef. mpratul a transmis un mesaj clar: va sustine independenta si integritatea Imperiului otoman, i va cere acelasi lucru ntr-o ntrevedere direct si lui Napoleon. Cum s punem problema Principatelor ntre acesti doi oameni?BATAILLARD: Sustinnd partida national din Valahia si Moldova.BTRN III: Dar sunt ctiva, o mn de tineri znatici. Cnd venerabilul nostru, Ion Heliade Rdulescu, a ncercat s pun ordine n neamul acesta, i-au rs n nas. Sunt demagogi, promit avnd minile goale si buzunarele abia crpite. Cu ei vreti s construiti acolo un stat?BTRN I: V pot informa c acum dou zile ministrul afacerilor externe austriac a primit o telegram secret de la Constantinopol. n ea, Fuad-Pasa declar c sub nici un motiv Poarta nu va fi de acord cu Unirea Principatelor, orict de mari ar fi dificulttile pe care i le vor crea Anglia si Franta mpreun.BATAILLARD: Nu faceti dect s confirmati c ne ndreptm spre un nou rzboi. Nu faceti dect s dati dreptate Frantei,20 * cnd v spune c pacea nu e sigur. Nu faceti dect s-mi dati mie dreptate, acum.O miscare de disconfort n rndul btrnilor ntrerupe discursul publicistului. E o usoar foiala, un clmpnit de falc, un mrit de nemultumire. Oricum, flcrile luminrilor din sfesnic au fluturat discret.B ATATLLARD: Dac pledez pentru Principate este pentru c am argumente puternice, nu doar fiindc se caut o solutie oarecare si noi am venit cu una. De exemplu, poporul romn este n ntregime latin. Este frate cu natiunile Occidentului continental prin originea sa, prin traditiile sale mereu vii, prin limba admirabil conservat. Ce limb vorbesc acesti romni, v-ati ntrebat?BTRIN I: Dup cum nteleg, voi vreti s nfiintati un nou Piemont la granita Austriei. Austria nu va ngdui asta niciodat. n fata Austriei, Rusiei si Turciei, n fata oscilatiilor britanice, adic n fata a patru imperii voi puneti trecutul ndeprtat, limba si voinfa dezordonat a unui grup de carbonari romni?BATAILLARD: Nu si dac n spatele lor veti fi voi.nc o dat se frnge ceva n dialog. Bataillard se las pentru prima oar pe speteaza nalt a fotoliului-tron, parc sugernd c are asii n mn sau c a aruncat pe mas o miz socant.BTRNII: Romnii au idealuri, dau nu au substant. Pre-supunnd c se vor uni, cum vor rezista primele lor institutii?BATAILLARD: Aici este iarsi un loc unde informatiile noastre sunt mult mai precise. Eu pornesc invers argumentatia Frantei. Ce i-ar face pe romni s lupte, ca popor, pentru unitate, pentru independent chiar? Ura fat de Rusia, domnilor. Acolo se ntmpl ceva n interiorul religiei ortodoxe pe care Occidentul nc nu I-a simtit. Romnii resping panslavismul cu nversunare si caut latinitatea. Ortodoxia lor e greac, nu slav. si cel mai aprig dusman pentru Biseric este un imperiu care s IeDINASTIA BRTIANU * 21nghit slujba. Aici, romnii se vor bale cumplit. Politiceste, Rusia a cutat tot timpul s dezorganizeze si s opereze prin toti factorii ruintori. Ceea ce i trebuie tarului n Principate este o natiune nu numai fr de armate, dar si fr de arme, fr fortrete, fr finante, fr industrie, fr existent politic, fr dezvoltare intelectual si moral, ntr-un cuvnt, fr nimic din ceea ce-i d unui popor forta si viata. Turcia a vzut acolo o colonie economic, locul de unde se aduce griul, mierea si sarea. Austria vede acolo pe fratii acelora care se afl nluntrul imperiului. Odat afirmat unitatea romnilor, totul se va schimba n Transilvania si Banat. Ei bine, din toate aceste piedici, privind acum din interior, Franta vede un mare avantaj care ar pune n miscare cu drzenie si spirit de sacrificiu poporul romn.BTRNI: La ce te referi cnd spui Franta? La imperiu?BATAILLARD: Franta lucreaz de mult la acest plan. S-au schimbat guverne si planul a rmas n picioare. Acum e momentul s actionm, cnd toti oamenii pe care-i vom folosi n Principate sunt deja ai Frantei. Franta nu vrea doar unitatea si independenta acestui popor. Ea vrea ca el s fie bariera noastr n Orient, solutia crizei noastre.BTRN II: si, binenteles, Franta va dori s stpneasc aceast natiune.BATAILLARD: Firesc.BTRN II: si ce ofer n schimb? (Ironic.) n afar, binenteles, de perspectiva pcii pe care o promite deocamdat, pu-nnd degetul pe aceast hart si artndu-ne ceva ce nu se vede.BATAILLARD: Sustineti Franta si avantajul va fi mult mai practic. Primo: oprim Rusia. Romnii au vzut-o si n 1848 ca pe cel mai mare dusman. Secundo: mpiedicm Austria s transforme Dunrea ntr-un fluviu german si s fac din Principate ce au fcut din Boemia. Terzo: dm lovitura de gratie bolnavului: Imperiul otoman.Fejele se retrag din nou n ntuneric. Paul Bataillard simte c cei trei btrni se sftuiesc ntr-un fel neauzit. Poate chiar discut n22 * spate cu un asculttor si mai nalt. Tensiunea acestui moment, nervozitatea pe care nu si-o poate stpni, l fac s strng precipitat harta si s o bage mototolit n geanta de piele. Caut n ntuneric un rspuns colosal. Reapar pe mas minile primului btrn.BTRN I: Bine, vom ncerca acest experiment. Principatele vor fi unite. Transmite fratilor ti c vom sprijini aparitia unui stat moldo-valah. Noi credem c nu este nc posibil, de aceea veti primi foarte putini bani. Dac romnii sunt asa cum afirm Franta, vor plti ei pretul pentru existenta statului lor.BATAILLARD: Ati luat o nalt decizie. V multumesc. (D s se ridice.)BTRN III: tineti minte un lucru! Cu ct se vor uni mai repede niste oameni att de indolenti si imprevizibili, cu att vor fi mai dezbinati. Cereti Frantei s impun acolo un principe strin. Pe el l vom ajuta noi altfel.Agia -Politia generala, BucurestiUn interior n care domin pielea. Piele subtire, tbcit bine, vopsit demult si acum pstrat n diferite condifii, fie mai nou pn la jumtatea peretilor, fie mai veche pe scaune si canapele. Oricum, pe scaunele cu speteaz sculptat n motive imperiale rusesti se st mult, iar mapa de pe biroul Marelui Ag al Valahiei e chiar roas, cci diferiti sefi ai Politiei nu ncetaser zi si noapte a-si freca bratele si coaiele de ea, preocupati de secretele statului. Totusi, fat de mobila european care domin ncperea, poti observa usor c peretii sunt acoperiti cu mtase adus din Orient, iar ntr-o parte, un colt oriental aproape c nu putea lipsi. Msut si scaune octagonale cu intarsii de fildes, ciubuc, cesti de cafea, ceainic si cutii de tutun. Nu mai mult de dou tablouri n ulei, dar si cteva broderii la cerc sunt atrnate pe pereti. O oglind venetian nu foarte mare, cu msut, pe care zac cteva obiecte brbtesti: un brici, o foarfec de potrivit mustata si barba, pensule de cnit, pudr. Alturi, un lighean de lavoar. Acoperind dou laturi ale altui colt de cmar, o bi-DINASTIA BRTIANU 23bliotec-dulap cu usi de geam las s se vad dosare, registre si mape aliniate. Este cas si oficiu pentru un slujbas al statului.Aga intr nervos, urmat de un aghiotant care duce un dosar mare, cartonat n mn. Continu o discutie nceput nainte.AGHIOTANT: .. .si dup ce a strnit toat Moldova, printul a ajuns la Galati, unde a fcut o adevrat manifestatiune. Mi s-a raportat c au fost douzeci de mii de oameni.AGA: Nu mai nteleg nimic. Telegrama Sublimei Porti trecut ieri spre Moldova l aprob, l laud, i d favoruri. si el... strnge semnturi pentru Unire, (si descheie nasturii tunicii turcesti.) S-a ntors lumea pe dos. O s ne ducem dracului.AGHIOTANT: Printului Grigore Ghica al Moldovei i expir mandatul. Face tot ce-1 taie capul pn iese din domnie. Bine c printul nostru e cuminte.AGA: Costache, noi nu avem voie s pierdem firul acestei afaceri. S stim tot, s aflm tot dinainte, altfel ajungem la balamuc.AGHIOTANT: Oamenii nostri au cumprat la Brasov o telegram din Constantinopol, de la Legatia Belgiei. V-o citesc acum?AGA: Da, citeste, dar ce-i mai important. Nu stiu ce am azi, m-a suprat inima. Am chemat doctorul.AGHIOTANT (dup ce deschide copertele dosarului, parcurge o fil scris mrunt si se opreste asupra unui pasaj): Van Coelebroeck informeaz...AGA: Se citeste van Culebruc... L-am cunoscut la Bucuresti. Zi-i mai departe.AGHIOTANT:.. .informeaz c Franta doreste unirea celor dou Provincii cu un print ereditar, iar Rusia accept acest proiect".AGA: Niciodat. L-a prostit careva din Stambul si i-a luat banii. (Se freac cu parfum pe gl, pe ceaf, fclnd fal unei dureri.)AGHIOTANT: Mai spune c Austria, sustinut de Poart, doreste s mentin divizarea, cu principi pe viat".AGA: Alt prostie. Mai e ceva?24 * AGHIOTANT: Da: Anglia pare a nu se ralia puternic la nici una din prti. Ea asteapt ca n Valahia s fie trimis un caimacam provizoriu n locul printului stirbei".AGA: E, aici e treaba! (Transpira, vizibil deranjat de suferinta.) Desear m urc la palat s vd ce gnduri are. S stai pe aproape.AGHIOTANT: Se ntelege. (Pliveste n dosar si apuc s spun, cu ochii cutnd n hrtii.) Ar mai fi o problem ... (Dar cnd ridic privirea observ indispozitia agi.) S merg s ntreb de doctor. Se vede c nu v e bine. (D s ias, dare oprit.)AGA: Ce? Las. Mai bine stai cu mine, nu m lsa singur. Am trimis alturi la Mihai Vod" dup doctorul Davila. Trebuie s vie. Ce-ai zis c mai era?AGHIOTANT (ridicnd o alt fil din dosar; nu stie - s-o ntind sefului sau s-o citeasc el?): Domnia voastr, v raportez c eri a intrat n tar Ion Brtianu.Aga face ochii mari, se ridic n pragul unei noi cderi. Aghiotantul se repede s-1 ajute si-1 reasaz pe scaun. Usa se deschide si intr n grab doctorul Davila mpreun cu asistentul sau. Se reped si ei la bolnav, si-si desfac n grab gentile medicale. Usa se deschide din nou si apare un valet n livrea.VALET: serbet si cafea? AGHIOTANT: Iesi, 'tu-fi anafura m-tii!Doctorul Davila practic repede o incizie n brat si pune bolnavului doua degete la gt, palpndu-i carotida. Pareza reumatic a minii sale drepte nu-1 mpiedic de Carol Davila s se miste cu dexteritate.DAVILA: Nu e nimic grav, linistiti-v.Asistentul su i ntinde o cutie cu prafuri. Davila opreste sngerarea si-i aplic o cataplasm. Scoate o lingurit si-i d prafulDINASTIA BRTIANU 25medicinal. Aga nu si-a pierdut nici o clip cunostinta si s-a lsat ngrijit cu iritare. Trage nervos mneca de la cmas peste brat.AGHIOTANT (care a ncercat s fac ceva, s ajute, ia acum din nou dosarul n min): N-a intrat pe la Giurgiu. A intrat pe la Predeal si cu firman de liber trecere de la Sublima Poart.Aga bate cu pumnul n mas si d s se ridice, dar este oprit de medic.DAVILA: Dac nu m lsati s v tratez, puteti cdea acum n colaps.AGA: Nu mai nteleg nimic. Cum a putut primi vagabondul sta permis de trecere de la Austria?AGHIOTANT: A venit s moar. A cerut ambasadorului otoman la Paris permisiunea si a artat un certificat medical. E atacat. Plmnii ciuruiti.AGA: Trebuia s moar ca Blcescu. S moar ca un cine ntr-un hotel de rendez-vous.DAVILA: Ridicati bratul asa. Simtiti aici o glc?AGA: Nu. (spre aghiotant:) Unde e acum?AGHIOTANT: Probabil a ajuns la mosie.AGA: Ce mosie! A adus manifeste socialiste, mai mult ca sigur. A adus mesaje si...Se opreste brusc si-1 priveste pe Davila cu surpriz. Arat cu degetul, mut, spre asistentul acestuia.DAVILA: Este german.Aga face totusi un semn de nemultumire.DAVILA (ctre asistent): HerrRiegler, warten Sie bitte an die Vorhalle.26 * ASISTENT: Jawobl, mein Doktor! (si strnge geanta si iese.)DAVILA: Nu v faceti griji, nu ntelege romneste.AGA (ptivindu-1 atent, cu suspiciune): Doctore, stii c problemele statului nu au odihn. si nici pret. Desear trebuie s fiu la print.DAVILA: O s fiti.AGA: Ca militar, exist un jurmnt... E adevrat c mai faceti disectii pe cadavrele soldatilor?DAVILA: Aveti ncredere, ag. Sunt surd la politic. Oricare om cuminte nu jur nici pe om, nici pe un partid, ci pe un principiu.AGA (amant): Ne ducem de rp. Acum ne mai trebuie o zaver si rzboiul ne va face praf toat tara. Nu stiti cu ce lupt eu aici! Agenti strini, spioni, revolutionari. Acum se dedau la atentate, la omoruri. Vor s rstoarne lumea. (Ctre aghiotant:) Ia spune-i domnului doctor, Brtianu sta nu e la care a vrut s iste o nou revolutie n Europa n timpul rzboiului Crimeii?AGHIOTANT: Nu, la e frati-su, Dumitru.AGA (spre Davila): Vedeti?AGHIOTANT: A complotat la Londra cu... (Se uit n dosar dup alte acte.)... cu Ledru - Rollin, cu Louis Blanc, cu Karl Marx (pronunt numele stlcit).AGA (vizibil jenat de incultura subalternului, dar ceva mai moale n glas, sub efectul calmantului): stia vor s dea foc lumii. Vin aici s rstoarne ornduiala, s rstoarne lumea, s produc piedici... (ca beat): Eu am spus s-i lase pe rusi s-i duc n Siberia. Ce e aia? Revolutie?DAVILA (ctre aghiotant): Ajut-m s-1 punem pe sofa.l ridic cu greu de pe scaun si-1 duc pe canapeaua din piele, l ntind, i pun o pern brodat sub cap. Aghiotantul l acoper cu vestonul. Davila si priveste ceasornicul.DAVILA: S-1 lasi s doarm dou ceasuri. Cnd se scoal, o frectie cu alcool pe ceaf si s-i dai srurile astea s le aspire.DINASTIA BRSTJANU27si strnge ustensilele medicale si iese. Pe culoar este asteptat de asistentul su. Cuminte, ca un scolar cu geanta n fat, st pe o banchet de lemn. Prul lins pe spate si ochelarii de srm i maturizeaz tineretea. Carol Davila l ia deoparte.DAVILA: Dimitrie, n clipa asta te urci n trsur si alergi la Golesti. Mine dimineat s fii napoi.DIMITRIE SERGIU (falsul Rigler): Prea bine, domnule profesor.Mosia Florica, ziuaPe casa printeasc a familiei Brtianu se ridic acum schele de lemn. Pietrari si zidari, trani de prin preajm si mesteri rustici lucreaz la cldirea unui conac boieresc. Pare a fi o dorint expres a proprietarului, de lrgire, de mrire, de nltare a rangului. Febrilitatea lucrrilor arat c Brtianu prefigureaz intim - deci, secret - un viitor pe care nu 1-ar putea ntelege cineva care stie c a venit srac de la Paris, singur si bolnav, n ograd, printre gini si rate, a tras de dimineat o crut plin cu piatr de ru. Este descrcat acum. Mai ncolo, Eugeniu Carada tesal caii. Trsura a fost reparata si revopsit. n mijlocul curtii, Ion C. Brtianu a asezat o mas mare pe care a ntins planurile viitorului conac. Este foarte cald, de aceea umbl n cmas deschis larg la gt si cu mnecile suflecate. Un sort i acoper partea din fat a pantalonilor. Este o postur care simbolizeaz, tot secret, apartenenta sa la Marele Orient, loja francmasonic francez. Pe lng el forfotesc slugile mosiei, tiganii Rochit si Buzatu. Toti, sub conducerea energic a Anici Brtianu. La un moment dat, ntre Brtianu si Rochit are loc un schimb mut de priviri. Rochif tine n mn un felinar, ceea ce pentru stpn este un semn.BRTIANU: A venit clipa? ti tremur mna.ROCHIt: Dumnezeu s m pedepseasc, jupne. E blestem.BRTIANU: Eu sunt stpnul, Rochit. Am dreptul de la Dumnezeu.28 * Ion C. Brtianu face un semn de ntelegere cu Carada, apoi pleac mpreun cu Rochit. Se duc n spatele gospodriei, unde, ntr-un loc mai ferit, se afl ruina unei magazii de lemn. Totul este distrus, acoperisul czut, peretii guriti, interiorul rsturnat. Un animal si-a fcut culcusul acolo si fuge acum speriat spre pdure. Un cine slbticit? O vulpe? Brtianu si Rochit se apuc s dea la o parte resturile acelui loc. Gsesc un chepeng acoperit de crengi uscate, l deschid cu greu. O scar coboar n ntuneric. Rochit aprinde felinarul. Sub ruina acelei magazii se gseste o pivnit neasteptat de lung si adnc. E ca o galerie de min inundat de intemperii. Cteva sprturi n plafon aduc ici-colo o raz de lumin. Rochit ridic felinarul si i arat lui Brtianu un lung sir de butoaie enorme, prfuite, murdare, legate cu atele pianjenilor.Este comoara Brtienilor. Cei doi nainteaz precaut printre butoaiele vechi pe care se distinge cu greu vulturul imperial bizantin. Brtianu se opreste si curt o emblem, n lumina felinarului, aceasta se iveste nespus de vie, din aur strlucitor.BRTIANU: Acum vd dac ai dat cu jula.ROCHIt: Se poate, jupne? Un strop din sta te pune pe nslie.BRTIANU (pipind emblema aurit): Vinul lui Brnco-veanu. E rosu, tin minte.ROCHIt: Sngele lui.Trec mai departe, la alt butoi. Acelasi gest, dar de data asta dezvluie un an inscriptionat dup grafia veche: 1653.BRTIANU: sta e de pe timpul lui Matei Basarab. ROCHIt: Dac ar fi dat turcii de el, 1-ar fi vndut pe aur curat. si austriecii 1-au cutat.Cei doi trec mai departe, studiind alte nume de domnitori si mosii, parcurgnd o istorie a romnilor pstrat sub acest chip.DINASTIA BRTIANU * 29Afar, slugile se ocup cu treburile curente ale gospodriei. De cum iese din vechea pivnit de vinuri, Rochit intr repede n rol: se chinuie s prind o gin. Buzatu repar un gard. Brtianu a iesit la lumin si acum se apropie de masa din mijlocul curtii. Carada vine ncet ung el si i arat un anume mester.BRTIANU (ca o veste): Suntem bogati.CARADA: la a fost dimineat pe deal. Se uita de sus ncoace. De cnd s-a angajat, ncearc s se apropie de planuri, de hrtii.BRTIANU: O s fiu atent.CARADA: Am primit vesti de la Paris. Baroneasa Kestner a ncercat s se sinucid.BRTIANU: Sraca. M va urmri sufletul ei chinuit.CARADA: Baronii Kestner sunt foarte influenti. Se vor rzbuna.BRTIANU: stiu. i astept.ANICA: Ioane, s vii s-ti ornduiesti odile!BRTIANU (ctre Carada): S ai grij s lase peretele sta de la etaj neterminat. O s lucrm la el noaptea cu oameni de ncredere. Le spui c acolo o s fie biblioteca. Aduc mobila de la Viena, ntelegi. Nu stiu dimensiunile ei si m mai gndesc. Ii duci cu vorba, le spui c astept o scrisoare de la furnizor. Da?Carada aprob mut si i ia locul la mas. Brtianu mai priveste o dat culmile dealurilor. Observ pe creasta de unde coboar drumul n sat o trsur oprit. Singur si fr nsotitori, si scoate sortul, si spal fata si minile la fintn, ajutat de Rochit, care bag gina n sn, apoi se sterge cu un stergar alb.ROCHIt: Stpne, s-ti aduc niste haine de boier de la Tigveni. Nu poti tri cu trentele astea de apucat. S-a terminat cu revolutia.BRTIANU: S-mi aduci o tichie de noapte, n rest, vreau s umblu gol pusc.30 * ROCHIt: E voie si la slugi? C eu... (danseaz din buric, apoi serios, scotind gina:) Stpne, gina asta e destul de gras? BRTIANU: Jumule$te-o!Brtianu intr n casa Anici. Camerele sunt nsirate dup stilul vechi al cldirilor cu holul lung la curte, din care se deschid usile n peretele opus. Anica pregteste odile pentru el. Se aduc perne si plpumi din casa veche, macaturi si lenjerie, se aeriseste. Se face patul ntr-un loc, se d cu mtura n alt camer, se ud dusumelele. Trei fete n picioarele goale se misc mute, agile, pline de respect. Las ochii n piept cnd trec pe lng brbat. Siluetele lor subtiri, sveltetea trncutei frumoase, sunt puse si mai mult n valoare de costumul argesean, unic n peisajul lumii. Una dintre ele, pieptoas, e ceva mai rsrit - Ileana.Intrnd n camera mare a surorii sale, Brtianu descoper uimit un perete acoperit complet de tablouri, broderii si desene nffisnd membri ai familiei Brtianu, strmosi necunoscuti si figuri insolite. Un lung pasaj contemplativ cerceteaz fizionomiile unor mode si epoci trecute. Este acolo si dagherotipul lui Dinc Brtianu (acelasi de pe generic), si portretul mamei, ceva mai ntunecat, mai aspru. Fotografii cu copii - Ion, Dumitru, Teodor. Icoane mpodobite cu marame.ANICA (din spate): Am vrut s triesc cu voi sub ochii mei. V stiu toate bolile, v stiu apucturile, v stiu si triile. Uneori m uit la cei btrni si gsesc n privirile lor cte ceva din ce sunteti voi acum.BRTIANU: Crezi c se va termina aici, pe acest perete?ANICA: Ar fi cel mai mare pcat. As prsi lumea asta cu durere n suflet c ne stingem neamul cu cei mai frumosi brbati. Fr urmasi.BRTIANU (privind mai de aproape, atent, imaginile): Nu-mi dau seama, dar ntotdeauna am fost asa blonzi?ANICA: Tata era nalt si blond.BRTIANU: Mi-1 amintesc. Ne prigonea, ne pedepsea si, pe furis, ne mpca pe fiecare n parte. S nu stim unii de altii.DINASTIA BRTIANU 31ANICA: A pstrat prul blond pn aproape de moarte. Nu albea. Tu ns aveai zulufi de fetit. Cnd btea soarele, toamna, preau albastri.BRTIANU: stii c dacii erau blonzi? Dup felul cum arat poporul nostru acum n-ai crede. si totusi, erau blonzi, cu ochi albastri si-si vopseau prul cu cicoare.ANICA: Poate c noi avem osul lor. Poate nu este o legend. Poate c Dumitru n-a inventat credinta asta n daci.BRTIANU: Ti-1 nchipui explicndu-i lordului Palmer-stone cine au fost dacii? Mie mi venea s rid, dar ministrul de externe britanic l asculta fascinat. Dacii! Credea c suntem un fel de hotentoti mai albi. Aici e mama, da?ANICA: Mama a fost rea, zgrcit, singuratic. N-a vrut copii. Pn s se nasc Dumitru, m-a oropsit ca pe-o slug. Pe Dumitru l plcea, desi si dorise s fie fat. l purta cu plrioar de satin. Nu i-am nteles suceal asta, dar poate c de asta a iesit Dumitru mai nebun dect tine.BRTIANU: Dumitru e bine si va veni curnd n tar. Mai are niste treburi de ncheiat la Londra. Dar vine, o s-1 vezi. Tu spuneai povestile cele mai frumoase. Le mai stii?ANICA: Cui s le spun? V-ati risipit cu totii. Frate-tu, Teodor, nu ne mai cunoaste de cnd ati fcut revolutia. Tu si Dumitru ati fost goniti ca niste leprosi printre strini. V-ati mncat tineretea cu idei, Ioane.BRTIANU: Anico, ti-am spus c ridic casa asta, nu-ti ajunge?ANICA: Din ce bani? Oamenii vor munci fiindc te cunosc. Te stiu de mic si c esti fiul marelui clucer Dinc din Brtieni. Dar tu trebuie s-ti tii rangul. Din ce bani?BRTIANU: Vindem vinul cel vechi.ANICA (indignat): Asa ceva nu se poate. Asta e averea noastr cea mai de pret. Totul s-a risipit dup voi, pe toate le-ati cheltuit ca s tipriti gazete si manifeste, ca s pltiti agenti si agitatori. Vinul, nu se poate. E o blasfemie.32 Alex Minai StoenescuBRTIANU: La cte blasfemii a rostit gura mea n toti acesti ani si cu care am rsturnat guverne, pot s o rostesc si pe asta: vindem vinul. Facem altul si pn punem tara pe picioare se nvecheste din nou.ANICA: Ioane, tu ai apucat pe drumul drepttii. Te-am nteles. Dar nu poti pune toat familia asta la jug pentru o idee. Tu vrei s faci domni din nefericitii stia? (fi arat pe fereastr muncitorii de pe schele.) Cine ti d acest drept, s stergi din cartea trii o familie ca a noastr pentru un crez pe care tara nu-1 cunoaste? Poporul sta habar n-are c plteste tribut la sultan. Nici nu mai stie cine l ocup si-1 stpneste: turci, rusi, austrieci, francezi. Se rsuceste taic-tu n mormnt c ai ajuns la 35 de ani fr copii.BRTIANU: O s-i fac. Dac vrei, o s-i fac cu o fat de-asta de aici. (O prinde din fug pe Ileana, o mbrtiseaz brutal si o srut pe gur.) Nu se mai rsuceste tata? (D drumul fetei, care fuge pJngnd.)ANICA: Deci, nu te-ai potolit?BRTIANU: Mam, ce-mi plac. Acum vremurile sunt altele. Romnii trebuie aprati altfel.ANICA (insistent): Deci, nu te-ai potolit.BRTIANU: Binenteles c nu.ANICA (izbucnind In ris, ca o desctusare, apoi mbrtisn-du-1 si, n sfrsit, vorbindu-i blnd n timp ce-si trece degetele prin prul lui): Ct te-am asteptat. Doamne, ct v-am asteptat! si pe tine si pe Dumitru. M trezeam uneori n crucea noptii cu gndul c te-a lovit un glont, undeva, pe vreo baricad, pe vreo strad din Paris pndit de politie, c ti-ai dat rsuflarea n vreo puscrie, c pe Dumitru 1-au spintecat uhlanii cu baionetele n cine stie ce colt al Europei. si-mi ziceam: Doamne, ne-ai dat smnt bun, ne-ai dat smnt sntoas. Dac n-ar fi nebunia asta din brbatii Brtienilor, am muri toti n patul nostru ca niste sfinti.BRTIANU (comic): Parc-1 vd pe Dumitru ntr-o fresc pe cal si cu dou pistoale n mn.DINASTIA BRTIANU * 33ANICA (n continuare): Doamne, tu ne-ai ales s fim desclectori de tar. si-mi mai ziceam c Dumnezeu cel Bun v apr, v ocroteste de gloante, fiindc vrea ca tara asta a lui s se nasc si ea odat.BRTIANU: Multumesc, dad, c n-ai uitat. Asa te tin minte, (ntr-un ton vesel:) Te mbrcai la Sfntul Crciun n mas-calton si veneai cu colindul. H, h, ce voce groas aveai!ANICA (respingndu-1jucat): Te aud fetele astea si mai cred cine stie ce. Ai cunoscut c dintre frati tu ai fost alesul meu. (Dnd s plece, din drum spre cealalt camer:) Da' vinul nu-1 vinzi.BRTIANU (re veni t la tablourile acelui perete, strigjnd s ffe auzit de dincolo): Cam multe femei n familia noastr. S fi fost ele mai cochete si s se fi dedat la pozat mai des sau bunicii nostri au fost mai ntngi? Cine e asta?ANICA (revenit, fi arat): Asta e Safta, fiica comisului Vl-descu, sotia lui lene Brtianu. Asta e alt Saft, fiica clucerului lordache Balot, bunica noastr dinspre tat. Aici e mama Anastasia. Cnd a fcut portretul era cu Teodor n pntece. O lovea si o durea. Aici sunt mtusile: Tifa, Ufa si Sultana. Sultana st la Puntea Oii din Arges, pe mosia noastr cea mai veche. N-o s moar niciodat. Aici e maica Maximila.BRTIANU: La ce mnstire este?ANICA: Pe Ostrov, la Climnesti. Am vrut s o vd odat, dar m-am oprit la mal, c era Oltul umflat. S te duci tu s o vezi. O mai tri?BRTIANU (luminat de o idee): S le lasi aici. M inspir.n curte se strneste o oarecare agitatie. O trsur bogat a oprit si slugile s-au repezit s tin caii.ANICA (privindpe fereastr): A venit frate-tu Teodor. BRTIANU: Ah, deci el era! (Iese s-si ntmpine fratele mai mare.) Carada!Carada face semn din cap c a nteles; recunoaste trsura de pe deal.34 * Desi poart haine nemtesti", Teodor Brtianu (44 de ani) are alura unui mare boier, de mod veche. Se simte n tinuta sa teapn si fostul militar, dar mai ales aerul superior, nu lipsit de dispret pentru cei din jur. De altfel, tiganii cad imediat n genunchi. La fel si cei ce muncesc la conacul nou. tiganii i-au srutat minile si apoi poalele hainei. Pseste cu scrb prin ograda plin de ginat, moloz si bolovani. Ion ntinde bratele fr entuziasm, dar totusi cu sinceritate, si-1 mbrtiseaz/Teodor ridic doar un brat, cel n care tine bastonul cu mciulie de argint. Rspunsul lui e rece. Priveste sever ctre schelele casei si face un semn oamenilor s continue.TEODOR: Repari casa. Puteai s m anunti si pe mine c ai venit, nu s aflu de la strini. (Trece pe ling Ion, l ocoleste ca un inspector pretentios; tiganii nu-si misc fruntea din pamnt.) Unde putem sta de vorb?Ion C. Brtianu nu stie pe moment dac s-1 invite n casa Anici su s-i cear s spun pe loc, acolo, ce are de spus. Anica nu s-a artat.ION: Pe deal.Ion Brtianu si arunc sortul. Se duc.TEODOR: M interesa s stiu ce faci cu mosia, dar vd c nu stai degeaba.ION: Te surprinde?TEODOR: nteleg c ti s-a permis s vii n tar ca s lichidezi. C te ntorci la Paris s te tratezi. Sunt interesat s cumpr.ION: Nu vnd.TEODOR: n sfrsit, nu doresc s te indispun. Am auzit c esti foarte grav bolnav.ION: Am fost arestat acum trei ani de politia francez. M-au tinut un timp la Sainte Pelagie. Acolo am luat boala. M-a salvatDINASTIA BRTIANU # 35doctorul Blanche, mutndu-m la Passy, n clinica lui. Repun mosia pe picioare, s-i pot plti datoria.TEODOR: si acum cum ti e?ION: Sper s rezist pn termin si s nu v las cu datorii pe cap.TEODOR (oprit o clip din mers): Oricum, mi pare ru. Asta cred ns c trebuie s grbeasc regularea treburilor noastre de familie. Cumpr Florica asa cum e acum si din bani o s-ti poti plti datoriile.ION: Tudorache, tu nu poti s cumperi mosia asta. Faptul c ai rmas n tar pe lng domn... Sau, cum le spune: domni, caimacami, mputerniciti, consilieri imperiali, guvernatori?... Le stii baremi numele la toti, anii ntre care au stpnit tara, de cte ori au revenit pe tron, de cte ori s-au mazilit? Sau, nici n-apu-cai bine s pleci din Pitesti sub Bibescu, c ajungeai la Bucuresti sub stirbey?TEODOR: Tu si Dumitru ati fost niste dezertori. Tata ne-a lsat un nume si o pozitie. Le-ati prsit pentru o aventur. Dac ati fi fugit cu cte o femeie de lupanar n lume, n-ar fi fost att de grav. tara este aici, rmne aici, asa cum e, si trebuie gospodrit.ION: Am vzut cum ai lsat Florica n paragin. Probabil, ca s o cumperi mai ieftin de la mine. Iar dac eu crap, de la Dumitru, pe care-1 doare n cur de domnitorii ti. Implicit, si de hrtiile cu care ti-au recunoscut tie, niste strini, pmnturile noastre strmosesti. Cum poti s tii n cas un act prin care niste venetici confirm c ce este al nostru ne apartine?TEODOR: S stii c nu m impresionezi, derbedeule. Chiar dac anii s-au adunat peste cocoasa ta de revolutionar, tu rmi tot un rzvrtit parizian pltit de acas. Poate vrei s afli ct ne cost exilul sta al vostru, ct a trebuit s m umilesc pentru a nu fi deposedati de toat averea.ION (distrat; deja au intrat n pdure si ochii lui s-au luminat de culorile frunzelor): Nu vnd Florica. Apoi, dac-mi aduc bine aminte, tata mi-a lsat mie mosia Tigveni. Iar eu, fiind prea ocupat cu revolutiile, m-am nvoit s o primesti n indiviziune. Mai36 * tii minte? C ai copii, c ai familie, om asezat, de, boier serios. Nu? Parc asa scrie n acte. Tu triesti acum pe mosia mea.TEODOR: la-ti gndul! Ai abandonat tot, ai prsit tot. Tu nu mai ai aici nici un drept.ION: ti propun s ne judecm. Dar repede, pn nu dau ortul popii.TEODOR: Vei pierde imediat.ION (pe un ton glumet, dar tios): Dar vezi c nu stiu cum dracu' s-a fcut c toti avocatii din tara Romneasc sunt nationalisti, sunt unionisti. Nu stiu ce i-a apucat, dar sunt toti cam liberali. Te spulber.TEODOR (izbind bastonul de pmnt, vdit enervat; devine ceva mai conciliant): ti-am scris la Paris. Te-am rugat s fii mai moderat cu exaltrile. Destul ati luptat. Acum este vremea s v mai vedeti si de voi, c omul fr avere trieste necjit n lume. si vine btrnetea. ti-am scris - da? te-am rugat.ION: Nu vnd Florica, n-o va vinde nici Dumitru, iar Tig-venii o s-ti rmn cft vrem noi. si stii de ce? Fiindc ai scuipat pmntul sta atunci cnd nu s-a fcut recolta si nu ti-au venit banii n buzunare. Credeai c nu aflu?TEODOR: Te-ai schimbat. Mai ru, te-ai mai nrit. Arunci tara n haos, te aduni cu scursura foburgurilor, cu pleava care viseaz domnia anarhiei pe pmnt si vii s-mi dai lectii de patriotism. Ce e aia patriotism? O slujb greceasc? O functie pltit bine de la Petersburg?ION: Sa stii c nu m lovesc cutitele tale. (Dau amndoi s se miste din loc, dar Ion se opreste si i arat bastonul:) Ce faci, nu-1 ridici? Sau astepti s treac o slug pe aici s ti-1 aduc?Teodor si ridic bastonul si i sterge mciulia cu mnusa.ION (revenind): Nu m lovesc cutitele tale, asadar, n schimb, eu stiu c te pot lovi nct s doar ca s nu poti dormi noaptea. Am hotrt s vnd vinul cel vechi.DINASTIA BRTIANU * 37TEODOR (disperat): Ioane, s nu faci asta! Este... este... o crim!ION (cinic): Am nevoie de bani.Teodor si modific brusc dispozitia. Cnd a auzit de bani, chipul su s-a schimbat. Fratele mai mare redevine teapn, aproape nepstor.TEODOR: Te pot mprumuta, dar cu dobnd. Sunt banii mei si nu dau la nimeni fr interes. Este un principiu, mi lasi Tigvenii si-ti dau banii s faci Florica.ION: M nvoiesc. Dar s stii c o s-ti cer cam multi.TEODOR: Om vedea.Se ntorc si coboar ctiva pasi, dar Teodor se opreste n dreptul primilor copaci ai pdurii.TEODOR (suspicios): Sau poate tu te-ai ntors s sapi aici, s cauti comorile ngropate de tata?Ion C. Brtianu izbucneste ntr-un rs reverberat n ecoul pdurii.Bucuresti. Resedinta lui Barbu CatargiuSalonul este animat de membri ai grupului conservator. Boierii I. Filipescu (55 de ani) si col. L Florescu (37 de ani) sunt ntretinuti cu buturi de la bar de gazd, Barbu Catargiu (49 de ani), si de beizadea Mitic, adic Dimitrie Ghica (40 de ani). Scarlat Brcnescu, un boier n vrst, nc purttor de haine turcesti, si las caftanul valetului, deschide usile si intr n mijlocul unei discutii politice. Este ntmpinat cordial, chiar cu o not de jovialitate.FILIPESCU: Nene Brcnescule, ai venit la moment. Turcii vor s treac peste tractatul de la Paris si s-1 numeasc pe Alexandru Ghica domnitor la Bucuresti.38BRCNESCU (ramolit): Pi sta n-a murit?FLORESCU: Nu drag, l confunzi cu Moruzi. sta a mai fost domn acu' vreo 15 ani.BRCNESCU: Eu nu mai nteleg nimic. (Se trnteste ntr-un fotoliu.)CATARGIU (revenind la subiect): Va trebui s manevrm abil ntre aceste dou decizii. Occidentul va protesta. Turcii se vor prevala de conventie. Ei se vor certa din nou, n timp ce noi va trebui s facem fat aici unui domnitor incert.FILIPESCU: Liberalii, Barbule, vor face iarsi trboi. Urzitorii stia atta asteapt, s prbuseasc tara ntr-o prpastie ta care se afl doar dezastrul.CATARGIU Viitorul lor: dezordinea si mizeria.D. GHICA: Eu cred c ne putem ntelege cu ei. S nu-i mai confundm cu descreieratii de Brlieni si Golesti, care vor s curg snge ct mai mult.CATARGIU: Beizadea Mitic, eu ti-am atras atentia n '48 c miscrile de acest gen nu pot s provoace dect interventie strin. Vremurile mi-au dat dreptate. Tu nc nu ntelegi c prezenta ta n strad a fost o sminteal de tinerete, nu un act de bravur.D. GHICA: Domnilor, a venit o lume nou peste noi. Ne va mtura ca pe niste corbii nelegate, dac nu ntelegem resorturile acestei furtuni. Vou chiar v place sub turci?FILIPESCU: Protipendada are obligatia s pstreze monopolul asupra statului... Nu fii att de aspru, Barbule... Va fi nevoie s-1 facem pe noul domn s nteleag rostul nostru. Se sprijin pe noi, nu va avea necazuri de nici un fel.CATARGIU: Nu numai att, coane Filipescule. Trebuie s lum friele statului. Orice decizie s-ar lua n cancelariile europene, s fie judecat de noi. Noi s tinem puterea ta mta: Agia, Divanul, trupele. Miscarea nationalist ar putea produce iar dezmt, i strivim. Marile Puteri vor constata de data asta c exist o fort intern responsabil, care poate s tin ordinea. Astfel evitm o alt interventie strin si cstigm timp pentru un plan de emancipare a acestui popor urgisit.DINASTIA BRTIANU * 39FLORESCU: Bine gndit. n armat stabilim un model perfect. Nu se mai iase din cazrmi dup politica la care ader comandantul. S fie n stare s trag n zurbagii la nevoie.CATARGIU (insinuant, ctre D. Ghica): n afar c sunt demenfi, liberalii ti, se blcesc ca porcii n mocirla mahalalelor si adun toate gunoaiele societtii. Tu, Florescule, ar trebui s fii mai energic.D. GHICA (nfruntndu-l): Eu cred, domnule Catargiu, c sunteti nu numai arogant si nepoliticos fat de oameni care si-au pus viata n joc, dar si cam absolutist.CATARGIU: Du-te la ei. S te nvete ei puterea. Puterea strzii.D. GHICA: Nu vreau ca romnii s omoare romni. Att!CATARGIU: Impertinent!D. GHICA: Trufie!Proteste ale celor doi - Filipescu si Florescu. Se posteaz ntre ei, dar disputa este urmrit mai departe cu atentie, n fotoliul su, Scarlat Brcnescu se arat foarte preocupat de o scrisoare; o desface, o citeste, rsuceste plicul pe toate prtile. Mimica lui este a unui om complet derutat.CATARGIU (rutcios, dup ce a sorbit din pahar): Golani, vagabonzi, salvaragii - asta au fost, asta sunt si acum prin canalele Parisului. Umbl ca sobolanii s te muste de picior. Liberalii sunt n contradictie cu civilizatia.D. GHICA: Nu le iau aprarea. Dar un regim despotic nu-i va potoli, n timpul sta, oameni care cred ntr-un ideal de propsire sunt fcuti derbedei, amestecati cu revolutionarii rosii, njurati fr temei. E prea mult.CATARGIU: S-si fac partid si s combat n Divan, nu s umble cu steaguri pe strad si s incite la nesupunere.FLORESCU: Mie mi-e prea clar, Barbule. Armata s aib menirea s ia armele, la nevoie, mpotriva aducerii gloatelor la Bucuresti. Fiindc liberalii asta vor face. N-au alt baz. Asta au40 * fcut acum opt ani, asta fac si asta vor face cu ocazia Divanului cel nou.BRCNESCU: Eu nu mai nteleg nimic. Pe crucea mea de pricep ceva!CATARGIU (insinuant): Rul este aici, printre noi. Boieri care tolereaz libertatea unor criminali. O mn de criminali, asta sunt, o fntn de aberatii socialiste inepuizabile, un receptacul al tuturor extravagantelor, al tuturor nebuniilor si, n acelasi timp, al tuturor ndrznelilor nepermise care au germinat n creierul unor nebuni.FILIPESCU (lui Florescu): E prea dur Catargul.CATARGIU: Sunt prea dur? Ei vor republic aici, la portile Orientului, Filipescule. sta e program de om sntos? Cu cti morti trebuie s pltim o astfel de aventur? Sunt nebuni.D. GHICA: Nebuni, dar cu Franta de partea lor. Consulii francezi sunt oamenii lor. Au corespondente si pregtesc un asalt unionist.FILIPESCU: Te contrazic, beizadea Mitic. E doar o aparenta. Nici ei nu s-ar pune la mas cu niste scelerati.CATARGIU: tinuti sub observatie strict, domnilor! Cum misc ceva acum, la alegerile astea, s nu mai fie jumtti de msur. Asta va arta tria noastr n fata Marilor Puteri. si asta va legitima puterea si vointa noastr de a mbuntti conditiile poporului, alturi de credinta n Dumnezeu.FLORESCU: Barbule, ti dau dreptate. Dar extremistii sunt n exil. N-au obtinut nimic prin tractatul de la Paris. Au profitat doar de Rzbelul Crimeii c s agite masonii prin cancelarii. Poate c Mitic are un dram de dreptate, s-i atragem pe moderati, nc stau pe la mosii. Cu Blceanu m-am vzut luna trecut la mosie, la Balta Alb. Se preocup de strnsul cmpului. Vinde n Turcia. Mai bine s-i controlm nainte s se adune iar la Bucuresti.CATARGIU: Nu exist moderati n tara Romneasc. Aici nu exist dect care pe care. si eu vreau s fiu deasupra.DINASTIA BRTIANU * 41FILIPESCU: Nimeni nu te contest, Barbule.CATARGIU: Ba, da (arat spre Chica), El! tara are nevoie de brbati responsabili, nu de negociatori.D. GHICA: Aici nu e vorba de negocierea ntre partide, domnule Catargiu. Dac negociez ceva este numrul de morti. Omorti de turci, numrul romnilor nu conteaz. I-a omort strinul, dusmanul, a fost o lupt pierdut, cum am mai dat. Dar ucisi tot de romni, va fi un blestem pentru totdeauna.CATARGIU: Nu voi ezita. Aici e vorba de trdtori, de indivizi care caut rul trii. Ei sunt cei care se legitimeaz prin snge, nu eu.FLORESCU: S-i izolm cumva. Europa va vedea zelul nostru.CATARGIU: Eu am un crez care se sprijin pe ntelegerea politicii. Semnalul pe care l d acum Turcia, cu acest domnitor nou, arat c nu recunoaste tratatul. Asta nseamn rzboi. Adic un nou rzboi aici, pe pmntul nostru. Au intrat rusii, s-au retras. Au intrat austriecii, se retrag. Vor intra din nou turcii, n fata acestei fatalitti, noi trebuie s ne asociem pentru o putere romneasc, responsabil. Domnii se pot schimba. Apoi discutm serios unirea Principatelor sau desprtirea lor definitiv.FILIPESCU: Da, ai dreptate, dar cum?CATARGIU: Va trebui s-1 mpiedicm pe noul domn s-si aduc oamenii si. M-am sturat de greci. Nu vom accepta slujbele propuse de el. Noi i propunem o list complet si va fi obligat s o accepte. Pe urm, din functiile detinute vom aseza oamenii nostri mai mrunti n toate treburile statului.BRCNESCU: Eu zu c nu mai nteleg nimic.Abia acum i se d atentie. Atmosfera se destinde subit.FLORESCU: Ce e, nene Scarlat?BRCNESCU: Mi-a sosit o depes si nu nteleg nimic. Mi-a adus-o feciorul. O iau, o desfac si nuntru gsesc o foaie42 * alb pe care scrie doar att: Am venit. Semnat: B. Mai verific o dat adresa... A mea!FLORESCU: Aoleo, nene Scarlat, ai nceput s-ti uiti amantele. Femeia s-a ntors de la bi si-ti d mesaj c te cheam, si tu... Te-ai ramolit de tot.BRCNESCU: M tot frmnt de azi-dimineat. Care B, c n-am pe nimeni Bl (ntinde scrisoarea celorlalti. Acestia o trec de la unul la altul.) Am socotit c poate a fcut vreunul din voi o pcleal.FILIPESCU: Slov de femeie.CATARGIU (distrat): As! Cine stie ce nepot a sosit n tar si nu-1 mai stie el.BRCNESCU: Iar pe tiitoarea mea o cheam Zoica!FILIPESCU: Nene, Zoica e oale si ulcele de mult. Acum zece ani se urca pe pereti la Mrcufa cu rnile-n gt. Ai mbtrinit ru de tot.BRCNESCU: Cine, eu? Uite-asa mi se face, ca un sarpe.CATARGIU: Coane Scarlat, exist trei faze ale mbtrnirii. Prima: ncepi s uifi. A doua: uiti s-ti mai legi prohabul dup ce te usurezi. Iar a treia: uiti s te mai dezlegi. Mata esti acum la prima faz.Hohot de ris. Pe atmosfera asta, Dimitrie Ghica ia scrisoarea si se trage ntr-o parte. O citeste cu atentie, caut stampila postei si din mutenia lui grav se naste o ncruntare ngrijorata. El singur ntelege c tocmai au primit un mesaj de la cel mai cumplit adversar: Ion. C. Brtianu.Trecerea la secventa urmtoare se face pe chipul lui Brtianu, aflat n (rsur, noaptea.Conacul de la Golesti, noapteaIn salonul mic de la etaj fotoliile sunt asezate n cerc, pregtite pentru o ntlnire de tain. Msute cu cesti de cafea si pahare de cristal, precum si cu butelci de coniac sau vin au fost puseDINASTIA BRTIANU * 43ntre fotolii. Zinca Golescu (64 de ani) motie ntre pernele unui fotei crapaud. Luxita Florescu (30 de ani) si Elena Ghica (27 de ani) stau si discut n soapt la lumina mai multor lmpi cu gaz. Ana Racovif (22 de ani), fiica Zinci, intr cu o tav mare de argint pe care abureste un nou rnd de cafele. Asaz cestile si le stringe pe cele terminate.Conacul Golestilor a scptat. Banii cheltuiti de fratii Golesti n revolutii si n exil au restrns puterile marelui centru nationalist care este aceast mosie. Zinca a fost nevoit s concedieze arnutii care pzeau cu numai ctiva ani n urm meterezele de la intrare si zidurile curtii; a mai mputinat si slugile. Apoi, nu si-a mai putut permite lucruri noi, astfel c interioarele pstreaz aranjamentul si obiectele secolului trecut.Din curte se aude zgomotul rotilor unei trsuri pe pietrisul aleii. Elena Ghica sare la fereastr.ELENA: A dat Domnul s soseasc. (Ctre Luxita:) Du-te, Luxito!Trsura condus de Eugeniu Carada a tras la peron. Ion C. Brtianu coboar n grab si apoi urc scrile centrale. I se deschide imediat.LUXItA: Ce-ai ntrziat atta? Ne-ai tinut mbrcate toat noaptea.BRTIANU: Pai de ce nu v-ati dezbrcat?! Mi-era mai usor.LUXItA (mbrtisndu-1 cu dragoste): Umbl moartea dup tine si tu te fii de zgoande. la-n s te vd!l priveste cteva momente, pentru a savura bucuria regsirii, apoi l ia de mn si-1 conduce prin holuri ctre camera de tain. Cum intr, Brtianu srut mna btrnei cu respect. Zinca l cuprinde cu bratele si-1 srut pe frunte. Dar i d si o palm usoar peste frunte.ZINCA: Ptiu, am pus gura pe cuptorul care coace revolutii!II44 BRTIANU: Iar eu am srutat cazmaua care sap la rdcina tronului.ZINCA: E zdravn, fetelor!Srutul Elenei Ghica este pasional, rspuns al unei mari iubiri din trecut.ZINCA: l suge tot pe dinuntru.LUXItA: Hai, f, c n noaptea asta avem alte treburi, (fidesparte.)mbrtisarea Anei Racovit este cast. Se asaz toti.ZINCA: Eleno, d-i cafeaua mea, c m-am ndopat. Mai devreme mi-a flfil inima ca drapelul de la asediul Vienei.LUXItA: Bonifaciu a stat treaz pn acu dou ceasuri. S-a zgit pe fereastr ca o copil.ELENA: I-a spus Luxita povesti, cum c esti cavalerul drepttii pe cal alb. Uite, acum vine si mntuie poporul.BRTIANU: Am spioni la rnosie. Tocmai am ajuns s lucrez ncperea bibliotecii. Vreau s dea printr-o us secret n tunelul vechi spre pdure.ZINCA: si la noi ar putea veni iscoade. S-i poruncesc vechilului s fac instructie cu slugile. Eri se perinda unul pe la poart. C vinde prune. Cui, b, nou?ANA: Ne-a trimis doctorul Davila vorb c au pus politia pe urmele tale. A venit un asistent al lui.LUXItA: Unul timid, rusinos, cu ochelari de srm pe nas. I-a bgat Elena ttele n fat si-a uitat mesagiul.ELENA: Dimitrie Sergiu. Dar stii, a venit agitat, plin de praf... Domnit, zice, m-a tremis... dar s m prezint... m cheam, ... Era terminat de tot.LUXItA: Numai o dat s-a uitat si i s-au scurs ochii. Elena nu iart. Asta si la 60 de ani o s bage brbati n groap.DINASTIA BRTIANU * 45ELENA: Era dup drum, drag. Omul nu se astepta s nimereasc ntre femei.ZINCA (ctre Luxita): Fat, tu scoal acum biatul, c pe urm avem de vorbit. (Luxita. Florescu se duce.) Copilul sta a lui Blcescu te divinizeaz.ANA: A mai spus c esti pe moarte.BRTIANU: Sunt complet vindecat. Dar am lsat asa vestea ca s pot obtine firmanul de repatriere.ANA (prinzlndu-1 de umeri si srutndu-1): Oh, Doamne!BRTIANU: Teodor credea c am venit s lichidez mosia I-am spus c am oftic.ELENA: A, dar joci prost dragule! Trebuie s tusesti si tu din cnd n cnd. Dar, stii, ntr-o parte, cu fereal, nu ostentativ.ZINCA: S vaz lumea c te jenezi, c te-a dobort boala...ELENA: Sracul, e compromis, dar o duce cu demnitate...ZINCA: tii mina la piept o clip, te ndrepti... Gata, a trecut criza. Dar mult nu mai e.BRTIANU: Nu prea m pricep s m prefac. N-am timp de legende.ELENA: Scoti batista, asa (i arat). O duci la gur cnd te feresti. Apoi o mpturesti repede s nu se vaz sngele. E clar, e pe moarte Brtianu, s-a terminat, ntelegi?BRTIANU: O stiam pe Luxita cu actoria. O s v urmez sfatul.ZINCA: nvat, c n-om tri ct lumea. Mine-poimine rmne tara fr noi si se duce ntr-o rp. Of, n-am vzut crut mai paradit ca tar ast. F ceva, Ioane, c ne stingem neamul.Intr Luxita Florescu, aducnd cu grij pe dup umeri pe Boni-fciu, copilul ei si l lui Nicolae Blcescu, copil nscut la Budapesta n 1848. Biatul e somnoros, cu ochii lipiti. Pseste n piciorusele goale, n cmasa lung de noapte. E c un nger de zi cobort din odihna nocturn pentru a repara o pozn fcuta la joac.46 * LUXItA (fmpingndu-1 n fata brbatului): Uite, Bonifaciu, el este Brtianu!Copilul deschide ochii mari, ca n fata unei minuni. Se apropie cu pasi sovitori, total fascinat, n timp ce brbatul l priveste adnc, cu ochii aproape scldati de lacrimi. Vede n silueta aceea ngereasc chipul marelui lupttor mort n exil si pentru care, n aceeasi nftisare ce nu-si pierde asprimea, se va rzbuna cum nimeni nu bnuieste nc. Brtianu l ridic pe genunchi si-1 mn-gie. O nou tristete nu poate fi ascuns. II srut.BRTIANU: Tatl tu mi-a fost bun prieten. Vrei s-mi fii si tu?Copilul abia dac a auzit. Ochii lui mari parc lumineaz trsturile brbatului. D din cap ntr-un trziu. Luxita l ia si abia acum copilul izbucneste ntr-un plns infantil, n timp ce este dus la culcare.BRTIANU (schimbat): Mi-o vor plti. ELENA: Luxita vrea s-1 dea la scoal, Ia Bucuresti. Dar n-are bani.BRTIANU: O s strngem.Zinca Golescu a plns. si sterge lacrimile cu totul altfel dect si nvtase prietenul mai devreme. Dar si revine si-si reia atitudinea de femeie tare, mam a unei ntregi familii de revolutionari. Luxita revine.LUXItA: A adormit imediat.Femeile se asaz, sorb din cafele. Asemeni si Brtianu. Elena Ghica i pune vin, si pune si ei. Femeile se privesc, semn c pot ncepe.DINASTIA BRATIANU 47ZINCA: Acuma spune ce fac bietii mei Golesti?ION: Mam Zinca, sunt bine toti. stefan 1-a urmrit pe deputatul englez Layard la Constantinopol. Primisem informatia c va duce Sultanului pozitia oficial a Angliei n chestiunea Principatelor. stefan a ncercat s afle ce contine. I-a scris lui Alexandru c exist un mesaj asupra Principatelor n care se promite c Anglia va veghea s doteze tara cu institutii liberale.ELENA: Ar fi semn bun. A folosit cuvntul liberale sau e o vorb a ta?BRATIANU: Nu. E a lui. ns seninul e ru. Nicolae a aflat de la Londra c guvernul britanic s-a raliat ntru totul celui otoman: tri desprtite cu domni diferiti.LUXItA: Tipic pentru perfidul Albion. S nu ne asteptm la un gest de la ei. stia ti zmbesc n fat si te njunghie pe la spate.BRATIANU: Dumitru a fcut mult propagand n jurnalele londoneze. Deja cazul Principatelor e cunoscut, doar guvernul joac n continuare la fel.ZINCA: si Alexandra?BRATIANU: Alexandru se ocup de revenirea exilatilor n patrie. Trebuie s fie aici la Adunrile ad-hoc. Turcii se vor opune din rsputeri, ns Franta preseaz. Au nteles c fr revolutionarii ntorsi n tar rezultatul va fi nul. Alexandru i bate la cap cu Tratatul de la Paris, scrie, cere audiente.ANA: Ce facem? Toti brbatii nationalisti sunt n exil. Turcii tin trupe la Nicopol si la Isaccea. Pot intra oricnd. Boierii vor face o adunare de form, numai cu ei.ZINCA: S te feresti de Catargiu. i tine n mn pe toti.LUXItA: S sculm trgovetii. N-are cine. De trani, nici att. si apoi, cine s-i conduc? E greu cu brbatii n strintate. Prin corespondent nu merge. Uite, Ana rde!ZINCA: Ne-ar trebui un grup de patrioti, ridicati de undeva, fr bani, fr interese, dar devotati. Ei s tin n mn politica.BRATIANU: Pentru asta am venit.ELENA: si cine s fie oamenii stia?BRATIANU: Voi.48 * Alex Minai StoenescuFemeile se privesc surprinse. Elena chiar d repede pe gt paharul cu vin si se uit la Brtianu cu un ochi viu. n mintea ei deja a dat scnteie aventura. Ana Racovit si Luxita Florescu se foiesc pe loc de nerbdare.ELENA (nc nesigur): La urma urmei, am putea convinge niste oameni...BRTIANU: Nu. Rolul vostru nu este s agitati poporul. Mai important acum este stpnirea informatiei, controlul asupra dusmanilor nostri. Nu trebuie s mergeti prin mahalale. Vreau s stiu ce comploteaz boierii antiunionisti, pn reusesc Dumitru si Alexandru s aduc exilatii n tar.Dup cteva momente de ndoial si gndire femeile se anim.LUXItA (ctre Elena): Saloanele, drag! E locul de brfe, de susoteli, de secrete. Nimic nu se poate tine aici n tain.ANA: i tragem de limb la serate, la plimbri cu trsura...ELENA: La pat, na, c n-o s facem pe sfintele acum.BRTIANU: Apoi sunt liberalii moderati care s-au tras pe la mosii. Vizitati-i, vedeti n ce ape se scald. La cei de ncredere le spuneti c suntem pregtiti. S-si anunte oamenii.ZINCA: Mine pun caii la trsur si bat mosiile. Sunt rud cu toti.ANA: Poimine, mam. Mine te odihnesti, s ai capul limpede.ZINCA: Mine! Eu sunt btrn, fat. Dup trei ceasuri de somn m scol ca un sergent, cu goarna la gur.BRTIANU: M intereseaz foarte mult boierii btrni. Tineretul antiunionist este mai dinamic, planific, duce tratative cu Turcia, dar pentru bani se ntoarce la btrni. E locul unde putem afla ce se finanteaz si pentru ce. Gsiti-mi cteva femei n stare s se culce cu ei, s se dedea la curvie cu ei, s-i stoarc.ELENA (cu nteles): Eh, s-ar gsi...BRTIANU: De Catargiu s nu v apropiati. E inteligent si prea periculos.DINASTIA BRTIANU 49LUXItA: Actorii, s nu uitm actorii! n spectacole, s spun dou vorbe despre unire.ELENA: E una, Frosa Sarandy, de 16 ani, n trupa lui Milo. Face ravagii.BRTIANU: Foarte bine! Mesajul principal este: unirea, singura temelie statornic pentru edificiul viitorului. Nici un nume, nici o aluzie. Poporul va ntelege si se va gndi el la ce trebuie fcut.ELENA (usor ametit deja de butura): Fifi atente aici! S-a ntors n tar Canina Despot. Mi-a scris. E pe mosia ei din Giurgiu, i trage clopotele un francez din comisia de alegeri. (Anei:) Cum l cheam, f, c ti-am dat s citesti?ANA: Georges Serrurie.BRTIANU: Am auzit de el.ELENA: S i-o dea si s ne spun tot ce e n urne.ZINCA: Eleno, mai las paharul la, c te faci cui aicea.ELENA: De ce, coan Zinco, c doar am gustat?ZINCA: E vinul lui. sta te ia numai uitndu-te la el.BRTIANU (dup ce aprins mna Elenei, mpcnd-dy. Am nevoie de mintile voastre limpezi. Voi trebuie s nvtati bine politica noastr. Numai asa puteti ntelege ce spune dusmanul si unde e pontul care ne intereseaz. Apoi acelasi lucru trebuie s-1 cunoasc si oamenii nostri. Eu am ctiva de ncredere la mosie si mai stiu ctiva n Bucuresti.ZINCA: si eu am la Pitesti. Sunt patru crciumari care stiu tot ce se ntmpl n oras.BRTIANU: Toate stirile s ajung la Carada. Dar nu direct, la Florica, ci aici, la Golesti, de unde vine el s le ia.ZINCA: Vorbesc cu vechilul.BRTIANU: Asa! Acum vreau ca voi s ntelegeti ce urmeaz s facem. (Scoate din buzunarul interior al hainei dou coli de hrtie mpturite cu grij. Le desface si le vorbeste femeilor arundnd un ochi pe foi.) Noi am fcut la Paris o greseal. Ne-am repezit s cerem independenta. Lucrul a prut exagerat si ne-am ales cu opozitie, cu dri napoi, cu sovieli. Comitetul revolutionar a decis n sfrsit s adoptm alt tactic. Loja a50 * acceptat. Vreau s stiti bine c scopul nostru nu este doar unirea, ci si independenta trii, n al treilea pas vom rscula romnii din Transilvania si Banat.ANA (fcndu-si cruce): Doamne ajut!ZINCA: Bietii mei ce-au spus?BRTIANU: Au votat toti pentru. Heliade nu s-a nvoit, zicnd c e o nebunie, iar Alecsandri s-a speriat. Slabi fiind, trebuie s ne facem viermi", asa ne-a spus.ZINCA: Ovreiul sta a fost tot timpul un cccios. Neam de slugi.BRTIANU: Numai c Rosetti i-a rspuns: Da, ai dreptate, domnule, noi nu suntem dect viermii Romniei, ns ne vom face fluturi ntr-o zi". A nchis gura moldoveanului. Asadar, unire si apoi independenta.ELENA: Nu ne-ai spus ce face Costache Rosetti?BRTIANU: Las-1 acum, i-a murit un copil.LUXItA: Dumnezeu s-1 ierte!BRTIANU (inspirindu-se din foi): Tratatul de la Paris nu a acceptat unirea. Dar a lsat acele portite prin care se poate face unirea. De exemplu, dusmanii nostri si aliatii Portii vor cita din tratat: Principatele si vor pstra privilegiile si imunittile sub suzeranitatea Portii". Dar voi amintiti c suzeranitatea Portii se reduce la tribut, cci privilegiile si imunittile le avem din actele capitulatiilor.LUXItA: Adic, dac nteleg bine, turcii ar vrea s dea noi ordine ca si cum ar fi putere suveran, iar noi le artm c actele vechi exist si nimic nu le mpiedic.BRTIANU: Exact!ELENA: Luxita asta are cap de general. S-o puneti n fata trupei. O s dea buzna soldatii la atac ca la Clugreni.LUXItA: Am citit n hrtiile lui Nicu Blcescu. Eu stiu ce spun.ELENA (ametit): si eu am citit n hrtiile ambasadorului Rusiei. Scrie nclinat.DINASTIA BRTIANU * 51BRTIANU: Apoi Franta a introdus un text care ne ajut enorm. Ascultati aici: Nici una din Puterile garante nu va putea exercita asupra lor protectia exclusiv".ZINCA: Adic am rmas fr stpn. (si plesneste pulpa.) Asta e bun!ANA: n jurnale scria si ca Divanul ad-hoc se va face dup dorinta popular.BRTIANU: tranul nu stie nimic, sta e adevrul. Deasupra lui este boierul care porunceste. A iesit o dat s-si cear drepturile cu Tudor Vladimirescu si a fost nfrnt. A iesit a doua oar la 1848 si nu s-a ales cu nimic. E clar c boierii pot manevra votul.ELENA: De aceea e nevoie de noi. Am priceput.BRTIANU: Tactica noastr s-a schimbat, cum v-am zis. Nimic despre independent, s nu suprm guvernele protectoare. Nimic despre Transilvania, s nu ntrtm puterile dusmane. Unirea si numai unirea este telul. Ne concentrm pe acest prim pas.ZINCA (se scoal si i face semn Elenei): Hai, toarn din vinul acela.Elena Ghica d pahare tuturor si toarn un vin rosu din celebrele vii ale familiei Brtianu. Ciocnesc solemn.ZINCA: Copiii mei, viitorul e trist doar pentru cei care-1 privesc de aproape. S fim tari si s sperm peste ani, ca si cum am avea privirea aruncat nainte, n Romnia liber.Mosia Plodea, noaptea trziuDin curte se vede silueta casei n constructie. La lumina ctorva felinare, trei zidari lucreaz la usa secret a bibliotecii. De jos, se strecoar mai aproape spionul Agiei. Atent si precaut urmreste miscrile zidarilor. Simte ns n spatele lui un zgomot abia perceptibil. Se ntoarce brusc si ochii lui se mresc de groaz. O mn ferm i astup gura. Cealalt i nfige cutitul n52 inim. Spionul horcie si sngele tsneste printre degetele cutitarului. Este Rochit sau Buzatu, nu se stie.Zidarii n-au auzit nimic. (Scena poate fi intercalat n dialogul femeilor dinainte.)Mosia Florica, spre zoriAbia ntors de Ia Golesti, Ion C. Brtianu nc nu intr n casa Anici. i d instructiuni lui Eugeniu Carada.BRTIANU: Te duci la fratii Cemtescu. Le spui c am venit si s fie pregtiti, l caufi pe Grigore Popa, redactorul gazetei bisericesti, s anunte preotii. Ceaprazarii lui Nacu si cizmarii lui Iliad s astepte un semn de la Dumitru. Pn atunci, nimic.CARADA: Am nteles.Omul de ncredere d bice cailor si trsura se urneste din loc. Privind pe urma ei, Brtianu observ dincolo de poarta conacului dunga rosie a rsritului. Intr n cas cu bgare de seam. Ajuns n camera sa aprinde o lamp si d s se dezbrace. Abia si-a dat haina jos si si-a desfcut vesta. Ia cele dou foi de hrtie cu planurile pentru folosirea Tratatului de la Paris n scopul Unirii si le d foc. Dar, dintr-o dat, simte c nu e singur, ntr-un colt al ntunericului, la o scurt sclipire a flcrii iscate de hrtii, ntelege c n camer mai este o prezent. Se apropie si, la lumina lmpii, o descoper pe Ileana, tnra tranc pe care o srutase n joac de cu ziu. Frumoas, mbujorat toat de spaime, Ileana 1-a asteptat despletit si n cmasa de in a fecioarelor de la tar. Brtianu o priveste fascinat, nentelegnd la nceput ce se ntmpl. Apoi, chipul ei strbtut de pasiuni, abia ascunznd o lupt chinuitoare ce se dusese n sufletul fetei toat ziua si toat noaptea, rosteste acum o chemare cunoscut. Brtianu las lampa pe mas, dar tot nu are curajul s se apropie de acea fiint care i se druieste.BRTIANU: Nu-ti fie team, n-o s mor. Sunt sntos.DINASTIA BRTIANU 53Fata las capul n piept, rusinat. Ea d acum o nou lupt. Ar fugi, dar dincolo de sacrificiul pe care doreste s-1 fac pentru stpnul su, mai este ceva: e frumos, eroic, e brbat, si ridic fata umbrit si numai ochii mari, splati de lacrimile iubirii, lucesc n acel ntuneric, si desface sireturile cmsii de noapte si o Ias s cad Ia picioarele ei. Un trup splendid, mar-morean, lumineaz acum ncperea.ILEANA: Vreau copil.Brbatul se apropie, i cuprinde mijlocul si o srut, mbrtisarea devine dintr-o dat o ncolcire disperat. O ia si o duce la pat, o desmiard si trupurile lor se contopesc curnd. Un tipt sfsie tcerea casei.Anica, stnd cu ochii deschisi n noapte, priveste icoana sub care plpie firav o candel, si face cruce. Vointa ei s-a mplinit.EPISODUL lLondra, 1857Actiunea public a lui Dumitru Brtianu n Anglia a dat rezultate. Pe strzile metropolei, vnztorii de ziare strig ultimele titluri de scandal: Foreign Office minte n Problema Orientului!", Lord Palmerstone la strmtoare!" De la fereastra Cabinetului, secretarul primului-ministru urmreste strada.STEVENS (amuzat): Am un sentiment de confort, mylord. Au intrat bani n Imperiu.LORD PALMERSTONE (de la biroul su): Mruntis pentru ziare.STEVENS: Nu mi-as permite s v contrazic dac n-as vedea n aceste monede mrunte un interes mult mai mare.PALMERSTONE: Gurile Dunrii?STEVENS (revenind): Grne, mylord. Principatele Romne au cele mai bune grne din Imperiul otoman.PALMERSTONE: Stevens, Imperiul Britanic a rezolvat de mult aceast problem. Am inventat economia. Nu renteaz s urci grne pe Dunre, n Europa va fi rzboi cel putin o sut de ani de acum ncolo.STEVENS: Veti avea un oponent apropiat. M gndeam la sir Alee.PALMERSTONE: Ce mai pune la cale?DINASTIA BRTIANU * 55STEVENS: Azi-dimineat la breakfast, secretarul lui a afirmat c sir Alee va vota pentru.PALMERSTONE: Prostii! Btrnul nu a nteles niciodat politica noastr n Orient. El crede c Principatele sunt n Indii. Pe banc se ia dup ce voteaz cel din dreapta lui.STEVENS: Cineva a introdus n Parlament o stire insidioas, mylord. Principatele Unite si autonome nseamn profit.PALMERSTONE: nseamn btaie de cap.STEVENS: Obligatia mea este s v previn, mylord. si unii ministri cred c e un caz de interes. Puteti avea surprize n Parlament.PALMERSTONE (se ridic): Am impresia c vrei cu tot dinadinsul s-mi spui.STEVENS (usor ezitant): sir Alee a auzit c Principatele autonome vor obtine dreptul de proprietate asupra recoltei. Acum nu pot vinde dect Turciei. Companiile noastre pot prelua acest negot n schimbul unui mic efort... diplomatic.PALMERSTONE: Nu ne putem permite s stricm relatiile cu Sultanul pentru o afacere cu grne. Uneori am impresia c fantezia functionarilor o ia naintea politicii.STEVENS: Iertafi-m, mylord. Pot s iau mapa?PALMERSTONE: Te rog. si invit-1 pe romn.Alfred Stevens ridic mapa de piele de pe biroul primului-mi-nistru, salut ceremonios si iese. n antecamer asteapt Dumitru Brtianu, emisarul Comitetului National Romn. Stevens i ntinde mna $i l priveste insistent n ochi.STEVENS (i face semnul masonic): Domnule Brtianu, se pare c nava Bengal" a rmas n port. i va fi greu s plece.D. BRTIANU (aceeasi privire semnificativ): Va trebui s-i mai punem un rnd de pnze. Cpitanul este hotrt s ias n larg cu orice pret.56 * STEVENS: Lord Palmerstone v asteapt. Succes!si dau mna. Usierul Cabinetului deschide usile nalte si l anunta, stlcindu-i numele.PALMERSTONE (ntmpinndu-I cu un zmbet binevoitor): Ce mai faceti, domnule Brtianu?D. BRTIANU: Conspir, my lord. Conspir.PALMERSTONE (surprins): Ah! Nu v alegeti cuvintele.D. BRTIANU: Nu mai este timp, mylord.PALMERSTONE: Sunteti chiar asa de disperati?D. BRTIANU: Trim un secol periculos. Brbatii l conduc prin rzboaie.Primul-ministru l invit pe romn s ia loc pe o canapea. El se asaz pe un fotoliu din fata canapelei, n dreptul unei msute. Servitorii au intrat cu ceaiul. Ies n tcere.PALMERSTONE: Nu sunteti un diplomat prea abil, domnule Brtianu. Adevratii brbatii de stat se ocup cu mpiedicarea rzboaielor. Iar conspiratorii sfrsesc n hoteluri sordide sau n ridicol.D. BRTIANU: Mrturisesc c sunt un idealist. Cred c tara mea are un viitor. si pentru c multi l privesc cu nencredere, eu am hotrt s-1 fac, acest viitor, dup imaginatia mea.PALMERSTONE (ascultnd strigtele vinztorilor de ziare): Cam zgomotoas imaginatie. Visele n care se strig se numesc cosmar, nu-i asa? Chiar credeti c Imperiul se va lsa impresionat de campania pe care ati lansat-o n pres?D. BRTIANU: sapte trmbite au drmat o cetate.PALMERSTONE: Brbatii i-au spus lui losua: Nu osteni tot poporul, cci oamenii aceia sunt putini la numr".D. BRTIANU: Putini, dar hotrfi s dea peste cap Problema Orientului. My lord, am ajuns prea departe cu aceast lupt pentru a mai da napoi. Cerem sprijinul Imperiului pentru Unirea Principatelor. Ajutafi o natiune s-si gseasc linistea.DINASTIA BRTIANU * 57PALMERSTONE: Mi-e team c n-o veti gsi stmind scandaluri n pres. De altfel, am acceptat aceast ntrevedere numai pentru a v atrage atentia c ati mers prea departe. Nota guvernului francez aprut n Le Moniteur Universel prin care se cere unirea Principatelor Romne este o provocare european. Imperiul Britanic nu poate accepta atitudini de fort contra Turciei.D. BRTIANU: Dar noi nu dorim rzboi cu orice pret. Prezenta mea aici este legat de politica general a Imperiului Britanic. Ceea ce v cer, mylord, este s fiti consecvent cu propria politic a Excelentei Voastre. Nimic mai mult.PALMERSTONE: Nu nteleg.D. BRTIANU: Simplu. Imperiul Britanic s-a pronuntat deja favorabil unor alegeri libere n Principate. Noi dorim s ne supunem pe deplin deciziilor Voastre luate prin Conventia de la Paris. Dar alegeri libere, mylord, conform politicii generoase a Imperiului Britanic, nseamn o confruntare democratic ntre dou tabere. Pro si contra.PALMERSTONE: Unde vreti s ajungeti, domnule Br-tianu? La un vot britanic mpotriva Turciei? Absurd!D. BRTIANU: Vreau s ajung la marea politic britanic. Vreau ca alegerile din Principate s fie libere.PALMERSTONE: Dar am convenit acest lucru. Nu v nteleg insistenta. Alegerile din Principate se vor desfsura liber.D. BRTIANU: Dar voteaz numai cei contra, mylord. Toti patriotii romni sunt n exil. Toti cei care ar vota pentru nu au permisiunea s participe la alegeri. Nu vi se pare la fel de absurd?PALMERSTONE: Ati fcut prea mult agitatie n 1848. Nu exist Cancelarie care s nu se team de tulburri n Principate dac rebelii - nici o ofens personal - revin n tar. Dumneavoastr, domnule Brtianu, vreti s luati libertatea cu asalt. S o cucerifi, s o siluiti si apoi s o dati poporului.D. BRTIANU: Excelenta Voastr vorbeste din interiorul liberttii. Aveti impresia c patriotii romni atac aceast libertate, n care triti n Marea Britanic, n Principate, aceast libertate nu exist. Ea trebuie adus acolo de noi.l58 * PALMERSTONE: Felul n care o faceti nu produce dect iritare.D. BRTIANU: Excelent, primiti scuzele noastre pentru unele exageratiuni ale presei. Nu putem controla entuziasmul. Dar suntem capabili s ne jucm sansele corect n alegeri. Nu v cerem, Excelent, dect s sprijiniti revenirea exilatilor n patrie.PALMERSTONE: M voi consulta cu ministrii mei asupra acestei chestiuni. E tot ce pot s v promit. (Se ridic, obligndu-] si pe romn s o fac.)D. BRTIANU: Pentru mine este suficient. Toti patriotii romni ns vor astepta cu ncredere decizia Marii Britanii. (Insidios:) Sigur, ne va fi greu s oprim peste noapte toate ziarele din Londra, Paris, Roma, Viena s mai publice articole n sprijinul Unirii. Dar un vot favorabil al Marii Britanii nu va face dect s confirme asteptrile opiniei publice.PALMERSTONE: Domnule Brtianu, abandonati conspiratiile si cluburile socialiste. Aveti timp s nvtati diplomatia.D. DRATANU. Nu aii Juresc dect s pot reprezenta Romnia n capitala Maiesttii Sale.PALMERSTONE: V urez succes.Se despart, dar, n momentul cnd Brtianu ajunge la us, Lord Palmerstone l opreste.PALMERSTONE: A! Am primit patru sticle de vin si studiul promis despre daci. Mi-a fost imposibil s-1 nfeleg. Poate autorul si mbuntteste engleza.D. BRTIANU (usor jenat): Voi rescrie chiar eu textul.PALMERSTONE: Vinul de Tokay a fost ns foarte bun.Zgomot de usi trntite.Mosia FloricaOamenii Agiei nvlesc n conacul lui Brtianu. Toate ncperile sunt ns goale. Peretii proaspt vruiti nu sunt acoperiti deDINASTIA BRTIANU 59mobile. Casa e ca o coaj de ou prsit de pui. Intact, dar nensufletit. Arnutii caut febril, dnd toate usile de perete. Nimeni. Enervat la culme, sergentul coboar n curte, unde alti arnuti alearg, scotocesc magaziile, grajdul, n spatele casei, un arnut l descoper pe tiganul Rochit. St pe vine si si face nevoile.ROCHIt (din aceeasi pozitie, vesel, i face cu mna): Sru' mna, conasule.ARNUT: 'tu-ti pastele m-tii de tigan bort! (l ia de guler si-I trste asa spre curte.)ROCHIt (comic, face pe prostul): Aoleo, mi se vede bu-leandra. Aoleo, mi-am uitat plria n tufis. (Servil, din mers:) Conasule, ai un ginat pe umr. (Se agat de arnut, 11 mpiedic, cad amndoi:) Aoleo, e gradele, nu e ginat. Sni' mna. (Dup ce se ridic, arnutul i d doi pumni n cap; si culege sapca de pe jos.)Este adus n mijlocul curtii, n fata sergentului. SERGENT: Unde e stpnul tu?Dup o scurt pauz, tiganul l priveste n ochi, sovie, vrea s-i spun un secret si ntinde buzele. Sergentul apleac urechea.ROCHIt (serios): M-am scpat pe mine.tiganul e btut slbatic cu cravasa. Icneste, geme, nu spune nimic. De sus, de pe deal, din pdure, Ion C. Brtionu priveste mut toat scena. Alturi este Buzatu, narmat. Ura din ochii stpnului nu are nevoie de cuvinte.Zgomot de Parlament. Celebrul Yeah! britanic, cor gros, de brbati.Parlamentul britanicsedinta Parlamentului este agitat. La tribun este deputatul A. Otway.60 * OTWAY (vehement): Sunt ntrebat de ce am simpatie pentru soarta unor Principate din Turcia. V rspund: pentru c acolo trieste o natiune, domnilor. Oameni cu aspiratii si nevoi sociale, ca si noi. Dar romnii au o problem n plus. Unirea! (Vociferri de pe banca conservatorilor.) Da, unirea, domnilor! Niciodat n politica sa, Imperiul nu a smuls copilul de la pieptul mamei sale. Este inuman, este degradant. Noi trebuie s dm un exemplu asupra politicii noastre n lume. Avem obligatia civilizatoare de a ocroti familia natiunilor. Iar romnii sunt o familie si sunt nevoiti astzi s triasc n dou tri separate. Este o rusine pentru civilizatie. (Yeahl) Dar si mai rusinos este c intelectuali romni de nalt conditie liberal, patrioti ai romnilor, sunt mpiedicati s-si exercite libertatea de vot. (Proteste ale bncii liberale.) Vorbim de libertatea popoarelor, de civilizatie si de democratie? Oamenii acestia sunt tinuti la granite, ca niste leprosi. Problema Orientului nu se va rezolva niciodat cu niste alegeri la care voteaz un singur partid. Chem pe distinsul prim-ministru al Maiesttii Sale s ne explice de ce Marea Britanie se opune revenirii patriotilor romni n tara lor. (Aplauze, tropituri, fluieraturi.)Lord Palmerstone se ridic si se apropie de mas.PALMERSTONE (taking the floor): Domnilor, nu exist ndoial c guvernul Maiesttii Sale este sensibil la opinia public, (ncercnd s acopere glgia Camerei:) Dar nu ziarele fac politica acestui Imperiu. (Vociferri, proteste.) Realismul a fcut Imperiul nostru ntins si respectat. si nu voi ceda pasiunii pentru a stirbi nici cu o zgrietur mretia politicii sale externe. (Se face liniste). Da, natiunea romn are dreptul la existent. Dar un stat nou-nscut are nevoie de institutii, de economie, de guvernare responsabil. Pentru asta am hotrt s semnm Conventia de la Paris. Romnii trebuie doar s respecte aceast solutie nteleapt si s nu-si forteze norocul. (Voci insistente de pe banca liberal: ,J3xilatii! Exilatii!") Guvernul Maiesttii Sale va lua n considerare accesul patriotilor exilati n tara lor si dreptul de a par-DINASTIA BRTIANU 61ticipa n alegeri dac... (Vocea lui este acoperit de un Yeah! aproape general, urmat imediat de aplauze, tropituri, strigte.)Lord Palmerstone renunt s-si mai continue discursul. Ridic ncet privirea spre galerie, unde ntlneste silueta nalt a lui Dumitru Brtianu si privirea de nvingtor a acestuia.Din vacarmul acela, sunet de clopot al unei biserici romnesti.Mnstirea Cldarusani, 1857Soarele se las peste lacul Cldarusani. Locul are un fel de calm prin care sunetele naturii par doar fragmente ale linistii. Clipocitul usor al apei, tritul discret al greierilor de pe maluri, un mcit de rate slbatice care se retrag n crd spre cuiburi, plesnitura unui peste ntrziat, fosnetul stufului se completeaz armonios pentru a descrie linistea. Un clopot mic bate dinspre clopotnita, rar, enigmatic, ca un far sonor care tocmai conduce spre trm o lotc veche. Eugeniu Carada o mpinge cu o prjin lung. Opreste la mal, coboar si se ndreapt pe potec spre mnstire. Poart pe umeri o geant de pnz. Cteva maici usoare, fr chip, l conduc n sala de ospete.CARADA (dup ce srut mina Mitropolitului): Sfintia Sa, slvite mitropolit, e foarte palid. (Arunc o privire semnificativ ctre una dintre maicile care asaz stergare noi pe mas.) Este postul sta prea lung?MITROPOLITUL PILOTEI (dup ce i d binecuvntarea): Mare bandit ai rmas, m, Eugene. (Ctre maic, aspru:) Adu ce-am poruncit si dispari. (Lui Carada:) Tu n-ai nici un Dumnezeu. Te gndesti numai la carne. Azi o s-ti dau doar stevie.CARADA: Tot verde ai rmas pe dinuntru