„JURNALUL DE CĂLĂRAI” COTIDIANUL C …...JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș...

4
„JURNALUL DE CĂLĂRAŞI”- COTIDIANUL CĂLĂRAŞIULUI ! PUBLICA IA DIN JUDE UL C L RA I Ă Ă Ș ARIE DE DIFUZARE LIDERUL DE PIA AL ZONEI Ă pe e-ziare.ro i presa onlin ș e PUBLICA IE MONITORIZAT NA IONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION Ă CEL MAI VECHI ZIAR DIN CĂLĂRAŞI Ziarul local Nr. 3 Anul XXVIII, , 201 , pre 2 lei 390 Luni 15 Iulie 9 PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNE TI DE CALITATE Ș Ediia zilnică se difuzează și GRATUIT, în principalele zone ale municipiului Călărași CEL MAI MARE TIRAJ PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA Ca s fiu s n toas , mami îmi d s m nânc numai pe te ecologic! ă ăă ă ă ă ă ș -PEŞTE ECOLOGIC, LA CĂLĂRAŞI? -DA, DE LA RASA! PE TE ECOLOGIC LA C L RA I! Ș ĂĂ Ș COMENZI LA TEL: 0730.592.400, 0730.592.403, 0730.592.404 *MAGAZINUL DE LA RASA PIA A CENTRAL Ă PIA A ORIZONT La prezentarea acestui CARD DE FIDELITATE putei beneficia de reduceri între 5 și 20%, în farmacia și plafarele noastre, la medicamente eliberate pe bază de prescripie medicală, în regim compensat și gratuit medicamente fără prescripie medicală (OTC-uri) preparate magistrale și oficinale produse parafarmaceutice și suplimente alimentare/ nutritive plante medicinale și produse din/pe bază de plante medicinale și dermato-cosmetice ă (pentru copii). : ; ; ; ; ; produse cosmetice ; produse de puericultur Eveniment! DUMITRU DRAGON CÂNTECE VECHI PENTRU OLTENIA NOUĂ! Neobositul muzician, compozitor, interpret, realizator radio Dumitru Dragon, o emblemă a municipiului Oltenia și a judeului Călărași face o nouă surpriză tuturor admiratorilor muncii sale! Un CD cuprinzând melodii vechi, din perioada interbelică, reactualizate pentru Oltenia nouă! Până vei reușii să obinei discul, vă invităm la vizionarea unui videoclip de excepie! În judeul Călărași 54,47% PROMOVABILITATE LA BACALAUREAT Jurnalul de parlamentar PARLAMENTARII LA RAPORT!... "UNIUNEA EUROPEANĂ - NOUA UNIUNE SOVIETICĂ?!Videoclipul poate fi urmărit pe paginile televiziunilor 1+1 TV și Călărași1 TV 4 3 4-5

Transcript of „JURNALUL DE CĂLĂRAI” COTIDIANUL C …...JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș...

Page 1: „JURNALUL DE CĂLĂRAI” COTIDIANUL C …...JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 6 JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 3

„JURNALUL DE CĂLĂRAŞI”- COTIDIANUL CĂLĂRAŞIULUI !

PUBLICA IA#

DIN JUDE UL C L RA I# Ă Ă ȘARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIA AL ZONEI#Ă

pe e-ziare.ro i presa onlinș e

PUBLICA IE MONITORIZAT NA IONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION& Ă &

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CĂLĂRAŞI

Ziarul local

Nr. 3 Anul XXVIII, , 201 , pre 2 lei390 Luni 15 Iulie 9 )

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNE TI DE CALITATEȘ

Edi!ia zilnică se difuzează și GRATUIT, înprincipalele zone ale municipiului Călărași

CEL MAI MARE

TIRAJ

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

Ca s fius n toas , mami îmi d

s m nânc numaipe te ecologic!

ăă ă ă ă

ă ăș

-PEŞTE ECOLOGIC, LA CĂLĂRAŞI?-DA, DE LA RASA!

PE TE ECOLOGIC

LA C L RA I!Ș

Ă Ă Ș

COMENZI LA TEL: 0730.592.400, 0730.592.403, 0730.592.404

*MAGAZINULDE LA RASA

PIA A CENTRAL# Ă

PIA A ORIZONT#

La prezentarea acestui CARD DEFIDELITATE pute!i beneficia dereduceri între 5 și 20%, în farmacia șiplafarele noastre, la medicamenteeliberate pe bază de prescrip!iemedicală, în regim compensat șigratuit medicamente fără prescrip!ie medicală (OTC-uri)preparate magistrale și oficinale produse parafarmaceutice șisuplimente alimentare/ nutritive plante medicinale și produsedin/pe bază de plante medicinale șidermato-cosmetice ă (pentru copii).

:

; ;;;

; produse cosmetice; produse de puericultur

Eveniment!

DUMITRU DRAGON – CÂNTECE VECHI PENTRU OLTENI#A NOUĂ!Neobositul muzician, compozitor, interpret,

realizator radio – Dumitru Dragon, o emblemă amunicipiului Olteni)a și a jude)ului Călărași faceo nouă surpriză tuturor admiratorilor munciisale!

Un CD cuprinzând melodii vechi, din perioadainterbelică, reactualizate pentru Olteni)a nouă!Până ve)i reușii să ob)ine)i discul, vă invităm lavizionarea unui videoclip de excep)ie!

În jude'ul Călărași

54,47% PROMOVABILITATE LA BACALAUREAT

Jurnalul de parlamentar

PARLAMENTARII –LA RAPORT!...

"UNIUNEA EUROPEANĂ -NOUA UNIUNE SOVIETICĂ?!”

Videoclipul poate fi urmărit pe paginile televiziunilor 1+1 TV și Călărași1 TV

4

34-5

Page 2: „JURNALUL DE CĂLĂRAI” COTIDIANUL C …...JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 6 JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 3

„Jurnalul de C l ra i“editeaz i suplimentele:

Jurnalul de C l ra i GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINAN E

MONITORUL PRIM RIEI C l ra iJurnalul de CULTURJurnalul de OLTENI A

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

ă ă șă ș

ă ă ș

&Ă ă ă ș

Ă&

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - pagina 2Ă Ă Ș 390 15 ulie JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 7

Redactor- ef:șMonica Ioana SAIOC

Editat de:Trustul Na ional de Pres) ă

SORIDA PRESS&MEDIA STARPre edint : prof. Daniela

DANCIUș ă

REDAC IA&„JURNALUL DE C L RA I“Ă Ă Ș

Editorialist: prof.dr.SorinDANCIU

Ruxandra IONESCU

Liviu NECULAGra iela SOARE)

Director Coordonator:

Departament PublicitateGra iela SOARE 0721/901865)

Subredac ia Olteni a:) )

Secretar de redac ie:)Gra iela Soare)

Subredac ia SPANIA)

Liviu NECULARedactori:

ArtFOTO:

Raymond Daniel MADINOAE

Pentru orice informa ii sausesiz ri, apela i, NON-STOP la

0722/413742

)ă )

Ana BEJENARI- redactor

(în centrul municipiului,

Iacob MÂNDRESCU- redactorTehnoredactare, grafic :ă

TIPARUL EXECUTAT LA

Liviu NECULA

Tipografia Jurnalul de C l ra iă ă ș

Subredac ia REPUBLICAMOLDOVA

)

Adresa redac iei:)

Sara MARTINEZ (coordonator)

Valentina PODBEGLÎI-redactor efș

C l ra i, Str. Sf. Nicolae,Bl.A25,

ă ă ș

Vladimir SUSARENKO-redactor

lâng Consiliul Jude ean)ă )Tel: 0721901865

E-mail: [email protected]@calarasi1.roTelefonul de urgen :)ă

Î n j ude Ńu l Că lă r aş i r a t a depromovabilitate a fost de 54,47%dintre elevi au promovat examenul.D in t re ce i ca re au promova texamenul un singur elev a promovatcu media 10, Cristian Pavel elev alliceului Barbu Știrbei.

În jude!ul Călărași pentru această sesiune s-au înscris 1.473 de candidaŃi, dintre care 280 sunt din seriileanterioare. PrezenŃi la examene au fost 1.364 de candidaŃi.Elevii care nu au promovat la această sesiune sunt elevi ai liceului „Dan Mateescu” din Călăraşi, „DuiliuZamfirescu” Dragalina, Borcea. Primele trei licee clasate: Colegiul NaŃional „Barbu Ştirbei” Călăraşi, LiceulTeoretic „Mihai Eminescu” din Călăraşi, Colegiul NaŃional „Neagoe Basarab” din OlteniŃa.

Note de 10 au fost ob!inute de elevi launele materii: la proba de limba şiliteratura română sunt 26 de note de10, la proba obligatorie a profilului,respectiv matematică sau istorie, 27de candidaŃi au obŃinut nota 10, iar la proba la alegere a profilului şi specializării există 22 de elevi de nota 10.

- Data, ora şi locul de desfăşurare a concursului:

- Inteviul: 31 iulie 2019, ora 10, la sediul DJC Călăraşi- RelaŃii la sediul DJC Călăraşi, str. 13 Decembrie nr. 9- Persoană de contact: Filip Gheorghe

- Vechime în specialitatea studiilor: 1 an.CandidaŃii trebuie să îndeplinească condiŃiile prevăzute de art. 54 din Legea 188/1999,republicată, r2, privind Statutul funcŃionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

- CondiŃii specifice: studii universitare de licenŃă absolvite cu diplomă, respectiv studiisuperioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenŃă sau echivalentă în domeniulfundamental ştiinŃe sociale, ramura ştiinŃe juridice;

- CunoştinŃe operare calculator Microsoft,Exel,Internet,nivel mediu,dovedite prindocumente.

- Proba scrisă: 26 iulie 2019, ora 10, la sediul DJC Călăraşi.

DirecŃia JudeŃeană pentru Cultură Călăraşi cu sediul în: Călăraşi, str.13 Decmbrie nr. 9, jud.Călăraşi, organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi vacante pe perioadănedeterminată pentru funcŃiile publice de execuŃie:

ANUNł CONCURS-FUNCłIONARI PUBLICI

2. Inspector clasa I, grad profesional asistent, studii superioare, în cadrul Compartimentuluicultură, management, resurse umane.

1. Inspector clasa I, grad profesional asistent, studii superioare în cadrul Compartimentuluipatrimoniu cultural mobil şi imatererial.- CondiŃii specifice: studii universitare de licenŃă absolvite cu diplomă, respectiv studiisuperioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenŃă sau echivalentă în domeniulfundamental ştiinŃe umaniste şi arte, ramura studiu patrimoniului şi managementul bunurilorculturale;- Vechime în specialitatea studiilor: 1 an.

În jude'ul Călărași

54,47% PROMOVABILITATE LA BACALAUREAT

1.Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul APMCălăraşi, şoseaua Chiciu, nr.2, jud. Călăraşi, în zilele de luni-vineri, între orele 9-12, precum şi laurmătoarea adresă de internet: www.apmcl.anpm.ro

E-DISTRIBU&IE DOBROGEA S.A., cu sediul în mun. Constan!a, str. Nicolae Iorga, nr. 89A, jud.Constan!a, titular al proiectului “MODERNIZARE LEA JT VOL. 2, LOCALITATEA OLTENI&A,JUDE&UL CĂLĂRAȘI”A.P.M. Călăraşi “MODERNIZARE LEA JT VOL. 2, LOCALITATEA OLTENI&A,JUDE&UL CĂLĂRAȘI”

, anunŃă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare de către, pentru proiectul

, propus a fi amplasat în mun. Olteni!a, jud. Călărași .

2. Publicul interesat poate depune propuneri în ceea ce privește con!inutul raportului privindimpactul asupra mediului la sediul autorită!ii competente pentru protec!ia mediului.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaŃii la proiectul deciziei de încadrare în termen de10 zile de la data publicării anunŃului pe pagina de internat a autorită!ii competente pentru protec!iamediului.

Prezentul anun! va fi publicat atât în presă cât și la sediul administra!iei locale pe teritoriul căreia seva realiza investi!ia.

AnunŃ public privind decizia etapei de încadrare

MĂSURILE ADOPTATE DE GUVERN - UN IMPACTDIRECT ASUPRA CREȘTERII ECONOMIEI

Prin politici economice şi fiscale curajoase, PSD a reușit

să crească veniturile românilor, simultan cu eliminareaori diminuarea unor taxe și impozite, precum TVA, care ascăzut de la 24% la 19%, ori impozitul pe venit, redus dela 16% la 10%. Prin urmare, creșterea economică a !ăriis-a transferat firesc și în buzunarele românilor.

Potrivit Comisiei Europene, creșterea de 5,1% aeconomiei României din primul trimestru a avut caprincipal motor creșterile salariale din ultima perioadă,dar și creșterea sectorului de construc!ii, sub impulsulrecentelor facilită!i fiscale acordate acestui domeniu.

Investi!iile au urcat, în special datorită redresării dinsectorul construc!iilor, dar și cu ajutorul recentelormăsuri de stimulare fiscală.

Produsul Intern Brut al României aferent trimestrului Idin 2019 a fost mai mare cu 1,3% în termeni realiraportat la ultimul trimestru al anului trecut şi cu 5%, atâtpe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, încomparaŃie cu perioada similară a anului 2018, potrivitdatelor provizorii publicate săptămâna aceasta deInstitutul NaŃional de Statistică. Produsul Intern Brutestimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 251,236miliarde de lei preŃuri curente, în creştere – în termenireali – cu 1,3% faŃă de trimestrul IV 2018 şi cu 5% faŃă detrimestrul I 2018.

Cu privire la situa!ia salarială, câştigul salarial mediu neta crescut în luna mai cu 14,7% faŃă de aceeaşi lună aanului trecut ajungând la 3.101 lei faŃă de 2.704 lei înluna mai 2018, iar câştigul salarial real, adică puterea decumpărare, a crescut cu 10,2% fa!ă de luna mai 2018.Spre exemplu în domeniul construc!iilor, câştigul salarialmediu net a fost în luna mai 2019 cu 46,2% peste nivelulcâştigului salarial mediu net realizat în activitatea deconstrucŃii în luna mai 2018. Măsurile adoptate deGuvern au adus beneficii importante pentru sute de miide angajaŃi, având un impact direct asupra creșteriieconomiei.

Senatorul Roxana PaŃurcă, președintele executiv alPSD Călăraşi, a declarat: ,,Datele furnizate de INSreprezintă o confirmare a faptului că economiaRomâniei creşte aşa cum ne-am propus în Programul deguvernare. Sunt dovezi ale faptului că măsurile luate deGuvern sunt bine gândite și că PSD își respectă cuvântuldat românilor. Obiectivul de creştere economică cu 5,5%anticipat pentru acest an este unul realist. Este evidentcă programul guvernării PSD func!ionează, Româniacontinuând să crească economic și în acest an, dupăcreșterea consecutivă constantă din ultimii doi ani.“

- Teren extravilan în suprafa!ă de 5,0393 ha, situat în com. Grădiștea, jud. Călărași - pre! pornire166.463,20 lei;

- Teren intravilan în suprafa!ă de 0,7500 ha, situat în com. Vâlcelele,jud Călărași, - pre! pornire 92.000lei;- Teren extravilan în suprafa!ă de 88,9086 ha, situat în com. Vâlcelele, jud. Călărași - pre! pornire2.936.917,78 lei;

Referitor la cota TVA, se va aplica conform legisla!iei în vigoare.

- Teren extravilan în suprafa!ă de 2,25 ha, situat în com. Vlad $epeș, jud. Călărași - pre! pornire74.324,25 lei.

ANUN!

Pentru rela!ii suplimentare, vă pute!i adresa lichidatorului judiciar la tel. 0242/313477 [email protected], [email protected], sau la sediul acestuia din Călărași, str. Plevna, nr.189, jud. Călărași.

; :

Precizăm că asupra terenurilor mai sus men!ionate este instituit sechestru penal de DIICOT.

La licita!ie pot participa pesoane fizice și/sau juridice care formulează cerere de participare la licita!ie,achizi!ionează caietul de sarcini de la sediul lichidatorului judiciar, achită garan!ia și taaxa de participarela licita!ie și nu figurează cu datorii la bugetul local și de stat.

Societatea ECO PITT CONSTRUCT S.R.L. - în faliment, cu sediul în comuna Vâlcelele, jud. Călărași,înmatriculată sub nr. J51/492/2010, CUI 27863399, reprezentată prin lichidator judiciar CC INSOLSPRL FILIANA CĂLĂRAȘI, organizează licita!ii publice cu strigare, săptămânal, în fiecare zi de luni,începând cu data de la sediul lichidatorului judiciar din Călărași, str. Plevna,nr. 189, jud. Călărași, privind vânzarea bunurilor imobile, reprezentând

22.07.2019 cu ora 14.00,:

Page 3: „JURNALUL DE CĂLĂRAI” COTIDIANUL C …...JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 6 JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 3

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 6 JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 3

Asta ne interesează, în primul rând – rela!ia activită!iilor directe, ca parlamentar de Călărași, cu problemele dinCălărași! Dincolo de ele, desigur, există activitateaefectivă din Parlamentul României, acolo unde trebuievăzut ce legi au generat, în ce s-au implicat ce ac!iuni audus la capăt în numele oamenilor care i-au trimis la cel maiînalt nivel al democra!iei na!ionale!

Va fi interesant!...

Și, dacă nu le va fi cu supărare, îi vom invita să neprezinte și o exprimare proprie a activită!ii lor în cele5(CINCI!) sesiuni care s-au scurs, din cele opt câte sunttoate !...

Este sensul acestei rubrici, al acestui serial pe care îlredeschidem cu această ocazie, timp de două luni de zileavând ca obiectiv principal analizarea pentru fiecareparlamentar în parte a activită!ii sale, în perioada care adecurs de la intrarea în parlament pe voturile oamenilordin Călărași și până astăzi.

Desigur, la modul general există niște date, niște cifre șifiecare parlamentar își are activitatea sa. Unii, să fimcorec ! i , au fost foarte importan ! i în inter iorulParlamentului, în comisiile pe care le au în aten!ie, dinpartea partidelor respective. Asta nu înseamnă că luândîn calcul numărul zilelor din parlament fa!ă de numărulzilelor calendaristice, nu se putea găsi măcar o etapăbilunară ca să nu zicem și lunară pentru prezen!a înteritoriu, întâlnirea cu oamenii pe baza cărora ai ajunsacolo, în Parlamentul României!

Pentru că unii nu au trecut deloc, dar deloc prinCălărași, în toată această perioadă, cu două, trei excep!iila niște evenimente de la care mai bine lipseau, în raportcu cele de la care au lipsit cu adevărat!

Jurnalul de parlamentar

PARLAMENTARII – LA RAPORT!...ANALIZA ZILEI

Radu Georgescu

Perechea euro/dolar creștea la 1,1250 – 1,1286 dolari.După creșterea de acum două zile aproape 13.100 dolari,bitcoin scădea pe platformele specializate la aproape11.670 dolari, ieri la prânz.Sunt folosite date și informa'ii disponibile până la ora14:00

Cursul euro a crescut ușor, de la 4,7337 la 4,7339 lei, într-oședin!ă în care tranzac!iile s-au realizat între 4,73 și 4,741lei. Cota!ia de la ora 14:00 se plasa la 4,735 lei.

Moneda elve!iană stagna pe pie!ele financiare la 1,11 –1,114 franci/euro, iar media a urcat de la 4,2533 la 4,26 lei.Posibilitatea ca Rezerva Federală americană să scadădobânda sa de politică monetară, care în prezent sesituează la 2,25 – 2,50%, a provocat creșterea unciei deaur la peste 1.425 dolari, pentru ca ieri la prânz să coborarela 1.415 dolari. Aceste mișcări au făcut ca BNR să anun!eun pre! al gramului de aur la 192,1200 lei. Reamintim că înurmă cu o săptămână pre!ul a atins maximulultimelor șapteani de 192,3192 lei.Indicele de ReferinŃă pentru Creditele acordateConsumatorilor (IRRC), care se va aplica până la sfârșitullui septembrie, a fost stabilit de banca centrală la 2,63%.

Sentimentele de aversiune fa!ă de risc s-au temperat, dupăce președintele Fed, Jerome Powell, a lăsat de în!eles căeste de acord cu o reducere a dobânzii-cheie din SUA.

Media dolarului american a pierdut câștigul ob!inut miercuriși a coborât de la 4,2171 la 4,1997lei. cota!iile din pia!ăfluctuau între 4,195 și 4,207 lei.

Indicele ROBOR la trei luni, utilizat la calcularea dobânzilorla majoritatea creditelor în lei, s-a oprit la 3,17%, cel maiscăzut nivel din ultimele patru luni. Indicele la șase luni,folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnatla 3,44%. Indicele ROBOR la nouă luni, calculat în func!ie

de rata dobânzii plătită la creditele atrase de către băncilecomerciale de la alte bănci, s-a oprit la 3,46%, iar cel la 12luni la 3,52%.Monedele din regiune se stabilizau fa!ă de euro, dupăpierderile suferite în ultimele zille. Moneda polonezăfluctua între 4,264 și 4,278 zlo!i iar cea maghiară setranzac!iona în culoarul 325,4 – 326,2 forin!i.

JURNALUL

ECONOMIC

Parcul Central, Str. Independen ei, nr. 20 tel: 0242.312.800 web: www.culturalcl.ro)Pre ul biletelor este acela i pt. filme 3D i 2D: 8 lei - copii cu vârste de maxim 14 ani i 12 lei - persoane cu vârstepeste 14 ani. Nu se efectueaz rezerv ri. Biletele pot fi cump rate cu o s pt mân înainte de data spectacolului.

! ș ș șă ă ă ă ă ă

Povestea jucăriilor 4 - 3DStuber Detectiv de nevoie - 2D: Annabelle 3 - 2D15-18 iulie

17Ora: :0015-18 iulie

20 00Ora: :

Vineri 19 iulie: ora 12:30S mb t :

ora 10:30 12:30â ă ă, duminică 20, 21 iulie

şi

CINEMA 3D/2D

COTA#ILE EURO AU TRECUT DE 4,74 LEI

Declara'ia săptămânii

“SĂ ȘTI#I CĂ AM FĂCUT AUTOSTRADA APEI ÎN ROMÂNIA”!

“Am refăcut zeci de sisteme deiriga)ii!Am imagini cum a fost șicum este astăzi! Erau distruseiar acum func)ionează!” - PetreDAEA, ministrulAgriculturii

Telefon: 0242315303 / 0242334506Email: [email protected]: www.vemsrl.roAdresă: Str. Cornişei, Nr.26, Bl.C8, Sc.1, Ap.2, CălăraşiProgram: Luni-Vineri: 08:00-17:00 Sâmbătă: 09:00-12:00

BIROTICĂ, MOCHETE,JALUZELE, TÂMPLĂRIE PVC

Page 4: „JURNALUL DE CĂLĂRAI” COTIDIANUL C …...JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 6 JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 3

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 5

"UNIUNEA EUROPEANĂ - NOUA UNIUNE SOVIETICĂ?!”

73 de ani ai acestui sistem în Uniunea Sovietică au dusla mai multe conflicte etnice decât în orice altă parte alumii. Una din marile ambi!ii ale URSS a fostdistrugerea Statului Na!ional. Este exact ceea cevedem în Europa astăzi. Bruxelles-ul vrea sănimicească statele na!ionale, pentru ca acestea săînceteze să mai existe.

Acest adevăr pare a fi confirmat de Scrisoareaadresată de Emmanuel Macron cetăŃenilor Europeiprin intermediul a 28 de ziare din toate Ńările membreale U.E. Titlul în româneşte e Pentru o renaştereeuropeană

Jurnalistul Ion Cristoiu face o analiză critică a scrisoriiadresată de Emmanuel Macron cetăŃenilor Europeiprin intermediul a 28 de ziare, spunând că aceastaarată de fapt Macron propune un fel de KGB la nivelulUE şi arată cât de departe sunt liderii Europei derealităŃile vremurilor. Redăm integral editorialulj u r n a l i s t u l u i I o n C r i s t o i u p u b l i c a t p ehttps://www.cristoiublog.ro

Din start se desluşeşte o vastă operaŃiune depublicitate electorală. Scrisoarea se adresează tuturorcetăŃenilor Europei (cu excepŃia, desigur, a Vestelorgalbene), drept pentru care e publicată pe site-ulÉlysée în 22 de limbi europene, printre care:Franceză: Pour une Renaissance européenne;Germană : Für einen Neubeginn in Europa;Engleză: For European renewal;

Italiană: Per un Rinascimento europeo.

De la un capăt la altul textul e marcat de bombasticism,solemnitate de Marseilleza (Le jour de gloire estarrivé), retorică de Napoleon cel mijlociu (cel Mic a fostNapoleon al III-lea), patetism de ceapă tăiată.

Sistemul sovietic era corupt de sus până jos; la fel esteși cel al UE. Corup!ia endemică pe care o vedeam înfosta URSS înflorește în UE. Cei care i se opun sau o

denun!ă sunt reduși la tăcere sau pedepsi!i. Nimic nuse schimbă. În URSS avea Gulagul. Cred că el existăși în UE. Un gulag intelectual numit „CorectitudineaPolitică”. Când cineva vrea să spună deva despresubiecte precum rasă sau gen, iar opiniile sale diferăde cele aprobate oficial, va fi ostracizat. Este începutulGulagului, începutul pierderii libertă!ii voastre. ÎnUniunea Sovietică se credea că numai statul federaleste capabil să evite războiul. În Uniunea Europeanăni se spune exact același lucru. Pe scurt, aceeașiideologie și aceleași sisteme. UE este vechiul modelsovietic servit cu sos occidental. Dar insist: asemeneaUniunii Sovietice, Uniunea Europeană poartă în eagermenii propriei sale pierzanii. Vai, când se vaprăbuși, căci se va prăbuși, ea va lăsa în urmă oimensă distrugere și colosale probleme economice șietnice. Vechiul sistem sovietic nu era reformabil. NiciUniunea Europeană.

Am comentat ultima carte a lui Radu Portocală LeVague tonitruant pe cristoiublog.ro traducînd titlul înromâneşte Vagul asurzitor. După apariŃia articolului,m-a sunat Radu Boroianu, nu doar amic de-al lui RaduPortocală, dar şi bun cunoscător al limbii franceze,pentru a-mi spune că sensul titlului, confirmat deconŃinut, e Golul răsunător. Cred că Radu Boroianuare drep ta te . Radu Por toca lă denun Ńă înpersonalitatea lui Emmanuel Macron vorbele maricare ascund pustiul de conŃinut.

Spaniolă: Por un Renacimiento Europeo;

Este uimitor că după ce am îngropat un monstru,URSS, construim un altul, întru totul asemănător:Uniunea Europeană. Ce este în fond UniuneaEuropeană? Vom afla poate răspunsul analizând ce afost Uniunea Sovietică. URSS era condusă de 15persoane ne-alese, care se numeau unele pe altele șinu trebuiau să dea socoteală nimănui. UniuneaEuropeană este condusă de două duzini de persoanecare s-au ales între ele, care se întrunesc cu ușileînchise, care nu dau socoteală nimănui și care nu pot fischimbate. Am putea spune că UE are un parlamentales. Și URSS avea un fel de parlament: SovietulSuprem. Acesta aproba fără discu!ii deciziile Politburo(Biroul Politic al Partidului Comunist), la fel caParlamentul European, unde timpul luărilor de cuvântal fiecărui grup este limitat și este adesea mai mic deun minut pentru un vorbitor. În Uniunea Europeanăexistă sute de mii de eurocra!i cu salarii astronomice,cu angaja!i proprii, servitori, prime și privilegii,imunitate pe via!ă în fa!a justi!iei, muta!i dintr-un postîn altul, indiferent dacă își fac sau nu își fac treababine.

Nu este exact ca în regimul sovietic? URSS a fostcreată prin constrângere și foarte adesea prin ocuparearmată. UE se creează, evident, nu prin for!ă armată,ci prin constrângeri și presiuni economice. Pentru acontinua să existe, URSS s-a extins din ce în ce maimult. Din momentul în care a încetat să se mai extindă,a început să se prăbușească. Și cred că la fel se vaîntâmpla și în cazul UE. Ni s-a spus că scopul UniuniiSovietice era crearea unei noi entită!i istorice –Poporul Sovietic – și că trebuia să ne uitămna!ionalită!ile, tradi!iile și obiceiurile. Același lucru seîntâmplă și în cazul Uniunii Europene, se pare. Nu vorsă fii britanic sau francez,vor să fi!i cu to!ii o nouăentitate istorică: Europenii. Vor să facă să vă disparăsentimentele na!ionale și să vă oblige să trăi!i ca ocomunitate multina!ională.

Dar există o alternativă la a fi guvernat de de acestedouă duzini de responsabili autoproclama!i laBruxelles: se numește independen!ă. Nu sunte!iobliga!i să accepta!i ceea ce au plănuit pentru voi. Laurma urmei, nu v-au întrebat dacă dori!i să vă alătura!ilor. Eu am trăit în viitorul vostru și acesta nu afunc!ionat.Vladimir Bukovski Disident rus, 12 anipetrecuti în Gulag

Ce înseamnă discurs de ură şi violenŃă? Cinedeosebeşte între dezvăluirea adevărului incomodpentru ordinea stabilită şi discursul de ură şi violenŃă?Sînt întrebări asemănătoare celor de pe vremeacenzurii comuniste. Cenzura interzicea discursulcon t ra revo lu Ń i onar. Ce însemna d iscursu lcontrarevoluŃionar stabilea Partidul.Şi acesta în funcŃie de politica de moment. Pe vremealui Stalin, discursul contrarevoluŃionar era cel carecritica stalinismul. Pe vremea lui Hruşciov, era cel carenu critica stalinismul.Ar fi trebuit poate să închei zicîndcă Scrisoarea lui Macron e un eveniment nefericit alEuropei de azi. Închei precizînd că e un evenimentfericit. Fără această Scrisoare, cetăŃenii Europei n-ar fiştiut de cât de aerieni sunt prin raportare la realităŃiLiderii Marilor Puteri Europene de azi.

Scrisoarea se vrea astfel un fel de Sirenă a lui Roaităde la noi, care în timpul RevoluŃiei franceze s-a numitTocsin, un Deşteaptă-te europene din somnul tău demoarte! Ar trebui să observăm însă că între intenŃie şirealizare e o prăpastie. Manifestele (şi Scrisoarea e unManifest) sînt scurte, pline de conŃinut, ca un glonŃ depulbere, şi nu lungi, poliloghii de-a binelea, precumtextul lui Macron.

Punctul de plecare al Manifestului e dezvăluit deprimele rânduri:

Punctul de plecare e corect. Uniunea Europeană,pentru că de Uniune e vorba şi nu de continentuleuropean, care nu se limitează la UE, ci cuprinde şiUcraina, Republica Moldova, ba chiar şi Rusia şiTurcia, se află în pragul dezastrului. Rînd pe rîndpartidele eurosceptice prind putere electorală. łăriprecum Ungaria, Polonia, Italia critică, ba chiardenunŃă Bruxellesul. Din cîte de vede, în rîndulrebelelor n-am trecut România. Şi nu pentru că aş vreasă polemizez cu propaganda TeFeListă împotrivaPSD, ci pentru că eu nu văd în bombănelile PSD laadresa Bruxellului o viziune suveranistă, ca în cazulpartidului lui Orban, ci pur şi simplu o şmecherie princare baronii vor să fie lăsaŃi să fure. Brexitul a fost însăsemnalul cel mai puternic al crizei în care se aflăproiectul european. De cum s-a anunŃat Brexitul,BirocraŃii de la Bruxelles, birocraŃii de lux precumJuncker, Timmermans, au declarat că UE are nevoiede reforme radicale. Reforme cerute de realităŃile careau dus la Brexit. Pentru că, în ciuda propagandeibolşevice duse de BirocraŃii de la Bruxelles şi a filmelorproaste despre acest mare eveniment, Brexitul aredrept principală cauză situaŃia de Criză de sistem dinUniunea Europeană. Au trecut de atunci trei ani.Dinspre Bruxelles n-a venit nici măcar o adiere de

reformă. Şi ar fi trebuit să se treacă neîntîrziat lareforme. Sensul acestora? Scrie Radu Portocală încartea sa care abordează şi Criza UE: „Sunt ani bunide acum de cînd fostul dizident Vladimir Boukovskyarăta asemănările ideatice dintre Uniunea Europeanăşi fosta Uniune Sovietică: o amplă birocraŃie ineficacepe care toată lumea trebuie să o iubească. Ca şi pevremuri la Moscova, se spune la Bruxelles în zilelen o a s t r e : « N o i ş t i m c ă e s t e b i n e p e n t r udumneavoastră!» Şi faŃă de o asemenea certitudine,toată lumea trebuie să tacă şi să accepte. Doar că,vrînd să impui altora propria concepŃie despre bine,ajungi să dispreŃuieşti libertatea celorlaŃi. Niştefleacuri, cui îi pasă cînd este în joc «marele viseuropean»? Dar care vis? De multă vreme există undecalaj prea mare între această structură arhaică şirealitate. Ea nu mai poate convinge în primul rând,pentru că nu a realizat nimic convingător. Pretutindeniîn Europa alegătorii şi-au arătat neîncrederea faŃă deUniunea Europeană prin voturile pe care le-au acordatîn mare număr partidelor suveraniste. FaŃă de acestlucru, a spune, aşa cum fac aproape toŃi oameniipolitici – şi dl. Macron printre ei, uimitor de încrezătorîntr-un viitor indescifrabil – că avem nevoie de maimultă Europă, dovedeşte fie inconştienŃă, fie dispreŃpentru voinŃa popoarelor.” Brexitul, revolta ungurilor, apolonezilor, a italienilor, a francezilor care voteză peMarine Le Pen, a estonienilor, care au votat un partideurosceptic, au drept temei transformarea treptată aUE într-o nouă Uniune Sovietică. Tovarăşii de laKremlin denunŃau orice tentativă a Ńărilor din Est de a-şi apăra interesele drept naŃionalism. Ei invocauinternaŃionalismul ca stare de spirit obligatorie pentrulagărul socialist, dar prin asta ei înteŃelegeausupunerea necondiŃionată la interesele Moscovei.BirocraŃii de la Bruxelles invocă europenismul pentru a

putea promova interesele Germaniei, noul Kremlin alEuropei. Cine nu se supune intereselor Germaniei etaxat de naŃionalist, de populist. Ungaria s-a confruntatcu dezastrul care a fost trecerea pe teritoriul său ahoardelor de emigranŃi stimulate de Angela Merkel.Când Victor Orban a vrut să-şi apere Ńara de hoardelecare voiau să ajungă în Germania, unde evident, n-aveau să umple autostrăzile, n-aveau să calce înpicioare terenurile agricole, Victor Orban a fost acuzatde naŃionalism. Vă mai amintiŃi? Când România arefuzat Planul Valev, prin care noi urma să fimculegători, în timp ce nemŃii urmau să fie muncitori deînaltă calificare, Moscova ne-a acuzat de naŃionalism.Reformele cerute de Criza UE merg în direcŃia uneimari libertăŃi a Ńărilor membre, a unei mari democraŃii

în UE, astfel încât Uniunea să fie Europeană şi nuSovietică, dar mai ales a dispariŃiei BirocraŃiei de lux, aBirocraŃiei care, pentru a-şi justifica existenŃa,născoceşte reguli aberante, a căror îndeplinire trebuies-o verifice ea. Plecând de la realitatea Crizei, cepropune Macron?Măsuri menite să transforme UE în Uniunea Sovietică!Nevoii de debirocratizare, nevoii de mai maredemocraŃie, de curmare a tutelei mărunte, de luare înseamă şi a intereselor naŃionale, Macron le răspundecu mai multă birocraŃie, cu înfiinŃarea unor instituŃiicare ar fi stârnit invidia lui Brejnev: O poliŃie de frontierăcomună şi un oficiu european de azil, un ConsiliuEuropean de securitate internă. ÎŃi vine să te freci laochi. În toată Uniunea Europeană cetăŃenii plătitori detaxa şi impozite bombăne faŃă de puzderia de instituŃiide la Bruxelles, multe fără alt rost decît acela de aasigura privilegii de lux unor politicieni mediocri înŃările lor. Iar Emmanuel Macron propune pentrusalvarea Uniunii noi instituŃii inutile, toate centraliste,toate bugetivore. Dar nu numai atît. După ce s-a zbătutsă impună francezilor o lege stalinistă, cea a fakenews-urilor, Emmanuel Macron propune un fel deKGB la nivelul UE: „Propun să se creeze o AgenŃieeuropeană de protecŃie a democraŃiilor care va furnizatuturor Statelor membre experŃi pentru a protejaprocesul electoral împotriva atacurilor cibernetice şi amanipulărilor. În acest spirit de independenŃă, vatrebui de asemenea să interzicem finanŃareapartidelor politice europene de către puterile străine.Trebuie să interzicem, prin reguli europene, oricediscurs de ură şi de violenŃă pe Internet, deoarecerespectul persoanei umane este fundamentulcivilizaŃiei şi demnităŃii noastre.”

„CetăŃeni ai Europei,Îmi permit astăzi să mă adresez direct vouă, nudoar în numele istoriei şi al valorilor care ne unesc,ci şi pentru că este urgent. Peste doar câtevasăptămâni vor avea loc alegerile europene,d e c i s i v e p e n t r u c o n t i n e n t u l n o s t r u .Nicicând nu a fost Europa mai necesară de la celde-al doilea Război Mondial până astăzi, şi totuşiniciodată nu s-a aflat ea într-un mai mare pericoldecât acum.”

DIZIDENTUL ANTICOMUNISTVLADIMIR BUKOVSKI

ION CRISTOIU: MANIFESTUL LUIMACRON, UN NOU PAS PE DRUMUL DE

LA UE LA UNIUNEA SOVIETICĂ

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din i 2019 - paginaĂ Ă Ș 390 15 ulie 4