Albastru de Voroneț.docx

8/18/2019 Albastru de Voroneț.docx

1/12

Albastru de Vorone - după 450 de ierni geroase, şi de veri toride,țchipurile sfinţilor se pot distinge.

Legenda spune că tefan cel are, !n ti"pul unei lupte cu turcii, a venit la #aniil $ihastrul, la schitul lui de laȘ Vorone să-i ceară sfatul acestuia. %& tig&nd lupta !"potriva acestora, tefanț ș Ș i-a respectat pro"isiunea,ș

construind această biserică deosebită.'iserica "&năstirii Vorone a fost ctitorită !n anul (4)), i pictată !n interior !n (4*5. +ste o biserică de di"ensiuniț șreduse, arhitectura sa fiind repreentativă pentru stilul "oldovenesc din acele vre"uri.ondul !ntregii picturi eterioare, celebrul albastru de Vorone , este unic in lu"e, !nsă ceea ce i-a adusț"onu"entului denu"irea de %apela $itină este scena /udecă ii de Apoi, pictată !n (54 pe fa ada vestică.ț ț

1enu"ăra i pictori i chiar chi"i ti au !ncercat să deslu ească a"estecul de substan e care alcătuiesc culorileț ș ș ș ț binecunoscute !n onă2 albastrul de Vorone - un "ister viu, albul de 3u"or, dar i celelalte culori făc&nd parte dinț șcro"atica bucovineană - ruginiul intens, galbenul, ocrul, violetul i cinci nuan e de verde. %o"po tia culorilorș ț țfolosite de "e terii bucovineni a fost deslu ită cu u urin ă.ș ș ș ț

#e ee"plu, s-a descoperit că celebrul alb de 3u"or ! i datoreaă strălucirea, viibilă i ai, a"estecului dintreș ș br&na de vaci degresată i pulberea de var. %aseinatul de var reultat - cu" se nu"e te ai - este un lichid, de iș ș șele"entele din care este alcătuit sunt solide. #upă ce se aplicau culorile, apa ie ea din tencuială i for"a o crustă aș șcărei "enire era aceea de proteare a picturii. Albul era ulti"a culoare aplicată i se folosea generos pentru a dașlu"inoitate ve "intelor i chipurilor de sfin i.ș ș ț

#oar albastrul cerului de Vorone cobor&t i pe pere ii eteriori ai "&năstirii continuă să- i păstree cu sfin enieț ș ț ș țtaina alcătuirii sale. #e peste 500 de ani


2/12

67rice test !ţi arată co"puşii chi"ici de baă. %u" au fost ei legaţi iniţial, "ai ales !ntr-o substanţă organică, estegreu de aflat8. $pecialişti de astăi au desluşit cu greu co"ponenţa celebrului 6albastru de Voroneţ8. $e ştie doar căare !n co"poiţie auritul, un cristal de culoare albastru intens, originar din %hina, aroc sau 1a"ibia.%o"plicatele teste de laborator au atestat că piatra, care nu se găseşte !n onă, a fost "ai !nt&i făr&"iţată, pisată şiapoi a"estecată cu un co"pus organic ale cărui origini nu au fost deslu ite nici p&nă !n preent.ș Auritul nu segăseşte nativ !n 9o"&nia şi, av&nd !n vedere suprafaţa "are pictată cu albastru, ridicarea bisericii a costat probabilo avere.

'iserica "&năstirii s-a clădit din piatră de r&u 6legată8 cu "ortar de var şi nisip. Longevitatea picturilor a at&rnat

de "eşteşugul ugravilor de a pune culorile pe această tencuială. $finţii trebuiau pictaţi c&nd idul era !ncă u"eit:dar nici prea tare, nici prea puţin. #acă ar fi ăbovit cu pictura p&nă se usca tencuiala, culorile s-ar fi transfor"atde"ult !n praf. Aşa că "eşterii !şi !"părţeau idurile bisericii !n suprafeţe "ici, c&t să le ter"ine !ntr-o singură i,iar pictura pornea !ntotdeauna de sus spre te"elie. ;entru ca ochiul să nu perceapă vreo linie !nnădită sau vreodiferenţă de nuanţă, bucăţica de o i < giornato, cu" i se spune acu" !n ter"eni de specialitate < repreenta oscenă biblică despărţită de celelalte prin linii.

Lucrul era !"părţit pe 6specialiări8. ai !nt!i se schiţa conturul desenului cu negru sau ocru. Apoi se acopereau

suprafeţe "ari cu tonuri de culoare preparate !nainte. Abia la sf&rşit venea "eşterul care "igălea detaliile

veş"intelor, ochilor, "&inilor şi aşea lu"inile şi u"brele. Albul era ulti"a culoare. +ra folosită "ult de "eşter,

pentru a da i"presia de lu"ină căută pe chipuri sau veş"inte. 9ă"as şi acu" strălucitor, albul de atunci se

prepara din br&nă. $e lua br&na de vaci, după ce se scotea toată s"&nt&na din lapte şi se a"esteca cu pulbere de

var. #eşi a"&ndouă ingredientele erau solide, din a"estecul lor reieşea un lichid < caseinatul de calciu, cu" senu"eşte acu". #upă ce se aplicau culorile, apa ieşea din tencuială şi for"a o crustă a cărei "enire a fost protearea

picturii.

%ert este că, nici p&nă !n iua de ai, testele "inu ioase de laborator nu au reu it să scoată la iveală secretulț șsubstan ei organice folosite drept liant pentru o"ogeniarea prafului de aurit. #eosebită este i tehnica de lucruț șaplicată de către pictorii "oldoveni - diferită de cea a vre"urilor biantine - tehnică deosebit de ingenioasă care adat reisten ă picturii !n fa a inte"periilor i care ne per"ite nouă ai să ne bucură" sufletul cu ase"enea co"ori.ț ț ș

%ronici străvechi din vre"ea lui tefan cel are po"enesc despre "ul i"ea butoaielor cu uică de prune tri"iseȘ ț țperiodic pictorilor. 7r fi fost ei ur"a i ai dacilor iubitori de licoare !nveselitoare, dar at&t de "ult c&t pri"eau, nușputeau bea. =ar ti"p pentru co"er cu băutură nu aveau, fiindcă erau ocupa i cu pictura "&năstirilor. i atunci>ț ț Ș

$ă fi avut uica un alt rol dec&t cel binecunoscut> ?aina butelcilor aunse pe antierele lăca ului de cult trebuie să fiț ș șfost alta. +istă supoi ii, confir"ate par ial i !n laborator, că băutura ar fi putut fi folosită la tencuiala pere ilor iț ț ș ț ș !n a"estecul culorilor. #ar cine tie cu adevărat>ș


3/12

Legendă: Manăstirea Putna şi Mânăstirea Voroneţ

Putna şi Voroneţ

Cultură şi civilizaţie - Pagini de istorie dăltuite în piatră şi tăriile cerului: Daniil Siastrul

Un călugăr de stirpe modestă – sfetnicul de taină al lui Ştefan cel Mare u „Viaţa şi robia nu potsta-mpreună“ i-a spus duhonicul c!nd Ştefan a rut să "nchine ţara turcilor u după ce-i "ningepe otomani cu o oaste nouă şi credinţa "n #umne$eu% ridică celebra Manăstire Voroneţ u #aniil&ihastrul – canoni$at de '() "n *++,% deşi era considerat sf!nt "ncă din *.

/a profesor de rom!nă% de multe ori organi$ator de serbări şcolare festie% am cultiat "n

sufletul eleilor sentimente de dragoste faţă de păm!ntul ţării şi istoria ei mai ales prin lecturilecare e0primă nu numai aceste nobile idealuri% ci eocă şi modele de comportament e0emplar "nmomentele de restrişte ale at!t de "ncercatului nostru popor1 Printre aceste lecturi% "n specialpoe$ii% se află şi legendele istorice ale lui #imitrie 'olintineanu% una din ele fiind dedicată/uiosului #aniil &ihastrul% pră$nuit de creştinii ortodocşi la *2 decembrie1

Viitorul lui !te"an cel Mare prezis de un călugăr

/ontemporan cu Ştefan cel Mare "n urmă cu peste o 3umătate de mileniu% /uiosul #aniil&ihastrul s-a născut "ntr-un sat de l!ngă )ădăuţi% "ntr-o familie modestă% primind numele de#umitru1 43uns la M!năstirea „&f1 5icolae“ de l!ngă )ădăuţi% a deenit călugăr sub numele de

#aid1 #upă ce a fost hirotonit ca preot% a locuit un timp la o m!năstire de l!ngă Vicoul de &us%apoi s-a restr!ns "n sihăstrie% săp!nd "ntr-o st!ncă rostogolită pe marginea p!r!ului Viţău%undea "n coasta localităţii Putna% chilia şi lăcaşul "n care se ruga1 4ici a enit "n *6* t!nărulŞtefan% de frică să nu fie ucis şi el ca tatăl său de către Petru 4ron% "n noaptea de * spre *7octombrie1 #aniil i-a pre$is că a a3unge domnitor al Moldoei şi l-a ascuns "ntr-un ste3ar dintr-opădure apropiată1 #rept recunoştinţă% Ştefan cel Mare a ridicat pe aceste locuri% "n *677%M!năstirea Putna% unde domnitorul "şi doarme somnul de eci1 8n anul *69.% /uiosul #aniil seretrage la Voroneţ% "ntr-un loc numit &t!nca Şoimului1 :enimentele ulterioare "l or aduce "ncăo dată faţă "n faţă cu marele oieod% sfatul pustnicului a3ut!ndu-l să-şi apere ţara1

#$%&: Do'nitorul Moldovei învins la (ăz)oieni

8n ianuarie *69% o armată turcească condusă de &oliman Paşa a fost nimicită de oastea luiŞtefan cel Mare la Vaslui% ictoria obţinută "nfăţiş!nd :uropei puterea nebănuită a Moldoei1)ănit "n orgoliul de mare sultan% Mehmet ;;% cunoscut "n istoriografia rom!nească sub numelede Mahomed% ine un an mai t!r$iu "n Moldoa cu o oaste de peste *..1... de oameni1:0pediţia fusese precedată de supunerea "ntregului sistem de colonii genoe$e din nordul Mării5egre şi a tătarilor din /rimeea% care au şi atacat Moldoa "n acelaşi timp cu turcii1 8n $orii $ilei de ,7 iulie *697% Ştefan cel Mare s-a năpustit cu cei ,.1... de oşteni ai săi pestearmata otomană condusă de acelaşi &oliman Paşa% dar a fost respins de puhoiul turcesc%oblig!ndu-l să se retragă pe Valea 4lbă1 /ele două oşti s-au "nfruntat toată $iua% la lăsarea seriifiecare retrăg!ndu-se "n tabăra sa1 Pier$!ndu-şi o mare parte a oştirii şi mulţi căpitani% Ştefan şi-a "ndreptat restul armatei% "ntimpul nopţii% spre ţara de &us a Moldoei1 /re$!ndu-se "ningător% sultanul şi-a "mpărţit armata "n trei părţi% "ndrept!ndu-le către /etatea 5eamţului% /etatea &uceei şi /etatea


4/12

!te"an cel Mare* î')ăr)ătat de duovnicul său

8n drumul către cetăţile din nord% Ştefan s-a oprit la chilia lui #aniil &ihastrul% pe care l-a găsit "n rugăciune şi care nu l-a primit dec!t la "ncheierea acesteia1 Ştefan i s-a spoedit că a fost "nins de turci şi l-a "ntrebat dacă n-ar fi mai bine să "nchine ţara lui Mahomed1 )ăspunsulsihastrului% redat de 'olintineanu "n poe$ia sa% este unul dintre cele mai pilduitoare= „/apul cese pleacă paloşul nu-l taie%> #ar cu umilinţă lanţu-l "ncooaie?>@ Viaţa şi robia nu pot sta-

mpreună%> 5u e totodată pace şi furtună1>@ #acă m!na-ţi slabă sceptrul ţi-o apasă%> 4ltuia mairednic locul tău "l lasă?> /ăci mai bine este supus lăudat%> #ec!t cu ruşine domn şi at!rnat?“ #upă cum se ede% această ultimă parte a poe$iei este o adeărată colecţie de aforisme cucaracter patriotic% transpuse "ntr-o succesiune logică% mobili$atoare şi a$i ca atunci1 &ubiectul legendei este "mprumutat din ( samă de cuinte de ;on 5eculce= „@şi după ce şi-aistoit sihastrul ruga% l-a chemat "n chilie pre Ştefan-odă1 Şi s-a spoedit Ştefan-Vodă lad!nsul1 şi-a "ntrebat Ştefan cel Mare pe sihastru ce a mai face% că nu mai poate să se bată cuturcii= "nchina-a ţara la turci% au baA ;ar sihastrul a d$is să nu o "nchine% căci ră$boiul este al lui%numai că% după ce a i$b!ndi% să facă o mănăstire acolo@“ 43ung!nd cu armata "n pragul disperării% din cau$a foamei şi a setei Bfugind din calea turcilor%moldoenii arseseră tot şi otrăiseră apeleC% Mahomed a dispus retragerea armatei spre#unăre1 )efăc!ndu-şi oastea% Ştefan a "nceput să-i urmărească pe turci "n fuga lor "ngro$itoarede "ntoarcere% oieodul Moldoei transform!nd astfel "nfr!ngerea de la )ă$boieni "ntr-o mareictorie pentru ţara sa1 Umilit de moldoeni% sultanul aea să declare= „5u pot lua ţara unuipopor care ştie să se apere at!t de bine“1

Creştinis'ul lui !te"an cel Mare

(rtodo0ismul oieodului Ştefan cel Mare s-a manifestat "n dierse "mpre3urări şi multefeluri1 /a domnitor creştin% el este ales şi uns prin oinţa lui #umne$eu şi se află permanent suboblăduirea lui1 Victoriile lui Ştefan% toate obţinute sub semnul lui #umne$eu% nu l-au "nfumurat% cil au "ndemnat la fapte de reunoştinţă şi la post1 #upă "nfr!ngerea tătarilor "n bătălia de la Dipnic "n *69.% d!ndu-şi seama că „a3utorul nu de aiurea i-a fost% ci numai de la #umne$eu“% a sfinţitM!năstirea Putna% pe care o ridicase cu patru ani mai "nainte1 Un episod din iaţa domnitorului% semnificati pentru credinţa lui% este legat de #aniil&ihastrul% pe care "l consideră un duhonic al său1 8n cronici% el este amintit de două ori "nlegătură cu Ştefan cel Mare şi ctitoriile sale de la Putna şi Voroneţ1 /onform unei tradiţii apărinţilor M!năstirii Putna% se spune că ridicarea acesteia pe locul unde se află i-ar fi aparţinutlui #aniil1 :l „trăia aproape% "ntr-o chilie săpată "n piatră şi deasupra locului unde iaşte acum&f!nta M!năstire Putna de multe ori ar fi ă$ut mulţime de "ngeri luminaţi ţin!nd "n m!ini făcliiaprinse şi c!nt!nd“1 &pun!ndu-i lui Ştefan cel Mare despre edenie% domnitorul% care tocmaicăuta un loc pentru ctitorie% a "nceput $idirea M!năstirii Putna aici% "n $iua de *. iulie *6771

#upă marea biruinţă "mpotria turcilor de la Vaslui B*69C% spune un cronicar polone$ altimpului% „Ştefan nu s-a "ng!mfat şi a postit 6. de $ile cu apă şi p!ine1 Şi a dat de poruncă "nţara "ntreagă să nu cute$e cinea să-i atribuie lui acea biruinţă% ci numai lui #umne$eu% deşi toţiştiau că ictoria din $iua aceea numai lui i se datora“1

Mânăstirea Voroneţ* declarată 'onu'ent +,SC.

5umai credinţa puternică "n #umne$eu l-a făcut pe Ştefan cel Mare să $idească $ecile delocaşuri "nchinate #omnului% ctitorii care% din punct de edere arhitectural şi duhonicesc% autrecut prin eacuri1 M!năstirea de la Voroneţ a fost construită pentru #aniil &ihastrul "n *622% ca recunştinţă

pentru alungarea turcilor din $onă după "nfr!ngerea de la )ă$boieni% cu doispre$ece ani "nurmă1 4ici l-a "nt!lnit oieodul pe #aniil a doua oară% "ntreb!ndu-l% cum am spus şi mai "nainte%dacă trebuie să "nchine ţara turcilor1 8mbărbătarea sihastrului că a birui% dar% după i$b!ndă atrebui să ridice pe aceste locuri o mănăstire cu hramul &f!ntului Mare Mucenic Eheorghe% unuldin sfinţii militari ai rom!nilor% n-au fost uitate de oieod1


5/12

#aniile &ihastrul a fost stareţ al acestei ctitorii% "ntemeind la Voroneţ iaţa monahală dinMoldoa1 Frec!nd spre cele eşnice "n *6+7% a fost "nmorm!ntat "n pronaosul bisericii1 Pe loculunde "şi doarme somnul de eci% din ordinul marelui oieod s-a scris= „4cesta este morm!ntulpărintelui #aid% schimonahul #aniil“1 &ituată "n apropierea oraşului Eura


6/12

8n remile echi% se $ice că mai mulţi călugări elaioşi% care se str!nseseră "ntr-un loc

singuratic şi "ncon3urat cu păduri străechi% clădiseră o mănăstire1 :i "şi durară mănăstirea din

b!rne groase din ste3ar trainic "n apropierea şi spre asfinţit de satul Vicoul de &us% pe locurile

lui şi o "nchinară &f!ntului Daurenţiu1

/ălugării se rugau lui #umne$eu &f!ntul pentru iertarea păcatelor lor şi ale oamenilor1 /a

să-şi agonisească cele puţine% "nsă cu totul trebuincioase pentru neoile ieţii% lucrau fel de felde meşteşuguri1

#intre aceşti rednici părinţi era ieromonahul #aniil% cel mai elaios şi iscusit1 Şi el se

"ndeletnicea cu cioplirea de linguri din lemn de paltin1

Dingurile le indea prin satele "necinate şi aşa "şi agonisea el puţina p!ine cea de toate

$ilele1 /ele ce-i mai răm!neau de prisos de la !n$area lucrului m!inilor lui şi din cele ce-i

aduceau bunii creştini ca răsplată pentru siştănii% de$legări% cărţile lui Da$ăr% cetanii ş1a1

"mpărţea săracilor% ăduelor şi orfanilor1 :ra un adeărat părinte duhonicesc?

4u$ise cuiosul #aniil% care de obicei petrecea numai "n post şi rugăciune% că "n &iret% care

era al treilea sat de la Vicoul de &us% s-ar str!nge oamenii "ntr-o $i anumită din săptăm!nă% ca

să se desfacă de cele ce au de prisos şi-şi cumpără cele ce au de trebuinţă1 Şi a!nd şi #aniil o

mulţime de linguri gata% pe care nu le putea desface prin satele din apropiere% se hotăr" să-şi

cerce norocul cu marfa lui "n &iret1

&e duse% deci% pustnicul la stareţ să-şi ceară binecu!ntarea şi posloenia pentru călătorie%fără de care n-ar fi "ndră$nit el să facă% #oamne fereşte% nici un pas afară de mănăstire1

43ung!nd #aniil "n &iret% "şi !ndu "ndată marfa ce-o lucrase şi pe care o adusese "ntr-o

pereche de desagi "n spate1 #ar% cu toate că-şi !ndu "ndată lingurile% el de aici nu scăpă cu

una cu două1 /reştinii din partea locului şi cei de primpre3ur% au$ind că #aniil se află "n mi3locul

lor% nu-l lăsară1 :i "l rugară% unul pentru o molită a &f!ntului Vasile% altul siştanie pentru

bolna% celălalt pentru de$legarea şi măsluirea unei femei ce trăgea de moarte ş1a1 Vestea că

rugăciunile lui #aniil sunt primite "naintea lui #umne$eu şi că-i de folos celor bolnai se duse "n

toată Hara Moldoei% de aceea "l şi "mbul$eau creştinii1 Şi% adică% ce aea să facă bietul călugăr%trebuia să le facă tuturor după dorinţă1 Ştia el că astfel se prea "nt!r$ie şi trece sorocul remii

pentru care "l "noise stareţul să fie "napoi dar el nădă3duia "n #umne$eu şi "n bunătatea

proistosului său1 :l se g!ndi că este dator să a3ute celor ce suferă de boli% să le aline durerile

trupeşti şi sufleteşti şi apoi că din prisosul darurilor creştinilor a aea de unde a3utora pe cei

săraci% aşa că rămase pe la creştini şi $ăboi o $i peste adea1

8ntorc!ndu-se #aniil a patra $i acasă şi duc!ndu-se "naintea stareţului% el% fără să asculte

de$inuirea lui% "l mustră aspru pentru "nt!r$iere şi-l opri de-a ieşi din mănăstire un timp "ndelungat1


7/12

'ietul #aniil% deşi se ştia fără de ină mare% primi cu supunere mustrarea aspră a stareţului

şi pedeapsa cea grea% dar se hotăr" "n sine% ca pedeapsă pentru că a "ncălcat porunca stareţului

şi a "nt!r$iat cu o $i% ceea ce nu i se "nt!mplase niciodată "nainte% să se tragă p!nă la sf!rşitul

ieţii "n fundul munţilor% "ntr-un loc cu totul neumblat şi pustiu şi să se facă sihastru1 Şi aşa şi

făcu1 &e trase% adică% "ntr-un codru necălcat de picior de om% care era "ntre munţii de la asfinţit-

mia$ănoapte de la mănăstirea &f!ntului Daurenţiu şi "ntr-o depărtare ca de un ceas şi mai bine1

4ici află #aniil un locşor ce-i enea la "ndem!nă% fiindcă una= locul era pustiuI al doilea=

l!ngă el curgea "n ale un p!r!u cu o lingură de apă% şi al treilea= că aici codrul era plin de

st!nci uriaşe1 Şi mai ales această de pe urmă "nsuşire a locului se loea cu dorinţa lui ca să se

facă sihastru1 :l% adică% se hotăr" să-şi scobească "ntr-o st!ncă de aici o chilie% unde să se

poată adăposti de greul iernii% de ploi şi de fiarele cele răpitoare1 4ni "ntregi petrecu bietul

sihastru "n genunchi cu dalta-n m!nă% cioplind necontenit şi din greu "n !rtoasa st!ncă1 #upă o

muncă straşnic de grea% ostenitoare şi "ndelungată "şi ă$u şi el sf!rşită chilia cu a3utorul lui

#umne$eu% la care nădă3duia mereu1 4ceastă chilie se poate edea şi astă$i "n Putna1

Pe c!nd petrecea #aniil "ntr-o seară "ntunecoasă "n fundul st!ncii sale "n genunchi şi se

ruga lui #umne$eu% iar afară se au$ea fiorosul urlet al lupilor şi urşilor% $ice că bătea cinea la

uşa chiliei1 #aniil% că cine-i% iar de afară răspunse un glas% că este Ştefan Vodă% domnul Hării

Moldoei% care de la !nătoare prin munţi a rătăcit de soţii lui1 Şi fiind afară gro$a de "ntuneric%

nu poate afla cărarea% deci se roagă să-l primească la masă1 &ihastrul deschise uşa chiliei şi-l

primi bucuros pe Vodă să răm!ie1 8n acea noapte% $ice-se% #aniil l-a "nduplecat pe Ştefan Vodă

să ridice "n acele locuri lui #umne$eu locaş şi #umne$eu "i a a3uta la toate treburile lui1 Şi

Ştefan Vodă primi oios sfatul sihastrului1 :ra doar un om elaios şi cu frica lui #umne$eu%

cum rar este altul şi $idise şi mai "nainte "ncă multe locaşuri dumne$eieşti1

8ncepu% deci% să $idească şi aici o mănăstire falnică% pe care% sf!rşind-o% o numi a „PutneiJ%

după p!r!ul ce curge alături spre ale1

/um se isprăi mănăstirea Putna% curseră la ea şi o mulţime de călugări de prin toate

mănăstirile şi schiturile din ţară% aşa şi din cea a &f!ntului Daurenţiu din Vicoul de &us1 4ceasta

de acum "nainte rămase pustie şi cu remea clădirile ei "ncepură să se risipească1 'iserica ceade ste3ar a mănăstirii $ice să se fi mutat mai t!r$iu "n alt sat% al cărui nume s-a uitat cu remea

cu totul1 4şa că nu a rămas nimic din această mănăstire şi nimeni n-ar şti că ea c!nda% "n

timpuri% a fost% dacă poporul nostru nu ne-ar fi păstrat istoria şi pentru aceea poartă locul

numele „DauraJ% scurtat din Daurenţiu1

#aniil $ice că să fi proorocit că "n satul Vicoul de &us poporul astfel se a "nmulţi% că a fi

neoie ca biserica sătească mereu să se adauge şi să se mărească de trei ori de cum era% ba

că a eni remea c!nd se a $idi chiar pe acel loc% pe care a fost mănăstirea &f!ntului

Daurenţiu% o biserică sătească1


8/12

&ihastrul #aniil% după ce s-a $idit mănăstirea Putna şi s-a ur$it acolo un sătişor de *, familii%

a părăsit chilia lui din st!nci şi s-a făcut neă$ut1 &e poesteşte că s-a aşe$at "ntr-o pustietate

mai mare% precum "şi pusese el canonul% c!nd cu probo$ania stareţului% ca p!nă la sf!rşitul ieţii

să petreacă "n ad!ncă singurătate1

Kice că el s-a statornicit pe un loc pustiu şi sălbatic% pe p!r!ul Voroneţului sau pe apa

/orbului1 4ici petrecea ca şi "n chilia lui de st!ncă de pe Putna% "n post% rugăciune% "năţareacelor ce eneau la el1 4ici s-a mai "nt!lnit #aniil cu Ştefan Vodă după bătălia cu turcii de la

Valea-4lbă sau )ă$boieni1 Ştefan% "n neoia lui% l-a rugat pe #aniil să-l sfătuiascăI #aniil i-a $is

să-şi str!ngă oastea% să se lupte cu duşmanul% că a "ninge% dacă a făgădui să $idească pe

acele locuri un locaş lui #umne$eu1

Ştefan Vodă ascultă sfatul sihastrului% "ninse pe turci şi $idi pe apa /orbului BVoroneţuluiC o

mănăstire frumoasă% numită a Voroneţului% ca mulţumită pentru i$b!nda c!ştigată cu a3utorul lui

#umne$eu1Mănăstirea Voroneţ

Adresa

:Sat Voroneţ, SUCEAVA.

Acces: Pe DL Gura Humorului, sre S!V

"nă la Voroneţ #$ %m&.

Hram: S'"ntul G(eor)(e ! *+ Arilie.

Bine sfătuit la vreme de răstrişte de către sihastrul Daniil dinVoroneţ, Ştefan cel Mare hotărăşte, drept mulţumire, înălţarea uneimănăstiri care să fie sfânt loc de rugăciune. ici e!ista un schit delemn, unde, conform tradiţiei, a trăit Daniil "ihastrul căruia domnul,la ceas de cumpănă în timpul luptelor cu turcii, i#a cerut sfat şi a$utor.%ercetările recente arată că Daniil nu a fost o figură legendară ci o

personalitate istorică reală. &rintre pietrele funerare de la Voroneţ seaflă şi o lespede cu inscripţia' (cest mormânt este al părinteluinostru David, ca schimnic Daniil(.

&rima atestare documentară aMănăstirii Voroneţ este )) ianuarie *+),când Ştefan cel Mare dădea călugărilor # înfrunte cu egumenul Misail # scutire de vamă

pentru două mă$i de peşte care vor fi adusede la %hilia sau din altă parte. -n locul vechiului schit de lemn,

Ştefan Vodă a ridicat actuala iserică, cuhramul "fântul /heorghe. &isania isericiiarată că lucrările de construcţie au durat mai

puţin de patru luni, de la )0 mai până la *+


9/12

septemrie *+11. Mitropoliţii 2eofan 3 şi/rigorie 4oşca s#au îngri$it de pictarea ei îne!terior, cel din urmă adăugându#i şi un

pridvor.

5ste o iserică de dimensiuni reduse 6)7,7 m lungime fără pridvor, , m lungimea naosului şi pronaosului, *8,7 m în dreptulasidelor laterale9. -ncă de la început mănăstirea a fost inecuvântată de călugăricu aleasă viaţă duhovnicească, în vremea "f. %uvios Daniil "ihastrulfiind o adevărată lavră a isihasmului românesc. Mănăstirea Voroneţs#a ucurat de privilegii din partea ctitorului 6trei sate, mori, prisăci,vii9 nu însă de amploarea celor de la :eamţ, Bistriţa sau &utna.

:aosul şi altarul păstrea;ă ansamlul iconografic din vremea luiŞtefan cel Mare. Bine adaptat spaţiului, armonios, cu persona$eimpunătoare, orânduire scenică mai puţin oişnuită în Moldova6&atimile lui 3isus, în naos9, compo;iţii neîntrecute prin sorietate,vigoarea gesturilor şi formelor 63ntrarea în 3erusalim, 4ugăciunea de

pe Muntele măslinilor, în concă9, elemente ce vădesc apropierea demediul real, patetic uman 6%oorârea de pe cruce, "fântul 2eodor,2aloul votiv9. &ictura pronaosului, ulterioară, alternea;ă ornamente

şi figuri ce vor să facă parcă legătura cu e!teriorul, trecând totuşi prin pridvor unde %alendarul isericii, dar mai ales "fântul 3lie, se ucură de o prospeţime stângace cu notă de umor anunţătoare cumvaa icoanelor pe sticlă transilvănene 6sec.


10/12

superioară compo;iţiilor de la thos şi celor de la %amposanto6&isa9, demnă de a fi alăturată %apelei "i!tine din 4oma,mo;aicurilor geamiei >ahrie 63stanul9, imaginilor de la "an Marco6Veneţia9, din "iena, ssisi, ?rvieto. ?riginalitatea artistului constăşi în cura$ul său de a introduce în scenă instrumente mu;icalemoldoveneşti 6ucium, co;ă9, peisa$ local, ştergare, veşminte

populare # totul pe un fond alastru ce a născut sintagma alastru deVoroneţ egală verdelui Veronese şi roşului 2it;ian. &eretele de sudeste ocupat de rorele lui 3esei 6un (covor oriental( aprecia;ăcunoscătorii9 şi filo;ofi antici, portrete socotite capodopere. @ângăintrare sunt chipurile făuritorilor istoriei mănăstireşti' "f. Daniil"ihastrul şi Mitropolitul /rigorie 4oşca. &e aside, conform reguleiîmpământenite, %inul adună ;eci de figuri într#un adevărat alai. &ecât a mai rămas din peretele nordic nespălat de ploi, dam ară, 5va

toarce lână 6Aacerea lumii9, în vreme ce apisul lui dam şi Vămilevă;duhului înseamnă de fapt legende folclorice. Aorma iniţială a isericii mai poate fi vă;ută în taloul votiv, aşe;ată pe un soclu de piatră, cu turla înălţată pe o a;ă pătrată pentru a#i accentua;velteţea, elanul către înălţime. 5!onarthe!ul i#a fost adăugat în*7+ la iniţiativa mitropolitului /rigorie 4oşca, considerat al doileactitor al isericii. şa cum se înfăţiea;ă astă;i, Voroneţul repre;intă unul dintre

primele monumente moldoveneşti creatoare de stil propriu, sinte;ăoriginală de elemente i;antine 6plan treflat cu turlă pe naos9, gotice6tendinţa de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele uşilorşi ferestrelor, pre;enţa contraforturilor9 şi strict autohtone 6turlă pe

patru arcuri şi a;ă stelată, ocniţe su cornişă, arcade oare laaside, fri;ă de discuri smălţuite9. =ilţurile şi o parte din straneaparţin secolului al


11/12

Mănăstiea Voroneţ este unul din cele 'ai de sea'ă 'onu'ente "eudale din nordul Moldovei0

1')inând într-un cip "ericit realizări artistice din ti'pul do'niilor lui !te"an cel Mare şi Petru (areş*

oglindind în"lorirea culturală a Moldovei pe o durată de aproape şase decenii* acest 'onu'ent o"eră

aspecte dintre cele 'ai se'ni"icative din evoluţia stilului 'oldovenesc în aritectură şi în pictură0

&upranumită /apela &i0tină a (rientului% 'iserica &f1 Eheorghe a Mănăstirii Voroneţ este una dintre cele maiimportante ctitorii ale lui Ştefan cel Mare% fiind ridicată "ntre ,7 mai şi *6 septembrie *6221

#e asemenea Lalbastrul de VoroneţL este considerat de specialişti ca unic "n lume şi cunoscut ca roşul lui )ubessau erdele lui Veronese% "nsă ceea ce i-a adus monumentului denumirea de /apela &i0tină este scena Gudecaţiide 4poi% pictată "n *69 pe faţada estică1

Mănăstirea este ase$ată pe fundalul micii depresiuni a p!r!ului Voroneţ% "n locul unde legenda spune% că s-a oprit apatra sageată slobo$ită de arcul itea$ului demnitar Voicu% care căuta loc potriit pentru amplasarea ei1 4ceasta

este de o frumuseţe pură% rece şi totuşi $!mbitoare care te face să te "ntrebi de unde au putut ieşi surprin$ătoareletablouri% icoane de pe pereţii e0teriori pe fundalul acestui albastru diin= 5oi mereu căutăm un albastru de preţ> /e "ntr-un eac este cer şi-n alt eac VoroneţB/onstanţa 'u$eaC1

Pe partea sudică se află 4rborele lui ;esei% "n st!nga intrării sunt Mitropolitul Erigore )oşca şi /uiosul #aniil&ihastru% iar deasupra acesteia% l!ngă pisanie% scena #eisis1 4ici au fost "nmorm!ntaţi #aniil &ihastru şi MitropolitulErigore )oşca1 Mănăstirea Voroneţului a fost "ncă de la "ntemeiere un monument memorial şi oti1 4ceastae0plică pe de o parte caracteristicile noii ctitorii a &f!ntului Ştefan cel Mare care% spre deosebire de celelaltemănăstiri ale domnului% nu aea camera mormintelor1 8n secolul NV; - mai precis la *69 - Mitropolitul Erigorie)osa sfetnic a lui Petru Vodă )areş şi ăr cu domnul% construieşte pridorul "nchis de la est% pentru care adoptă osoluţie nemai"nt!lnită p!nă la el% "n cadrul căreia arhitectura este i$ibil subordonată decorului pictat= peretele de

est al pridorului este un perete plin nestrăpuns de nici o deschidere1 4cest plin amplu% "mpreună cu suprafeţelelaterale ale masiilor contraforţi constituie un imens ecran unitar% pe care se desfăşoară "n culorile ei strălucitoaredrama binecunoscutei Gudecaţi de 4poi de la Voroneţ% singura compo$iţie de acest fel care se desfăşoară continuu%fără nici un fel de "ntrerupere sau trunchiere1 8n pridor pictura repre$intă calendarul crestin-ortodo0% iar pe multe;coane se ăd nume şi $g!rieturi% semne ale celor ,.7 ani de pustiire1 #easupra uşii de la intrare% "n pronaos% seaflă o monumentală ;coană - L#ulcea "mbrăţişareL şi mai sus inscripţia "n piatra ce preci$ea$ă numele ctitorului şitimpul "nălţării Mănăstirii1

8n pronaos se află% stră3uit de o candelă aprinsă% morm!ntul &f1 /uios #aniil &ihastrul% ce a fost primul stareţ alMănăstirii1

Fabloul oti% al "ntemeietorului% se află "n naos% Maria &a% Ştefan cel Mare şi &f!nt% pictat "n anul *6+71 'isericaeste de plan treflat Bforma de trifoiC cu turla pe naos a!nd proporţii mai mici dec!t la celelalte biserici1

Monumentul impresionea$ă prin solidaritatea structurii şi a $idurilor masie1 Priită din e0terior% clădirea cu turlaimpunătoare capătă un prestigiu mai mare% constituind un simbol al puterii celor care au $idit-o1 Pridorul aredimensiuni restr!nse şi este boltit semicilindru pe a0a bisericii% de aici se pătrunde "n pronaos apoi% pe acest portalse intră "n biserică1 4ltarul şi naosul cuprind un ansamblu de frece bine păstrat% chiar dacă a fost "nnegrit depulberea remii şi de fumul lum!nărilor1

8n cimitirul de l!ngă mănăstire este "ngropat şi marele critic% memoralist şi 3urnalist cultural% Petru /omărnescu1

:0presia artistică a dreptei noastre credinţe% a rafinamentului şi gustului pentru frumos a neamului nostru% &f1Mănăstire Voroneţ "ndeamnă la reculegere şi "nc!ntă inima şi mintea priitorului ce a3unge la noi din toate colţurilelumii1


12/12

Albastru de Voroneț.docx

Documents

Transcript of Albastru de Voroneț.docx