- Plan de lectie -

I. DATE GENERALE

Clasa: a V a Data: _________Disciplina: BiologieTipul lectiei: Lectie mixtaUnitatea de invatare: Alcatuirea unei plante cu flori. Organele planteiTitlul lectiei: Floarea si alcatuirea ei

II. OBIECTIVE OPERATIONALE

La sfarsitul orei elevii trebuie:

- sã identifice fenomenele care preced procesul de fecundatie;

- sã prezinte tipurile de fructe in functie de consistenta acestora;

- sã descopere fenomenele care au loc dupa fecundatie si a etapelor de formare a fructelor;

- sã identifice diferentele dintre angiosperme si gimnosperme;

- sã stabileasca modalitati de raspandire a fructelor si semintelor;

- sã descopere factorii care sunt in stransa legatura cu germinatia;

- sã rezolve cerintele testului dat;

- sã aplice cunostintele dobandite in rezolvarea unor situatii problema;

- sã argumenteze logic si documentat alegerea raspunsului;

- sã demonstreze intelegerea corectã a notiunilor invãtate.

III. STRATEGII DIDACTICE:

Metode utilizate: conversatia, explicatia, observatia, simularea, învãtarea prin descoperire dirijatã, exercitiul interactiv, problematizarea

Lectia este conceputã pentru a îmbina metodele de învãtare prin stimulare si descoperire dirijatã cu cele euristice.

Mijloace de invatamant: calculator, Microsoft Windows, Internet Explorer, prezentare in format “html” – prin softul educational AeL

Forma de organizare: frontal, individual

Mediul de instruire: laboratorul de informatica

Forma de realizare: - experiment virtual;- exercitiu interactiv (se solicitã elevilor sã dea cât mai multe rãspunsuri

corecte si sã acumuleze un numãr cât mai mare de puncte, având în vedere cã testele au grade diferite de dificultate si, deci, punctaj diferit)

- test de asociere- Test Hangman (speed test – „jocuri destepte pentru oameni destepti”,

completarea spatiilor libere de catre elevi).

Desfasurarea secventelor didactice

1

1. Moment organizatoric:

- verificarea prezentei elevilor prin numirea absentilor de catre elevul de servici- captarea atentiei elevilor prin:

anuntarea titlului lectiei si a subiectelor pe tema respectiva; anuntarea obiectivelor urmarite; anuntarea modului de desfasurare a activitatii: elevii sunt

indrumati sa se conecteze la calculatoare, in aplicatia AeL, pe baza numelor de utilizator si parole deja anuntate.

2. Reactualizarea cunostintelor necesare predarii printr-un set de intrebari:

Din ce ia nastere floarea?

Definiti elementele componente ale unei plante cu flori.

Din ce se compun piesele florale?

Ce cuprinde invelisul floral?

Care sunt organele de reproducere ale unei plante cu flori? De cate tipuri

pot fi acestea?

Ce este androceul?

De cine este reprezentat gineceul?

Care sunt functiile florii?

Definiti polenizarea

De cate tipuri poate fi polenizarea? Dati exemple

De cine poate fi facuta polenizarea? Dati exemple

Elevii solicitati raspund la intrebari, ceilalti asculta raspunsurile si eventual aduc completari.

3. Comunicarea noilor cunostinte:

3.1 Fecundatia

Pentru ca floarea să formeze fruct cu seminţe trebuie ca polenul să ajungă pe stigmat.

Ajuns pe stigmatul lipicios şi umed, polenul se îmbibă cu apă, se umflă, crapă şi formează un tub polinic, care pătrunde prin stil şi ajunge în ovar.

În ovar, o celulă bărbătescă din grăunciorul de polen se va uni cu o celulă femeiască (din ovul) – proces numit FECUNDAŢIE – şi formează celula-ou care va genera embrionul viitoarei plante.

FecundatiaForma de realizare: simularea procesului de fecundaţie.

2

Conţinut: experiment virtual ce are drept scop înţelegerea fenomenelor care au loc înainte şi în timpul fecundaţiei.

Timp alocat: 12 minute.

3.2 Formarea fructului

După fecundaţie, floarea suferă mai multe transformări a) petalele şi staminele se usucă şi cad b) sepalele se reduc sau cad c) stigmatul şi stilul se veştejesc şi se reduc

Ovarul creşte, se îngroaşă şi formează, în final, fructul.

Forma de realizare: simularea procesului de formare a fructului.

Conţinut: experiment virtual ce are drept scop înţelegerea modului de formare a fructului. Se prezintă pe etape: vizualizarea modificărilor succesive pe care le suferă piesele florale.

Timp alocat: 6 minute.

3.3 Tipuri de fructe

Fructele diferă ca formă, mărime şi culoare de la o specie la alta. Dacă la maturitate peretele ovarului devine tare, se va forma un fruct uscat.

a. Unele fructe uscate se deschid când s-au copt: mazăre, varză, traista ciobanului, etc.

Mazare Varza Traista ciobanului

b. Alte fructe uscate nu se deschid în momentul coacerii: ghinda stejarului, aluna, floarea soarelui, etc.

3

Ghinda Aluna Floarea soarelui

Dacă la maturitate peretele ovarului devine suculent, bogat în substanţe hrănitoare, se va forma un fruct cărnos.

a. Unele fructe cărnoase se deschid când s-au copt: castana, nuca, etc.

Castana Nuca

b. Alte fructe cărnoase nu se deschid în momentul coacerii: pătlăgele, prune, cireşe.

Forma de realizare: simularea modului de alcătuire a fructelor

Conţinut: experiment virtual care are drept scop identificarea tipurilor de fructe după consistenţa şi dehiscenţa lor.

Timp alocat: 15 minute.

3.3 Angiosperme. Gimnosperme

Plantele care au seminţele închise într-un fruct se numesc angiosperme (măr, păr, gutui, etc.) Plantele care nu au seminţele închise într-un fruct se numesc gimnosperme (bradul, pinul, molidul, etc.). Florile gimospermelor se numesc conuri şi sunt de două feluri: bărbăteşti şi femeieşti. Seminţele plantelor se răspândesc în natură prin mai multe modalităţi:

a. Prin simpla deschidere a fructului (fasole, lalea) b. Prin zbor, cu ajutorul vântului (arţar, păpădie)

c. Prin intermediul animalelor şi omului

Forma de realizare: simularea şi învăţarea prin descoperire.

Conţinut: experiment virtual care are drept scop înţelegerea noţiunilor de angiosperm şi gimnosperm prin desoperirea la nivel virtual a poziţiei şi modului de protecţie al seminţelor la diferite specii de plante.

4

Timp alocat: 10 minute.

3.4 Samanta

Seminţele provin din ovulele fecundate.

Alcătuirea seminţei de fasole

Forma de realizare: simularea şi învăţarea prin descoperire.

Conţinut: experiment virtual care are drept scop înţelegerea modalităţilor de răspândire a seminţelor în natură.

Timp alocat: 12 minute.

3.5 Germinaţia

În condiţii favorabile, seminţele germinează, dezvoltându-se din embrionii lor micile plantule care-şi continuă creşterea şi dezvoltarea până la planta matură.

Germinaţia seminţei de fasole Etapele germinaţiei. În timpul germinaţiei se produc procese importante care se

petrec succesiv: a) Îmbibarea cu apă (seminţele puse îm sol se umflă, prin îmbibarea cu

apă)

5

b) Formarea plantulei (tegumentul seminţei crapă pentru a lăsa să iasă rădăcinuţa, care se orientează în jos)

c) Formarea tulpinei (după ieşirea rădăcinii, tulpiniţa creşte în sus şi se va transforma în tulpină; sunt scoase afară şi cotiledoanele)

d) Formarea frunzelor (muguraşul embrionului formează primele frunze, iar cotiledoanele devin inutile şi cad)

4. Din seminţe se vor forma noi plante numai dacă acestea vor fi puse în condiţii corespunzătoare încolţirii:

a) Prezenţa apei (este necesară pentru ca seminţele să se poată umfla şi pentru a putea fi folosite substanţele de rezervă din cotiledoane)

b) Prezenţa aerului (este necesară pentru că seminţele respiră intens în timpul germinaţiei)

c) Rolul temperaturii (fiecare specie de plantă are o anumită temperatură optimă de încolţire; fasolea încolţeşte la 10 °C)

d) Lumina (este necesară odată cu apariţia primelor frunze, pentru ca plantele să se poată hrăni singure, prin fotosinteză)

Forma de realizare: ilustrarea modului de alcătuire a unei seminţe şi simularea fenomenelor care au loc în timpul germinaţiei unei seminţe.

Conţinut: experiment virtual desfăşurat în etape care are drept scop identificarea elementelor din care este alcătuită o sămânţă şi a factorilor care contribuie la procesul de germinaţie a seminţelor.

Timp alocat: 20 minute.

4. Fixarea cunostintelor:

Lansarea de pe calculatorul profesorului catre calculatoarele elevilor a unui test final in care se solicită acestora sa potrivească corect noţiunile: apăsaţi tastatura virtuală utilizând mouse-ul sau tastatura pentru a descoperi noţiunea definită mai sus:

1.Plantele care au seminţele închise într-un fruct se numesc .... (angiosperme)2.Alte fructe uscate nu se … (deschid) în momentul coacerii: ghinda stejarului, aluna, floarea soarelui, etc. 3.Plantele care nu au seminţele închise într-un fruct se numesc … (gimnosperme)4.Trecerea polenului de pe stamina androceului pe stigmatul gineceului se numeşte .... (polenizare)5.Unele fructe uscate se … (deschid) când s-au copt: mazăre, varză, traista ciobanului, etc.

5. Aprecierea activităţii elevilor:

Dupa finalizarea testului (elevii fiind automat evaluati) se discuta impreuna cu doamna profesoara raspunsurile la intrebarile din test.

În fiecare moment al lectiei, se poate interveni cu explicatii si exemple suplimentare sau cu sarcini noi, adaptând lectia la colectivul de elevi în cauzã. Astfel, se pot modifica sau omite acele secvente care se considerã a fi neesentiale.

Lectia este conceputã pentru a îmbina metodele de învãtare prin stimulare si descoperire dirijatã cu cele euristice.

6