Alegerile parlamentare din judetul Neamt in anul 1931 in documente de arhiva

Silvian-Emanuel Man, Alegerile parlamentare din judeţul Neamţ în anul 1931 în documente de arhivă, în Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din Universitatea Constantin Brâncuşi, Nr., IV (2012), p. 147 – 158, ISSN 2066-1339

http://silvianemanuel.net 1

ALEGERILE PARLAMENTARE DIN JUDE ŢUL NEAM Ţ ÎN

ANUL 1931 ÎN DOCUMENTE DE ARHIV Ă

MAN SILVIAN-EMANUEL

FACULTATEA DE ISTORIE,

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” - IA ŞI

Abstract: The parliamentary elections in 1931 at Neamţ country in Romania, had always represented a key-point in Romania’s political life, as being the first victory of the Legion of the Archangel Michael, led by Corneliu Zelea Codreanu.

After the June elections in Neamţ, a deputy seat became vacant and Corneliu Zelea Codreanu entered the race with the name of „Gruparea Corneliu Zelea Codreanu” (Corneliu Zelea Codreanu Group) as the usage of any previous names has been banned by the authorities.

The success of Codreanu and his Iron Guard was a total surprise for the Government, as it followed the dissolving of the right-wing organization in January and the arrest of Codreanu at the beginning of the spring season.

By clever usage of groups formed by students and pupils and with help from a few locals, Codreanu managed to sweep 11.176 votes and the chair of deputy, but few had tried to explain Codreanu’s mechanism of success.

This paper tries to bring unpublished documents in order to offer a wider view over the August 1931 elections, not as it has been before, because of the usage of press as the only reference in specialized literature.

Keywords: 1931 elections, Neamţ country, right wing, Iron Guard, Corneliu Zelea Codreanu

Forma şi implict organizaţia cea mai reprezentativă a naţionalismului românesc în

perioada interbelică a fost Legiunea Arhanghelului Mihail, care a cunoscut o evoluţie

complexă, pe toate planurile, punctul cheie în evoluţia ei politică reprezentându-l deschiderea

„spre massele populare”, cum nota liderul ei, Corneliu Zelea Codreanu. Mai cu seamă,

implicarea politică a organizaţiei la alegerile din anul 1931, moment din care ea va fi angajată

direct politic, prin succesul de la alegerile parţiale din august de la Neamţ.

Momentului respecitv, istoriografia comunistă fie nu i-a acordat atenţie1, fie a sesizat

ascensiunea politică a Gărzii de Fier pe fondul succeselor electorale din alegerile parţiale2,

asemenea istoriografiei româneşti post-decembriste care a recunoscut importanţa momentului, 1 Mihai Fătu, Ion Spălăţelu, Garda de Fier – organizaţie teroristă de tip fascist, Ed. Politică, Bucureşti, 1971. 2 Florea Nedelcu, Viaţa politică din România în preajma instaurării dictaturii regale, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1973, p. 22.



dar nu i-a acordat o atenţie deosebită, limitându-se în a considera-o un eveniment deosebit3, o

nouă şansă de experimentare a metodelor de propagandă electorală […] cu o mobilizare

exemplară4. În schimb, istoriografia străină,5 prin Francisco Veiga6 şi Armin Heinen7 oferă o

viziune mult mai largă şi mai cuprinzătoare, dar lipsită de referinţe locale din spaţiul

românesc. Singurul studiu românesc bine-întocmit dedicat exclusiv chestiunii alegerii lui

Codreanu la Neamţ, aparţine lui Liviu Zgârciu, Radiografia unei alegeri (Corneliu Zelea-

Codreanu, 31 august 1931, judeţul Neamţ)8, care reuşeşte destul de bine să surprindă climatul

politic şi mecanismul succesului codrenist, dar neutilizând toate sursele arhivistice

disponibile, studiul nostru încercând să completeze imaginea asupra evenimentelor din vara

anului 1931.

Activitatea lui Codreanu la Neamţ între 1925 şi 1927. Activism studenţesc şi „tulbur ări antisemite”

Mişcarea naţionalistă în judeţul Neamţ îşi are originile la anul 1924, când av. A. Pralea

a înfiinţat o secţiune a Ligii Apărării Naţional Creştine, dar cu foarte puţini aderenţi. Anul

următor, în urma unei întruniri ţinută la Piatra-Neamţ şi prezidată de către A.C. Cuza,

numărul aderenţilor a crescut în asemenea măsură încât în anul 1926, profesorul ieşean este

ales deputat de Neamţ.9

Pentru acest interval de timp, liderul secţiunii de tineret al LANC, Corneliu Zelea

Codreanu, nu putea coordona grupurile de studenţi, el fiind achitat şi eliberat în urma

procesului pentru împuşcarea prefectului de poliţie Manciu, abia la finele lunii mai a anului

1925, moment urmat de un puternic val de simpatie populară pentru figura lui Codreanu,

susţinut de propaganda LANC. În iunie urmează nunta de la Focşani cu Elena Ilinoiu, la care

participă undeva între 80.000 şi 100.000 de oameni, datorită popularităţii imense a lui

Codreanu.10 Autorătăţile nemţene nu erau străine de eveniment, Ministerul de Interne

3 Dragoş Zamfirescu, Legiunea Arhanghelului Mihail de la mit la realitate, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997, p. 170. 4 Corneliu Ciucanu, Dreapa românească interbelică. Politică şi ideologie, Ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2009, p. 159. 5 A se vedea şi Nicolas M. Nagy-Talavera, The Green Shirts and the Others: A History of Fascism in Hungary and Romania, The Center for Romanian Studies, Iaşi, 2000; Eugen Weber, Dreapta românească, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995. 6 Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier (1919-1941), Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995, p. 135-137. 7 Armin Heinen, Legiunea „Arhanghelul Mihail”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2006, p. 196-203. 8 Liviu Zgârciu, Radiografia unei alegeri (Corneliu Zelea-Codreanu, 31 august 1931, judeţul Neamţ) în Apulum XLIV (2007), p. 557-568. 9 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 1/1940, f. 39. 10 v. Ion Cristoiu, Petre Abeaboeru, Nunta lui Zelea Codreanu: un exemplu de marketing politic, în Historia, nr. 100, aprilie 2010.



avertizându-le, pentru a preveni deplasarea nemţenilor la Focşani,11 semn că era cunoscut în

judeţ. După cununie, Codreanu se întoarce la Iaşi, iar în toamnă pleacă la studii în Franţa,

urmând să revină în ţară abia în mai 1926, cu ocazia alegerilor generale.

Studenţimea reprezenta în perioada respectivă un capital propagandistic neutilizat,

Codreanu considerând că profesorul Cuza nu a ştiut să valorifice acele momente, care ar fi

putut deschide doar drumul LANC spre guvernare.12 La Neamţ situaţia era haotică. Este

cunoscut faptul că în această perioadă erau frecvente conflictele dintre studenţii evrei şi cei

numiţi îndeobşte, naţionalist-creştini, manifestările violente fiind promovate de către A.C.

Cuza, din rândul tinerilor păcătuind doar câţiva.13 Prefectura avertiza administratorii de plăşi,

comandamentul companiei de jandarmi, poliţia urbei şi brigada de siguranţă în marţea din

Săptămâna Mare a anului 192514 asupra masei studenţeşti revenită la „casele părinteşti” cu

ocazia sărbătorilor pascale şi cerea împiedicarea studenţilor de la a călători între sate şi

supravegherea constantă, având în vedere scopul lor propagandistic.15 Vara deschide sezonul

aşa–numitelor „tulbur ări antisemite”, fiind urmăriţi constant delegaţii LANC, care pregăteau

o „demonstraţie antisemită în oraş” 16. Prefectul cerea poliţiilor orăşeneşti din Piatra, Târgu-

Neamţ şi Buhuşi un tabel de studenţi şi în special de elevi de liceu, care au participt la

tulburările antisemite din vară, în care să se arate şi numele facultăţii sau al liceului, precum şi

localitatea de domiciliu,17 iar Ministerul de Interne cerea confiscarea tuturor publicaţiilor şi

manifestelor LANC.18 Poliţia înfiinţează posturi de pază şi control19 şi se instituie un regim de

protecţie al cetăţenilor evrei faţă de studenţi, pe trenurile CFR,20 luându-se în consideraţie şi

un memoriu al evreilor privind tensiunile cu studenţii 21, cărora le este interzisă orice serbare

pe plan local a zilei de 10 decembrie, în amintirea începuturilor mişcării studenţeşti de la

1922.22 Se consideră a exista o sumă de „agitatori antisemiţi cari ar instiga populaţia din

acel judeţ” , dar care nu au putut fi identificaţi.23

11 DJAN Neamţ, loc. cit., f. 26. 12 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, Editura Totul Pentru Ţară, Sibiu, 1936, p. 251. 13 Daniel Dieaconu, Evreii din Moldova de nord, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2009, p. 236, 276-280; Josef Kaufman, Cronica comunităţilor israelite din judeţul Neamţ, tomul II, Tipografia Record, Piatra-Neamţ, 1928, p. 226-240 14 Pascalia în 1925 a fost pe data de 19 aprilie. 15 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 15/1925, f. 15-16. 16 Ibidem, f. 29. 17 Ibidem, f. 49. 18 Ibidem, f. 47-48. 19 Ibidem, f. 52. 20 Ibidem, f. 53, 54, 60. 21 Ibidem, f. 50. 22 Ibidem, f. 41. 23 Ibidem, f. 32, 33.



Rapoartele poliţiei locale şi ale siguranţei către prefect arată că în Piatra-Neamţ, pe

perioada verii, nu au fost tulburări cu caracter antisemit, şi nici studenţi sau funcţionari publici

implicaţi în astfel de manifestări.24 Aceeaşi situaţie se repetă şi la Târgu-Neamţ, unde pe

fondul unei spargeri date la prăvălia unui negustor evreu din localitate, şeful de post preciza

că „evreii din localitate prea sunt fricoşi, se alarmează pentru o vorbă şi pentru cel mai mic

fapt, imediat fac caz şi-l consideră ca manifestare antisemită” ; este dat exemplul unei

reclamaţii telefonice adresată direct prefectului. De asemenea, poliţistul precizează că „fapte

şi mici incidente între creştini şi evrei au fost totdeauna şi nu s-a făcut atâta caz,

considerându-se ca manifestaţii antisemite”, crezând că „nu le putem considera ca atare nici

în viitor” .25

Factori principal al dezordinii era discursul politic tipic antisemit al lui A.C. Cuza,

care se îndrepta exclusiv împotriva evreilor, acesta militând pentru scoaterea lor din viaţa

publică, din armată şi şcoli, exproprierea terenurilor deţinute de cetăţeni de origine evreiască,

iar finalmente, scoaterea lor din ţară, „înlesnindu-le drumul până la graniţă”. 26

Oficial, Codreanu va veni o singură dată pe parcursul anului 1925 la Neamţ, la

începutul lunii septembrie, având loc o serie de consfături „cu creştinii din plasa Bistriţa” la

care au luat parte pe lângă Codreanu, profesorii A.C. Cuza şi Corneliu Şumuleanu şi colonelul

Niculcea, centrate pe oraşul Buhuşi şi satele Costişa, Podoleni, Români, Siliştea şi

Bîrjoveni.27 Autorităţile poliţieneşti consemnau că la finalul campaniei şi a alegerilor din

1926, „activitatea Ligii Apărării Naţional Creştine a încetat”.28 În primăvara anului următor,

survine şi detaşarea lui Codreanu şi a văcărăştenilor de vechiul lor mentor, A.C. Cuza, şi

înfiinţarea la 24 iunie 1927 a Legiunii Arganghelului Mihail, naţionalismul românesc

interbelic intrând într-o altă etapă a existenţei sale, reflectată şi în plan local.

Codreanu la Neamţ între 1927 şi mai 1931. Importanţa judeţului pentru legionari. Organizarea mişcării în jude ţ Francisco Veiga plasa Neamţul pe una dintre axele dinamicii de penetraţie a

legionarilor, acesta devenind în intervalul 1924-1931 o „platformă legionară” ,29 urmând să-şi

24 Ibidem, f. 55, 59. 25 Ibidem, f. 56. 26 Ibidem, f. 72. 27 Ibidem, f. 61, 64, 66. 28 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 1/1940, f. 39. 29 Francisco Veiga, op.cit., harta 8.



arate roadele la alegerile generale din 1937, unde va fi cel mai puternic judeţ legionar, cu

35,79% din voturi.30

Codreanu avea o preocupare reală şi activă pentru zona Neamţului. Prima menţiune pe

care o face în memoriile sale se referă la generalizarea comerţului evreiesc în oraşele

Moldovei meridionale, primele pe care le indică fiind Romanul şi Piatra,31 iar în chestiunea

raportului dintre români şi evrei în şcolile româneşti, la cele din Vechiul Regat, indică şi

Liceul de băieţi din Piatra-Neamţ.32

La începutul lunii august a anului 1927, a avut loc la Mănăstirea Neamţ un Congres

general al studenţimii, prezidat de Codreanu, cu scopul de unifica studenţimea naţionalistă

după ruperea secţiunii de tineret din LANC şi formarea Legiunii Arhanghelului Mihail, având

relaţii foarte bune cu P.S.S. episcopul Nicodim Munteanu şi arhimandritul Daniil Ciubotaru,

stareţul mănăstirii. La despărţire, după ce au încis o horă în faţa mănăstirii, studenţii au plecat

în două direcţii, anume Paşcani şi Piatra-Neamţ. 33 De altfel, este ştiut că primele manifeste

electorale au fost realizate în tipografia mănăstirii Neamţ.34 Ajutorul din partea mănăstirilor

nemţene s-a păstrat, întrucât după apariţia la 1 august 1927 a primului număr din publicaţia

bilunară Pământul strămoşesc, legionarii au întâmpinat probleme financiare, făcând un apel

către susţinători spre a face un număr cât mai mare de abonamente, dintre aceştia remarcându-

se patru nemţeni: monahia Pamfilia Ciolac (mănăstirea Văratec, cap de listă „în ordinea în

care s-au distins”), ieromonahul Isihie Antohi (mănăstirea Neamţ, printre primii), Traian

Lelescu şi L. Durac, ambii din Piatra-Neamţ.35 Începând cu vara anului 1928, folosind

camioneta mişcării, cu Radu Mironovici drept şofer, legionarii efectuau curse regulate,

ducând pasageri de la Iaşi la Mănăstirile Văratec, Agapia şi Neamţ, zona fiind şi piaţă de

desfacere pentru zarzavaturile de la grădina din Iaşi.36 În vara anului următor, la 13 iulie 1929,

în număr de 40, sub conducerea lui Codreanu, legionarii „au colindat munţii Bucovinei şi

Moldovei”, începând din nord de la Rădăuţi, coborând în jos, trecând muntele Rarău, spre

Piatra-Neamţ, unde au ajuns în număr mai mare, de 54, la 27 iulie. Pe parcurs nu a existat

niciun incident, ei doar interesându-se de situaţia economică şi politică locală, ei fiind primiţi

pretutindeni „cu o ospitalitate extrem de binevoitoare din partea sătenilor.” 37

30 Monitorul Oficial, nr. 301, 30 decembrie 1937, p. 9716. 31 Corneliu Zelea Codreanu, op. cit., p. 94. 32 Ibidem, p. 99. 33 ANIC, fond Direcţia Generală a Poliţiei, dos. 30/1927, f. 15-16, apud. Ioan Scurtu, Ideologie şi formaţiuni de dreapta în România, vol II, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2000, p. 56. 34 Francisco Veiga, op. cit., p. 136. 35 Corneliu Zelea Codreanu, op. cit., p. 324-326. 36 DJAN Neamţ, Fond Poliţia Piatra- Neamţ, dos. 90/1930, f. 39; Corneliu Zelea Codreanu, op.cit., p. 347. 37 ASRI, fond D, dos. nr. 228, f.1-32, apud. Ioan Scurtu, op. cit., p. 204-219.



Legionarii aveau şi o legătură cu eroismul plaiurilor nemţene, întrucât la realizarea

primelor legăminte cu săcuşorul de ţărână, a fost folosit şi pământ de la Războieni „de lângă

monumentul ridicat pe locul luptei în care s-au sacrificat 10.000 de oşteni de-ai lui Ştefan cel

Mare” adus de către Corneliu Georgescu, unul dintre fondatorii legiunii. De asemenea, s-a

luat pământ din patru cetăţi şi „puncte de glorie ale Românilor”, anume Suceava, Hotin,

Soroca şi Cetatea Neamţului, adus de către „legionarul Budei”.38

În 1930 ia fiinţă prima organizaţie legionară la Piatra-Neamţ, iar toţi membri LANC

au trecut şi s-au înscris în legiune, pe când LANC „a r ămas ca neexistentă” ,39 dar până spre

prima parte a anului 1931 a rămas neobservată de către organele de poliţie.40 Un rol important

în dezvoltarea organizaţiei l-a avut colonelul (ulterior generalul) Dumitru Coroamă,

simpatizant al mişcării legionare, care îl preţuia mult pe Corneliu Codreanu, pe care-l

cunoscuse de când era adolescent, în casă având portretul său la loc de cinste. Alături de soţia

sa, Eugenia, se îngrijea de activitatea frăţiilor de cruce din Piatra-Neamţ, ajutând nu doar

material pe mulţi elevi şi eleve care făceau parte din organizaţie.41

La începutul anului 1931, sunt indicaţi drept lideri ai mişcării studentul Ioan

Herghelegiu42 la Piatra-Neamţ, Ioan Macovei la Buhuşi şi învăţătorul David Mihai43, din com.

Ghindăoani, la Târgu-Neamţ,44 iar Codreanu aminteşte de existenţa a cel puţin zece cuiburi,

invocând numele unor reprezentanţi precum Tărâţă, Platon, Loghin, Nuţă, Mihai Bicleanu,

Ungureanu, Olaru V. Ambrozie ş.a.45

38 Corneliu Zelea Codreanu, Cărticica şefului de cuib, în Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, Editura Politică a Mişcării Conservatoare, Bucureşti, 2008, p. 318-320. 39 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 1/1940, f. 39, fiind prezentat un istoric al mişcărilor de stânga şi de dreapta din judeţ. 40 DJAN Neamţ, Fond Poliţia Piatra- Neamţ, dos. 89/1930, f. 17; dos. 90/1930, f. 31, 56. 41 Intelectualii şi mişcarea legionară, Ed. Fundaţiei culturale Buna-Vestire, Bucureşti, 2000, p. 89-90. 42 În urma unui atentat de la Râmnicu Vâlcea, realizat de către un cetăţean de origine evreiască asupra unui student român în vara anului 1927, în oficisoul studenţmii naţionaliste, ziarul Cuvântul studenţesc, în numărul din 24 noiembrie 1927, este publicat un articol sub semnătura redacţiei intitulat La Răboj, în care apare o listă de 30 de atentate similare, printre care se numără şi „atentatul jidanilor din Piatra-Neamţ asupra elevului Herghelegiu, nenorocit pe viaţă”. Incidentul ia amploare, urmând o serie de procese în care au fost implicaţi ca avocaţi Codrneliu Codreanu şi Ilie Gârneaţă (cf. Volta, Piatra-Neamţ, nr. 1 din 2 iulie 1928 apud. Liviu Zgârciu, op. cit.). Ajunge să profeseze avocatura şi primeşte gradul de comandant legionar. După asasinarea lui Armand Călinescu, se numără printre cei urmăriţi de către autorităţi spre a fi lichidaţi. Evadează din Spitalul Militar Braşov, fiind pus sub urmărire (vezi DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Roman, dos. 129/1939, f. 20). Este prins şi executat, trupul său fiind expus public timp de două zile în centrul Braşovului. 43 Născut la 14 martie 1907, învăţător şi cărturar, preşedinte al Asociaţiei învăţătorilor din jud. Neamţ (1942), colaborator al revistei Apostolul. Prin strădania sa apare cartea lui Toader I. Ştefan, Memoriul meu, în 1974, fiind considerat evenimentul editorial al anului. Publică mai multe eseuri şi volume memorialistice şi de poezii. A decedat la 17 martie 1999. Recent, i-a apărut postum o lucrare inedită, Viaţa filosofului Vasile Conta (în îngrijirea lui Virgil Savin, Ed. Crigarux, Piatra-Neamţ, 2010), de a cărui personalitate a fost întotdeauna pasionat, Conta fiind considerat primul dintre precursorii naţionalismului (cf. Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, ed. cit., p. 132-136). 44 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 1/1940, f. 39. 45 Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, ed. cit., p. 405 .



Cadrul socio-economic. Situaţia politică şi relaţia cu cetăţenii evrei. Alegerile generale de la 1 iulie Fondul crizei economice din anii 1929-1933 se resimţea din plin la Neamţ, cu

precădere în plasa Muntele, unde „bântuia cea mai grozavă sărăcie” , populaţia fiind „lipsit ă

chiar şi de alimentele de primă necesitate”, considerându-se că spre primăvară, datorită

sărăciei, locuitorii voi fi predispuşi spre acte de criminalitate.46 De asemenea, sătenii de pe

valea Bistriţei se confruntau cu pericolul indundaţiilor.47

La finalul lunii mai, înainte de începerea campaniei pentru alegerile generale, prefectul

Gheorghe Isăcescu cerea pretorilor şi legiunii de jandami să permită desfăşurarea propagandei

electorale de către partidele de guvernământ, interzicând acţiunele organizaţiilor dizolvate,

făcând astfel referire la Gardă,48 fiind înştiinţat printr-o telegramă de ministrul de interne,

Constantin Argetoianu, să aplice astfel de măsuri.49 Totuşi, campania legionară trece

neobservată de către autorităţi.50 Autorităţile priveau mişcarea legionară ca pe o simplă

organizaţie politică, consemnând faptul că voturile obţinute la 1 iulie pentru Gardă (1.383

voturi, reprezentând 4,24%)51 se datoresc doar lui Herghelegiu, Eşanu şi lui Ciurlea din com.

Roznov, masa votanţilor fiind formată din plutaşi şi tineri, iar voturile obţinute de LANC

(2.746 voturi, reprezentând 8,42%)52 prin propaganda făcută de dr. Mihai Bicleanu veneau de

la comercianţi, meseriaşi, dar care făceau propagandă doar în perioada alegerilor.53 Luând în

calcul natura economică a antisemitismului românesc şi mai cu seamă a celui legionar, care

susţinea doar împărţirea proporţională în mediul public, fără vreo bază rasială sau religioasă,

susţinând chiar crearea unui stat naţional evreiesc,54 în comparaţie cu antisemitismul dur,

cuzist, putem vorbi de o potenţare a discursului antisemit, garda preluând o parte din foştii

susţinători ai LANC, precum dr. Mihai Bicleanu, care în august 1931 părăsea LANC

devenind membru al legiunii. În replică, printr-un manifest electoral al LANC, la alegerile

generale din 1933, nemţenii erau îndemnaţi să părăsească „potecile rătăcirei” pe care i-a adus

Corneliu Codreanu.55

46 DJAN Iaşi, Fond Inspectoratul regional de poliţie Iaşi, dos. 3/1930, f. 2. 47 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 24/1931, f. 1. 48 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 182/1931, f. 264, 12. 49 Ibidem, p. 16. 50 Ibidem, p. 81. 51 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 226/1931, f. 439. 52 Ibidem. 53 DJAN Neamţ, Fond Poliţia Piatra- Neamţ, dos. 90/1930, f. 360-363, 406. 54 Programul şi caracterul general în Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, ed. cit., p. 382-391. 55 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 61/1933, f. 144.



La 20 de zile după alegerile generale, Mihai Manoilescu renunţă la locul de deputat,

deschizând astfel oportunitatea pentru Codreanu. Deşi s-a considerat în istoriografia

problemei că puterea de guvernământ nu era interesată de locul de deputat, netrimiţând niciun

candidat, Argetoianu era avertizat printr-o notă confidenţială de un anume Grigore Vericeanu,

inspector general administrativ, care se afla la Piatra-Neamţ, despre împărţirea voturilor

evreieşti între liberali şi ţărănişti, care „împiedică mult realizarea acţiunilor noastre”.56

Situaţia va fi, de altfel, vizibilă şi în presa locală, evreii din Piatra-Neamţ şi Buhuşi

susţinându-l pe candidatul ţărănist Gică Măcărescu,57 avertizând în acelaşi timp de pericolul

pe care îl reprezenta Codreanu care avea şanse de reuşită,58 pe când evreii din Târgu Neamţ îl

susţineau pe candidatul liberal-ducist, Leon Pşepelinschi,59 neavând o atitudine ostilă

legionarilor, chiar glumind, prin propunerea unui evreu, Marcu Zissman care s-a bucurat de

reuşita lui Codreanu, drept membru al comitetului local gardist.60 Succesul lui Codreanu va fi

considerat drept un eşec al autorităţilor, mai cu seamă al celor locale, în speţă prefectul

Gheorghe Isăcescu.

Desfăşurarea propagandei propriu-zise din august şi ecoul rezultatelor Date despre desfăşurarea campaniei vin mai mult din sursele memorialistice, datorită

discreţiei în care au lucrat legionarii, ajutând ţăranii nemţeni care erau într-o stare socială şi

financiară precară, asistându-i la treburile gospodăreşti: „studenţi, studente şi legionari din

Iaşi în frunte cu Ion Banea, din Bucureşti cu Stelescu şi din Cluj cu Bănică Dobre au împânzit

judeţul Neamţ. Cu cântece şi luând parte la muncă, la coasă şi la strângerea fânului.”61 Ion

Banea, şeful centrului studenţesc Iaşi, nota: „Legiunea bine organizată şi bine condusă

începea să-şi dovedească superioritatea. […] Cercurile politice au fost surprinse, […] uluite

în faţa unei asemenea manifestări de voinţă românească.” 62 Un alt aspect important a fost

cântecul, care în situaţia respectivă impresiona ţăranii. Nae Tudorică, membru al mişcării

legionare, de loc din mun. Roman, nota în memoriile sale că în alegerile de la Neamţ „au fost

angajate toate forţele tineretului, care străbăteau satele pe jos, de multe ori flămânzi, dar

mereu cântând”,63 iar un alt fost deţinut politic, Lauric Filon,64 ca participant la campania

56 Ibidem, p. 84, 85, 88. 57 Asemenea şi presa din Sărindar, care era sigură pe succesul ţărăniştilor: Adevărul, nr 14597 din 4 august 1931, 58 Reformatorul, an XIII, nr. 676, 1 septembrie 1931. 59 Susţinut şi de partidul Evreiesc, vezi DJAN Iaşi, Fond Inspectoratul regional de poliţie Iaşi, dos. 9/1930, f. 54. 60 Opinia Nemţeană, nr. 1 din 25 iulie 1931, nr. 2 din 17 august 1931, nr. 3 din 20 septembrie 1931. 61 Pr. Ion Dumitrescu-Borşa, Cal troian intră muros, Ed. Lucman, Bucureşti, 2002, p.49. 62 Ion Banea, Căpitanul, Tipografia Vestemean, Sibiu, 1940, p. 85. 63 Nae Tudorică, Mărturisiri în duhul adevărului, vol. I, Ed. Plumb, Bacău, 1993, p. 83. 64 Avocat şi membru al generaţiei de la 1922, vezi Grigore Caraza, Aiud însângerat, Ed. Conta, Piatra-Neamţ, 2007, p. 42.



electorală, povesteşte că legionarii mergeau în grupuleţe, cântând, fără să ţină discursuri,

cetăţenii văzându-i şi interesându-se de ei.65

În ziua alegerilor, începând de dimineaţă şi folosind „o maşină puternică” , însoţit de

Neculai Totu şi Gheorghe Beza, Codreanu a străbătut 15 din cele 16 secţii de votare, poposind

mai mult la mănăstirea Bistriţa, „fără a ţine întruniri”, însă au vorbit cu sătenii, cărora le

mulţumea pentru ajutorul dat în alegeri. Autorităţile constată abia acum existenţa unui volum

mare de materiale propagandistice, „manifeste, broşuri şi proclamaţii” , precum şi înfiinţarea

unor cuiburi în comunele Borleşti, Mastacăn şi Zăneşti.66

Rezultatele sunt zdrobitoare: 11.176 voturi pentru Gardă, adică 39% din totalul

voturilor exprimate, detaşându-se în faţa liberalilor-ducişti (25%, 7214 voturi) şi a naţional-

ţărăniştilor (21%, 6.120 voturi faţă de 2.241, deci aproape de trei ori mai mult).67

La o săptămână după rezultate, se pun bazele unei organizaţiei legionare în com.

Dumbrava Roşie.68 În acelaşi timp, autorităţile iau atitudine, punând sub urmărire studenţii şi

celelalte persoane venite cu ocazia campaniei electorale şi care fac parte din Garda de fier.69

Concluzii Ziarul Cuvântul, vorbea de „o nouă orientare a maselor populare”, căci „succesul lui

Codreanu este datorat partidelor care nu înţeleg să intre în noul ritm al vieţii politice” 70,

experimentând un nou tip de propagandă, cuceritoare pentru ţărani, care va caracteriza

formaţiunea de dreapta de acum încolo, chiar dacă a apărut pe fondul unui dezinteres

guvernamental şi al unor dezbinări politice. Succesul ei a fost aşa de mare, încât la alegerile

din 1932 este ales din nou la Neamţ, dar preferă să reprezinte jud. Câmpulung, deputat de

Neamţ rămânând Nuţu Eşanu,71 Codreanu considerând Neamţul un judeţ deja asigurat.

65 Mariana Conovici, Silvia Iliescu, Octavian Silvestru, Ţara, Lagiunea, Căpitanul: mişcarea legionară în documente de istorie orală, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008, p. 117. 66 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 226/1931, f. 647; Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, ed. cit., p. 406. 67 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 226/1931, f. 646, Telegraful, 1 septembrie 1931. 68 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 226/1931, f. 645. 69 DJAN Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 174/1931, f. 41. 70 Cuvântul, an VII, nr. 2287, miercuri, 2 septembrie 1931. 71 Pr. Ion Dumitrescu-Borşa, op. cit., p.57.



Bibliografie:

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Neamţ, Fond Prefectura judeţului Neamţ, dos. 15/1925, dos. 174/1931, dos. 182/1931, dos. 226/1931, dos. 61/1933, dos. 1/1940 Fond Prefectura judeţului Roman, dos. 129/1939; Fond Poliţia Piatra- Neamţ, dos. 89/1930, dos. 90/1930.

Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Iaşi, Fond Inspectoratul regional de poliţie Iaşi, dos. 3/1930, dos. 9/1930.

*** Cartea Căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, Editura Politică a Mişcării Conservatoare, Bucureşti, 2008.

*** Intelectualii şi mişcarea legionară, Ed. Fundaţiei culturale Buna-Vestire, Bucureşti, 2000.

Caraza, Gr., Aiud însângerat, Ed. Conta, Piatra-Neamţ, 2007. Ciucanu, C., Dreapa românească interbelică. Politică şi ideologie, Ed. Tipo Moldova,

Iaşi, 2009. Conovici, M., Iliescu, S., Silvestru, O., Ţara, Lagiunea, Căpitanul: mişcarea

legionară în documente de istorie orală, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2008. David-Ghindăoani, M., Viaţa filosofului Vasile Conta, Ed. Crigarux, Piatra-Neamţ,

2010. Dieaconu, Evreii din Moldova de nord, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2009. Dumitrescu-Borşa, I., Cal troian intră muros, Ed. Lucman, Bucureşti, 2002. Fătu M., Spălăţelu I., Garda de Fier – organizaţie teroristă de tip fascist, Ed. Politică,

Bucureşti, 1971. Heinen, A., Legiunea „Arhanghelul Mihail”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2006. Nagy-Talavera, N.M., The Green Shirts and the Others: A History of Fascism in

Hungary and Romania, The Center for Romanian Studies, Iaşi, 2000. Nedelcu F., Viaţa politică din România în preajma instaurării dictaturii regale, Ed.

Dacia, Cluj-Napoca, 1973. Scurtu, I., Ideologie şi formaţiuni de dreapta în România, vol II, Institutul Naţional

pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2000. Tudorică, N., Mărturisiri în duhul adevărului, vol. I, Ed. Plumb, Bacău, 1993. Kaufman, Josef, Cronica comunităţilor israelite din judeţul Neamţ, tomul II,

Tipografia Record, Piatra-Neamţ, 1928. Veiga, F., Istoria Gărzii de Fier (1919-1941), Ed. Humanitas, Bucureşti, 1995. Weber, E., Dreapta românească, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Zamfirescu D., Legiunea Arhanghelului Mihail de la mit la realitate, Ed.

Enciclopedică, Bucureşti, 1997. Zelea Codreanu, C., Pentru legionari, Editura Totul Pentru Ţară, Sibiu, 1936. Apulum, numărul din 2007 (XLIV) Historia, nr. 100, aprilie 2010.

Adevărul, nr 14597, din 4 august 1931 Cuvântul, an VII, nr. 2287, miercuri, 2 septembrie 1931 Monitorul Oficial, nr. 301, 30 decembrie 1937, p. 9716. Opinia Nemţeană, nr. 1 din 25 iulie 1931, nr. 2 din 17 august 1931, nr. 3 din 20

septembrie 1931. Reformatorul, an XIII, nr. 676, 1 septembrie 1931

Alegerile parlamentare din judetul Neamt in anul 1931 in documente de arhiva

Documents

Transcript of Alegerile parlamentare din judetul Neamt in anul 1931 in documente de arhiva