MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA

Facultatea Drept

Catedra de dreptul penal si criminologie

Referat : Organizația teroristă Al-Qaeda

Chişinău 2013

1

Planul:

Introducere ...........................................................................................................3

Capitolul I

1.Fundamentalismul religios...................................................................................4-6

2. Evoluția fenomenului de terorism........................................................................6-8

Capitolul II

1.Gruparea teroristă Al Qaida ; istoricul apariției și structura acesteia..........................9-12

2.Structura organizației , conducerea acesteia și strategia de dezvoltare......................13-16

3. Finanțarea organizației teroriste și presupusa exagerarea pericolului Al Qaeda.........16-17

4. Dubioasa relație dintr G.Bush și Osama Bin Laden…………………………………..17-21

Concluzii………………………………………………………………………………….22

Bibliografie………………………………………………………………………………..23

Anexe………………………………………………………………………………...……24-25

2

Indroducere

Expresie a stării de haos ce se poate instala la un moment dat în anumite zone sau state,

terorismul este un fenomen foarte vechi. Mult mai complex decât războiul, fenomen complicat şi

cu rădăcini ascunse, terorismul loveşte un sistem în punctele vulnerabile, cu scopul de a distruge,

a înspăimânta. A fost definit ca un „război de tip specialˮ, având deseori drept scop distrugerea

unui sistem social, care, bazându-se pe nişte norme stricte, nu poate oferi persoanelor ce ajung să

devină paraziţi sociali ocazia de a îşi exprima părerile proprii şi de a însera în sistem aceste

opinii, care sunt contrare atât politicului cât şi socialului. Nefiind acceptaţi, aceştia se asociază în

grupări obscure ce doresc măcinarea sistemului din interior şi obţinerea puterii. Cea mai

periculoasa fiind denumită Al-Qaeda , fiind o structură bine determinată avanând obiective bine

definite dar și un crez al lor după care își ghidează activitatea.

Scopul şi obiectivele lucrării

Având în vedere importanţa şi actualitatea temei propuse, scopul studiului este punerea în

lumină a unei ameninţări majore la adresa securităţii internaţionale: terorismul propus de

gruparea Al- Qaeda, fiind cea mai periculoasă datorită puterii și influenții în lumea islamică pe

care o dețin.

Linii directoare

În vederea atingerii scopului propus, au fost dezvoltate următoarele linii directoare:

1.Definirea conceptului de terorism internaţional ;

2.Identificarea şi prezentarea principalilor factori ce determină apariţia fenomenului

terorist;

3.Surprinderea evoluţiei organizației teroriste Al Qaeda;

4.Prezentarea unor directive a organizației teroriste Al-Qaeda structura ,finanțare și dinamica. ;

5.Evidenţierea celor mai importante aspecte, definitorii privind lupta înpotriva Al-Qaeda.

3

Capitolul I

1.Fundamentalismul religios. evoluția fenomenului de terorism.

În lumea de azi, fundamentalismul religios se manifestă cu precădere dintr-o singură

direcţie şi anume dinspre religia islamică. Chiar dacă fundamentalismul şi terorismul sunt

acceptate şi manifestate doar de către o anumită parte a islamului şi anume de latura sa radicală,

totuşi acestea sunt realităţi care au tulburat şi tulbură în continuare într-un mod foarte serios

istoria lumii. Există două izvoare principale din care fundamentaliştii şi teroriştii musulmani se

pot inspira din belşug şi acestea sunt cartea sfântă a islamului, Coranul şi Profetul Mahomed.

Fundamentalismul fie islamic sau creştin, într-un cuvânt religios, nu este numai o mişcare

extremistă, cum se crede adesea. El este o filosofie, o credinţă şi se bazează pe un sistem selectiv

de valori. Selectarea acestora este însă o trecere la limită şi se realizează nu doar prin

„decuparea“1 unor valori dintre alte valori, ci prin afirmarea exclusivă şi agresivă a celor

selectate şi negarea violentă a celor neselectate.

Tragic, dar marile religii pot justifica violența, și religia a fost asociată cu terorismul.De când

există binele și răul, religioșii au raspuns răului prin răutate. De aici reies câteva legături atașate

ideii de Dumnezeu și a inclinației către violență. Cea mai comună idee derecurgere la violență

este atunci când grupările religioase se simt amenințate și se crede poporul ales. Opus, mai puțin

răspândită , este cea de a sacrifica alte persoane în numele unei zeități.Există patru semne de

îngrijorare din partea unui grupări teroriste periculoase:2

1. gândirea apocaliptică, sau escatologică, când lumea se apropie de sfârșit și doar adevărații

creștini se vor bucura de recunoștința eternă;

2. spiritul de lider carismatic, unde supu ii sunt domina i spiritual, psihologic, emo ional i

sexual;

3. paranoia și răutatea celor din exterior însoțită de intenția de izolare în sânul unei comunități;

4. pregătiri de natură defensivă, de obicei indicată prin fabricarea de arme, baricade,tabere,

otrăvuri și/sau arme de distrugere în masă.Mulți experți în terorism ( Levy 1974, White 2002 )

consideră gândirea apocaliptică cafiind primul și cel mai important semn de pericol din partea

unei organizații

La mijlocul anilor ’60 şi sfârşitul anilor ’90 numărul mişcărilor fundamentaliste cu

diverse afilieri religioase s-a triplat în întreaga lume3. Simultan, după cum a observat Bruce

1 Arădăvoaice, Gheorghe; Iliescu, Dumitru; Niţă, Dan Laurenţiu, Terorism,antiterorism, contraterorism, Ed. Antet, Bucureşti, 1997, p.672 http://faculty.ncwc.edu/TOConnor/429/429lect13.htm%20. (20.11.2013)3 Terrorism in the Name of Religion, Dr. Magnus Ranstorp, Columbia University Press, 1996.

4

Hoffman, a avut loc o explozie a grupărilor teroriste religioase4 de la nici unul, în 1968, la

numărul impresionant din zilele noastre, când aproape un sfert din grupările teroriste active la

nivel mondial sunt motivate în mod predominant de chestiuni religioase. Spre deosebire de

corespondentele lor seculare, grupările teroriste religioase sunt, prin natura lor, motivate de

consideraţii religioase, dar şi de chestiuni politice specifice contextului căruia îi aparţin. Acest

fapt îl determină pe cercetătorul interesat de această problematică să distingă sfera politică de cea

religioasă în care se încadrează grupările teroriste în cauză. Situaţia este caracteristică mai ales

pentru grupările teroriste musulmane, căci religia şi politica pot fi cu greu separate în cazul

Islamului. De exemplu, organizaţiile Hezbollaah sau Hamas acţionează conform unei ideologii

religioase pe care o combină cu o agendă politică foarte precisă în Liban şi în teritoriile

palestiniene.

Aceste grupări au în vedere atât obiective pe termen scurt, cum ar fi eliberarea membrilor

deţinuţi în închisori, cât şi obiective pe termen mai lung, precum opunerea rezistenţei faţă de

ocupaţia israeliană a pământurilor pe care s-au născut şi „eliberarea”, în consecinţă, a tuturor

„credincioşilor”. Această situaţie devine chiar mai complicată când intră în discuţie problema

terorismului sprijinit de autorităţi statale: grupările teroriste religioase nu presupun costuri

ridicate şi sunt considerate instrumente eficiente de statele care urmăresc sa îşi îndeplinească

priorităţile înscrise în agendele de politică externă.

Din 1988, proliferarea mişcărilor extremist-religioase a fost urmată de o creştere a

numărului total de acte teroriste. Mişcările religioase sunt răspunzătoare de mai mult de jumătate

din cele 64.319 de incidente înregistrate între 1970 şi luna iulie a anului 19955, însă această cifră

este mult mai mare în prezent.

Predominanţa terorismului religios indică, de asemenea, faptul că, în ultimele trei decenii,

transformarea terorismului contemporan într-o metodă de luptă şi evoluţia tacticilor şi tehnicilor

folosite de diversele grupări au provocat schimbări ample la nivel local, regional şi global.

Acestea pot fi observate în numeroase incidente, de la deturnarea avioanelor de către terorişti

palestinieni nereligioşi şi de la mutilările cauzate de grupări de dreapta sau de stânga din Europa,

până la nivelul global făra precedent atins în prezent de extremismul religios.

Evoluţia terorismului religios caracteristic vremurilor noastre nu s-a produs în vid şi nici

nu reprezintă un fenomen cu totul nou. Totuşi, acest fenomen a câştigat teren în perioada

4 Bruce Hoffman, op. cit., pag. 2. Anul 1968 este cunoscut ca punctul de origine al terorismului modern

internaţional. Atunci au început o explozie de deturnări de avioane din Cuba până în SUA, ca şi atacurile împotriva

companiilor israeliene şi occidentale executate de diverse grupări palestiniene.5 Algerian Terrorism: Some National, Regional and Global Perspectives, Columbia University Press, declaraţia

profesorului Yonah Alexander în 110ctombrie 1995.5

ulterioară razboiului rece, fiind determinat de exacerbarea conflictelor etnico-religioase şi de

apropierea noului mileniu. Disoluţia accelerată a legăturilor tradiţionale care asigură coeziunea

socială şi culturală a unei societăţi şi a mai multor societăţi în actualul proces de globalizare se

combină cu moştenirea istorică şi cu manifestările curente de represiune politică, cu inegalitatea

economică şi cu prefacerile sociale comune diferitelor mişcări religioase extremiste. Toate acestea

au dus la o creştere a fragilităţii, instabilităţii şi imprevizibilităţii prezentului şi viitorului. Actualul

nivel atins de terorismul religios în ceea ce priveşte latura militantă indică faptul că respectivele

credinţe şi comunităţi se află la un punct istoric de cotitură: teroriştii simt nevoia de a-şi păstra

identitatea religioasă, şi consideră acest moment istoric ca o oportunitate de a-şi configura în mod

fundamental viitorul.

Există un număr de factori care se întrepătrund şi care au contribuit la renaşterea

terorismului religios în forma sa modernă şi distrugătoare pe care a atins-o la începutul mileniului.

În acelaşi timp, este posibil să se distingă între diversele modele şi caracteristici comune tuturor

grupărilor teroriste religioase din diferite regiuni şi de diferite credinţe. Aceste caracteristici ajută

la definirea cauzelor şi la portretizarea inamicului, precum şi la configurarea mijloacelor, a

metodelor şi a momentului ales pentru folosirea violenţei.

2. Evoluția fenomenului de terorism.

Terorismul nu este un fenomen de dată recentă, el a însoţit toate societăţile umane pe

scara istoriei, mijloacele fiind mereu perfecţionate, în funcţie de treapta de civilizaţie la care a

ajuns omenirea, esenţa ramânând însă aceeaşi: inducerea fricii, panicii, groazei şi terorii.

În prezent suntem martori în fața unui nou val de Terorism care are la bază atât naţionalismul

dar şi religia. După valul anarhist ( de la sfârşitul secolului al XIX-lea până în 1945), valul

decolonizării ( 1945-1970), valul extremei stângi(1970-1990), se pare că am intrat în al patrulea

val,valul religios esenţiamente islamic6.

Fundamentalismul religios are ca expresie directă terorismul islamic şi este menit să

aducă islamismul, prin orice fel de mijloc, la conducerea planetei, deoarece numai această

religie – se crede – este adevărată şi importantă, numai ea are o misiune mesianică. El vizează

lumea întreagă, dar mai ales civilizaţia occidentală, cu leagănul ei european şi configuraţia ei

actuală de influenţă americană.

Am putea spune că, din punct de vedere al acţiunilor extreme, fundamentalismul

religios a fost una din caracteristicile principale ale secolului al XX-lea. Religia s-a constituit

6 Ali Laidi, Efectul de bumerang. Cum a determinat globalizarea apariţia terorismului, Editura House of Guides,

2007, p.416

deopotrivă într-un suport al revigorării unor tensiuni vechi, dar şi într-un instrument folosit cu

abilitate şi, adesea, cu brutalitate de anumiţi conducători politici pentru legitimarea publică a

unor acţiuni. Procesul de mondializare forţată, efectele colaterale ale acesteia, creşterea sărăciei

şi a gradului de insecuritate, concomitent cu mărirea enormă a decalajelor între bogăţie şi

sărăcie, între lumea bogată şi lumea săracă şi cu explozia demografică au determinat populaţia

să-şi pună speranţele în miracolul credinţei. Iar cea mai afectată populaţie a planetei de pe urma

procesului de mondializare, îndeosebi din lupta pentru resurse, a fost şi este cea care trăieşte în

lumea islamică. În plus, modul de viaţă islamic, valorile străvechi, inflexibile, respingerea acestei

lumi de către civilizaţia occidentală, care o priveşte ca un fel de rezervaţie, s-au constituit în

factori de consolidare a islamismului în dimensiunea sa fundamentalistă, exclusivistă, agresivă.

Fundamentalismul religios, în lumea islamică, ţine loc de naţionalism introducând norme morale,

civile şi penale într-un stat islamic7. El este deasupra naţiunilor, întrucât consideră că toată lumea

islamică reprezintă o entitate religioasă şi etno-culturală de sine stătătoare intolerantă. De aceea,

în numele legii islamice, grupările fundamentaliste au declanşat războiul sfânt, Jihad-ul.

Terorismul nu este un fenomen de dată recentă, el a însoţit toate societăţile umane pe scara

istoriei, mijloacele fiind mereu perfecţionate, în funcţie de treapta de civilizaţie la care a ajuns

omenirea, esenţa ramânând însă aceeaşi: inducerea fricii, panicii, groazei şi terorii.

Terorismul se prezintă ca un fenomen social extrem de complex constând din manifestarea

spectaculoasă a violenţei, cu scopul de a atrage atenţia, a înspăimânta şi a impune un anumit tip

de comportament, uneori purşi simplu pentru a teroriza, printr-o gamă foarte diversificată de

acţiuni limită, în care omul este deopotrivă armăşi victimă.8

Terorismul a fost definit din punct de vedere juridic abia în cadrul Conferinţei de la

Copenhaga din anul 1935 ca fiind un act voluntar comis împotriva vieţii, a integrităţii fizice sau

chiar a libertăţii oficialităţilor, ca orice act primejduind o comunitate. Starea de teroare este

creată în vederea schimbării autorităţii publice.

„Înţeles ca modalitate de atingere a unor obiective politice, prin folosirea fără

discernământ şi nediscriminatorie a violenţei”9, terorismul a reprezentat una din problemele

majore ale secolului XX. Acest fenomen s-a perpetuat de-a lungul războiului rece, fiind una din

problemele majore ale secolului trecut şi a celui prezent, deşi nu atât de mare.

7 Anghelescu, Nadia, Introducere în Islam, Ed. Enciclopedică, Bucureşti., 1993, p.52

8 Bodunescu, Ion, Flagelul terorismului internaţional, Ed. Militară, Bucureşti,1978, p.489 Jura Cristian, Terorismul Internațional, Editura All Beck, București, 2004, pag XVII

7

Din punct de vedere politic, terorismul este definit ca acţiune intenţionată de

înfricoşare, prin ameninţări de aplicare a represiunii fizice şi a presiunilor psihologice asupra

adversarilor politici, asupra demnitarilor, instituţiilor şi chiar a statelor10.

Unele caracteristici: terorismul este un fenomen social; el se manifestă prin acţiuni

violente duse de către un individ, un grup de indivizi, o organizaţie (militară sau nonmilitară) sau

chiar de către un stat; acţiunea este violentă, ofensivă şi este dusă împotriva unor ţinte arbitrar

alese, inoculând frica şi teroarea; se urmăreşte obţinerea unor scopuri de natură politică în

principal, economică, religioasă, etnică, etc., prin impunerea voinţei terorii asupra unui individ,

comunităţi, popor, ba chiar faţă de o întreagă civilizaţie.

Capitolul II

1.Gruparea teroristă Al Qaida ; istoricul apariției și structura acesteia.

Al Qa’ida ( în القاعدة arabă, transcris de asemenea ca al-Qa'idah, al-Qaeda, sau al-

Quaida). Este o grupare de sprijin multinaţională, care finanţează şi orchestrează activităţile

militanţilor islamici din întreaga lume. A fost înfiinţată în urma războiului afgan împotriva ex-

10 Dicţionarul politic, 1975, p. 5888

URSS, iar membrii de bază sunt veterani ai acestui război, provenind din lumea arabă. A fost

creată în 1988 de şeicul Usamah bin Muhammad bin Awad bin Ladin (născut pe 10 martie 1957

sau 30 iulie 1957), cunoscut în mod uzual ca Osama bin Laden ( الدن بن أسامة )11. Având baza

în Afghanistan, Bin Laden folosea o reţea internaţională extinsă pentru menţinerea legăturii între

extremiştii musulmani din diverse state. Principalul scop al organizaţiei este răsturnarea a ceea

ce aceasta consideră „guverne corupte şi eretice ale statelor musulmane” şi înlocuirea lor cu

legea islamică Sharia. Gruparea este pronunţat anti-occidentală şi consideră SUA ca inamicul

principal al islamului. În prezent, scopul declarat al grupării este restabilirea „Statului

Musulman” în întreaga lume.

Ossama Bin Laden şi-a început activitatea în acest domeniu în 1979, când şi-a transferat

afacerile în Afghanistan. Având în vedere că Afganistanul nu dispunea nici de infrastructura şi

nici de oamenii necesari pentru a face faţă unui conflict prelungit, a început punerea la punct a

acestor aspecte. Primul pas a fost realizarea unui program de încorporare, organizând, împreună

cu liderul „Frăţiei Musulmane Palestiniene”, un birou de recrutare. Se estimează că au fost

instruiţi circa 10.000 de luptători, doar o mică parte dintre aceştia fiind afghani. Se afirmă că

circa jumătate din recruţi proveneau din Arabia Saudită, 3.000 din Algeria, 2.000 din Egipt,

restul provenind din Yemen, Pakistan şi Sudan.

Un rol important în istoria grupării l-a avut SUA, prin intermediul CIA, care, în perioada

războiului afgano-sovietic, a lansat o campanie (500 milioane de dolari anual) de înarmare şi

pregătire a guerilelor mujahedine pentru a lupta împotriva URSS, gruparea lui Bin Laden fiind

una dintre cele mai importante. Se estimează că, în acest fel, gruparea a primit o mare cantitate

de armament american, inclusiv rachete antiaeriene Stinger.

La sfârşitul războiului din Afganistan, Bin Laden s-a separat de Frăţia Musulmană Palesti-niană,

formând Al-Qaida în 1988 şi concentrându-se asupra acţiunilor împotriva altor state. După

retragerea cetăţeniei saudite de către acest stat şi expulzarea sa în 1994, Bin Laden s-a mutat în

Sudan, unde a construit o infrastructură pentru guvernul saudit şi centre de pregătire pentru

veteranii afgani. În 1996, ca urmare a unei îmbunătăţiri a relaţiilor sudano-americane, guvernul

saudit, ca un gest de prietenie faţă de SUA, i-a cerut lui Bin Laden să părăsească ţara.

În mai 1996, Osama Bin Laden se instalează în Afghanistan, unde formează organizaţia

„The Islamic World Front for the struggle against the Jews and the Crusaders” (Frontul Islamic

Mondial pentru Lupta împotriva evreilor şi cruciaţilor), printre membri fondatori numărându-se

Ayman al-Zawahiri, lider al Jihad-ului Egiptean şi Rifa’i Ahmad Taha, lider al „Grupului

Islamic”.

11 www.muslimsonline.com.9

În 28.05.1998, Bin Laden a anunţat formarea „Frontului Internaţional Islamic pentru

Jihadul împotriva SUA şi Israelului”, afirmând că lideri ai mişcărilor islamice din mai multe

state, inclusiv Pakistan, şi-au arătat interesul de a se alătura Frontului. Potrivit declaraţiei lui Bin

Laden cu această ocazie, este datoria tuturor musulmanilor să ucidă cetăţeni americani, atât

civili, cât şi militari şi de asemenea, aliaţii lor din orice parte a lumii.

Al Qaida este o reţea constând din mai multe organizaţii fundamentaliste din diverse

state. Factorul comun al acestor grupări este utilizarea terorismului ca mijloc pentru atingerea

scopurilor lor politice şi o agendă a cărei prioritate o constituie înlăturarea “guvernelor eretice”

din statele lor şi instalarea legii islamice. Din declaraţiile oficiale ale lui Bin Laden reiese un

scop fundamental şi predominant: expulzarea prezenţei americane, atât civile, cât şi militare din

zona Golfului Persic.

Numele lui Bin Laden a fost asociat cu mai multe atacuri teroriste în diverse regiuni ale

lumii, printre care: atacurile de la Riyadh (noiembrie 1995), Dharan (iunie 1996), un hotel din

Yemen (decembrie 1992), tentativa de asasinat împotriva preşedintelui egiptean Mubarak, în

Etiopia (iunie 1995), atentatul de la World Trade Center (februarie 1993) şi un atac împotriva

forţelor americane din Somalia.

Gruparea se crede că este formată dintr-un număr cuprins între câteva sute şi câteva mii

de membri. De asemenea, serveşte ca bază a unei organizaţii umbrelă care include grupuri

islamice extremiste sunite, inclusiv facţiuni ale „Jihad-ului Islamic Egiptean”, „al-Gama’al-

Islamiyya” şi „Harakatul-Mujahidin”.

Se afirmă că Bin Laden a moştenit circa 300 de milioane de dolari, pe care-i utilizează

pentru finanţarea grupării. De asemenea, al-Qaida menţine afaceri, colectează donaţii din partea

supor-terilor şi sustrage fonduri din donaţiile către organizaţiile musulmane caritabile.

Atacurile revendicate de gruparea teroristă Al-Qaida :

Data Loc Acțiune Victime

Decembrie

1992Aden ,Yemen

În Hotelul a fost organizată o explozie

îndreptată împotriva soldaților americani

staționați la hotel.

Au murit doi

turiști

australieni.

Februarie 1993 New York ,Statele

Unite ale Americii

Explozie la World Trade Center din New

York.

6 persoane

au murit și

sute au fost

10

răniți.

3 și 4 octombrie

1993Mogadishu, Somalia

Susținători ai al-Qaeda au fost implicați

într- o luptă cu soldați americani care au

fost în Somalia ca parte a unei operațiuni

de menținere a păcii "Continuarea

Hope"  .

18 soldați au

fost uciși.

Iunie 1995 Etiopia

Încercare de asasinare a președintelui

egiptean Hosni Mubarak , organizat de

bin Laden.

Noiembrie 1995 Arabia Saudită

În Riyadh și în iunie 1996, în Dhahran

Bin Laden efectuat două atacuri teroriste

împotriva trupelor americane în Arabia

Saudită.  Bin Laden a menționat că,

aceste acțiuni au inițiat războiul sfânt al

lumii islamice cu Statele Unite.

A ucis

aproximativ

30 de

persoane, 22

dintre ele -

armata

americană.

1996 Arabia Saudită

O bombă puternică plantate în mașină, a

distrus un complex rezidential de trupe

americane.

August 7,1998Dar es

Salaam ,Tanzania

Aproape de Ambasada SUA a fost

plasată o mașină cu bombă. Cum era de

așteptat, 2 teroriști, au executat atacul

organizat de Bin Laden.

A ucis 10 și a

rănit 77 de

persoane.

August 7,1998 Nairobi ,Kenya

A fost o explozie la Ambasada

Americană . A fost, de asemenea, folosit

mașini capcană care au explodat la

intrarea din spatele ambasadei. Explozia

a prăbușit blocul de 5 etaje. Șapte

teroriști implicați în atac au fost membri

ai organizației lui bin Laden. Se afirmă că

atacul terorist au fost dezvoltat de unul

dintre cei mai apropiați asociați ai lui

Osama bin Laden - Iman al-Zawahiri.

A ucis 254 și

a rănit mai

mult de

5.000.

Octombrie

12, 2000

Aden, Yemen A fost atacată o navă din armata

americană .

A ucis 15

persoane și a

rănit 33 de

11

marinari.

Septembrie

9, 2001Takhar ,Afganistan

Uciderea comandantului militar afgan

Ahmad Shah Massoud .

Septembrie

11, 2001

New York, Statele

Unite ale Americii

Teroriștii au capturat un "Boeing",care

sa prăbușit în turnurile World Trade

Center din New York și din aripa a

cladirii a Pentagonului din Washington. 

A ucis 2974

de oameni

(nu inclusiv

cei 19

teroriști), 24

dispărut.

Noiembrie

15, 2003Istanbul ,Turcia

Cu ajutorul a 2 mașini , atentatorii

sinucigași a detonat bombele

provocând explozii aproape de două

sinagogi din Istanbul . 

25 de

persoane au

fost ucise și

peste 300 de

răniți 

11 martie,2004 Madrid ,Spania Explozii a patru trenuri .

A ucis 191 de

persoane,

rănite

aproximativ

2.000.

7 iulie 2005Londra ,Marea

Britanie

O serie de atacuri teroriste asupra

metroului londonez .

56 de

persoane au

fost ucise și

aproximativ

700 de răniți.

November

5, 2005Amman ,Iordania O serie de explozii în Amman .

67 de

persoane au

fost ucise și

295 de răniți.

27

decembrie,2007Rawalpindi, Pakistan Uciderea lui Benazir Bhutto .

Mai mult de

26 de

persoane au

fost ucise,

inclusiv

Bhutto, 90

răniți

12

May 4,2011 Bagdad ,Irak

O bombă a explodat într-o cafenea

aglomerata, în momentul atacului terorist

mergea difuzarea unui meci de fotbal.

16 de

persoane au

fost ucise și

37 rănite

12

2. Structura organizației , conducerea acesteia și strategia de dezvoltare.

Filosofia condocerii Al Qaida a fost caracterizată ca “ centralizarea luării deciziilor și

descentralizarea executării acestora”. 13 Se lansează ipoteza prin care odată cu începerii așa

numitei Lupte cu terorismul Al Qaida a devenit izolată geografic , adică devenirea acesteia într-

o structură dezorganizată cu diferite grupări regionale care folosesc brandul Al Qaida.

Mulți experți în terorism nu sunt deacord cu faptul că orice acțiune a jihadului global se

organizează nemărginit de conducerea grupării teroriste. Însă Osama bid Laden avea o influență

idiologică asupra extremiștilor. Experții mai afirmă ca organizația este dezmembrată și activează

în diferite regiuni de pe glob , nu neapărat să-și coordoneze activitatea teroristă.

Alții consideră ca AlQaeda reprezintă o rețea integrată și foarte puternică cu un scop bine definit

care e condusă de zonele tribale Pakistaneze . Bruce Hoffman expert în terorism a declarat : “Mă

uimește faptul că oamenii nu cred că există un adversar clar acolo , și că acesta are o abordare

strategică ”14. După părerea mea aceasta și este esență gasirii unui dușman cu care sa incepi o

luptă și să dobori pe toți în această luptă , așa după părerea mea a procedat Statele Unite când a

început așa numita luptă cu terorismul.

Al- Qaeda are următoarele filial directe :

Statul Islamic din Irak și Levant

Al-Qaeda din Maghrebul Islamic

Al-Shabaab (Mișcarea Mujahideen Tineret) în Somalia

Jihadul Islamic Egiptean

Al-Qaida în Peninsula Arabică:

Al Qaeda din Arabia Saudită ,

Jihadul Islamic din Yemen.

12 http://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_al-Qaeda_attacks13 al-Hammadi, Khalid, "The Inside Story of al-Qa'ida", part 4, Al-Quds al-Arabi, March 22, 200514  Blitz, James (19 ianuarie 2010), "O amenințare transformată" .Financial Times .  23 ianuarie 2010 .

13

Al-Nusra Front

Al-Qaeda are următoarele afiliate indirecte:

Turkestanul de Est Mișcarea Islamică

Mișcarea Islamică din Uzbekistan

Talibanii

Emiratul Caucaz

Fatah al-Islam

Lashkar-e-Taiba

Jaish-e-Mohammed

Jemaah Islamiyah

Abu Sayyaf

Mișcare Rajah Sulaiman

Islamic Jihad Union

Mișcarea de Unitatii Jihad și în Africa de Vest

Marocan Islamic Combatant Group

Al-Qaeda Batalion kurzi

Cea mai mare parte de informație este de la Jamal al-Fadl care a informat autoritățile

americane despre conducerea grupării și cum a fost creat acesta.Deseori aceste informații au fost

contestate, însă toată informație despre organizația Al Qaeda o au de la respectivul individ.

Osama bin Laden a fost cel mai notoriu emir , comandat și senior-șef al Al Qaeda , înainte

de asasinarea sa la 1 mai 2011 de către forțele americane. Ayman al-Zawahiri a fost adjunctul

său șef pe operațiuni alQaeda , însă după moartea sa și-a asumat rolul de commandant potrivit

anunțului făcut de Al Qaeda pe 16 iunie 2011 , acesta la înlocuit pe Saif al-Adel care asigura

interminatul. Bin Laden a fost sfătuit de către un Consiliu Shura , care este format din membri

de rang înalt al-Qaeda, care era format de oficialii occidentali alcătuită din 20-30 de persoane.

Structura organizațională Al Qaeda:

Comitetul Militar este responsabil pentru cooperativele de formare, achiziționarea de arme, și de atacuri

de planificare.

Comitetul de Afaceri /Bani se ocupă de fondurile recrutate și formarea de agenți prin

hawala sistemul bancar. Eforturile conduse de SUA pentru a distruge sursele de finanțare a

14

terorismului  au fost cel mai mare succes în anul imediat următor atacurilor din 11

septembrie,  Al-Qaida continuă să funcționeze prin intermediul băncilor nereglementate, cum ar

fi 1000 de hawaladars în Pakistan, unele dintre care se pot ocupa cu fonduri de până la 10

milioane dolari.  Acesta prevede, de asemenea, bilete de avion și pașapoarte false, plați pentru

membrii al-Qaeda, și supraveghează companiile orientate spre profit. În Raportul Comisiei

9/11 , a fost a estimat că al-Qaeda cere 30 de milioane de $ pe an pentru a efectua operațiunile

sale.15

Comitetul Juridic denumită și  legea Sharia , decide dacă acțiunile speciale sunt în

conformitate cu ideile de bază a acestui current.

Comitetul Religios , care emite edicte cum ar fi cel emis în 1998 care menționa ca trebuie de

ucis un American de către fiecare musulman.

Comitetul Mediatic , după cum se știe că a existat în lumea public un ziar Nashrat al akhbar

care manipula relațiile publice.

Apoi a fost creată casă de pproducție media care furniza video și material audio .

După cum se știe întregii lumi Al Qaeda mereu a optat pentru distrugerea inamicului său

principal – națiunea americană. La data de 11 martie 2005 , Al-Quds Al –Arabi a publicat

extrase din Saif Adel care era un document prin care se arata strategia Al Qaeda 2020. Abdel

Bari Atwan rezumă acest document că ar cuprinde cinci etape pentru a scăpa Ummah de

pericolul care îl paște :

1. Provocarea Statelor Unite pentru a invada o țară musulmană provocând un numar mare de

victim civile

2. Incitarea rezistenței locale împotriva forțelor ocupației

3. Extinderea conflictului în țările vecine , în care SUA să se angajeze cu aliații săi într-un conflict

de lungă durată.

4. Convertirea Al-Qaeda într-o ideologie și un set de principia de funcționare care pot fi francizate

liber de către alte state, fără a necesita un control sau vrio comandă direct și vor provoca atacuri

înpotriva SUA și aliaților săi , cum s-a întâmplat la Madrid și Londra atentate cu bombă

soldate cu decese.

5. Economia SUA se va ruina în apropierea anilor 2020 sub presiunea mai multor angajamente

făcute de SUA în diverse programe , și lumea va intra într-un colaps mondial și va fi învinuită

SUA de toate aceste , ceea ce va duce la un JIHAD global condus de al Qaeda .

3. Finanțarea grupării teroriste și exagerarea pericolului AL Qaeda.

15 http://en.wikipedia.org/wiki/Al-Qaeda#cite_note-34 accesat 21.11.201315

S-a afirmat că gruparea teroristă este format cu ajutorul donațiilor făcute de simpatizanți

și de moștenirea dubioasă pe care a obținut-o Osama Bin Laden. Însă în aprilie 1978, Partidul

Democratic al Poporului din Afganistan (PDPA) a ajuns la putere. Ei au militat pentru reformă şi

pentru adoptarea regulilor regimului sovietic comunist. În 1979, revoluţia islamică s-a mutat în

Iran şi liderul islamic a fost detronat de către poporul său. Războiul rece a creat alianţe de

convenienţă între anumite state, în funcţie de interesele economice, politice şi sociale pe care le

aveau. Washington-ul s-a temut de o eventuală răspândire a comunismului în regiune şi astfel

CIA s-a oferit să acorde suport militar oricui ar putea să-l ajute să învingă PDPA.

Între 1978 şi 1992, guvernul american a oferit cel puţin 750 milioane de dolari

ajungându-se la 1,5 miliarde de dolari grupărilor rebele din Afganistan. Deoarece CIA nu avea

cum să pătrundă în Afganistan, aceşti bani au fost distribuiţi de către o agenţie locală a

Serviciului Secret pakistanez, ISI, prin intermediul organizaţiei locale MAK a Biroului Afgan de

Servicii şi a lui Azzam Abdullah, împreună cu asistentul său Osama bin Laden.16

Bin Laden şi Azzam au întărit relaţiile de colaborare cu Serviciile Secrete Pakistaneze,

ISI. Aceasta a fost directiva CIA-ului pentru a suplimenta cu armament, rachete sol-aer şi

sisteme de informare prin satelit grupările islamice teroriste. Azzam a călătorit sub auspiciile

Frăţiei Musulmane şi a vizitat Germania şi SUA, unde a fost primit cu braţele deschise. La o

întâlnire din Fort Worth, Texas, în 1982 el l-a recrutat pe Essam al-Ridi, care a devenit mai

târziu pilotul personal al lui Bin Laden. Azzam şi Bin Laden au folosit o mare parte din fondurile

primite pentru ridicarea unei tabere de pregătire la graniţa dintre Pakistan şi Afganistan. În acest

timp, guvernul pakistanez, pentru a nu pierde controlul asupra celor doi a cerut guvernului Saudit

să trimită un leader militar pentru a coordona procesul. Saudiţii l-au trimis pe Prinţul Turki ibn

Faisal ibn Abdelaziz, şeful Securităţii. Acesta a lucrat îndeaproape cu două bănci Saudite, Dar al-

Mal al-Islami fondată de fratele său şi Dalla al-Baraka fondată de unchiul său, pentru alocarea

fondurilor către luptătorii arabi în Afganistan. Osama bin Laden a folosit astfel surse pseudo-

caritabile din reţeaua bancară internaţională, alocând fonduri pentru activităţi teroriste. Armata

sovietică a fost învinsă şi alungată din ţară.17

În 1989 ruşii au lăsat în capitala Kabul un guvern comunist pe care continuau să-l

finanţeze şi să-l susţină. Gruparea MAK a început să se scindeze, facţiunile etnice războindu-se

între ele pentru preluarea controlului diferitelor regiuni. În acest context războinic a luat naştere

16 Conspiracy Enciclopedia – The Enciclopedia of conspiracy theories, Chamberlain Bros., a member of the Penguin

Group (USA) 200417 Valentin Manoliu „Dezvăluiri uluitoare despre modul în care este afectată România de gigantica conspiraţie

internaţională a Noii Ordini Mondiale” 200316

Al-Qaeda, o ramură radicală rezultată din fuziunea naziştilor arabi şi a extremiştilor religioşi, a

cărui conducător a devenit Osama bin Laden. În 1996 a apărut gruparea Taliban, susţinută de

Pakistan. Talibanii au reuşit să cucerească capitala Kabul, dar fără a reuşi să controleze întreaga

ţară. Talibanii sunt cunoscuţi pentru interpretarea extrem de radicală a islamului şi au făcut front

comun cu armata lui Bin Laden, ajutându-se reciproc.

4. Dubioasa relație dintr G.Bush și Osama Bin Laden

Relaţia dintre familia preşedintelui G.W. Bush şi al-Qaeda este foarte veche. Jurnalistul

Peter Allen de la London Daily Mail, a dezvăluit strânsele legături dintre George W. Bush şi

Salem bin Laden, fratele lui Osama: „Incredibil, scrie el, Salem este partener de afaceri cu omul

care conduce vânătoarea fratelui său”.

Prima companie petrolieră a lui George W. Bush, Arbusto Energy, fondată în 1970 în Texas, l-a

avut ca asociat pe Salem bin Laden. În companie a făcut investiţii de 50.000 de dolari şi un

afacerist texan, pe nume James Bath, un bun prieten de-al lui Bush. În acelaşi an, Bath a

cumpărat aeroportul Huston Gulf pe numele lui Salem.18

În 1987, Arbusto Energy devine Harken Energy Corporation şi mai mult de 25 de

milioane de dolari sunt investiţi în companie. Tranzacţia are loc prin intermediul unor bănci

elveţiene, cu care James Bath are strânse legături: Uniunea Băncilor Elveţiene şi Banca de

Comerţ şi Credit Internaţional (BCCI) din Geneva. BCCI a fost acuzată ulterior că a sprijinit

activităţile secrete ale CIA-ului din Afghanistan. Prin aceste relaţii de afaceri, clanul Bush a

primit miliarde de dolari de la clanul Bin Laden, bani care au influenţat politica externă a

Statelor Unite.

Pe la mijlocul anului 1990, George Bush Senior a început să lucreze pentru Grupul

Carlyle. Într-un program difuzat de BBC, Newsnight, Greg Palast dezvăluie că: „Tânărul George

(Bush, n.r.) a primit şi el beneficii ca director al unei filiale a Carlyle Corporation, o companie

privată, puţin cunoscută, care în doar câţiva ani de la întemeiere a devenit unul dintre cei mai

mari furnizori ai sistemului de apărare al Statelor Unite. Tatăl său, Bush senior, este de asemenea

pe statul de plată al companiei ca şi consilier. Şi ceea ce este cu adevărat jenant este faptul că Bin

Laden deţinea acţiuni la Carlyle, pe care le-a vândut doar după 11 septembrie 2001.”

18 www.savethemales.ca, Henry Makow Ph.D, November 25, 200217

Această companie a înghiţit şi ea 12 miliarde de dolari. James Baker, secretarul apărării, a

fost consilierul firmei, iar Frank Carlucci, secretarul apărării în timpul lui Reagan, a devenit

preşedintele firmei. În acea perioadă Bush senior a făcut două vizite în Arabia, la cartierul

general al lui Bin Laden, în calitate de reprezentant al grupului Carlyle. Clanul Bin Laden, alături

de 11 familii saudite au investit consistent în acest grup. De asemenea, din consiliul de

conducere al Grupului Carlyle face parte şi Sami Baarma, directorul instituţiei pakistaneze

numite Prima Bancă Comercială care îşi are sediul în Lahore şi este condusă de Khalid bin

Mahfouz.19

În 1992, James Bath a fost pus sub observaţie de către FBI, sub acuzaţia de direcţionare

de bani din Arabia Saudită către companiile texane, cu scopul de a influenţa politica externă

americană. George W. Bush a negat faptul că îl cunoaşte pe James Bath, deşi ei colaboraseră

mult timp. În 1999, Khalid bin Mahfouz a fost acuzat de transferarea a trei milioane de dolari

dintr-un fond de pensii saudit în conturile BCCI din New York şi Londra, care aveau legături cu

operaţiunile lui Bin Laden.

În dimineaţa zilei de 11 septembrie 2001, grupul Carlyle a fost gazda conferinţei anuale a

investitorilor care a avut loc la Hotelul Ritz Carton din Washington DC. Frank Carlucci, James

Barker, George Bush Senior şi Shafig bin Laden, fratele lui Osama bin Laden au privit împreună

imaginile transmise din New York cu prăbuşirea World Trade Center.

Pe 26 septembrie 2001, armata americană a semnat un contract de 665 milioane de dolari

cu o divizie a Grupului Carlyle numită United Defense Industries pentru desfăşurarea operaţiunii

numite Crusader. În luna octombrie a aceluiaşi an, Grupul Carlyle s-a transformat într-o

companie publică, iar în decembrie 2001, a avut un profit de 237 milioane de dolari într-o

singura zi. George Bush senior s-a retras de la conducere în octombrie 2003, dar a continuat să

facă investiţii în companie. Clanul Bin Laden s-a retras în mod discret din acest grup.20

În urma evenimentelor de la World Trade Center, preşedintele Bush a fost rugat să

desemneze un preşedinte al Comisiei de Investigaţii 9/11. El l-a ales tocmai pe Thomas Kean,

fostul lui partener de afaceri şi totodată partener de afaceri cu Mahfouz and Al-Amoudi,

cumnatul lui Osama bin Laden.Legăturile strânse de afaceri dintre cele două clanuri au făcut ca

19 www.planetarymovement.org: the-iran-qaeda-scandal, Michael Carmichael, Global Research, March 4, 2007, The

Planetary Movement20 www.planetarymovement.org: the-iran-qaeda-scandal, Michael Carmichael, Global Research, March 4, 2007, The

Planetary Movement18

întreaga administraţie Bush să zădărnicească eforturile FBI-ului de a găsi vinovaţii atacurilor,

deoarece aceste investigaţii ar fi putut demonstra faptul că terorismul era de fapt afacerea

familiei Bin Laden, şi implicit a familiei Bush. Acest lucru ar fi asociat familia Bush cu

terorismul, lucru pe care preşedintele nu-l dorea nicidecum.

Propaganda despre Al-Qaeda este exagerată

Mai mulţi ziarişti şi-au pus întrebarea: E posibil ca Al-Qaeda, definită de preşedintele

Bush ca fiind „nucleul conspiraţiei teroriste internaţionale” să nu existe de fapt sau să nu fie o

organizaţie de proporţii, aşa cum vrea să ne convingă maşina de propagandă? Concluzia la care

au ajuns a fost că o bună parte din ceea ce ştim despre terorismul internaţional este o poveste

exagerată şi distorsionată pe care mai marii lumii vor să ne-o bage pe gât.

Robert Scheer, un jurnalist cu 30 de ani de experienţă de la Los Angeles Time, face, într-

un documentar BBC, unele comentarii referitoare la evenimentele din 11 septembrie 2001 şi la o

eventuală legătură cu gruparea Al-Qaeda. El pune următoarele întrebări:

- Dacă Osama bin Laden reprezintă, in facto, capul unei organizaţii internaţionale teroriste cu

grupuri operative antrenate în peste 40 de ţări, aşa cum afirmă Bush, de ce, în ciuda torturării

prizonierilor şi a tuturor mijloacelor utilizate pentru a scoate informaţii de la ei, nu s-a obţinut

nici o dovadă a faptului că dărâmarea World Trade Center a fost realizată de islamişti?

- Cum e posibil ca după 9/11 să fie reţinuţi în Marea Britanie ca presupuşi terorişti 664 de

oameni, şi numai 17 dintre ei să fie găsiţi vinovaţi de participare la organizarea atentatelor, nici

unul nefiind membru Al-Qaeda?

- De ce Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, afirma în “Întâlnirea cu presa” în 2001 că Al-

Qaeda a avut cartierul general în zona peşterilor din Afganistan, când Marea Britanie şi forţele

militare americane nu au găsit nici o urmă de aşezare în zona indicată?

Guvernul american a avut toate mijloacele necesare pentru a detecta şi preveni atacurile

teroriste asupra Statelor Unite, prin puternicele instituţii de contraspionaj şi securitate: CIA, FBI,

NSA, Serviciul Secret al Apărării etc. Toate aceste servicii au în dotare echipament tehnic de

ultimă oră care ar putea să monitorizeze comunicaţiile electronice din întreaga lume. Cum putem

să credem că aceste atacuri au fost cu adevărat o surpriză pentru americani, atâta timp cât ei au o

adevărată obsesie în ceea ce priveşte securitatea?!

În anul 2001, SUA a cheltuit 30 miliarde de dolari pentru culegerea de informaţii şi încă 12

miliarde pentru operaţiuni antiterorism. Singura explicaţie plauzibilă, dar şi sinistră, este că

19

guvernul SUA a avut cunoştinţă de aceste viitoare atacuri aviatice teroriste, deoarece au fost

programate chiar de el.

Terorismul a oferit un pretext pentru introducerea unor legi draconice şi a unor măsuri de

securitate şi de limitare a drepturilor omului, care înainte ar fi fost de neconceput. Acest lucru a

fost recunoscut de deputatul Henry Gonzalez: „Adevărul este că avem deja pregătite toate aceste

măsuri de precauţie, iar planurile de urgenţă, stabilite prin lege, există deja şi prin urmare, cu

ajutorul lor am putea ca în numele stopării terorismului să mobilizăm armata, să arestăm cetăţeni

americani şi să îi ţinem în lagăre de detenţie”.21

Ca răspuns la atacurile din 11 septembrie 2001, guvernul SUA a adoptat o măsură de

urgenţă reglementată prin lege, care după spusele lui Jim McGee, redactor al ziarului

Washington Post: „împuterniceşte guvernul să modifice misiunea principală a FBI-ului,

adăugând la soluţionarea crimelor, adunarea de informaţii domestice (supravegherea

populaţiei).22 În plus, Ministerul de Finanţe a fost însărcinat cu construirea unui sistem ce va

reuni toate informaţiile din domeniul financiar, ale cărui date pot fi accesate de către CIA. Şi

lucrul cel mai important, CIA va avea pentru prima dată dreptul de a influenţa operaţiunile de

supraveghere ale FBI-ului pe teritoriul SUA, va avea acces la dovezile adunate de către Marele

Juriu Federal şi la monitorizarea convorbirilor telefonice”. În numele luptei contra terorismului,

guvernul american a obţinut deci mână liberă pentru a monitoriza orice mişcare „suspectă”,

devenind un mijloc de colectare de informaţii despre orice cetăţean. Iar Marele Juriu Federal

devine astfel cea mai puternică armă de investigaţie din SUA. El are puteri extinse, putând

furniza informaţii FBI-ului şi CIA-ului, în special informaţii legate de serviciile secrete străine

sau de terorismul internaţional.

21 www.planetarymovement.org: the-iran-qaeda-scandal, Michael Carmichael, Global Research, March 4, 2007, The

Planetary Movement22 ibidem

20

Concluzii :

Cu siguranță în ziua de azi marile puteri mereu incearcă să iși găsească un inamic cu care

sa ducă o luptă chiar și dacă această devine una fictivă , oricum rămîneo posibilitate pentru

marile puteri și corporații să urmărească un scop de cupeditate. Acest fapt sfideaza toate

explicatiile, cu exceptia uneia – aceea ca “razboiul impotriva terorismului” este o frauda, iar

teroristii in urmarirea carora au murit mii de trupe occidentale au fost inarmati, finantati,

antrenati, echipati si reconstituiti de catre Vest drept scuza perpetua pentru angajarea in

agresiune globala, ocupatie si razboaie cu profituri imense atat ca bogatie, cat si ca putere

geopolitica.

21

Cu siguranță manipularea mediatică la care sunt supuși cetățenii marilor puteri este

rezultatul pe care îl urmăresc guvernanții acestor state. Care cu ajutorul acestor oameni susțin

niște idei foarte radicale .Încercarea de demascare a acelor evenimente care s-au produs deseori

se soldează cu decesul în condiții dubioase a celor care încearcă să dezvăluie marile enigma ale

secolului , așa precum este atentatul de pe 11 septembrie și Moartea liderului Al Qaeda.

Bibliografie:

Arădăvoaice, Gheorghe; Iliescu, Dumitru; Niţă, Dan Laurenţiu, Terorism, Algerian Terrorism: Some National, Regional and Global Perspectives, Columbia

University Press, declaraţia profesorului Yonah Alexander în 110ctombrie 1995.

Antiterorism, contraterorism, Ed. Antet, Bucureşti, 1997, p.67

Ali Laidi, Efectul de bumerang. Cum a determinat globalizarea apariţia terorismului,

Editura House of Guides, 2007, p.41

al-Hammadi, Khalid, "The Inside Story of al-Qa'ida", part 4, Al-Quds al-Arabi, March 22, 2005

22

Anghelescu, Nadia, Introducere în Islam, Ed. Enciclopedică, Bucureşti., 1993, p.52

Bodunescu, Ion, Flagelul terorismului internaţional, Ed. Militară, Bucureşti, 1978, p.48

Blitz, James (19 ianuarie 2010), "O amenințare transformată" .Financial Times .  23 ianuarie 2010 .

Dicţionarul politic, 1975, p. 588

Conspiracy Enciclopedia – The Enciclopedia of conspiracy theories, Chamberlain Bros., a member of the Penguin Group (USA) 2004

Jura Cristian, Terorismul Internațional, Editura All Beck, București, 2004, pag 18

Terrorism in the Name of Religion, Dr. Magnus Ranstorp, Columbia University Press,

1996.

Bruce Hoffman, op. cit., pag. 2.

Valentin Manoliu „Dezvăluiri uluitoare despre modul în care este afectată România de

gigantica conspiraţie internaţională a Noii Ordini Mondiale” 2003

http://faculty.ncwc.edu/TOConnor/429/429lect13.htm%20. (20.11.2013)

www.muslimsonline.com.(21.11.2013) http://en.wikipedia.org/wiki/Al-Qaeda#cite_note-34 accesat 21.11.2013

http://en.wikipedia.org/wiki/Al-Qaeda#cite_note-34 accesat 21.11.2013

www.planetarymovement.org: the-iran-qaeda-scandal, Michael Carmichael, Global Research, March 4, 2007, The Planetary Movement

23