Icoane Album

7
7 Introducere Dintre artele grafice, iconografia a ocupat un loc de seamă în istoria Rusiei. Pe lângă picturile murale timpurii de la Novgorod, putem spune că icoana a fost, încă din secolul paisprezece, principala modalitate de redare a imaginarului religios și a expresiei populare. Mai târziu, când pictura murală este subordonată iconografiei, icoana devine unicul simbol al credinţei. Din perspectiva deosebitei sale valori și a sursei bizantine din care se trage, icoana rusească vine în succesiunea unei tradiţii artistice impresionante, iar evoluţia acesteia oferă exemple inegalabile de măiestrie artistică. Prin frumuseţea ornamentală, unicitatea compoziţiei, stricteţea genurilor, caracterul ideatic și profunzimea spirituală a expresiei religioase pe care o transmite, icoana poate fi comparată cu arta religioasă timpurie din Europa Occidentală. De asemenea, istoricul de artă nu trebuie să uite că iconografia stă la baza istoriei picturii. Este necesară o bună cunoaștere a icoanei rusești ca manifestare artistică, pentru a înţelege tradiţiile istorice din care a luat naștere pictura, influenţând această artă până în zilele noastre. Dincolo de perioada de la începutul secolului optsprezece și până în ziua de astăzi, icoana rusească are rădăcini mult mai îndepărtate ca artă artizanală sau operă a unui kustar’. (1) Astfel, icoanele merită toată atenţia istoricilor de artă, dat fiind că aceste obiecte artistice prezintă dificultăţi pentru interpretarea istorică, motiv pentru care au fost îndelung neglijate. Dar a venit momentul ca arheologia rusă să se ocupe de iconografia rusă și să studieze istoria de cinci secole a acestui fenomen excepţional. Trei secole de uitare, începând cu perioada lui Petru cel Mare, au îndepărtat poporul rus de ultima perioadă înfloritoare a acestei manifestări artistice și au distrus un număr mai mare de icoane decât toate incendiile și dezastrele din Rusia la un loc. Registrele ne spun cât de bogate în icoane erau cândva catedralele, mănăstirile și casele rusești, făcînd dovadă, în același timp, de respectul arătat icoanelor vechi și sfinte la Moscova. Prin precizia cu care sunt redactate, aceste documente permit trasarea dispariţiei icoanelor din bisericile rusești, începând cu secolul optsprezece. Chiar până la începutul secolului nouăsprezece, bisericile din Moscova erau pline de obiecte religioase vechi. Pe pereţii mănăstirilor se găseau icoane „votive” și „de sărbătoare”, iar în capelele exterioare, panouri cu sfinţii din calendar (Menaea). Pe măsură ce oamenii nu le-au mai privit, au început să le uite și nu le-au mai îngrijit (pentru că necesită întreţinere permanentă), acestea au fost depozitate, ceea ce a însemnat distrugerea unora dintre cele mai valoroase icoane. Ca urmare a acestor distrugeri au apărut tot felul de imitaţii pe foi de aluminiu (folejnoe), podubornoe (2), hârtie și alte materiale din cele mai ieftine. Iconografia s-a retras către cele mai ascunse locuri din ţară: la Suzdal și în împrejurimi s-au dezvoltat adevărate așezări ale iconarilor, Mstiora, Paleh și Holui, dintre care Paleh și Holui deja adoptaseră stilul „franţuzski” (3), și stilul pictural ( jivopis’ ). În Rusia Mică se realizau icoane picturale încă de la începutul secolului șaptesprezece: succesul talentatului Borovikovski a atras atenţia generală. Catedralele (4) și bisericile din Sud au fost decorate iniţial de pictori. Mai târziu, modelul din această regiune a fost imitat la Moscova. Singurii adoratori ai icoanelor au rămas credincioșii de rit 1. Harta Rusiei în sec. al XI-lea – al XIII-lea.

description

diverse.

Transcript of Icoane Album

  • 7Introducere

    Dintre artele grafice, iconografia a ocupat un loc de seam n istoria Rusiei. Pe lng picturile

    murale timpurii de la Novgorod, putem spune c icoana a fost, nc din secolul paisprezece, principala

    modalitate de redare a imaginarului religios i a expresiei populare. Mai trziu, cnd pictura mural

    este subordonat iconografiei, icoana devine unicul simbol al credinei. Din perspectiva deosebitei sale

    valori i a sursei bizantine din care se trage, icoana ruseasc vine n succesiunea unei tradiii artistice

    impresionante, iar evoluia acesteia ofer exemple inegalabile de miestrie artistic. Prin frumuseea

    ornamental, unicitatea compoziiei, stricteea genurilor, caracterul ideatic i profunzimea spiritual

    a expresiei religioase pe care o transmite, icoana poate fi comparat cu arta religioas timpurie din

    Europa Occidental. De asemenea, istoricul de art nu trebuie s uite c iconografia st la baza

    istoriei picturii. Este necesar o bun cunoatere a icoanei ruseti ca manifestare artistic, pentru

    a nelege tradiiile istorice din care a luat natere pictura, influennd aceast art pn n zilele

    noastre. Dincolo de perioada de la nceputul secolului optsprezece i pn n ziua de astzi, icoana

    ruseasc are rdcini mult mai ndeprtate ca art artizanal sau oper a unui kustar. (1)

    Astfel, icoanele merit toat atenia istoricilor de art, dat fiind c aceste obiecte artistice prezint

    dificulti pentru interpretarea istoric, motiv pentru care au fost ndelung neglijate. Dar a venit

    momentul ca arheologia rus s se ocupe de iconografia rus i s studieze istoria de cinci secole

    a acestui fenomen excepional. Trei secole de uitare, ncepnd cu perioada lui Petru cel Mare, au

    ndeprtat poporul rus de ultima perioad nfloritoare a acestei manifestri artistice i au distrus un

    numr mai mare de icoane dect toate incendiile i dezastrele din Rusia la un loc.

    Registrele ne spun ct de bogate n icoane erau cndva catedralele, mnstirile i casele ruseti,

    fcnd dovad, n acelai timp, de respectul artat icoanelor vechi i sfinte la Moscova. Prin precizia

    cu care sunt redactate, aceste documente permit trasarea dispariiei icoanelor din bisericile ruseti,

    ncepnd cu secolul optsprezece. Chiar pn la nceputul secolului nousprezece, bisericile din

    Moscova erau pline de obiecte religioase vechi. Pe pereii mnstirilor se gseau icoane votive

    i de srbtoare, iar n capelele exterioare, panouri cu sfinii din calendar (Menaea). Pe msur

    ce oamenii nu le-au mai privit, au nceput s le uite i nu le-au mai ngrijit (pentru c necesit

    ntreinere permanent), acestea au fost depozitate, ceea ce a nsemnat distrugerea unora dintre

    cele mai valoroase icoane. Ca urmare a acestor distrugeri au aprut tot felul de imitaii pe foi de

    aluminiu (folejnoe), podubornoe (2), hrtie i alte materiale din cele mai ieftine.

    Iconografia s-a retras ctre cele mai ascunse locuri din ar: la Suzdal i n mprejurimi s-au

    dezvoltat adevrate aezri ale iconarilor, Mstiora, Paleh i Holui, dintre care Paleh i Holui deja

    adoptaser stilul franuzski (3), i stilul pictural ( jivopis). n Rusia Mic se realizau icoane

    picturale nc de la nceputul secolului aptesprezece: succesul talentatului Borovikovski a atras

    atenia general.

    Catedralele (4) i bisericile din Sud au fost decorate iniial de pictori. Mai trziu, modelul din

    aceast regiune a fost imitat la Moscova. Singurii adoratori ai icoanelor au rmas credincioii de rit 1. Harta Rusiei n sec.

    al XI-lea al XIII-lea.

  • 8vechi. Acetia au preferat stilul pe care l-au denumit dup Stroganov, asigurnd astfel ntietatea

    acestuia n ateliere din Moscova i Suzdal.

    Admiraia excesiv pentru tot ceea ce era occidental, sentiment generalizat printre ruii educai

    n timpul secolului al optsprezecelea, a generat o contrareacie, n timpul rzboiului mpotriva lui

    Napoleon. Sentimentul naional a atins note paroxistice, fiind susinut i de tendinele romantice

    ale noii literaturi ruse. Clasele educate au fost atrase ctre aceast micare, a crei arip politic

    se numea Slavofilie, care avea scopul de a reconstitui i a conserva tradiiile populare. Brbaii

    educai, din cele mai nalte poziii sociale, cum ar fi Rumeanev, Olenin i Evgheni Bolhovitinov,

    Mitropolitul Kievului, au nceput s colecioneze mrturiile literare ale vechii Rusii, cronici i

    documente oficiale, i au ncurajat realizarea de studii arheologice n vechile mnstiri i biserici.

    Icoanele care au atras atenia n mod deosebit, cele mai multe dintre acestea fiind gsite pe situri

    istorice, au fost cele despre care se spunea c erau fctoare de minuni.

    n anii douzeci i treizeci ai secolului nousprezece, a crescut numrul anticarilor i colecionarilor,

    punndu-se bazele muzeelor ruseti de istorie. Unul dintre cei mai renumii colecionari de manuscrise

    i icoane era istoricul M.P. Pogodin. Istoricii rui interesai de documente au fost ncurajai de

    Societatea Istoricilor i Anticarilor din Moscova, fondat la 1806. Pe baza acestor documente, I.M.

    Sneghiriov i-a realizat lucrarea despre istoria bisericilor i mnstirilor din Moscova. (5) Pe de alt

    parte, principalul impuls pentru arheologia interesat de obiecte vechi a fost inaugurarea, la St.

    Petersburg a Societii Ruse de Arheologie, n 1846. (6)

    n acest climat s-au clit pentru cutarea eroic a antichitilor ruseti i cretine celebrul

    episcop Profiri Uspenski, cel care a descoperit i a colecionat cele mai cunoscute icoane vechi

    din estul Greciei, V.A. Prohorov, care a mbogit colecia de antichiti ruseti a Academiei de

    Arte Frumoase, i I.P. Saharov, care a ntreprins o vast cercetare a iconografiei ruse, din care

    nu a reuit s completeze mai mult de cteva fragmente. Celebrul I.E. Zabelin a nlesnit accesul

    ctre principalele surse scrise despre obiectele de arheologie n lucrarea sa Stilul de via al arilor i

    arinelor, i a fost primul care a publicat Date pentru o istorie a iconografiei ruse. (7)

    2. Hristos glorificat i adorat,

    dndu-i binecuvntarea,

    secolul al IV-lea. Decoraie

    mozaicat, provenind de pe un

    edificiu de lng Portul Marina.

    Muzeul Ostiense, Ostia.

  • 9La 1860, cei mai mari specialiti ai iconografiei ruse erau G.D. Filimonov i D.A. Rovinski,

    nscui la Moscova i elevi ai iconarilor din Moscova i Suzdal. Filimonov era precaut n munca sa

    i nu a lsat niciun studiu general cu privire la icoane, ci numai o biografie a lui Semion Uakov,

    textul interesant al unui Podlinnik (8) i relatarea unei cltorii n satele iconografilor. Rovinski a

    abordat cu ceva mai mult ndrzneal aceast problematic, scriind o mic Istorie a colilor ruse de

    iconografie la sfritul secolului al XVII-lea. (9)

    Analiza istoric este rezultatul firesc al restaurrii icoanelor. Acest proces a nceput la sfritul

    secolului al XIX-lea, cnd i s-a acordat o atenie deosebit. Dup o munc ndelungat i minuioas,

    icoana nnegrit i mnjit de fum d la iveal culori luminoase i tonuri pline de armonie. Dup

    restaurare, frumuseea decorativ a icoanelor mari din Muzeul Rus de Stat a eclipsat picturile

    moderne din galeriile nvecinate, cu efectul lor general de tonaliti cenuii, care le fceau s par

    terse i dezolante. n trecut, pereii acestui muzeu i marea catapeteasm a Catedralei Uspenski

    (nlrii) din Moscova nu ofereau privirii dect ceea ce Bunin numete icoane ca nite panouri

    ntunecate, simboluri deplorabile ale mreiei lui Dumnezeu. Acum, panourile ntunecate s-au

    transformat prin restaurare n imagini care atrag privirea prin petele luminoase de culoare i

    farmecul semitonurilor delicate.

    Acest aspect spectaculos al icoanelor curate din muzee i colecii private a atras atenia presei,

    care, purtat de entuziasmul estetic, le supraliciteaz. Cronicarii ignor aspectul istoric al materialului

    i glorific aceast nou-descoperit art extraordinar, inspirat i magnific, o extraordinar

    contribuie la tezaurul artistic al lumii; imaginaia, desprit de simul critic, gsea n iconografie

    un idealism liber, care nu trebuie s in cont nici de spaiu, nici de timp, plasndu-se printre

    muni i cmpii necunoscute, complet rupt de istorie, literatur, via i natura nsi. Pentru a

    contracara aceste tendine de exagerare, erau imperative o evaluare critic aplicat, stabilirea unui

    discurs critic i utilizarea unor metode tiinifice bazate pe comparatism i clasificri istorice.

    O astfel de ocazie s-a ivit la iniiativa neleapt a Episcopiei din Novgorod. n muzeul eparhial

    i n Biserica Sf. Petru i Pavel (10) a fost posibil restaurarea celor mai vechi icoane de la Novgorod,

    3. Hristos n mozaic, secolul al

    V-lea. Capela din San Prisco, pe

    lng Santa Maria Capua Vetere.

  • 0

    ceea ce a dat posibilitatea de a studia istoria iconografiei din perioada Novgorod. Acest studiu,

    alturi de cel cu privire la modelele greceti, a venit n contra perspectivei conform creia tradiia

    era inamovibil. (11)

    Icoana ruseasc a nceput, desigur, prin a imita modelele greceti, dar aceste modele nu erau

    ntotdeauna accesibile (de ex., la Novgorod) i, din acest motiv, a nceput s se schimbe: stilul grecesc,

    sau stilul pur bizantin, a fost nlocuit de cel greco-oriental, acesta din urm de cel greco-italian,

    pentru ca n final i acesta s fie nlocuit de stilul neogrec. Astfel, icoana ruseasc a supravieuit

    prin tradiie, n principal datorit faptului c s-a pstrat la nivelul unui meteug fr pretenii de

    creativitate, adoptnd o tradiie dup cealalt, respectnd fiecare dintre modele. Acesta este i cazul

    icoanei greceti care, n ciuda tuturor schimbrilor prin care a trecut, a respectat n egal msur

    tradiia, pstrndu-se n limitele unui meteug.

    Dar, ca meteug, iconografia rus a format adevrate talente, care i-au folosit fie propria

    creativitate, fie au adaptat noi modele i stiluri. Aceste talente i-au gsit imediat discipoli, stabilind

    i dezvoltnd coli de meteugari care au rspndit stilul i maniera acestora de a picta icoane.

    Principalul motiv pentru care acetia au avut succes a fost acela c nu s-au dezis de tradiie, ci au

    executat cu mai mult miestrie un model motenit. Procesul de perfecionare a modelului a dus la

    transpunerea n forme naionale a originalului strin i, pe lng aceasta, la o nou expresie spiritual

    a formei mbuntite, datorat, n egal msur, notei personale. Dar orice nou contribuie, fiind

    specific ruseasc, era i uor acceptabil. La fel, procesele de creaie artistic din Rusia erau de aa

    natur, nct putem reface fr dificultate mecanismul prin care acestea se perpetuau i se schimbau.

    Fenomenele artistice din Rusia au fost poate mai puin sofisticate, dar zonele n care acestea s-au

    dezvoltat sunt foarte ndeprtate, incluznd regiuni de la Novgorod, Pskov, Tver, Vologda i tot

    nordul, pe lng Suzdal i Moscova: o tendin civilizatoare care s-a extins n toat Rusia moscovit,

    regiunea cea mai avansat din Cmpia Europei de Est. Dezvoltarea formelor artistice prin desen

    i culoare nu trebuie s ne determine s neglijm coninutul. Att din punct de vedere religios,

    alegerea sau crearea temei sau subiectului i a compoziiei acesteia, ct i din punctul de vedere al

    vieii materiale, al tipologiilor, decorul, cldirile, peisajele, hainele i robele i tot ceea ce ine de

    iconografie. Astfel, vom vedea c, n ciuda faptului c Rusia antic era separat de Europa de Vest

    de un mare abis, insurmontabil din punctul de vedere al istoriei politice nc din vremea invaziilor

    mongole, putem remarca n iconografia rus aceleai tendine principale ca i n Vest, unde totui

    o mai mare for i capacitate deosebit au dus la realizrile generale ale Renaterii europene. Ctre

    finele secolului al XIV-lea, iconografia rus se distinge printr-o schimbare de orientare, prin care

    tradiia iconografic las mai mult loc pentru emoie i expresie. Aceast ruptur, pe de o parte, d

    via formei, iar pe de alta, schimb sentimentul religios exprimat prin icoan. Dogma bizantin este

    nlocuit de viaa religioas care l aduce pe om mai aproape de Dumnezeu. n acelai timp, modelul

    nu mai este grec, ci rus, iar tiparul iconografic se mbogete prin categorii secundare i decoruri

    mai sofisticare: este ca i cum se trezete, iese din amoreal, devenind plin de nsufleire i pitoresc.

    Vom vedea c, mai trziu, iconografia evoluat din colile de la Novgorod i Moscova din secolul al

    XVI-lea sunt pe msura operelor Renaterii italiene, prin compoziia sofisticat, subiectele teologice

    i desenul precis i riguros. Concluzia care decurge este c, pe lng o paralela istoric direct ntre

    cele dou arte, arta rus s-a aflat sub imperiul unei influene predominant italiene, ncepnd cu

    secolul al XV-lea, prin opere de art i artiti din Italia, iar mai apoi din estul Greciei.

    Prin studiul ndelungat al reprezentrilor iconografie ale Fecioarei n Bizan, n Europa de Vest

    i n Rusia, am descoperit c multe icoane vechi i chiar fctoare de minuni ale Fecioarei, acum

    preuite i venerate n Rusia, i regsesc prototipul n modelul unor icoane greco-italiene din secolele

    XIV i XV. (12) Stilul caracteristic al acestor icoane era deja generalizat n pictura mural din

    secolul al XV-lea i a devenit model mai nti pentru iconografia de la Suzdal i apoi pentru cea de

    4. Maica Domnului Hodighitria

    (icoan cu dou fee),

    secolul al XII-lea. Muzeul

    Bizantin, Kastoria,

    Macedonia.

    5. Hristos Pantocrator,

    sfritul secolului al XIII-lea.

    Tempera cu ou, ipsos pe

    lemn, 47,5 x 30 cm.

    Muzeul de Stat Ermitaj,

    Sankt Petersburg.

    6. Hristos Pantocrator,

    secolul al XII-lea. Mozaic.

    Muzeul Naional din

    Bargello, Florena.

  • 11

  • 2

  • 13