Album foto realizat de BURGHELIA DIANA – clasa a VII-a D

Şcoala Nr. 11 “Mihai Eminescu” – Piteşti

Proiectul – concurs “e-Vacanţă!”

În această vară am fost în tabără la Oradea şi am vizitat împrejurimile. Am fost încântată de ceea ce am văzut şi, în continuare, voi prezenta ceea ce mi-a plăcut mai mult!

Cetatea Oradea, ale cărei vestigii se pot vedea şi astăzi, este menţionată pentru prima dată în 1241, cu ocazia efectuării unor reparaţii pentru a face faţă unui iminent atac tătaro-mongol.

Construirea Cetăţii este atribuită Regelui Ladislau I (1077-1095) care a hotărât să ridice o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria, pe un loc numit Varad (după cum afirmă Cronica pictată de la Viena - Chronicon pictum Vindobonensae).

În jurul vechii cetăţi, cea de formă neregulată, uşor ovală, s-a ridicat noua cetate, pentagonală, cu scopul protejării edificiilor

interioare şi a aşezărilor din jur.

Abia în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în plină ascensiune a Imperiului Otoman, încep lucrările de fortificaţii, care vor dura până în 1618.

În toamna lui 1598, cetatea a fost asediată cinci săptămâni de oştile turceşti, fără a fi cucerită.

Cetatea, în forma exterioară de azi, a fost

asediată de mai multe ori, dar nu a fost cucerită

decât de două ori.

Biserica cu Lună, cunoscută şi sub denumirea Catedrala Adormirea Maicii Domnului, a fost construită în stil baroc între 1784 şi 1790 de comunitatea ortodoxă din Oradea. Piatra fundamentală a bisericii "Adormirea Maicii Domnului" a fost aşezată în 9 noiembrie1789.

În anul 1920 a fost ridicată la rangul de catedrală, odată cu înfiinţarea Episcopiei

Ortodoxe Române de Oradea.

Cea mai importantă realizare a cuplului de arhitecţi Komor Marcell şi Jakab o constituie Palatul Vulturul Negru, construit în Piaţa Unirii între anii 1907-1909 pe amplasamentul vechiului han Vulturul.

Caracteristic ansamblului este pasajul acoperit cu sticlă, care face legătura

între trei străzi, precum şi vitraliul reprezentând emblema pasajului,

vulturul.

La 30 martie 1946, prin decretul-lege nr.254 semnat de Regele Mihai, ia fiinţă Opera Română din Timişoara. Primul spectacol prezentat va fi "Aida" de Giuseppe Verdi la 27 aprilie 1947, cu Fenia Nicolau în rolul titular.

La 20.12.1989 în edificiul Operei Române ia fiinţă Frontul Democrat Român. Timişoara devine primul oraş liber de comunism din

România.

Catedrala Ortodoxă din Timişoara (sau Catedrala Mitropolitană) este cel mai mare edificiu religios din Timişoara, catedrală a Mitropoliei Banatului cu hramul "Trei Ierarhi". A fost construită între 1936 şi 1940 şi este un veritabil simbol al oraşului.

Intrarea peşterii se află în poiana Frânturii. Văzând intrarea betonată, un neştiutor nici nu bănuieşte ce se ascunde în spatele găurii din care suflă un vânt puternic. Numele (Peştera Vântului) i se potriveşte.

La intrarea în peşteră există un curent de aer, care atinge uneori şi 50 km/oră. A fost descoperită în 1957 de Bagaméri Béla. Cavitatea se dezvoltă pe 4 nivele: cel inferior, care este parcurs de un pârâu subteran şi trei nivele fosile suprapuse, legate între ele prin puţuri.

Peştera Ungurului Mare se află în judeţul Bihor, pe versantul nordic al munţilor Pădurea Craiului, pe malul stâng al râului Crişul Repede pe teritoriul comunei Şuncuiuş.

În interiorul peşterii se găseşte o vegetaţie bogată. Condiţiile

prielnice din interior au făcut ca peştera să fie populată de

oamenii.

CRIŞUL REPEDE izvorăşte din Munţii Apuseni în sud-estul Depresiunii Huiedinului la altitudinea de 710 m. El curge spre nord-vest până la Ciucea de unde se îndreaptă apoi spre vest.

În porţiunea de izvoare are debitul mic şi caracter de râu mic colinar cu panta domoală.

Declarată rezervaţie naturală, Peştera Meziad este situată la 16 km de municipiul Beiuş, în partea de vest a Munţilor Apuseni, în Munţii Pădurea Craiului.

Fiind neamenajată, peştera este mai greu de parcurs. În ea sunt

întâlnite multe colonii de lilieci şi diferite figuri sculptate de apă şi

timp. Tot aici au fost identificate şi resturi fosile de Ursus spelaeus.

Este una dintre cele mai mari peşteri din România, dispusă pe 3 nivele şi cu

galerii ce au o lungime totală de 4750 m.

Ne întoarcem încântaţi după ce am vizitat Peştera Meziad!

Nu ne simţim obosiţi, iar eu am toate motivele să văd

viaţa în “roz”!