al XCV-lea Nr. 54 HOMARUL 2 Le? Braşov Duminecă 10 Iulie ... fileAnul M MISIMÉI. al XCV-lea Nr....
Transcript of al XCV-lea Nr. 54 HOMARUL 2 Le? Braşov Duminecă 10 Iulie ... fileAnul M MISIMÉI. al XCV-lea Nr....
A n u l al XCV-lea Nr. 54 HOMARUL 2 Le? Braşov Duminecă 10 Iulie 1932M MISIMÉI3IDIBTIA Şt ID M IS lS T R â T fls,îAŢA UBEKTAŢEI BRAŞOV.
TELEFON 226 Abonamoat anual 3 O lei Pentru «trnlnătato 800 lai Anunţuri, raclam a, dnpfc larii
Fondată la 1838 de Getrge BariţiuApare de trei ori pe săptămână
i&sB&msm
Faceţi-vă c e r c în jurul celor ceva cunosc şi vă apără nevoile voastre
Şi votaţi cercu l O !
aniiini
Si badiloni ei
3v a ntruj: aiiceiŞiC,
ce::Ce™
poirrune
efeiile s fost lăstrt I de insili , n :u P' enatdmni jrii Í me I 'ost 1 re nadin b jUdeiŞ preiflaiePf_8l)W
să ia
Liberalii, ca şi celelalte pariiké, cari vor să atace pe na- |i<pnal-ţărănişti, îşi razimă vorbele lor pe minciună. Încearcă înşele {ara cu scorniri mincinoase, fiindcă nu pot pune adevăr la iemelia spuselor lor. B Ş i strigă mereu împotriva guvernării trecute a Partidului BajionalŢărănesc, defăimând-o şi aretându-o ca ce a mai rea I n câte a avut tara.BRăul numai cu rele umblă şi ai na lui este minciuna.B S ă vedem ni(el, în lumina a- devărului, cea fost şi cum a tost guvernarea trecută a Partidului Na|ional-Ţărănesc?Bştim dela început şi nu ne ferim să spunem, că această guvernare n’a adus în Jară binele, pe care vroia să-l aducă şi pe Bre îl aştepta fara.BDar pentru ce ? Pentru că i-au stbt mereu în cale şi i-au pus tot felul de piedici aceia cari bâr- febc această guvernare.■ Se ştie doară că Ţara Românească a fost tot timpul după război sub stăpânirea liberalilor. Ciiiar şi atunci, când erau la putere averescanii, fiindcă a- Bştia trebuiau să lucre tot la porunca liberală !BEi bine, ce-au făcut liberalii în acest şir de ani? S-au lăudat Bereu cu băncile lor, cu averile lor, sporindu-şi mereu tot Bai mult avutul. Din ceea-ce a al tării, din munca şi su- area cetăţenilor.| N au făcut, schimb, pentru Bă nimic, decât au sărăcit-o, B încurcat mersul treburilor lăr;i, pentru ca s’o poată slei Bri uşor de ceea-ce era al ei. iNe-au sporit necazurile în ţară, ■ au făcut jara de râs peste Itare, făcând streinătatea să Beadă că Ţara Românească nu ■ te decât o vacă de muncă şt B muls a maimarilor ei.JA şa s’a scurs zi de zi şi an B an sub stăpânirile liberale, ?»are bine ştiji, — după ce au ■ cut din cetăţenii ţării slugi ■ “ncite şi necăjite, — au B-rs până acolo, că şi de Moş- B ll .°rul Tronului ţării au vrut I 'PsGască ţara. Pentru ca mai ^ ă poată pescui în tul-dat Dumnezeu că la K ^ '!u ar>ului 1928 să vină, a- I , x, e voinţa poporului, Parti- C( <al‘onal Ţărănesc la condui t a însă sleită atunci şi [ I plrnjea în neputinţă de a 5lâ P,e î ^ nevo*I°r lei de zi i L DCr,zeî>care t°t pe acel timp 4 Se aPese lumea în-i J Î J j - W deci situaţia 1
Idi
făcut şi refăcut, care se numeşteI c i 'F îy ’a cu totul refăcută.C| 0 lăsa;Fea clădire,hebtrale , dSaŞera guvernările li-? llr'lor,lnc voia sorţii şi a o-au bălăbănit în vre-ea,t- uaiauanni sat-CU wc amblalele în ea, dar0 să se cască că orice clădireV -sa se dărâme, fără săi 9âl>denev°e de reparaţii.
Aşa au găsit naţional-jără- niştii Casa ţării, când au luat puterea : cu coperişul spart, cu zidurile roase şi găurite de vreme. Batea vântul şi ploua prin spărturile ei 1C e era deci de făcut ?Ca orice gospodar cuminte, guvernarea naţional-ţărănistă şj-au dat seamă că nu se poate lăsa să i-se dărâme casa peste cap. S-a apucat de lucru. A început reparaţiile.Legile vechi nepotrivite, pe cari le-a desfiinţat, au fost părţile stricate de vreme, pe cari guvernarea naţional-ţărănistă le-a delăturat, pentru ca să le înlocuiască cu material bun şi tare.Când repară cineva o casă, coperişul putred îl dă jos. La fel celelalte părţi, cari încep să se năruie. Le zideşte apoi şi le clădeşte din nou.Aşa a făcut guvernarea na- ţional-jărănistă.Trebuia însă vreme pentru o reparaţie pe de-a’ntregul. Treburile unei ţări nu se îndreaptă înfr’un an-doi 1Şi când erau în toiul lucrului, liberalii au începui din nou să strige. Se prea vedea stricăciunea şi prăpădul de pe urma guvernărilor lor şi nu le plăcea. Au început să strige că naţional ţărăniştii dărâmă Casa ţării. Nu spuneau însă că repară şi dreg ceea-ce stricaseră ei 1
Şi au plecat naţional-ţără- niştii dela putere, .înainte de a avea vreme să termine lucrul început.Pentru că trebuia aşteptat să aducă toate legile, pe cari le credeau bune; iar cele aduse trebuiau aplicate şi aşteptat rezultatul lor.Nu s-a făcut aşa !C i veniţi la putere, cu d-1 lorga de mână, liberalii — prin desfiinţarea şi neaplicarea legilor aduse de guvernul naţio- nal-ţărănesc — s-au apucat din nou de dărâmare, strigând în gura mare, că nu ştiu pe ce au cheltuit naţional-ţărăniştii baniitării îOmul cuminte n’are nevoe de lămuririi O reparaţie se face cu chelfueli. Şi aceste cheltueli sunt cu atât mai grele, cu cât trebue să le suporţi din o vis- terie sleită şi pe vreme de criză furtunoasă.Nu sunt deci de vină naţio- nal-ţărăniştii, ci aceia cari nu i-au lăsat să termine ceea-ce au început spre folosul şi binele ţării.Ţara însă îi va aduce din nou la cârmă, pentru că are nevoe de gospodarii cari cei dintâi au dat dovadă că înţeleg cum se face şi se conduce o gospodărie : Prin dărâmarea a ceea-ce este rău şi înlocuirea cu material bun.Acesta este rostul şi chemarea guvernării de a doua a Partidului Naţional-Ţărănist.Să termine ce a început şi pe toţi bârfitorii să-i silească să-şi ascundă obrazul de ruşinea bâr- felilor lor!Lacrimi de asasin
In d isp erarea lor liberalii îm puşcă şise tân gu esc.Un caz regretabil s-a petrecut Miercuri la Buzău în vechiul regat. Minciunilor, în culoarea cărora liberalii descriu cele petrecute, le opunem următoarea relaţie oficială dată de ministerul de interne pe baza cercetărilor făcute :
„La ora 7 seara, în cârciuma Pitiş din imediata apropiere a tribunalului, s’a născut o discuţie violentă între fostul senator liberal Brfideanu şi consilierul comunal naţional-ţărănist Boiangiu. Discuţia a avut un caracter particular. Intre cei doi exista o rivalitate mai veche; ei mai avuseseră conflicte. La un moment dat Brădeanu a scos un revolver şi a tras asupra lui Boiangiu, rănindu-1 în regiunea abdominală.
„Boiangiu cu mâna pe rană s’a târât spre casa lui, care era în imediata apropiere a cârciumei. Aci a luat un revolver şi s’a îndreptat spre parchet. (Tribunalul e vis-a-vis de cârciumă). In faţa cabinetului procurorului, a întâlnit pe Brădeanu, care era însoţit de cumnatul său, căpitanul Neagu, îmbrăcat civil. Boiangiu văzându-i a scos revolverul şi a tras două focuri, rănind în abdomen şi pe unul şi pe celălalt.
„Câteşi trei în stare foarte gravă au fost transportaţi la spital, unde procurorul s’a dus să le ia declara- ţiile.
„Ministerul de justiţie fiind informat de cele petrecute, a trimis pe d. procuror general să ancheteze.îmbătat de bucuria celor petrecute, oficiosul ducist „Viito-
rul* îşi umflă paginile cu insulte la adresa Partidului Naţional-Ţă- rănesc.Are de altfel dreptate să ju* bileze „Viitorul“. La Buzău a reuşit liberalilor să ajungă a- colo unde doriau : să provoace, pentru ca să ajungă la asasinat.Abia luase d-1 Vaida conducerea ţării şi liberalii — disperaţi că n’au ajuns la putere, — strigau prin toate părţile că i „vărsare de sânge în ţară“. A- meninţau cu propriile lor crime pe cari le plănuiseră, pentru a putea compromite alegerile. Pentru a putea spune mai târziu că n’au fost alegeri libere Pentru a putea striga că nesuccesul lor se datoreşte teroarei guvernului.Şi în disperarea lor, mergeau atât de departe liberalii, încât fără să-şi dea seama, îşi trădau mârşăvenia planului lor de luptă. Ameninţau că vor sili poporul să voteze după placul lor, vor pune la punct pe membrii guvernului şi pe Rege îl vor învăţa minte. Vesteau, cu un cuvânt: prăpădul, revoluţia şi anarhia. Puse toate de ei la cale, pentru ca prin turburări să-şi poată înfăptui planul.Iată dar isvorul tulbure al celor petrecute la Buzău. Puse la
cale de provocatorii liberali pen- truca să poată apoi striga şi blestema şi înjura guvernul.In făfărnicia sa „Viitorul" a apărut în chenar negru din cauza celor petrecute la Buzău. A îmbrăcat adecă haina neagră ca să marcheze durere. Sufletul însă, scrisul, îi este încărcat de calităţile asasinului: de bucuria că poate ataca guvernul, de blesteme,’de înjurături: Vaida e şef de bande, Maniu de ucigaşi s. a.Dar cazul nu-1 scrie cum s-a petrecut. Spune că „un bătăuş ai guvernului“ a tras cu revolverul; tace însă şi nu condamnă pe provocatorul liberal care a scos mai întâi revolverul şi a tras în carne de om. Pe acesta „Viitorul“ îl laudă, îl face martir.
Da, martir berate î al potlogăriilor li-Am cunoscut urgia şi selbă- tăcia alegerilor liberale, şi am cunoscut şi alegerile, făcute de naţional-ţărănişti, primele alegeri adevărat libere şi civilizate, cari ne-au ridicat şi în ochii străinătăţii.O comparaţie între ele strigă adevărul mai lămurit şi mai tare decât toată patima şi minciunile liberale :In urma celor petrecute la Buzău, liberalii varsă lacrimile bandiţilor de codru, cari, după ce au afacat pe furiş, sunt siliţi să-şi plângă pe un tovarăş al lor căzut în lupta murdară pornită de ei.
R egulare a datoriilor Statului. — Infrâ- n area tero arei fiscale .
— Dea Consiliu: de miniştri de alaitaeri —In consiliul de miniştrii de alaitaeri d-1 ministru de finanţe Gh. Gh. Mironescu a făcut o expunere a situaţiei financiare, arătând că sunt începuturi de îmbunătăţire. In scopul de a uşura suferinţele din regiunile inundate, d-1 ministru de finanţe a comunicat consiliului că a dispus a se plăti imediat, prin anticipaţie, salariile şi pensiile pe luna Iulie în judeţele Arad, Iaşi, Lapuşna, Tecuci şi Tu- iova.Deasemenea, spre a înviora campania cumpărării de recolte prin achitarea a o parte din sumele datorite Cooperativelor săteşti ca preţ al grâului procurat armatei, pentru ca astfel cooperativele să poată face, cu aceste sume, cumpărături , de grâne; iar pe de altă parte, spre a îm piedeca închiderea fabric ilor ş i întreprinderilor furnizoare ale statului, în deosebi furnizoare ale armatei şi cari au sume foarte mari de primit dela stat, ministerul de finanţe a luat măsuri să jse facă imediat plăţi parţiale din datoriile statului către acele fabrici sau întreprinderi şi către cooperaţi- vele săteşti, în limitele unei sume globale de una sută zece milioane lei. Se vor face deci imediat plăţi pentru salarii, pensiuni şi furnituri de prima necesitate în valoare totală de două sute douăzeci şi cinci milioane lei.Deosebit de aceasta, |d-I ministru de finanţe a comunicat că a făcut un aranjament pentru plata sum elor datorate din anul trecut de ministerul arm atei pentru postavurile furnizate armatei. Se va achita astfel o datorie de două sute cinci zeci milioane lei.Se începe astfel, în marginile posibilităţii, regularea grelelor datorii ce apasă finanţele statului.Infrânarea teroarei fiscale .*Totodată s’a hotărât repetarea ordinului dat administraţiilor fi
nanciare şi s’au stabilit sancţiu nile ce se vor lua în cazul când unelfe necesare contribuabililor şi hainele lor vor fi sechestrate de organele în subordine.D. ministru de justiţie a făcut un raport amănunţit asupra c a zului ae la Buzău, arătând măsurile severe pe cari le-a luat, urmând ca toţi cei implicaţi să fie arestaţi şi ancheta să se termine în timpul cel mai scurt.S ’a hotărât asupra transportului alegătorilor pentru a-şi putea valida dreptul de alegător, Pe R-, precum şi mărirea numărului permiselor pe calea ferată pentru ziariştii profesionişti Ia 500, reducând totdeodată preţul acestor permise.C lin ic ile universitare din C lu j nu se m ai închid.Pentru a împiedica închiderea clinicilor universitare din Cluj, d. ministru de instrucţie a propus şi Consiliul a aprobat deschiderea unui credit extraordinar de 5.000.000 lei, plătibil în râie lunare egale până la finele anului.Candidaţii la S en at C olegiul universal
în jud. B raşov.Astăzi a expirat terminul pentru depunerea candidaturilor la Senat, colegiul universal.S ’au depus şeapte candidaturi în următoarea ordine :1. Partidul liberal de sub conducerea d-lui D u ca : Pe- trache Munteanu2. Pariidul Naţional-Ţărănesc: V ictor B ran isce .3. Partidul Goga: D r C o n s tantin M oga.4. Pariidul liberal georgisi: I. C â rstea5. Pariidul lorga : Paul Star- covici.6. Partidul Averescu : lo an E ăn cilă7. Partidul Iupist: C . I. M a- riescu .
Pagina 2 G A Z E T A TRANSILVANIEI 54
M a B i l l aTrasi!
midi«ani dia H iSub numirea de mai sus sa constituit Dumineca trecută, în cadrul unei mari întruniri poporale {inută în Capitala tării, o nouă ceîăţuie puternică a Partidului Naţional-Ţărănesc.In fruntea acestei organizaţii, în care s’au înscris peste 5000 Români ardeleni şi bănăţeni, stabiliţi în Bucureşti, a fost ales un Directoriu consultativ politic compus din d-nii Mihai Popo- vici, Ghijă Crişan, Ghijă Pop şi dr. A. Banciu.Dela întrunire s’au trimis următoarele trei telegrame:
M, S. Regelui Ca rol 11Populaţia română transilvăneană din Capitală, studenţimea universitară şi miile de muncitori, întruniţi în marea adunare politică a partidului naţional-tă- rănesc — secjiunea transilvăneană, în sala Eintracht roagă pe M. Voastră să le permită a prosterna la picioarele Tronului neclintitul lor devotament şi totdeodată admiratia-i fajă de M. Voastră, care AJi binevoit a în- Jelege păsurile acestei popula- jiuni gata oricând a apăra până la unul Dinastia română şi pe Regele lor.Preşedintele Adunărei,
D-Iui luliu ManiuRomânii transilvăneni din Caj pitală, studenţimea universitara şi miile de muncitori întruniţi m adunare publică în sala^Eintracht, astăzi 3 Iulie, vă roagă să primiţi mesajul marei lor credinji ardeleneşti şi devotamentul lor neţărmurit cu care sunt hotărâţi să vă urmeze spre fericirea ţă- rei şi biruinja partidului naţio- nal-}ărănesc.Preşedintele Adunării,Dr. A. Banciu.
55Propaganda electo
rală* liberală.Prin cârcium i şi Ia coifuri de stradă
D-lui Ion M ihalacheBucureşti.Românii transilvăneni din C a pitală vă roagă să primiţi devotamentul lor de membrii disciplinaţi ai partidului najional-tă- rănesc şi să cunoaşteţi ^hotărârea lor fermă de a fi alături de d-voastră în toate luptele politice din Bucureşti.Preşedintele Adunării,
Dr. A. Banciu.
Dr, A. Banciu.
Pentru lichidarea creanţelor şi depozitelor supuşilor români faţă de Cassa poştală de economie din Budapesta, se admite ca ultim termen data de 31 August pentru depunerea cererilor însoJite de documente.Listele candidaţilor
pentru Camerădepuse la tribunalul Braşov.Lista Nr. 1.Partidul Najional-Ţărănesc. Dr. Voicu Nijescu Fritz Connerlh Dr. Neculae Precup.Lista Nr. 2.Partidul National-Liberal. (I. Duca)Alexandru Lapedaiu Dr. Vasile Glăjariu Iancu Nan.Lista Nr. 3.Partidul National-Liberal(G. I. Brăiianu) Dr. Alexe Sulică Constantin Socolescu Nicolae Şuraru.Lista Nr. 4.
Lista Nr. 10.Blocul Muncitoresc şi Ţărănesc (comuniştii)Simon Francise Dr. Ernest Kahana Kerekes Francise.Lista Nr. 11.Partidul E»reesc Dr. Ritter Samoil Dr. Weiss Menyhért Dr. Marton Ernest.Lista Nr. 12.
„Năravul din fire n-are lecuire“ sau „şobolanul tot şobolanrămâne“. . .Aceste zicale ne ivin in minte, când vedem P™P®* ganda pe care o fac vechii liberali în ajunul alegerilor, ru gind de lumina zilei ei se mj fundă prin cârciume căutând sa câştige suflete prin bani şi băutură otrăvitoare.Aşa la sate, aşa la oraş!Un angajat în serviciul spitalului de ochi din Braşov al cărui director este candidat pe lista liberală, prosteşte oamenii făcându-i să iscălească prin cârciume declarajii de înscriere în Partidul liberal şi punându-le în vedere bani dacă vor vota pe stăpânul său.Alta! In unele din cârciumele din Scheiu precum şi în unele case particulare câjiva cărturari între cari o fajă bisericească, lin conventicule secrete cu câte 5—6 oameni sau îi opresc la colturi de stradă ca să-i prindă cu arcanul. C a urmare: gâlceava şi apostrofări la adresa vânătorilor de suflete.C e privelişti urâte, ce lipsă de demnitate!Agenţii liberali să nu uite că lumea nu se mai lasă îmbătată nici cu şpârlă şi cu atât mai pu{in cu vorbe [goale şi minciuni sfruntate.Adunarea P. N. Ţ. de Joi seara din Schtiul Braşovului a dat cea mai înăljătoare dovadă, că poporul nostru din Scheiu îşi cunoaşte oamenii şi că îşi va face datoria cu vârf şi îndesat, stând strâns unit în jurul steagului Partidului Naţional-Ţără- nesc I
Sinucidere. In *> » de 8 i„lip 1932 la orele 17 a îoslB.“ncrf S p L k ths a fU3 !il'T ra Şoa.domiciliat în Calea Şţejerişu ui Nr. 14- D»n cercetările făcute de organele poliţieneşti şi d-l medic al circumscripţiei s-a stabilit că tânărul amintit s a sinucis cu un glonte de revolver pe care şi l*a *rasw\n ^ amP*a- Revolverul a fost găsit în mana lui iar motivele ce 1 au determinat la gestul său până in prezent nu se cunosc.D in public-
în 1931 ca delegat ai , unii la cursurile Cluj, am exoperat şi <lt seriei Asoc. Jud., Un iî5,< depuneri cu 200,000 u-, 1*1 jinut de la Prefectura '] nostru în calitate de miComisia Interimară am redactat şi condus ’ 00un an revista asociaţii;11?! si Familia“ fără n!„t ‘ ”v&şi Familia“ fără nici» ------- ---»nul o nziune materială etc (ptet«i î _ ?» toatecestea în calitate de nr al Comitetului A s o c ia l? trecuta guvernare. ii, IOare aceste fapte
A r s
Sân înbile, nu puteau fi uză dlor anonimi md e s S H
cercetar(,
gatere
activităţii m ele? Opinia Publi|J să judece şi să dea verdictulUn răspuns.
D-l director şcolar Radu Prişcu ne cere pe baza legei de presă, pub |-1 . w ______: In.,» a urti.
Sfatul Negustoresc Savu Munteanu Ioan Aldica Ioan lordache
Buletinul Poliţiei.
Partidul Ţărănesc (Dr. N. Lupu) Oclavian Livezianu Alexandru Moroianu Cicerone Predeleanu.Lista Nr. 5.
Lista Nr. 13.Partidul Maghiar Szabo Beni Sipos András Kocsis Bela.Lista Nr 14.Partidul Socialist Independent luliu Neagu Negulescu Neculae Popa Stefan Borbelj.
Ţigani arestaţi. In ziua de 6 Iulie a. c. au fost prinşi indivizii ţigani ungureşti Ruzsa Adam şi Ruzsa Gheorghe de fel din comuna Telechia jud. Treiscaune, pripăşiţi prin Braşov, care în noaptea de 5 spre 6 Iulie a. c. au spart măcelăria lui Pakular Iosif din Str. Lungă Nr. 105, de unde au furat slănină şi carne în valoare de 2000 lei. Cu actele dresate au fost înaintaţi Parchetului.
Partidul Poporului (Mareşal Averescu) Ion G . Stoian Alexandru Tissescu Iosif Bobeş.Lista Nr. 6.Partidul Agrar (Oct. Goga)Dr. Ioan LaţicuDr. Valeriu NegrilăDr. Octavian Comaniciu.Lista Nr. 7.Partidul Social-Democrat Dr. Iancu Iancu Bogoly Ioan Schiel Mihail.Lista Nr. 8.Uniunea Naţională (Iorga-Argetoianu) Dumitru Munteanu-Râmnic Zaharia Florian Radu Prişcu.Lista Nr. 9.
D in sesiunea Iunie 1932 delà liceu l „A n d rei Ş a gu n a “ B raşov.
Partidul Conservator (Grigore Filipescu) Mleşniţă Ioan Puiu Aurel Mazilu Nicolae.
Din 42 candidaţi înscrişi au trecut examenul 33 cu următorul rezultat :Cu excepţional : Tuşa Barna- baş.Cu foarte b in e : Csiky Colo- man, Greceanu Coriolan, Zăbavă Ioan.Cu bine : Barsony Ştefan, Ga- roiu Mircea, Govna Marian, Manu Petru, Naghiu Ioan, Nica Radu, Orăvanu Nicolae, Petrişor Gheorghe, Prahoveanu Ioan, To- dor Nicolae, Vasiliu Gheorghe, Weisz Gheorghe.Cu satisfăcător : Bărbulescu Nicolae, Bârsan Nicolae, Berko- vits Ernst, Borescu Nicolae, Bra- tu Ioan, Bretin Traian, Dobroiu Dumitru, Dumitru Ioan, Herold Constantin, Ionescu Vasile, Iri- mie Victor, Mâzgărean Ioan, Mi- rică Nicolae, Modroiu Mircea, Staicu Aurel, Şandor Tiberiu! j Wagner Herbert.
Spargere. In noaptea de 5 spre 6 Iulie 1932 a fost prins în flagrant delict, după ce a comis o spargere în Strada Bise- ricei române Nr. 62, condamnatul la 3 ani temniţă grea, anume Müller Ioan, de fel din Sighişoara, care împreună cu condamnatul la 2 ani temniţă grea Kurucz Alexandru de fel din comuna Pir, jud. Sălaj, în ziua de 20 Iunie 1932 a evadat din penitenciarul Aiud şi adus le arestul Poliţiei.Kurucz Alexandru aflând de arestarea tovarăşului său de puşcărie, i-a trimis prin o fetiţă mâncare la Chestura Poliţiei. D-l comisar Iosif Popa, şeful serviciului de Siguranţă, observând aceasta şi bănuind că Müller Ioan este menajat de un alt tovarăş al său, a încunoştiintat Biroul Judiciar pentru a lua măsurile necesare. Comisarul ajutor Bleoca Vasile a reuşit ca în ziua de 6 Iulie a. c. la ora 3 să aresteze în cârciuma lui Mu- reşeanu dela Bartolomeu pe Kurucz Alexandru. Cu actele dresate vor fi înaintaţi Parchetului local.C h eie găsită. In ziua de 27 Iunie 1932 locuitorul Victor Schwartz din Braşov, str. C astelului No. 26 a găsit în parcul de lângă Poştă o cheie mică care poate fi ridicată de cel interesat dela Oficiul Poliţiei.
carea unui răspuns mai lung la articolul „Cerem lămuriri“ apărut in n-rul trecut al ziarului. Conforman- du-ne dispoziţiilor legei lăsăm să urmeze partea esenţială din răspunsul d-sale eliminând partea polemică :1. Activitatea subsemnatului pe tărâm şcolar, cultural şi profesional, este concretizată în manuale melodice (din cari vor fi învăiat poate şi „cei mai tineri“) şi în opere literare şi beletristice, cari şi-au cunoscut aprecierea la timp, în lumea cărturarilor noştri mai competenţi.
2, Asupra principalei acuze grave ce mi se aduce că adică am îndrăsnit — vezi Doamne — să candidez ca dascăl pe lista Uniunei Naţionale a dlui prof.N. Iorga, fără autorizarea Asociaţiei şi peste chibzuita ei maturitate răspund : a) candidatura mea pe această listă mi-a fost solicitată ca o atenţie meritată şi nici de cum n’am fortat un asemenea apanaj politic, pen- trucă sunt liber cetăţean cu drepturi şi îndatoriri egale de a’mi determina singur orientările ideologice sau de altă natură, în viata socială, b) stimez la fel pe toţi marii noştri bărbaţi de stat, între cari figurează şi dl prof. N. Iorga, iar dacă în tim pul guvernării d-sale am fost însărcinat cu o misiune să*i zic, politică — aşi fi fost un nedemn un laş sau un transfuq plimbă reţ, să-i refuz în opoziţie, con cursul meu dezinteresat, c) am luat parte la protestul legitim al dăscălime! pentru neplata sa lariilor, dar aceasta nu înseam nă să comit o crimă de trădare faţă de cel mai ilustru dascăl care nu poartă pe umerii săi răspunderea stărilor de azi, aşa cum nu o pot purta nici an tecesorii săi perindaţi la cârma statului.3. Dar doresc să ştiu dacă apreciatul dascăl dela Topolo veni I Mihalache, a cerut ori nu sfatul vre-unei asociaţii a- tunci când, prin meritele sale deosebite, a cucerit marea cinste de a deveni ministru şi deci a ne încrusta o strălucire pe răbojul tagmei noastre profesionale ?4. N’am avut şi nici nu am vre-o pretenjiune în modestia mea, de a deveni în viaţa politică un factor ahtiat după atitudini sau demnităţi, cari n’ar cadra cu capacitatea sau demnitatea mea personală. Aceasta să se ştie. Prin urmare candidatura mea la o deputăţie pe o listă fără şanse, ar trebui să nu turbure şi să sperie pe nimeni că aş ajunge „cocoţat“ pe un mandat, de unde să pot face vre-un rău iubiţilor mei anonimi scăpaţi din frânele unor sentimente mai oneste, mai colegiale sau mai puţin răutăcioase.5. Dacă aş fi atât de naiv, a- tât de simplu ca să egalez mentalitatea celor cari îmi cer lămuriri, ar însemna să propun a- dunarea tuturor dascălilor răs-
R.adu PriŞcudirector ŞcolMfipentru bolnavii de tubei-, loză (oftică) şi cei dií jurul lor.de Dr. Valeriu Stinghe, I.
ruiu,eniepăreamiciijomii:esteimit6*1minisiUpuţnmiInirenitirinzi-iasă Vira F 8 pl cosTuberculoza (oftica) este f i , i boala, care se caracteriza său prin tuse, febră (fierbinţeli), Ţri bire, expectoratie (scuipai d;flegmă din plămâni), hemoplij djh (sânge din plămâni), oboseai] u'etiz sudori, junghiuri în piept, ele. U (:s Foarte arare-ori întâlnim loal u, fr, aceste semne la acelaş bolnt usitt 1 de tuberculoză. Uneori suni g inie r mai unele, de ex. tuse, febg izea slăbire, expectoratie, alteori a iraşc-v tele. Un singur semn, sau dos ivorul sau trei din cele de mai sa, |c « c o persoană nu înseamnă nuna decât că acesta e fubercúg Nu trebue să uităm, că fiai din aceste semne, luate în pal le putem întâlni în o m#| de alte boale.De exemplu tuşea poale ţ datorită unor boale ale nasul ale faringeiül, laringelui, un bronşite simple, unei piei unei iritaţii a urechii etc.Febră ridicată putem inH|^ în toate boalele infecjioase o B p febră tifoidă, pojar, scarlai ■ ) etc. Febră m-d mică poate si H " veni în unele boale cronicei apendicita cronică, collibacilo iilhunele boale ale organelor gei tale femeeşti etc.Slăbirea poate f i provocata rC0■ 1 _ 1 - iiihii li.surmenaj, de boale ale tubul digestiv (stomac, intestin), de nutrifie etc.Expectoraţia poate fi sen unei bronşite simple, unei put monii, dilataţii a bronşiilor ( Scuipatul cu sânge, ŞP (
ape Isa e zemultora, poate proveni din eni2-■ A;reaiitic.Stf(ict<umirà eir-aşi
lejiţţ in diferite partide, spre a fi vaisaţi cu sila in visteria e-lectorală a guvernului, unde ar avea alte orizonturi de respirat... 6. Tohiş ţin să relevez aci că I subsemnatul am fost acela care
ringe, dela gingii, sau din De altfel hemoptiziile se 1 nesc şi în alte boale ale Pj mânilor cum ar fi abcese monare, gangrena Pu,mi\ isiur dilataţia branchiilor, preŞ în unele boale ale inimeu Prin urmare a avea feb a scuipa sânge sau a y înseamnă că nu poţi ®u u altceva decât de fabe . „ Cred că este imposibil00 j fan a interpreta corect sen pe cari publicul le eonii nedrept ca manifestări ale tuberculozei. ..„[osDacă e ridicul şi Pe 3| te crede tuberculos l0 .j uşoară tuse, sau durere e şi mai periculos a nu de acest avertisment- ^De aceea la cel inşi i()Sf nai, alergaţi la mC „ cuI|aP cereji-i sfatul şi nu 0 „ prf cei din jur cari J sute şi mii de reme cUn« neşti. Numai medicu j8|&J ftnţele lui ştiinţific0 .^pi6?putea, prin examen0 .^ if examenul cu raze A sâ ™ şi analiza scuipatul)1 < . nunţe asupra adevar voastre.
>0
if
î
eeslaiAteljrteidi,át«nov
[-1932
pitii hui HalmArsénié V iaicu condam nat la 1 an şi ^ două luni în ch isoare.
iscălit împreună de 8.000.— lei. cu ea o poliţă
câr bâtă 2 Iulie a continuat M Tribunalului Braşov des- î " , ’ procesului contra direc- iflui Băncii „Braşoveana“, Ar- 3 . J viaicu, într’o atmosferă în*C-fclă şi Plinâ de î ale pentru C vii deponenţi ale căror eco- r»C1î. . . . fost "irInrenitSk
sierizeai
au jo şi nimicite de dir. a- ^stei Bănci, prin indolenţa co- ietlilui şi a consiliului de ad- LiM ratie, cari solidari au fost unuTi a plăti pagubele pricinuite, ^■ nuirea banului public.:ursul desbaterilor a inter- o serie de declaraţii sur- brinzEioare, cari pun în adevăj aiaiuraină această tenebroasă nasâ alimentară, găsindu-se şi î|j v> ovaţi ce aşteptau în um- irj Pedepsirea altora dar justi* H i n abilii săi judecători i-au cos la iveală făcându-i răspun- glorj cu întreaga lor avere, des- laaupind întru-câtva pe cei mulţi i săraci.li), sQ Tribunalul în completul său, >at o u d|i Radu Pascu ca preşedinte nopţii id.Popovici prim-procuror, pro- oseaS edepză la ascultarea lor, Pri- etc. fiul feste acuzatul A rsenie Vlai- n toaţ u, § r> Băncii, care la toate is- bolm usitele întrebări ale d. preşe- iinl ni inte răspunde negativ. Atât pre- febii izeapă c a : dezastrul Băncei
e ori a Ireşfveana se datoreşte numai vorului de apă minerală „Perla dqc“ şi nici decum altor în- pr nderi bancare, deşi din ac- pepuse la dosar reese alt-Brtorii Ioan Roncea, N. Ne- ş, lancu Coliban, Nicu Vasile Nfcolae Garoi declară că ei p u nimic de fraudele comi- 1 Bancă, unde erau numai lemprii figuranţi.Interesante au fost declaraţiile asierului-contabil d. Nicolae n, cari în mai multe rânduri atras atenţia atât dir. A. Viaicu |i membrilor din comitetul pfrecţie, că nu se lucrează L dar nici omeneşte, proce- J imcompatibile cu menirea nui|institut de credit şi econo- Mai declară că suma de ocatălce) milioane a fost ridicată
(11 diferite persoane, în cele mai ulti cazuri însă banii i-a ridi- ^pnsuş/ d. director, sume cari câteva zile erau depuse lumele D-sale cu ordinul ■ ca dobânzile să i-le calcu- l c u 30 ,.' ; pentru alţi depo- le va socoti numai cu 20% maximum.I este operaţiuni nu se o- ■ u aci, recurgând şi Ia Jal- Hcarea ş i înlocuirea cam biilor. sii'fl într’o bună zi — spune isierul — îmi dă ordin d. di- tttorsă eliberez livrete de de- Wjeri, la mai multe persoane I să-mi verse sumele trecute J l e .M i s’ pus mie şi omu- B oe serviciu din Bancă N ■ ioveanu să iscălim poliţe în B&re de mai multe milioane •eţcontate de d. director A. B cu, la diferite Bănci.J^lăzi sunt urmărit şi pus sub ■ >estru pentru suma de (cinci 1 mii) 500.000.— lei, fără să B ban după iscăliturile at - Omul Heanu face
im
tubul in)
SCOTiei pi« ilor spai din din ;e ale P' se'eP1
limoni •ecu® iei. ebra, tuşi uferi ercul unu' p1' sewn{ sideral iri culo*cea înspi ţinec de serviciu Râş o mărturisire im
portantă şi sinceră referitor la uneje poliţe duse de el la o soră a lui A. Viaicu spre iscă- lire, dar ea a refuzat, spunând că are copii şi trebuie să se gândească la ei, nu vrea să fie nenorociţi. La înnapoiere făcând d. director pe supăratul m’a forţat să iscălesc eu acele poliţe. Cu toate că ştiam de concordatul cerut, totuşi a trebuit să cedez sub ameninţări, spunândumi că el garantează, nu eu un prăpădit; căci el îmi cunoaşte sărăcia mea. Asemenea fostul funcţionar Bartha Ştefan, la interogatoriu declară că şi el a iscălit în falş numele mai multor femei. Tot din ordinul d. director, am semnat şi numele meu pe una din cambii.Banii săracilor folosiţi pentru alegeri com unale.Martorul G. Chelariu, prof. pensionar, cunoştea toate operaţiile Băncei necinstite, din care cauză a ajuns la faliment şi în special din cauza apei minerale „Perla Bodoc“, unde a înghiţit la parale fără a aduce şi venitele aşteptate. Cât priveşte suma de lei 90.000.— daţi d. Ioan Ionică fost senator şi d. Baiules- cu, necesari alegerilor în 1926, credeam că îi va înapoia Băncei partidul liberal ceeace n a făcut, în schimb s’a aprobat pentru Bancă 3.000.000.— lei cu 3—4%, din care a rezultat un câştig de circa 250.000.— lei.P reşed .: Pentruce aţi lăsat să se piardă milioane cu „Perla Bodoc“.M artor: Avea apă bună.P reşed .: Şi totuşi a înghiţit 4*/a milioane.Interogarea com itetului de direcţie.D. G heorghe Ciurcu recunoaşte că toţi membrii din comitet erau oameni de paie, erau simpli figuranţi şi explică unele amănunte cu privire la schimbarea livretelor fictive cu poliţe a societăţei „Eterna“ garantate de un oare-care Nicolau, cu avere pusă însă sub sechestru. In ace- laş senz au declarat toţi martorii Dumitru Căpăţină, Nicolau, şi Belindescu foşti cenzori. Iar când observau incorectitudini, primeau răspuns dela d. Viaicu că d-sa lucrează pe barba pro-P reşed in tele : cam mică garanţie pentru aşa fraudă mare.Bani îm prumutaţi C a se lo r de toleranţă.Martorii mai confirmă un împrumut de 200.000.— lei, daţi proprietarului caselor de toleranţă anume Pesteritz, într’un timp critic, când Banca încetase deja plăţile, bani ce, spunea direc. A. Viaicu, sunt plasaţi în cea mai rentabilă afacere....Un amănunt important a dat un martor, când preşedintele îl întreabă dacă recunoaşte o poliţă de 300.000. — lei^. iscălită de soţia lui. Acesta răspunde: soţia mea nu ştie carte dar am
apacri-
C e d eclară experţii.D-l Murăroiu explică cum a constatat fraudele. Cu toate că registrele erau în regulă, mi-a trebuit însă mult până le-am scos la iveală atâtea incorectitudini, având a controla activitatea unui fost profesor şi director de şcoală superioară de comerţ. In ace- laş senz depune şi d. N. Ba- boie.Acuzatul contestă afirmaţiile d-lui Murăroiu şi cere o nouă expertiză.Apărarea prin d-nii avocaţi Hozan, Neguş şi Munteanu a cerut achitarea dir. Arsene Viaicu, fiindcă nenorocirea Băncei este datorită izvorului de minerală „Perla Bodoc“ şi zei financiare.Tribunalul în urma replicei date de d. prim-procuror Popo- viei a întrat în deliberare, aducând următoarea sentinţă şi condamnă în numele legei pe dir. Băncei „Braşoveana“ conf. art. 384, la un an şi două luni recluziune, cu socotirea timpului de prevenţie.Cursurile de vară]
ale învăţătorilor.Asociaţia generală a învăţătorilor din România, în frunte cu eminentul ei preşedinte D. Ţoni, aranjează pentru a doua oară cursuri de vară în oraşul nostru.Marţi în 5 1. c. a fost solemnitatea deschiderii cursurilor, Miercuri la ora 10 a ţinut d-l consilier ministerial A postol Cu- lea interesanta sa conferenţă despre „Folclor şi etnografie ca factor în învăţământ“.După masă a conferenţiat distinsul profesor univ. dela Cluj d-l Lioiu Rusu despre „Şcoala nouă“, iar )oi a. m. tot d-l prof. Rusu a conferenţiat despre „Rolul educativ al artei“ şi despre „Personalitatea Iui Gothe“. După masă a ţinut conferinţă d l prof. univ. Simeon Mehedinţi despre „Eminescu-Maiorescu“, iar Vineri a. m. doamna Sadoueanu, ilustra conferenţiară despre „Istoria filosofiei“.Vom continua cu relaţiile despre ţinerea acestor cursuri menite să îmbogăţească cunoştinţele învăţătorilor pe deoparte, pe dealta să le facă cunoscut Braşovul cultural cu împrejurimile lui. Cursurile le ţin cei mai distinşi prof. univ.; învăţătorii sunt găzduiţi la internatul liceului „Şaguna“ iar învăţătoarele la şcoala Comercială de fete. E lăudabilă iniţiativa d-lui Ţoni în vederea ţinerii cursuri, despre cari ne cupa şi în n-rii viitori.
Asistent.
Ridicaţi-vâ cărţile de alegătoriAlegători români din oraşul Braşov!
N u uitaţi să vă scoateţi dela Judecătoria de ocol din Braşov cărţile de alegători, cari se distribuie în fiecare zi de lucru dela orele 4— 7 după amiazi, iar în D u m ineci şi sărbători dela orele 9— 12 înainte de amiazi.
Alegătorii dela sate să se prezinte Ia primărie, unde cărţile de alegători li se distribue în anumtte zile de d-nii judecători.
Publicafiune.Comitetul şcolar al şcoalei sup. de comerţ „A. Bârseanu“ din Braşov primeşte oferte închise pentru executarea reparaturilor de zugrăvire şi betonare la edificiul şcoalei, până la 18 Iulie a. c.Totdeodată publică licitaţie cu oferte închise pentru procurarea de mobilier nou şi 12 vagoane sau 66 stânjeni lemne de foc, esenţă fag de prima calitate. Ofertele de licitaţie vor fi însoţite de o garanţie de 5% în numerar sau efecte de Stat. Caietele de sarcini se pot vedea la Comitet zilnic între orele 10—11 a. m.Licitaţia se va ţinea, conform dispoziţiilor legii contabilităţii publice, Marţi 2 August 1932 ora 6 p. m. în cancelaria direcţiunii şi în prezenţa concurenţilor.Comitetul şcolar.
tll
S e d eschide la 15 Iulie151Str. Căpitanului 12 d. Tf. 585.Ochi, gât, urechi. Educaţie fizică.Cu o secţie în plin aer. Str. (Podu Grid 40) de
pentru tratamentul tuturor bolilor, fără medicamente şi operaţii numai prin formula vitală : soare (aer, mişcare), apă (sistem Kuhne şi Kneipp), dietă (vegelarianism), şi pentru suflet: credinţă, factori mai totdeauna suficienţi pentru vindecarea ori cărei maladii.Internări numai contra aviz prealabil.Contagioşi excluşi. 391 1—3
preşed. acestor vom o-
Marele circ Kludskymai rămâne în Braşov numai până Duminecă.Azi, Sâmbătă, 9 Iulie, la ora 5 d. a. şi la ora 9% seara şi Duminecă, în 10 Iulie, la ora 5 d. a. şi la orele 9% seara vor avea locUltimele reprezentaţiiMenajeria ca şi recunoscutul M useu mondial sunt deschise ziua întreagă.Hrănirea animalelor selbatice zilnic la orele 11 a. m.
De vânzare
Or. L ». MESH— specialist —
R A Z E I(RÖNTGEN)
D iaterm ie, Ultra-V ioSete, Q» ren ţi e le c tr ic i .
Banca M am oroa^h-Blank C o n s u lt 3 —6j V in e r e a § i d e la 1 2 - »
sau de închiriat o maşină de îmblătit sistem Hanomag 28 32 H. P. cu tractor din 1928 în stare bună. Informaţiuni laPal Istvan Turcheş, fabr. desifon. 386 2—2se pot cumpăra mai ieftin la firma O rient, Strada Mi- hail Weiss Nr. 2. Preluăm ieftin reparaturi de covoare. 343 6—0
Publicaţiune.Se aduce Ia cunoştinţa celor interesaţi că în ziua de 11 Iulie, anul 1932, ora 18, se va ţine în localul Şcoalei comerciale superioare de fete situat în Braşov, Str. Regele Carol No. 39 licitaţie prin bună învoială pentru procurarea â 8 vagoane lemne de foc. Condiţiunile furnizării se găsesc la cancelaria şcoalei. 384 2—2Firme de table emailatese pot procura cu preţuri ieftine, în toate mărimile şi în diferite culori: table de casă, table pentru uşi, birouri, automobile şi altele. La comenzi trimitem mostre şi preţurile.
Ladislau S z o c sB R A Ş O V
2 - 3 Str. R a h o v a No. 26.
1 • la c a re vă gândiţi, entru F O C u l c i găsiţi la M ătăsăria ţ ţ e & v e T iB ”
de Fübi*icàtD. BEÜBECARS t r a d a V oew odul HI ih a i Hi*. 7 .
V o ile G e o r g e t e S r ê p e i a t a i n G e o r g e t te D ia g o n a l C r ê p e ü o n g o lG e o r g e t te S k ta in C r ê p e d e C h in e T ü lls ©te» e t c .
Pagina 4G A Z E T A TRANSILVAN IEI
A dunarea din Schein a P . N. Ţ.Joi seara organizaţia P. N. Ţ. din sectorul Scheiu a |mu o mare întrunire în resturantul Badea din Prund, asistând aproximativ 400 alegători. . nAdunarea a fost presidată de d l inspector şcolar i. r. Dumitru M areea, preşedintele sectorului Scheiu, care deschizând întrunirea, a făcut o expunere asupra situaţiei interne politice in preajma alegerilor parlamentare, conchizând^ că poporul nostru din Scheiu, credincios Partidului Najional-Ţărănesc îşi va tace datoria votând pe candidajii P. N. Ţ.Au luat apoi rând pe rând cuvântul d-nii F. Branisce, candidat la Senat, Dr N. Precup, candidat la Cameră şi d-ni Dr. C. Voicu şi prof. N icolae Baboie, ale căror expuneri au întrunit aprobările şi aplausele unanime ale adunării.Deosebit de călduroase manifestaţiuni s au făcut d-lui prun- ministru Vaida-Voevod şi d-lui ministru Voicu Nifescu, preşedintele organizaţiei Braşov, care, împiedecat fiind de-a lua parte la întrunire din cauza ocupajiunilor sale multilaterale, a transmis a- dunării salutările sale frăjeşti.La orele 10 seara adunarea a luat sfârşit în mijlocul unei însufleţiri generale, poporul nostru din Scheiu dând dovada şi cu acest prilej de alipirea sa şi încrederea sa neclintită în conducătorii P. N. Ţ.
Adunarea din D ârsie.Eri, Vineri, la orele 9 seara, organizaţia P. N. Ţ. a linul o întrunire în sala restaurantului Lazar din Dârste. ,*iîntrunirea a fost deschisă de vicepreşedintele organizaţiei d-l Radu Lazar, care a bineventat pe reprezentanţii centrului : d-nii candidaţi V. Branisce şi Dr. P. Debu.După cuvântările rostite de d-nii V. Branisce, Dr. Debu, Dr, I. Lemeny şi preotul Broşu, adunarea a votat încredere conducerii P. N. Ţ. aclamând pe conducătorii organizajiei.D-l ministru V. Niţescu
în mijlocul alegătorilor săi.— M area adunare poporală a P. N. Ţ. din Săcele . —In ziua de 3 Iulie p. m. s a Jinut o mare adunare a poporului din Săcele în comuna Cer- natu, aranjată de organizajia P. N. Ţ. al cărei vrednic preşedinte este d-l Gheorghe Roşcule}, descendentul uneia din cele mai fruntaşe familii din Satulung.La această impozantă manifestare de alipire şi credinjă fată de P. N. Ţ. era aşteptat şi iubitul lor fiu al Săcelelor, d-l ministru Dr. Voicu Nifescu, a cărui viată de pân’ acum n-a fost numai o luptă sfântă, un sacrificiu pe altarul neamului şi al Patriei iubite, dar a fost şi un exemplu viu de muncă fără preget, de caracter, stotornicie şi mai ales de onoare.D-l ministru V. Nifescu rămâne în viaja politică a României, în viaja socială, nu numai un luptător neînfrânt, nu numai un conducător înţelept, dar rămâne un creator a l atm osferei de încredere neţărmurită, de cinste şi iubire ce le-a adus nu numai partidului său, dar peste tot.La ora 6 d-l ministru a fost salutat prin o frumoasă vorbire de d-l preşedinte al organizaţiei Gheorghe Roşculef,în piaţa Cer- natu. în ropotele aplaudelor mulţimii, cari nu mai încetau. O d-şoară profesoară i-a prezentat un splendid buchet de flori.S a continuat în sala cea mare a restaurantului, unde publicul, cam la 20C0 inşi nu încăpea ci asculta pe coridoare şi în curte vorbirile.
Niţescu a mulţumit d-lui preşed Gh. Roşculeţ pentru frumoasa primire, d-şoarei profesoare pentru flori, dascălului pentru cele arătate şi poporului pentru frumoasa manifestare de credinţă, a lămurit poporul prin vorbirea s a asupra situafiei, vorbire, cum numai d-l ministru Dr. V. Niţescu ştie s-o vorbească, fără a ataca pe adversarii politici cu nici un cuvânt.Vorbirea d-lui ministru a fost ascultată cu mare atenţie şi numai desele aplauze o întrerupeam Vorbirea d-lui ministru Niţescu a fost o con ferin fâ instructivă ş i m oralizatoare, nu corteşire cum fac alţii, după care poporul a plecat mulţumit şi satisfăcut în sufletul său. Poporul secelean i-a ridicat ilustrului fiu arcuri de triumf şi l-a întâmpi* net cu flori şi iubire.Să ne trăiască mulţi ani I
Elisav.
D-l ministru Dr. V. N ifescu era însoţit de d-nii: secretar general Mitrescu, şeful de cabinet Crăciunel, păr. Dr. Petru Debu, senator, Dr. Voicu, Dr. Precup etc.In sală a fost bineventat de dir. şcol. V. Ivan, care a arătat motivele pentru care nu numai corpul didactic din Săcele present, dar întreaga populaţie îi aduce prinos de recunoştinţă, omagii şi sentimentele lor de credinţă şi admiraţie.Au vorbit d-nii: păr. Dr. P. Debu candidat senator, Dr. Voicu Dr. Precup candidat-deputat.La urmă, dupăce d-l ministru
C ir c u l A m edeu Kludsky, cel mai mare circ în prezent din România, cu felurite animale sălbatice şi muzeu propriu, mai rămâne în Braşov numai până Duminecă 10 Iulie a. c.Prin faptul că are personal artistic de prima clasă, fiecare reprezentaţie este o adevărată serbare, şi cum nu ne putem bucura des de astfel de ocazii, recomandăm tuturor amatorilor şi sportivilor să viziteze circul Kludsky.F Lista elevelor reuşite la B acalaureat în B raşov. Băr- balescu Adriana, Bergheanu Dai- vina, Budiu Virginia, Debu Eleo- nora, Gross Maria, Haraga Viorica, Ionescu Eugenia, Iuffu Virginia, Kellner Thea, Laţicu Cornelia, Leu Eugenia, Mărăcine Eugenia, Moşoiu Ileana, Popes* cu Olga, Puşcariu Florica, Ral- lea Ortansa, Răducu Jenica, Su- ciu-Sibianu Cleopatra, Tokats Melania, Teodorescu Minodora, Miretcu Maria.De închiriattru sezon. Braşov, lor C . 14.Tipografia V ictor B ra n isce , Braşov
I n f o r m a ţ i iC in ci ani dela m oartea R egelui Ferdinand. Sâmbătă 9 Iulie, împlinindu-se cinci am dela moartea Regelui Ferdinand I-uI, sub a cărui glorioasă domnie s-a înfăptuit Unirea neamului românesc, se va sluji la frumoasa biserică din Curtea de Argeş un parastas pentru odihna sufletului marelui Rege ce-şi doarme somnul de veci în legendara şi istorica biserică a Curţii Argeşului. La parastas vor lua puri® membrii guvernului şi alţi înalţi demnitari ai stalului. In trenul, care va duce pe miniştri la Curtea de Argeş, se va ţinea un consiliu de miniştri.P e urma asasinatului p o litic dela Buzău. Consilierul comunal Costică Boiangiu, victimă a asasinatului politic dela Buzău, a încetat din viaţă, în spital Joi la orele 12 dimineaţa.Raportul medico-legal a constatat în regiunea abdominală a răposatului, un proectil de revolver mărimea 6,36, o ansă intestinală în partea de jos a stomacului şî o pană în rinichiul drept dovadă nerăsturnabilă, că bătăuşii liberali — după ce au provocat şi început scandalul — au tras cu revolverul.Fostul senator liberal Bră- deanu a murit în cursul nopţii. Starea căpitanului Neagu s-a a* gravat.Im pozitul la contractele de în chiriere. Administraţia financiară ne trimite următorul comunicat :In conformitate cu ordinul On. Minister de finanţe cu Nr. 199682 din 2 Iulie a. c., se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că s-a admis să se perceapă impozitul de 1.40%, la toate contractele de închiriere atât la cele noui cât şi la cele prelungite şi neprezentate la taxare, fără a- mendă, până la data de 15 August a. c. Celor vizaţi de vor fi găsiţi de către organele fiscale după data de 15 August a. c., fără ca să aibă contracte de închiriere şi la care să nu se fi perceput taxele de timbru, li se vor dresa acte de contraven- ţiune.Poduri deteriorate. Serviciul tehnic al judeţului Braşov aduce la cunoştinţa publică, că în urma ploilor au fost deteriorate podul Nr. 86, între chilo- metru 38—39 pe şoseaua Bra- şov-Zizin-Vama şi Intorsura Buzăului şi podul Nr. 26 între chi- lometru 7 —8 pe şoseaua Zâr- neşti-Bran, din care cauză circulaţia este oprită pe aceste drumuri.De asemenea, în urma deteriorării podurilor şi a corpului şoselelor circulaţia este închisă şi pe următoarele şosele : 1) Bod-Vălcele, 2) Bod-Feldioara, 3) Măieruş-Belin, 4) Hălchiu- Feldioara, 5) Sânpetru-Fabrica de zahăr Bod, 6) Satu-Nou-Ţân- ţari-Vlădeni, 7) Dârste-Bratocea- Văleni-Ploeşti klm. 17—27.Scufundarea unui subm arin francez. Submarinul francez „Promethee“ s’a scufundat alaltăeri la o adâncime de peste 50 metri la şeapte mile spre nord de capul Levi, în dreptul Cherburgului. 49 de membrii ai echipagiului, cuprinzând şi ingineri şi lucrători, au dispărut cu submersibilul. Şapte marinari au putut fi salvaţi fiind aruncaţi m mare în momentul când s’a produs accidentul.camere mobilate pen* Valea Mori-
Farm acii de serviciu In timpul dela 9 -2 3 Iulie a. c. vor ace serviciu peste amiazi, noap- tea şi Dumineca farmaciile A. omger la „Biserica albă" Str Voivodul Mihai 8 şi Albert Eich born la „Turnul negru“ str. C a lea Victoriei Nr. 43.
Lucrările de Reformăîn judeţul Braşov WIn dorinţa de a se termina lucrările de Ref0rmS, ;ilvania, D-l Ministru al Agric. şi Domeniilor, D-l n 1
l X X /-» a on CO OYOnnfo rto 4/~»r. ~ . UrTransilvania, u-i runisiru «i n an u şi Lyumeniuor, D-l {eseu a luat măsuri ca să se execute^ pe teren itnedi târârile de expropriere şi împroprietărire rămase d e f ' ■tr'*' se pună de îndată în folosinţa terenului, îndreptăţj|jj 1,1 In acest scop, o comisiune compusă din D-nii • v nu, Inspector în Ministerul Agriculturii, I. Ionescu l„ î AiIlUf IHOJ/VVIWI ' w,,vOl,(/ JJ\Şeful Inspector General şi A ndreevici Inginer, al Cad™ Cluj va lucra împreună cu organele de împroprietărir* 1ll-
■ 1 v ” * * *■( - e taJ J V U 1 U V /1 U ------------- ------ * » ------ -----------i - ' v p iComisiunea a început lucrările în judeţul Bra«
A « înmnori Qi narr*p|p»*7« fpron,..,i . vOV,echipe de ingineri, defalcă şi parcelează terenurile din p1,B aciu , Cern atu , C rizbav, V lăd eni şi com uneleO » J y a4r>ntînno imliin4n.tl _ IS e dă o deosebită atenfiune voluntarii
~ V _ _ _ _ _ _ _ _ _ l u n i ! 1« _o e ua W Carepână acum a, erau luaţi la îm proprietărire printre categorii de îndreptăţiţi.întrunirea P. N. Ţ. din IW
vul-vechiu, de astă seară*Astăseară, Sâmbătă 9 Iulie, la orele seara are loc o întrunire a organizajiei N. Ţ. din sectorul Braşovul-vechiu în cea mare a Şcoalei evanghelice din jelii Lungă — col) Str. Crucii. dujVor lua cuvântul candidajii noşirifn Cameră şi Senat. cuy<Membrii organizaţiei sunt rugaji ap parte în număr cât mai mare.1
D-l prim-ministru Al. Vaidadespre campania electori
Alaltăeri, primind la Presidenţia Consiliului de miniştri pe reprea presei, d-l prim-ministru Vaida-Voevod le-a i'ăcut următoarea declaraţii tor la decursul campaniei electorale:
IIP
„Angajându-mă de a alcătui actualul guvern cu mentelOr, a face alegeri libere, dar ordonate, am fost şi sunt conşlk^| a îndeplini o datorie faţă de ţară, împlinind dorinţa M. S. HtjH de a Introduce constituţionalitatea în metodele de guverr jnâ ale ţării. LNu mi-am făcut nici un moment iluzia de greutatea sar^P la care m’am angajat. Am satisfacţia că organele în su jn ministerului de interne până în momentul de faţă nu au dalM într’un singur caz ocazie ca să trebuiască să intervin pentru gurarea libertăţii campaniei electorale.Controlând zilnic buletinele referitoare la campania i rală ale diferitelor partide şi fracţiuni cari participă, la cad? L electorală şi comunicatele „supra-poliţiei* electorale a unora v tre aceste partide şi fracţiuni, văd că se face gălăgie multă, I că plângerile se refera ia incidente cu cari n’au nimic liniei organele administrative, nici jandarmeria, nici poliţia.E dureros că înaintea ochilor mei sufleteşti apar vrei» campaniilor electorale de mult apuse de acum 40 - 50 de când deoparte în „Voinţa Naţională“, în „Românul“, de altă f _ în „Timpul“, în „Conservatorul“, şefii partidelor celor trei col e se gratificau cu expresiunile de bruiale insulte şi calomnii1“ campania electorală abuzau de toate mijloacele de arbitrari, lenţă şi persecutare a celor de alte convingeri. E dureroasa ao tă amintire pentru mine, fiindcă îmi făcusem iluzia că dupŞ gerile cu adevărat libere din 1928, obiceiurile de odinioară plicabile în timpul celor trei colegii au dispărut pentru to® şi că ţărei îi va fi cruţat aspectul ruşinos de a da o repre* ţie de cabaret isteric, făcând ridicole conducerile de partid ® vocând compătimirea lumii civilizate obicinuită cu alt ţ01)1 partidele care se combat, de când sufragiul universal slap® aproape în toate ţările.Un apel la p r^
D-l VAIDA-\ OEVOD şi-a încheiat desbaterile sale cu urm&t0 adresat presei:
F a c un apel la presă , la dv. redactori m odeşti ?' ra p e cari vă cunosc personal aproape p e tofi ş i ştiu nU. tea dv. este lipsa de omenie c i d e ace lor cari abuzeaza nele dv., ca prin atacuri reciproce să -şi sa tis fa că ploccfea că de a citi insulte proferate la ad resa oam enilor politic1 , ,
M ă mir c ă experienţa de decenii n a învăfai minte P ticiani, c ă pe omul drept nu-l prinde calom nia ş i că nici o hore in raportul d e fo r fe nu s'a realizai cu asem enea j
î
P0î
D ece s ă rămânem o insulă detestabilă, între a lfe fări.e a tradifie tot s e m ai susfine d e către oam enii politici'
Furt In ziua de 7 Iulie a. c. a. m. a fost prins individul Lazar Ioan de fel din comuna Zagon judeţul Treiscaune cu un geamantan plin cu diferite obiecte provenite din furt. Cu ocazia cercetărilor s-a stabilit că numitul este şi nesupus la incorporarea ctg. 1933 iar geamantanul cu lucrurile furate nu se Ştie ale cui esle, întrucât a fost
I.afurat din gara Braşov >n" • de 6 1. c. pe la ora o doamnă ce dorme ^ bancă având cu ea Ş mic în braţe.Abonamente bGazeta Tranci se pot tace Ş jJ 1Redactor-şef şi girant : Victor