GRUP SCOLAR INDUSTRIAL BUSTUCHIN

ALEGEREA APARATELOR DE PROCTECTIE

ELEV: PROF:ENCIU DENISA ADELINA LASCU RENATE

Alegerea aparatelor de protectie

Aparatele de protectie servesc la protectia motoarelor si retelelor electrice împotrivasuprasarcinilor, scurtcircuitelor sau lipsei de tensiune.Cele mai utilizate aparate de protectie sunt: sigurantele fuzibile, reteele electrice de diferite tipuri ce constitue elemente componente ale contactoarelor automate cu retele si întreruptoare automate. Dupa rolul pe care îl au în protejarea circuitelor si receptoarelor aparatele de protectie se împart în: - A) aparate de protectie la suprasarcina- B) aparate de protectie la soc

În situatia de fata s-au folosit pentru realizarea protectiei întreruptoare automate si dispozitive de protectie diferentiala.Contactoarele si întrerupatoarele automate sunt aparate care pe lânga functia de închidere si întrerupere voita a circuitului protejat au si functia de întrerupere automata prin intermediul unor retele de întrerupere care sunt cuprinse în aparat.

Valori de curent, pentru determinarea caracteristicilor aferente dispozitivului diferential:Is-curentul de sarcina maxima. Iz-curentul maxim admisibil.

In proiectarea retelelor electrice de joasa tensiune este indicat ca, dupa stabilirea schemei generale de alimentare, sa se treaca la alegerea aparatelor de protectie si comutatie. Aceasta cerinta este logica deoarece:

- protectia la suprasarcina, ca protectie a receptoarelor, poate fi dimensionata direct in functie de caracteristicile tehnice ale acestora;

- protectia la scurtcircuit, desi reprezinta o protectie a retelelor, este recomandabil sa fie dimensionata inainte de alegerea sectiunii conductoarelor, pentru a nu se ajunge la situatia in care ansamblul relatiilor de calcul pentru curentii nominali ai fuzibilelor sau

2

pentru curentii de reglaj ai releelor electromagnetice sa defineasca o multime vida. In acest fel, se elimina unele reveniri in mersul de proiectare.

Alegerea aparatelor de protectie si comutatie trebuie sa fie precedata de prevederea acestora pe schema generala de distributie, conform conditiilor expuse in subcapitolul 4.8. Pentru a rezolva cu prilejul alegerii aparatelor si problema selectivitatii protectiei, se incep 333j94d e cu retelele de distributie si se continua cu cele de alimentare, pana la coloana generala din postul de transformare.

In general, la alegerea aparatelor, ca si a materialelor, nu pot fi luate in considerare toate conditiile si solicitarile pe care trebuie sa le satisfaca, deoarece unele nu pot fi determinate decat dupa depasirea unei prime etape - de alegere pentru regimul de functionare normal. De aceea, unele conditii, ca de exemplu pentru aparate - stabilirea termica si dinamica la curenti de scurtcircuit, se grupeaza pentru a doua etapa, de verificare.

Alegerea aparatelor pentru regimul de functionare normal se face pe baza urmatoarelor considerente:

- rolul functional la locul de montare si modul de actionare (daca este cazul);

- categoriile in care se incadreaza incaperea, spatiul, locul sau zona respectiva din punct de vedere al caracteristicilor mediului, al pericolului de electrocutare si al pericolului de incendiu (v. subcap. 4.5);

- aparatele sa fie omologate, iar pentru cele din import se va face asimilarea caracteristicilor acestora cu cele ale produselor indigene omologate [32];

- caracteristicile electrice nominale sa aiba valori identice sau acoperitoare cu marimile electrice corespunzatoare, pe care trebuie sa le satisfaca in regim de functionare normal.

In cele ce urmeaza, nu se va mai reveni asupra primelor trei aspecte enumerate mai sus, acestea fiind presupuse ca luate in considerare, la fel ca unele caracteristici nominale mai generale, printre care se enumera, tensiunea, frecventa si numarul de faze.

Aparate electrice de protectieAparatele electrice de protectie, sunt destinate să asigure protecţia elementelor de circuit împotriva suprasarcinilor, scurtcircuitelor sau lipsei de tensiune.

Supracurentul de scurtcircuit, apare în momentul punerii în contact direct a două conductoare cu potenţial diferit. Valoarea acestui curent poate fi de până la 10 ori mai mare decât curentul nominal al circuitului respectiv şi are o durată scurtă de acţiune.

3

Supracurentul de sarcină, apare la funcţionarea în regim anormal a unui consumator şi poate avea valori de până la 20 ori curentul nominal, având o durată îndelungată de acţiune.Cele mai importante echipamente de protecţie sunt:

Siguranţele fuzibile - Întreruptoarele automate - Releele de protecţie- Descărcătoarele

Aparatele de protectie trebuie să sesizeze apariţia unui regim anormal de funcţonare şi să izoleze zona defectă prin intermediul aparatelor de comutaţie.

Siguranţele fuzibile, sunt aparate de protecţie împotriva supracurenţilor, având în componenţă un element fuzibil ce se topeşte la depăşirea unei anumite valori a curentului absorbit de instalaţie. Siguranţele fuzibile se montează în circuite în care lipsesc aparatele de conectare automată.

INTRERUPTOARELE AUTOMATE

Intreruptoarele automate (Disjunctoarele) sunt comutatoare electrice automate destinate să protejeze circuitele electrice împotriva scurtcircuitelor, astfel încât circuitul protejat să nu sufere avarii din cauza efectelor termice provocate de un curent mai mare decât cel nominal.   Spre deosebire de siguranțele fuzibile, care după fiecare declanșare trebuie înlocuite (prin arderea fuzibilului), intrerupătoarele automate trebuie doar reanclanșate (manual sau automat), după înlăturarea defectului.

4

Intrerupătoarele automate există într-o largă diversitate de mărimi, de la întrerupătoare miniatură până la întrerupătoare de foarte mari dimensiuni,folosite la tensiuni foarte înalte. Numărul de poli poate fi: 1, 1+N, 2, 2+N, 3, 3+N.

Alegerea protectiei receptoarelor si circuitelor

Variantele de echipare a circuitelor cu dispozitive de protectie si comutatie, conform cu conditiile de prevedere a protectiei (v. subcap. 4.10), sunt prezentate in figura 4.39. Se constata ca exista un numar de trei situatii posibile:

- pentru un receptor m1 cu regim posibil de functionare la suprasarcina (fig. 4.39, a) circuitul cuprinde sigurantele fuzibile e1 pentru protectia la scurtcircuit, releul termic

5

e2 pentru protectia la suprasarcina si contactorul c1 care asigura comutatia, precum si intreruperea regimului de suprasarcina cand primeste comanda de la e2.

Variantele de echipare a circuitelor cu dispozitive de protectie si comutatie:

a - cu sigurante fuzibile si contactor cu relee termice;

b - cu sigurante fuzibile;

c - intreruptor automat.

Cand comutatia circuitului se realizeaza mai rar si receptorul m1 functioneaza corelat cu alte receptoare (de ex. in cadrul aceluiasi utilaj), contactorul c1 poate fi inlocuit printr-un intreruptor manual, urmand ca releul termic e2 sa aibe legat contactul de protectie in circuitul de comanda al contactorului comun;

- pentru un receptor h1 la care regimul de suprasarcina nu este posibil (fig. 4.39, b), circuitul cuprinde numai sigurantele e1 si intreruptorul manual a1, cu rol de comutatie. La receptoare de iluminat sau prize, sigurantele e1 pot fi inlocuite prin intreruptoare automate mici;

- pentru un receptor protejat printr-un intreruptor automat a2 (fig. 4.39, c), circuitul mai cuprinde in afara declansatoarelor sau releelor electromagnetice e1 si termice e2, care de obicei intra in compunerea intreruptorului automat si intreruptorul manual a1 cu rol de separator.

In timp ce sigurantele fuzibile, intreruptoarele automate si separatoarele se dispun in cadrul tabloului de distributie de la care se ramifica circuitul respectiv, contactoarele si intreruptoarele manuale cu rol de comutatie se pot dispune dupa caz, fie la tablou, fie in vacinatatea receptorului. Sigurantele fuzibile e1 din figura 4.39, a s b pot asigura o separare vizibila si sigura a circuitului prin extragerea patronului fuzibil.

Pe anumite circuite se pot monta si aparate speciale de pornire (de ex. comutatoare stea-triunghi), a caror alegere se va face similar cu a dispozitivelor de comutatie considerate.

In continuare, alegerea aparatelor se organizeaza nu dupa configuratia circuitului, ci dupa felurile protectiilor asigurate.

ALEGEREA APARATELOR DE PROTECTIE RESPIRATORIE

Substanţele periculoase, cum ar fi pulberile, fibrele, fumurile, vaporii, gazele, micro-organismele, particulele şi gazele radioactive la locul de muncă pot provoca afecţiuni pentru sănătate sau pot, în condiţii extreme, să antreneze moartea. Aceasta survine

6

frecvent din inhalarea unor niveluri importante de substanţe periculoase prezente la locul de muncă. În plus faţă de expunerea prin inhalare, expunerea cutanată la substanţe periculoase poate de asemenea să antreneze afecţiuni cutanate şi o sensibilizare, precum şi efecte sistemice.Recurgerea la măsuri de protecţie integrate corespunzătoare constituie în general prima alegere pentru reducerea expunerilor. Aceste măsuri protejează orice persoană la locul de muncă în timp ce un aparat de protecţie respiratorie nu protejează decât pe cel care îl poartă. Atunci când nu sunt în mod rezonabil posibile măsuri de protecţie corespunzătoare la sursă sau alte măsuri administrative sau atunci când sunt considerate insuficiente pentru a limita expunerea la inhalare, trebuie utilizat un aparat de protecţie respiratorie corespunzător.

Alegerea aparatelor de protectie a respiratei reprezinta o activitate complexa, in care trebuie sa se tina cont de o multitudine de factori:

Factori in  legatura cu mediul - deficit de oxigen, substante toxice, atmosfere potential explozive, conditii climatice;

Factori ergonomici - ritm de lucru, vizibilitate, mobilitate, comunicare, durata de purtare;

Factori in legatura cu purtatorul - stare fizica,  caracteristici faciale, ochelari etc.; Factori legali.

Responabilitatea totala privind alegerea, intretinerea, utilizarea si gestionarea aparatelor de protectie respiatorie revine angajatorului sau lucratorului independent. Acesta trebuie sa aprecieze si sa identifice fenomenele periculoase, sa selectioneze aparatele de protectie respiratorie adecvate, sa instruiasca si sa pregateasca in mod corespunzator personalul implicat, sa intretina si sa gestioneze aparatele. 

In ceea ce priveste evaluarea riscurilor, trebuie luate in considerare cel putin urmatoarele elemente:

Atmosfera contine o cantitate suficienta de oxigen? (daca nu, se aleg doar aparate izolante)

Care este natura poluantilor - pulberi, fibre, fumuri, ceata, gaze, vapori, particule (aparate filtrante sau izolante)

Care sunt concentratiile cele mai defavorabile estimate? (factorul de protectie) Care sunt valorile limită de expunere profesională aplicabile sau nivelurile de

expunere care garantează securitatea? Care sunt celelalte riscuri asociate (de exemplu riscul de împroşcare, scântei,

incendiu, aprindere)?

7

Factorul de protectie = Concentratia in exteriorul piesei faciale / Concentratia in interiorul piesei faciale 

Daca:

CMA - valoarea concentratiei maxime admisibile de expunere profesionala

CM - concentratia maxima preconizata a mediului

atunci se va alege un aparat de protectie a respiratiei care va avea factorul de protectie cel putin egal cu CM/CMA

Piesa faciala Semi-mască fără supapă de inspiraţie şi cu filtre demontabile, împotriva gazelor,

împotriva gazelor şi particulelor sau numai împotriva particulelor (EN 1827) Semi-măşti şi sferturi de mască (EN 140) Măşti complete (EN 136)

Filtre: Filtre de particule (EN 12941 şi EN 12942) - marcaj "P" Fltre împotriva gazelor şi filtre combinate (EN 14387, EN 12941 şi EN 12942)

marcaj "A", "B", "E", "K"

Durata de viata a filtrelor:

Nu există reguli simple referitoare la înlocuirea filtrelor. Durata de viaţă a filtrelor depinde de mai multe variabile: tipul filtrului utilizat, capacitatea sa (clasa), condiţiile de mediu cum ar fi temperatura şi umiditatea, natura şi concentraţia substanţelor, capacitatea de filtrare a mediului sorbant al filtrului, potenţialele interacţiuni între diferite substanţe, viteza de respiraţie a purtătorului şi debitul respirator. Este clar că evaluarea duratei de viaţă este un proces complex si nu se poate da pentru un anumit cartus filtrant, o durata nominala de utilizare sau o autonomie fixa. Condiţiile de depozitare influenţează de asemenea durata de viaţă.

8