AJ l O A¿ I* £J

A N U L X X V I I . ARAD, 2/15 Martie 1903 Nr. 9.

ISERICA si Foaie bisericească scolastică, literară şi economică.

Apare odată î n săptămână : DUWHtaECA.

PREŢUL ABONAMENTULUI.

Pentru Austro-Ungar ia : Pe un an 10 cor. — pe ' / 2 an 5 cor.

Pentru România şi străinătate : Pe un an 14 fr. : pe jumătate an 7 fr.

PREŢUL INSERŢIUNILOR :

Pentru publicaţiunile de trei ori ce conţin cam ¿50 cuvinte 6 cor.; până la 200 cuvinte

8 cor.: si mai sus ¿0 cor. v. a.

Corespondenţele să se adreseze Redacţiunei

..BISERICA şi ŞC0ALA' :

E a r b a n i i d e p r e n u m e r a t i u n e la, TIPOGRAFIA DIECESANĂ in ARAD.

Nr. 252.

Circulare. Către toate oficiile protopresbiterale şi par o chicile clin districtul Consistorului gr .-oriental român din

Oradea-Mare. Avend în vedere că la Dumineca Tomei din

anul curent espiră al 11-lea period sinodal, şi astfel înceată mandatul deputaţilor sinodali aleşi pe acest period, subsemnatul Consistor, conform §-ului 191. din Statutul-Organic şi a §-u!ui 2 din Regulamentul sinodal ordonează alegeri noue de deputaţi sinodali pe periodul următor de trei ani, care începe cu Dumineca Tomei în anul curent 1903 şi care va espira la Dumineca Tomei în anul 1906.

In scopul acesta şi pe basa prescripţiunilor Statului-Organic şi ale Regulamentului sinodal, se dispun următoarele:

I. Districtul acestui Consistor, conform §-ului

1 din Regulamentul sinodal fiind împărţit în 6 cercuri electorale, fie-eare cerc electoral are să aleagă câte un deputat clerical şi câte «doi de­putaţi mireni.

împărţirea acestor cercuri cu numirea lo­curilor centreale urmează astfel :

a) Cercul electoral Oradea-Mare cu locul central Oradea-Mare,

b) Cercul electoral Peşteş cu locul central Aleşd.

c) Tinca.

d) Ucuriş.

e) Cercul electoral Beiuş cu locul central Beiuş.

f) Cercul electoral Vaşcou cu locul central Vascou.

Cercul electoral Tinca cu locul central

Cercul electoral Beliu cu locul central

împărţirea acestor cercuri fiind întru toa te congruentă cu protopopiatele organisate, la fie­care cerc electoral aparţin toate comunele bise­riceşti din respectivul protopresbiterat.

II. 1. Terminul pentru alegerea deputaţilor din

cler se deflge pe Joi în 27 Martie st. v. (9 Aprilie st. n.) a c. dimineaţa la 10 ore în comuna centrală a fle-cărui cerc electoral şi în localita­tea ce o va designa comisarul consistorial.

2. Pentru conducerea, actului de alegere se denumesc următorii comisari consistoriali din cler :

a) Oradm-mare : Toma Păcală, protopresb. b) Pestes: Teodor Papp, paroch în Lugaşul

inferior. c) Tinca : Nicolae Rocsin, protopresbiter. b) Beliu: Iosif Pinţe, paroch asesor cons. e) Beiuş: Petru Ciuhandu, paroch asesor

consisiorial. f) Vaşcou : Moise Popovici, paroch în Se-

ghişte. 3. Alegerea deputaţilor clericali este a se

efeptui cu observarea strictă a regulelor prescrise în §-ul 91 lit. g. din Statutul-Organic şi normate precis în §§. 7—14 ai Regulamentului pentru ale­gerile de deputaţi sinodali în eparchia Aradului.

4 îndeosebi se reasumează următoarele dis posiţiuni generale :

a) Drept de votare au toţi preoţii şi dia­conii gr. or. români cari aparţin cercului elec­toral respectiv ori sunt în funcţiune ori sunt în deficienţă.

b) Pentru a se putea constitui colegiul elec­toral şi a efeptui alegerea se recere să fie pre-sinţi cel puţin o terţialitate, adecă una a treia parte a tuturor preoţilor alegetori din cercul res­pectiv.

c) Aclamaţiune nu este permisă.

d) Protocolul luat în colegiul electoral îm­preună cu adnecsele să se înainteze acestui Con-sistor cel mult în termin de 3 zile dela alegere.

III. Pentru efeptuirea alegerei deputaţilor mireni

se dispune : 1. Sinoadele parochiale electorale in singu­

raticele comune bisericeşti au a se întruni în toate cercurile de alegere în Dumineca Qin 9/22 Martie ori ta Dumineca din 16/29 Martie, a. c. prin urmare Sinoadele electorale sunt a se convoca şi publica cu 8 zile înainte, adecă în Dumineca din 2/15 Martie ori în Dumineca următoare din 9/22 Martie, a. c.

2. Terminul pentru întrunirea colegiului de scrutiniu şi pentru scrutinarea alegerei deputaţi­lor mireni se defige în toate cercurile pe Joi 27 Martie st. v. (9 Aprilie st. n.) a - c- dimineaţa la 10 or£ în comuna centrală şi în localitatea designată de comisarul consistorial.

3. Pentru conducerea actului de scrutiniu al alegerei deputaţilor mireni se denumesc următorii comisari consistoriali :

a) Oradea-Mare : Nicolaţ Zigre, advocat se­cretar consistorial.

b) Peşteş: Avram Igna, înveţător în Ineu. c) Tinca : I)r. Aurel Lazar, advocat fisc con­

sistorial. d) Belki Paul Gavrilete, înveţător pens. e) Beiuş Dr. Gavriil Cosnia, advocat. f) Vaşcou Vasilie Sala, înveţător. 4. Preoţii paroehiali ca preşedinţii ordinari

ai Sinoadelor, după deschiderea Sinodului elec­toral vor avea numaidecât a da cetire atât cir­cularului present consistorial, cât şi §§-lor 15 — 22 din regulamentul Sinodului eparchial relativ la alegerile de deputaţi sinodali în eparchia Ara­dului, comunicat tuturor oficiilor parochiale, pentru conformare la actul alegerei.

5. Conducetorii oficiilor parochiale, chiar şi în cas când nu ar fi aleşi de preşedinţi ad hoc în sinoadele parochiale electorale, sunt îndatoraţi să asiste la actul alegerei dela început şi până la sfîrşit, având drept şi datorinţă a îngriji să nu se facă vre-un abus sau vre-o neregularitate la actul alegerei, şi să se observe cu de-amănuntul toate disposiţiunile regulamentului relativ la ale­gerea deputaţilor sinodali mireni. Neîmplinirea acestor îndatoriri constituie pentru conducetorii oficiului parochial delict disciplinar. In urmare, fie din neştiinţă, fie din rea voinţă, dacă sevîr-şesc iregularităţi ori contribuiesc la sevîrşirea lor, vor avea să sufere pedepsele disciplinare stabi­lite prin regulamentele în vigoare. (Regulament §§. 23 şi 24).

Ca protocoalele de alegere să fie cât mai corecte, se trimite în necsul acestui circular pentru

fie-care comună bisericească submanuată câte un formular de protocol, care este a se întrebuinţa la luarea protocolului despre actul de alegere, ce se va efeptui în Sinoadele parochiale.

. Este oprit sub cea mai aspră pedeapsă disci­plinară ca în protocoalele d», valoare să se in­troducă- alegetori cari nu vor fi de, faţă la alegere.

Oficiile protopresbiterale sunt însărcinate cu toată urgenţa a trimite de adreptul oficiilor pa­rochiale subalterne acest circular consistorial îm­preună cu formularele recerute pentru protocoalele de alegere.

O r a d e a - M a r e , 15/28 Febrjarie-1903.

Yasilic Mangra, vicar episcopesc.

-O — Nr. 2.

Tuturor P. T. părinţi protop>resbiteri şi preoţi paroehiali în districtul Consistorului gr.-or român

din Oradea-Mare. Cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Episcop

diecesan, de pie memorie, Iosif Goldiş, cucernicul preot Ioan Nicorescu, profesor la Seminarul din Arad, a scos de sub tipar : »AmvOHUl bisericei gr. ort. române. Predici pentru toate Duminecile de peste an.«

Consistorul eparchial, cu provocare la circu­larul de sub Nr. 561 Pres. din 14/27 Martie 1902, de-o parte pentru a încuragia munca vred­nică de laudă a unui păstor sufletesc, ear de altă parte pentru a uşora preoţilor împlinirea diregă-toriei predicatoriale, le recomandă cu toată in­sistenţa această colecţiune de predici. Cartea se poate procura dela autor în Arad, ori dela ti­pografia diecesană, cu preţul de 3 coroane.

P. T. părinţi protopresbiteri sunt poftiţi a trimite câte un exemplar din acest circular la fie-care oficiu parochial.

O r a d e a-M a r e , din şedinţa senatului bi­sericesc al Consistorului, ţinută la 24 Ianuarie (6 Februarie) 1903.

Vasilie Mangra, vicar episcopesc.

George Şincai de Şinca. 28/11 1903.

„La steaua care a resărit ,,E o cale atât de lungă, „De mii de ani i-a trebuit „Luminei, să ne-ajungâ...

. . .Dar ' nu s'a stins; ci lumină a aprins în gândurile urmaşilor, simţirei chiag a întemeiat în toate inimile curate româneşti, opera acelui geniu

al neamului românesc, — dela a cărui naştere îm-plinitu-s'a azi un veac şi jumătate.

George Şincai de Sinea e luceafărul, e acel Apostol al neamului nostru, a cărui gândire, inimă, vieaţâ şi muncă, hărăzitu-ne-a conştiinţa: de unde venim . . .

Născut din neam oropsit şi dintr'o familie fără ranguri, George Şincai e un cap luminat, eare pentru calităţile sale, e trimis de episcovul Maior la Roma.

Şi ce face acest tiner, unit, elev al propagan­dei fide, în înaltele scoale ale eternei cetăţi?

Neastâmpărat în dorul de lumină; neînfrânt în convingerile sale despre sublima origine a nea­mului seu; neobosit pentru scrutarea trecutu­lui apăsatului seu neam, — o devisâ îşi formu­lează pentru vieaţa sa, o devisă, pe care o plă­teşte cu martiriul seu: de a arăta cine suntem, — ca să ştim, cine trebuie să fim...

Nu este mai mare durere, decât să fi pără­sit, uitat de ai tăi, de aceia pentru cari pusu-ţi-ai întreagă vlaga vieţii tale. Dar', sufletele uriaşe, inimile alese de Cel de sus pentru a fi printre vea­curi îndreptătoare şi pilde măreţe, nici când nu vor scăpa de această jertfă, — pe care din pli­nul iubirei, iubirei de neam o aduc.

Aşa a fost George Şincai, a cărui aniversare de un veac şi jumătate serbând-o, cu pietate me­moriei lui ne închinăm.

Născut dintr 'o familie de mici-nobili din ţea ra Făgăraşului (Şinca-veche) la anul 1753, Februar ie 28 v. în ŞamşUd, Gh. Şincai, este fiul lui Ioan Şincai.

Tatăl seu, om fără multă carte, 'şi-a crescut bine fiii, pe Gheorge 1-a trimis de mic în şcoala din Sabed, apoi la reformaţii din Oşorhei (Maros-Vâsărhely) unde, a început a înveţa l imba la t inească şi u n g u r e a s c ă ; de acolo a t recut la Cluj în gimnasiul Iezuiţilor, în sfîrşit la Bistriţa săsească la Piarişti, ca să înveţe şi nem­ţeşte. In 1773, în vrâstă de 20 de ani, a fost primit în mănăs t i rea dela Blaj, ca să p ropună re tor ica şi p o e ­tica ; eară în anul următor Mitropolitul de atunci Gri-gorie Maior 1-a trimis împreună cu Pet ru Maior, ne ­potul Mitropolitului, 'a Roma în colegiul de propaganda fide. Acolo a stat 5 ani, doi la filosofie şi trei la t eo­logie, luând titlul de doctor în aceste studii. In Roma puse fundamentul studiilor sale istorice. El ajunse a fi numit custode al bibliotecii colegiului de propagandă. Afară de biblioteca colegiului, al cărei custode era, el însuşi culegea zi şi noaptea cu o a rdoare fără exemplu din cărţi şi manuscr ip te . Cardinalul Borgia îi câştigase dela papa Piu VI. voie formală de a ceti toate cărţi le şi cele oprite şi de a cerce ta şi consulta toate biblio­tecile. De multe-or i cardinalul Borgia protector al seu îi căuta şi a re ta diferitele cărţi pan ' aici necunoscute , ce cupr indeau ceva despre Români. Adese îl poftea la masa sa, încunjura tâ pu ru rea de erudiţi ai Romei şi străini. După te rminarea studiilor sale în Roma, Şincai în torcenduse la 1779 se opri din porunca împără tească Măriei Tereziei , în Viena Austriei pe un an, înt rând în Seminarul Sta Barbara, unde se afla ca prefect al studiilor Samuil Clain, amicul şi compatr iotul seu. In timpul aces ta a publicat gramatica compusă împreună cu Clain. Şi în Viena a cercetat bibliotecile şi a făcut >

cunoşt inţă cu istorici însemnaţi , cu Daniil Cornfdes. Benko şi Sulzer. Pe la 1782, venind în Transilvania^ a fost numit director al Şcoalelor române de acolo, şi a înfmţat peste 300 şcoli în t impul funcţionării sa le până la 1784. In acest an fiind acuzat, că a re idei r e ­voluţ ionare şi- tu rbură ordinea publică, a fost scos d in postul de director. Şincai împreună cu Clain şi Maior, încă pe la 1792, se puseră râu cu Bob Episcopul unit : care voia să in t roducă înoiri catoliceşti în biser ica r o ­mână unită, în vreme ce iei apărau dat inele vechi a l e bisericii orientale. Şincai persecuta t de soarte , se r e ­trage la contele Danii! Vass (despre a cărui familie Şincai scrie, că a venit din Moldova în sec. X)j şi a petrecut acolo şase ani ca instructor al copiilor c o n ­telui maghiar. De acolo a călători t în 1803 la Buda, şi îşi complectează neînceta t Cronica, t ipărind o pa r t e în câl indarele de Buda din 1807, 1808 şi 1809 ; dar din causa cenzurii n ' a putut să u rmeze . In anul acest din u rmă Şincai earăşi era la elevii sei Vass, în Szinnye, comitatul Abaujvâr. Peste doi an i merge la episcopul Samuil Vulcanu în Oradea, apoi la Blaj, la Alba-Iulia, cu scopul ca sâ-'şi publice Cronica, dar ' c e t sura nu i-a dat voie. A murit în 1816, tot la familia Vass în Szinnye, părăsi t de ai sei, de biser i -canii blăjeni mai a l e s . . . Pe timpul când a fost d i rec­tor a scris mai multe cărţi de şcoa lă : Catechism 1783, Aritmetică 1785, Abecedar 1783. Lucrarea sa pr inc i ­pală e Cronica Românilor , care cupr inde în tâmplăr i le an după an, dela 86 : 1 7 4 1 după Cristos.

Cronica Românilor este una din cele mai munci te , mai bogate şi mai cinstite opere istorice ce există. E un admirabil reper tor iu de isvoare, cu sîrguinţă adu­nate şi înlănţui te , r edându-ne istoria neamului românesc .

Acest mare „Apostol" cu căldura inimei sale p e ­t rece cursul istoriei neamului seu, şi plânge pe ai s e i : vecinie apăsaţi , vecinie înşelaţi şi acoperi ţ i de umil in ţă din par tea unor popoare , pe care se fereşte de a le numi. Dar ' luând prilegiu dela r idicarea Moldovenilor îm­potr iva lui Despot, el face să se audă pent ru în tâ ia oară cuvântul de vrajă, care spus de buzele bardului dele 1848 ridică Ardealul în p ic ioare :

„Deaşteaptă- te drept aceea, o, iubit neamul meu , şi ai min te ! "

s .

Convorbiri Intre uncercător şi un încredinţat.

Asupra ortodoxiei himericei orientale, De

FILARET Mitropolitul Moscvei.

G o n V o r b i r e a l . Gercltoml: Caut adevărul. Doresc a fi membru

al adevăratei biserici. Voiesc să me mântuiesc. încredinţatul: Dacă aceste dorinţi sunt sincere

apoi însuşi Domnul îţi răspunde: „Eu sunt calea şi adeverul şi vieaţa (Ioan 14, 6); şi unde sunt doi sau trei adunaţi în numele meu, acolo sunt şi eu în mijlocul loru (Mat. 18, 20).

Gercătorul: însă acum se adună în numele lui Cristos mai multe comunităţi diferite între dîn-sele; la care din acestea să me asociez ?

A încredinţatul: Dar' nu faci parte din nici una

dintr'însele? (

CercătOTIll: Consultând sentimentele şi disposi-ţiile ^ inimii mele, nu ştiu ce să respund.

încredinţatul". în care biserică creştină ai căpă­tat prima cunoştinţă despre Dumnezeu şi Iisus Cristos ?

Cercltorul: în biserica orientală. încredinţatul: Ei bine, nu eşti legat cu această

biserică cel puţin prin legături de recunoştinţă? Cercltorul: Mai mult decât prin legături de re­

cunoştinţă. Eu sunt legat cu biserica orientală şi prin Sfânta Cuminecătură ce am primit dela ea, şi prin îndatoririle ce am luat asupra-mi confe­sând ^credinţa sa la botezul meu.

încredinţatul: Fie, însă eu voiesc de-ocam-dată să-'ţi vorbesc despre recunoştinţa ce-'i eşti dator. Eşti oare achitat deja cu desevîrşire în această privinţă ?

Cercltorul: Nu; n'am putut s'o fac. încredinţatul: Vei putea totdeauna prin supu­

nere. Cercltorul: Sunt gata a me supune cu cură­

ţenie bisericei orientale, d fi încredinţat că autoritatea sa asupra mea place lui Dumnezeu; căci trebuie a se supune cineva mai mult lui Dumnezeu decât oamenilor (Fapte 5, 9).

încredinţatul: Pentru că-'ţi place astfel, să apli­căm subiectului nostru aceste cuvinte apostolice, că trebuie să se supună cineva mai mult lui Dumnezeu decât oamenilor. Aceste cuvinte în­seamnă, după cum mi-se pare, că, când ne sim­ţim obligaţi a ne supune ori-cărei puteri pe pă­mânt, nu-'i datorim această supunere decât con­diţionat, ca şi dînsa să nu ceară dela noi ceea-ce Dumnezeu opreşte.

Cercltorul: Aceasta este foarte adeverat. încredinţatul: Aşa dar, ce pretinde dela noi bi­

serica orientală? Gercâtorul: Această biserică pretinde, după pă­

rerea mea, ca să cred, precum crede ea, şi să trăiesc conform cu preceptele sale.

încredinţatul: Pentru a me servi' cu alte cuvinte, -ea cere ca să crezi şi să trăieşti, precum se ex­primă dînsa în simbolul Niceo-Constantinopo-litan, şi precum învaţă în cele zeceporunci.

Cercătorul: Fie. încredinţatul: Râspunde dar acuma: opreşte

Dumnezeu de a crede şi a vieţui precum învaţă biserica orientală în simbolul Niceo-Constantino­politan şi precum prescrie în cele zece porunci?

Cercătorul: încât despre cele zece porunci, nu poate fi nici o îndoială; atâta doară că biserica orientală poate că dă oare-cărei din aceste po­runci o esplicaţiune, care să schimbe sau cel puţin^ să slăbească puterea legei Dumnezeeşti ?

încredinţatul: Nu te teme în această privinţă, pentru-câ biserica orientală lasă înterpretarea le­

gei chiar judecatei şi cunoştinţei tale, -luminate însă de învâţătorii bisericei şi conduse de cu­vântul lui Dumnezeu.

Biserica orientală n'are nici un interpret ar­bitrar şi independent al doctrinelor sale, care să poată da propriilor sale interpretaţiuni valoarea de dogme ale credinţei şi care după placul seu, să impună dintr'un timp într'altul noue sarcini conştiinţelor creştine.

Cercătorul: Am zis că asupra poruncilor nu este nici o contestaţiune. Dar eatâ o cestiune care mi-se pare puţin clară: Opreşte oare D-zeu de a crede ceea-ce învaţă biserica orientală în simbolul Niceo-Constantinopolitan ?

Încredinţatul: Să ne esplicăm mai clar: Se află oare ceva în simbolul bisericei orientale care să nu fie un adever curat, descoperit de Dumnezeu ?

Cercătorul: Aici aş vrea din toată inima să am o probă, că tot ce conţine simbolul bisericei o-rientale este adeverul cel mai curat, şi descope­rit de Dumnezeu.

încredinţatul: Am să-ţi dau această probă. Şi mai întâiu, nu numai toate adeverurile, dar' chiar espresiunile şi cuvintele cele mai importante ce se găsesc în simbolul bisericei orientale sunt îm­prumutate din sfânta Scriptură, care conţine ade­verul descoperit de Dumnezeu însuşi. Un singur cuvânt: catolică, katholiki, (cred în una sfântă ca­tolică şi apostolică biserică) nu derivă ca celelalte direct din sfânta Scriptură; însă acest cuvânt con­ţine mai puţin esenţa decât esplicaţiunea dogmei. Al doilea, se vede că primele tale îndoieli au provenit din deosebirile ce ai observat între di­feritele comuniuni creştine. Trebuie să-ţi spun însă că nici una din comuniunile creştine desbi-nate de biserica orientală nu cere şi nu va pu­tea cere nici odată ca să se suprime ceva din simbolul Niceo-Constantinopolitan; zic nici o bi­serică desbinată, afară de cele ce neagă misteriile Sfintei-Treimi şi ale IntrupăreL şi cari, prin urmare, nu sunt demne să poarte numele de biserică cre­ştină şi ale cărora opiniuni nu ţi-se par negre­şit a merita vre-o atenţiune.

Cercltorul: Ce-trebuie dar '? încredinţatul: Trebuie ca toate comuniunile cre­

ştine să recunoască adevârul curat, adeverul de­scoperit de însuşi Dumnezeu, tot ce conţine sim­bolul bisericei orientale.

Cercătorul: Ved acuma că trebuie să fac oare-cari modificări în principiul ce admiteam odi­nioară.

încredinţatul: Care principiu? Cercătorul: Eată-1: Când ne simţim ţinuţi a n e

supune la vre-o putere de pe pământ nu-i dato­rim această supunere decât sub condiţiunea ca ea să nu ceară dela noi ceva care Dumnezeu opreşte.

încredinţatul: Ei bine, ce modificare voieşti să faci acestui principiu?

Gercltornl: Mi-se pare că mai drept ar fi să zicem astfel:

Nu suntem datori a ne supune unei puteri re­cunoscute, decât atuncea când dînsa nu cere dela noi ceea-ce opreşte Dumnezeu, sau nu opreşte cea-ce porunceşte Dumnezeu.

Încredinţatul: Fie. Acuma îţi voiu pune o che­stiune: Biserica orientală opreşte ea ceea-ce po­runceşte Dumnezeu?

Gercătorul: Cât despre doctrina morală, nu cred ; eară în ceea-ce priveşte dogma, nu ştiu dacă bi­serica orientală nu esclude din simbolul seu oare-cari adeveruri importante, şi prin chipul acesta poate opreşte a crede ceea-ce porunceşte Dum­nezeu să se creadă.

încredinţatul: Se înţelege că simbolul opreşte de a crede ceea-ce este contrar adeverurilor ce el conţine; spre esemplu, că Dumnezeu n'ar fi în trei feţe, e t c , fiind-că fiecare adever esclude ceea-ce îi este împotrivă. Dar' afară de aceasta, sim­bolul nu opreşte nici esclude nimica.

Cetindu-1 tu zici: Cred, mărturisesc; dar' nu zici nici odată: nu cred me oblig a tiu mărturisi.

Cercătorul: Prin urmare pot crede şi adeveru-rile pe care simbolul oriental nu le menţionează?

încredinţatul: Da, poţi crede şi ceea-ce el nu spune, însă care esplicit sau implicit, este cuprins în sfânta Scriptură şi care prin urmare este în spiritul acestui simbol.

Gercătotorul: Dă-mi un esemplu. încredinţatul: Eată unul: Tu ceteşti în simbol:

Mărturisesc un botez; nu ceteşti însă mărturisesc jertfa corpului şi a sângelui lui Iisus Cristos; şi cu toate acestea crezi şi trebuie să crezi şi acea­sta din urmă dogmă în acelaşi timp, ca şi cea dintâiu.

Cercătorul: Te înţeleg. Voieşti să zici că simbo­lul sancţionând oare-care adeveruri, nu esclude, nici nu neagă prin aceasta pe altele care nu sunt verbal cuprinse în e l ; nu opreşte prin urmare de a crede cele ce porunceşte Dumnezeu să se creadă. Dar' tot ce ai zis până acum, asupra bi-sericei orientale şi asupra dogmelor sale, servă puţin, sau nu servă de loc, spre combaterea doc­trinelor celorlalte biserici creştine.

încredinţatul: Aşa, pentru-câ intenţiunea mea n'a fost de loc de a combate pe celelalte biserici.

Cercătorul: Voieşti prin urmare să iau parte la toate comuniunile desidente?

încredinţatul: Nici decum. Gercătorul: Insă pentru a acorda preferinţă unei

biserici mai mult decât celorlalte, trebuie să desa-probi pe aceste.

încredinţatul: Ai esaminat bine întrebarea ce faci? Ce este aceasta a desaproba bisericile desi­dente?

Cercătorul: A dovedi că ele sunt eterodoxe, adecă că nu sunt cu adeverul în ceea-ce se atinge de credinţă.

încredinţatul: Dar' cum se numeşte actul prin care se dovedeşte şi se decide că cineva este cu adeverul, sau cu falşul, că are sau n'are cuvânt.

Cercătorul: Numeşte-1 cum voieşti, sper că acea- -sta nu va da loc de dispută.

încredinţatul: Eu îl numesc judecată. Cercătorul: N'am de zis nimica în contra.

(Va urma).

Chestiuni rituale. Arad, Faur 1903.

Onorată Bedacţiune! „La rîul Vavilonului" e psalmul ce se cântă în

biserica noas t ră în trei Dumineci la u t renie după cei doi psalmi de glorificare şi măr tur is i rea gloriilor, sau după polileu, cum ne-am detat a-'l numi.*)

Ve rog, să binevoiţi a-mi da loc în pre ţui ta foaie „Biserica şi Şcoala ," să ne luminăm reciproc, că de ce se cântă chiar numai în aces te Duminec i ; ce e scopul acestui psalm religios, oare e înţelesul lui a d e ­văra t ; şi ce folos moral-religios aduce el bisericii n o a ­stre, apoi care poate fi istoricul acestui p s a l m ?

Ni-a dat bunul Dumnezeu şi noaue astăzi destui bărbaţ i luminaţi, cari se pr icep în sfintele scripturi şi cunosc ri tualele bisericeşti ; şi cred, că pe cât de i n ­te resantă ar fi o astfel de discuţie, pe a tâ ta şi de fo­lositoare t rebuie să fie în resul tatele sale pen t ru noi Românii drepteredineioşi şi pen t ru biserica noast ră .

De aceea me şi adresez în pr ima linie că t re domnii profesori de teologie, în a 2-a către preo ţ imea noas t ră luminată, în a t reia că t re mirenii inteligenţi, şi- 'i rog, să binevoiască a contribui cu vederile lor luminate şi b inevoi toare poporului credincios şi bisericii noas t re na ţ ionale române , espunend ştiinţa, judeca ta , c redin ţa şi părer i le edificatoare ale D-lor asupra acestei t eme în aceas tă pre ţui tă foaie.

Pent ru ospitali tatea, eventuale binevoi toare in ter -veniri, Ve anticip deosebita mea mulţumire , bucu ren -du-me a ceti încă în proximul numer , relat iv la a c e a ­stă temă, pen t ru edificarea mea şi a mai mul tora .

Cu toată s t ima :

Ioan Simu, fost învăţător de cântări

bisericeşti şi tipic.

„Dispute cu Nazarinenii." Crezând a face un mic serviciu causei, ce

ca biserică ne preocupă, referitor la chestiflnea sectei nazarene cu permisiunea On. Redacţiuni, îmi iau voie a face o binevoitoare şi sincera

*) Şi anume In Dumineca fiiului retăcit, a lăsatului de carne şi a lăsatului de brânză.

observare la opul »Dispute cu Nazarenii« editat de tipografia şi librăria diecesană din Caransebeş.

A fost în adever în timpul suprem, apariţia unei scrieri de această natură. Cât de simţită a fost lipsa ei, dpvedeşte şi faptul, că chiar şi nu­mai anunţarea apariţiei in ziare, a fost primită chiar de popor cu un interes, cum faţă de alte scrieri n'am mai vezut. Am procurat mai multe esemplare dar' la desfacerea lor, toate au trecut în grabă.

Am urmărit apoi pe cei ce le-au cumpărat să văd, ce impresiune vor face, ce interes vor desvolta şi ce păreri îşi vor forma? Până atunci m'am pus să-'l studiez şi eu, să fiu în clar pe când le vor fi cetit oamenii mei.

Toată recunoştinţa domnilor autori, cari au făcut un lucru cu deplină competinţă şi cuno­ştinţă de causă

Cele 3 articole; Despre sf, tradiţiune, despre organisarea bisericei şi despre sfintele icoane, sunt tratate cu dovezi şi argumente atât de plausibile, că dinaintea adevărului numai răutatea mai poate resista. Tractarea, pot zice, e făcută cu aparate academice serioase şi impunătoare. '

Ceea-ce mi-a micşorat entusiasmul cu care l'am cetit este numai limbagiul. Dacă onoraţii domni autori au avut în vedere numai folosinţa pentru preoţi şi elementele mai culte, apoi nici limba nu se poate escepţiona, care în multe lo­curi ţinută în stil de catedră, e totuşi perceptibilă pentru toate elementele inteligente, — pentru po­por îăsă nu e tocmai aşa.

Temerea ce mi-s'a ivit cetind opul mi-a ju­stificat-o esperienţa zilelor următoare, convingân-du-me, că ţăranii cari îl ceteau şi ei cu mare interes, se stângeneau de câte un cuvânt ori două ce obveneau în cutare pasagiu, spunând că acele nu .le înţeleg, — ceea-ce am vezut că-'i supăra şi le stampară căldura cu care ceteau. E drept că unele cuvinte mai înalte sunt puse şi între parantez, dar' mult nu. Cei mai mulţi cetitori ţe-rani însă se poticnesc de cuvântul ce nu-'l în­ţeleg, ear' cu cel dintre parantez, de comun nu-'şi prea sparg capul.

Şi dacă e vorba de un op de cuprins reli­gios, menit a se da şi în mâna poporului, sunt de părerea, că nu e permis să obvină nici un cuvânt, pe care poporul să nu-'l înţeleagă, când ştim că sectarii tocmai prin faptul debutului în limbagiul cel mai poporal se furişează la inimi.

Observarea aceasta o fac cu toată bunăvoinţa, din motivul, că după semne continuarea editării articolilor apăruţi în această materie în »Foaia Diecesană,« va mai urma înainte, când apoi vor trebui schimbate cuvintele cum sunt : identifica, imita, multiplica, lozincă, preocupaţiune, ghirlande, disposiţiune, reliqe, clenodiu, fisionomic, intelec­tual, concret, promovează, opus, estremitate, sanc­

tuar, orisontal, esecuta, decora, persecuta, con­solida, ordina, solemn, ridiculos, raţional, varia, meniţiune, promisiune, determina, degenerat, de­sfiinţa, sancţiona, doctrină, ansă, contrast, alusiune, spiritual, sacrificiu, comentar, inconştiu, predis­pune, sceptici, esercia, euharistie, generaţiune, in-tenţiune, dimensiuni, misterii, competinţe —şi altele multe, cari nu sunt înţelese de popor, şi înlocuite cu espresiuni deplin cunoscute, cari să le înţe­leagă ori-şi-cine le va ceti.

Recunosc, că natura acestor dispute apolo­getice reclamă îmbrăcarea unui cadru ştienţific, dar' sunt de convingerea, că se va putea esecuta şi în limbagiu curat poporal. Ceea-ce va avea de urmare — după-cum indică împregiurările — că opul se va generalisa şi va străbate în mod cum' nu au mai succes altor producte literare, ear' no­bilele intenţiuni ale autorilor vor fi încununate de resultate practice.

Traían I. Mag ier, preot.

C R O N I C A . * Pentru fondul de ajutorare al elevilor

dela Seminarul diecesan rom. gr. or. din Arad, s'au adunat u rmătoare le sume :

• Colecte Nr. 72. dela oficiul parochial din Almaş, prin colectantul Cornel Lazar, p r e o t : Biserica rom. gr.-or. din Almaş 5 cor. ; Cornel Lazar, preot 2 cor. ; Cornel Novac, înv. 2 cor. ; L. Carmagiu, controlor la C. F R. Bucureşti 2 cor. De tot 11 cor.

Colecta Nr. 280 dela oficiul parochial din Ben-cecul - român, prin colectantul Teodor Ioaneşiu, p r e o t : Biserica rom. gr.-or. din Bencecul - român 1 cor. ; Teodor Ioaneşiu, preot 1 cor. De tot 2 cor

Colecta Nr. 419 dela oficiul parochial din Ucuriş, prin colectantul Alexandru Popovici , p r e o t : comuna biser icească rom. gr. or. din Ucuriş 2 cor . ; Alexandru Popa, econom 30 fii. ; Ioan Hepuţiu, econ. 20 fii.; „Fondul şcolar gr. or. r o m â n " 2 cor. ; Alexandru P o ­povici, preot 2 cor . ; Măria Russu-Popovici , p reo ­teasă 1 cor. ; Alexandru Popovici iun, s tudent 1 cor. ; Gavril Vandici, matr iculant de stat 75 fii. ; Peterffy Ferencz , subnotar cercual 75 fii. De tot 10 cor.

Colecta Nr. 617 prin colectantul Iustin Nica, teol . : Anna Nica n. Secui , preoteasă 70 fii.; Dirle Jânos , âll. tanito 40 fii. ; Teodor Secui, econ. 30 fii. De tot 1 cor. 40 fii.

Colecta Nr. 635 prin colectantul Ioan Giurgiu, t eo log : Enea A. Joldea, d iacoanâHălmagiu 1 cor . ; Au-reliu Seuca 40 fii. De tot 1 cor. 40 fii.

Colecta Nr. 26 dela oficiul parochial din Giula-Vărşand, pr in colectantul George Ciobriş, preot : V. Pantoş , preot 1 cor. 50 fii. ; G. Ciobriş 1 co r . ; Ioan Horpos, econ. 1 c o r . ; Moise Balagi, econ. I c o r ; Ni-colau Cişmaş, înv. 1 cor. ; Teodor Lucaci , învăţă tor 1 cor. ; Bis. rom. gr. or. din G. Varşand 2 cor. De tot 8 cor. 50 fii.

Colecta Nr. 176 dela oficiul parochia l din Ilteu, prin colectantul Alecsiu Vesalon, p r e o t : Cu tasul s 'au adunat dela mai mulţi poporeni 2 co r . ; Alecsiu Vesa­lon, preot 2 cor. De tot 4 cor.

Colecta Nr. 368,dela oficiul parochia l din Roşia, pr in colectantul Petru Ciuhandu, p r e o t : Pet ru Ciuhandu, preot 5 co r . ; Flore Bocoiu, jude comunal , Toma Hortea, Vasiliu Herman, Nicolau Maliţa, Ştefan Dumea, Teodor Lezeu, Dimitrie Cuihandu epitrop, Ioan Papp cojocar, F lore Teghelea econom, Teodor Uşvath epitrop şi Ioan Blagiu econom câte 1 cor. ; Mihaiu Bocoiu, Vasiliu Ciuhandu econom, Vasiliu Maliţia şi F lore Pupea câte 40 de fii. ; Demetriu Papp , învăţător 3 cor. De tot 20 cor. 60 fii.

Colecta Nr. 123 dela oficiul parochial din Dobrouţi-Leanţ, prin colectantul Nicolau Delvu, p r eo t : Nicolau Delvu, preot 1 cor. 20 fii. ; George Leucianu cantor , Alexandru Delvu econom, lianciu Alexa, Ioan Lupşa şi Tovie Borza câte 20 de fii.; Eutropiu Indreş, Con­stantin Indreş econom, "Sandru îndreş , George Indreş econom câte 10 fii. De tot 2 cor. 60 fii.

Colecta Nr. 63 dela oficiul parochia l din Seleuş, pr in colectantul Ioan Serădan, p r e o t : Coriolan Crişan ad. not. 1 cor. ; Dr. Aurel Crişan 2 cor. ; Teodor Cri­şan, notar .2 cor. : Iulian Butariu, înv. 2 cor. ; Ioan Seredan , preot t cor. De tot 8 cor.

Colecta Nr. 112 dela oficiul parochial din Văsoaia, p r in colectantul Ştefan Stan p r e o t : Biserica rom. gr.-or. din Văsoaia 1 co r . ; Ştefan Stan t cor. De tot 2 cor

Colecta Nr. 521 dela oficiul parochial din Surduc , p r in colectantul George Onciu, p r e o t : George Onciu, p reo t 2 cor. ; F loa rea Onciu nasc . Mangra, p reo teasă 1 cor. ; Dimitrie Mangra, j ude comunal 1 cor. De tot 4 coroane .

Colecta Nr. 497 dela oficiul parochial din F e c h e -teu, prin colectantul Vasiliu Balzan, p r e o t : Vasiliu Bulzan, preot 5 cor. ; George Cohuţ, j ude 40 fii ; Ge­orge Albitir 20 fii ; Mihail Serăcuţ 20 fii.; Ioan Sabău 20 fii. ; Vasilie Dunieş 12 fii. ; F lore Cadar iu 20 fii.; Pe t ru Raita 20 fii.; Ioana Balaş 10 fii. P e t r u Dunieş 4 0 fii.; Măria Bărburaş 20 fii. ; Mihaiu Mihauce 20 fii.; Măria Golban 20 fii. ; Aron Bulzan, învăţător 2 cor. ; Puşcaş Ştefan, cantor 40 fii. ; Andreiu Benţe 30 fii. ; Ţut Criste 20 fii. ; Nuţ Butta Ioani 20 iii. ; Ge­orge Man, econom 20 fii.; Onuţ Avram 20 fii. ; Pe t re Criste a Nuţului 20 fii.; Teodor Tripon 20 fii. ; Ni-colae Tripon 20 fii.; George Vas". 10 fii. ; Teodor Mi­tre 20 fii.; George Sas, t inăru 20 fii. ; Indriu Gabrian 2 0 fii. ; Andreiu N. Criste -¿0 fii. ; Man Georgeasa To-der i 20 fii. ; Pe t ru Rajta 20 fii. ; Sigismund Daraban, comerc ian t 1 cor. ; Teodor Brudasea, econ. 40 fii. De tot 14 cor. 42 fii.

Colecta Nr. 486 dela oficiul parochia l din Bulz, p r in colectantul Vasilie Bulzan, p r e o t : Pet ru Vlaicu, înv. 1 cor. ; Teodor Lascu, Alb Gavrilla, Lase Floare , Ţuţ P o -pute câte 40 fii ; Mihaiu Bendre, Onuţ Mone, Georgiu Ger­m a n , Ioan Popuţe , Pet ru Ştefan Maty, Ştefan Abrudan, Măria Petr i Sărăcuţ , Pet ru Popuţe , Mihaiu Zah, Gavrilla Serăcuţ , Onuţ Manye, Gavrila P o p a aMitr i , Pe t re Bott, Onuţ Popuţe , George Onuţ, Onuţ Alb, Micula Alb al lui Fi l imon şi Toderaş Onuţ câ te 20 fii.; Gavrila Serăcuţ , Gavrila Popuţe , Mihaiu Sărăcuţ , Ioan Cutyile, Mihaiu Dogar, Onuţ Alb al lui Simoto, Simeon Tamaş, Măria Toderaş , Mihaiu Serăcuţ a FreVchi, Georgiu Bott, I l eana Lase şi Ilie Fa rca l âu câte 10 fii.; Ştefan Dogar, Mihai Stef, Mitru Cutyile, Teodor Lase şi Vese Precup câte 4 fii.; Pe t r e Bot 2 fii. De tot 7 cor. 62 fii.

Colecta Nr. 485 dela oficiul parochial din Bucea, pr in colectantul Vasiliu Bulzan, p r e o t : Iile George 40 fll.; Iile Todor, furcoiu 20 fii.; Topa Todor 20 fii.; Ir ina Crişan 60 fii. ; Vasiliu Iile 20 fii.; Pe t ru Secan 2 0 fii.; Ioan Giurca 50 fii. ; Grigoriu Secan 20 fii. ;

F lore Iile 20 fii. ; F lore Codoban 20 fii. ; Iile Todor 10 fii. ; Iile Gabrilă 20 fii. ; Gavrila Albitir 20 fii. ; Teodor Iile 20 fii.; Ioan Morar 10 fil.; Maria Lase 1 cor. ; Mihaiu Ju rca 10 fil.; Maria Ju rca 20 fii. ; Teodor A b r u ­dan 20 fi!. ; Vasilie Morar 20 fil. ; Maria Mirze 1 cor. ; Iile Nuţ 20 fii.; Nuţ Iile nirhu 40 fii.; Pe t ru Codoban 20 fii. ; Mihail Serăcuţ 10 fii. ; George Morar 10 fii ; F lore Bulzan 20 fii. : Ioană Iile 20 fii. ; Mihaiu Iile 10 fii. ; George Iile 10 fii. ; F loare Piscoiu 20 fii. ; Gavril Lontiş 20 fil. ; Maria Iile 10 fii. ; Mihai Ju rca 10 fii. ; F lore Iile 20 fii.; Pe t ru Iile 20 fii. ; Flor ian Iile, can tor 20 fii. De tot 9 cor. 40 fii.

A incurs pe aceste !5 colecte suma de 106 cor. 94 fii. Suma intrată până aci . . . . 1208 „ 51 „

La olaltă 1315 cor. 45 fii.

* Pantru candidaţii lapreoţie. *). Spre şti inţa tuturor candidaţi lor la preoţ ie „Cuventul Adevărului" din Rîmnic Vilcea publică u rmă toa rea S c h i ţ ă d e p r o ­g r a m ă asupra cunoşt inţelor privi toare la r i tual pe care vor trebui să le posedă când vor fi examinaţ i de c o -misiunea instituită în acest scop la'sf. episcopie Rîm­nic Noul Sever in :

I. Cetirea bisericească. Cetirea se va face pe toa te cărţi le de ri tual, a tât cu litere vechi cât şi noui şi se va cere să fie cursiva, corectă şi în ton biseri­cesc. -Be asemenea cet i rea rugăciunilor din evhologiu la sfinţirea apei mici şi mari . la ta ina botezului , cu ­nuniei , maslului, la înmormântare , paracl ise şi acat is te .

II. Rugăciunile şi ecteniile ce trebuesc a fi ştiute pe din afară : 1) Vecernia, a) Rugăciunile de în­cepere ; b) Lumină lină..., c) Invredniceş te-ne Doamne.. . , d) Acum slobozeşte... , e) Ectenii le de la Vecernie ; f) Rugăciunea vihodului ; g) Rugăciunea de b inecuvân ta ­rea tămâiei . 2) Utrenia a) Ectenia dela sfîrşitul po lu-noşni ţe i ; b) Ectenia dinaintea celor 6 psalmi ; c) Ru­găciunile obicinuite la închinăc iunea pe la icoane îna­inte de îmbrăcarea cu sf. vestminte ; d) Milueşte-me Dumnezeule. . . , e) Rugăciunile dela îmbrăcarea cu sf. vestminte ; f) Vosglasurile (ecfonisele) locul şi ordinea în care se zic ; g) Otpusturile toate ale zilelor ord inare şi ale serbători lor obicinuite. 3) Sfânta liturghie, a) Rugăciunea vihodului mic, b) Pomenir i le la vîhodul cel mare Ia eşirea cu sfintele daruri ; c) Rugăciunile obici­nuite la aşezarea sfintelor darur i pe sfânta masă după Int rarea în a l tar ; d) Ecteniile din diferite t impuri ale sfintei liturghii ; e) Rugăciunile dela î m p ă r t ă ş i r e : Cred Doamne şi mărturisesc. . . Al Cinei Tale... Nu spre j u ­decată

III. Tipic şi cântări : Bândueala Generală a Ve­cerniei, Utreniei şi a Sfintei Liturghii. Cântarea cel puţ in a t ropare lor şi condacelor octoihului şi a h ra ­mului bisericei respective, a catavasii lor Naşterei Domnu­lui, Botezului, Bunei-Vestir i şi Paştilor, a t ropare lor dela cununie şi dela trisaghion pent ru morţi .

IV. Mişcările în biserică, a) Cadirea, t impuri le si part iculari tăţ i le ei ; b) închinăciuni le pregăt i toare spre serviciu ; c) Proscomedia , p r epa ra rea Sfintelor Taine ; d) Deschiderea şi închiderea uşilor împăr tăşeş t i şi a dverei la toate serviciile din biser ica ; e) T impu­rile descoperirei capului ; f) Vîhodurile ; g) Regula t r an -substanţierii , posi ţ iunea şi mişcări le preotului în m o ­mente le acestui mare act ; h) Regula împăr tăş i re i cu sf. ta ine atât a preotului cât şi a poporului ; i) Timpul şi modul b inecuventăre i poporului .

V. Pravila preoţească. Idei despre rugăciunile pe care preotul t rebuie să le ce tească şi modul cum

*) Astfel de programă ar fi de dorit să se Introducă şi la esamenele de cvalificaţiune ale candidaţilor de preoţie în diecesa noastră. Nota Red.

t rebuie să se pregătească, când ştie, că a re a servi sfânta liturghie.

VI. Noţiuni despre ritualul ierurgiilor din popor. Idei generale despre dînsele.

C o n c u r s e . Cu provocare la conclusul Ven. Consistor Orădan

dela 30 Decemvrie 1902 Nr. 853 B. pentru indepl ini-r ea definitivă a parochiei vacante de cl. IlI-a D u ş e ş t i protopopiatul Beiuşului se escrie concurs cu termin de alegere pe ziua de „ B u n a v e s t i r e " 2 5 Martie s t . V. a. e. pe lângă u rmă toa rea dotaţ iune : a). Casa p a -rochia lă cu 2 chilii şi grădină, b). 16 holde p ă m â n t parochial , are tor şi f â n a ţ ; c) dela toată casa câ te una mesură de cucuruz şi una zi de lucru ; d) stolele dela toate funcţiunile obveninde, — ear dela înaltul Guvern intregirea statorită pen t ru aceas ta parochie 216 cor. 62 fileri.

Doritorii ce vor reflecta la aceasta parochie au a-şi trimite recursele adjustate conform regulamentu­lui pen t ru parocbii la oficiul protopresb. în Răbăgani (Robogâny), p â n ă inclusive la 23 Martie a. c. şi a se presen ta în cutare Duminecă ori sărbă toare în bise­r ica din Duşeşti spre a-'şi a ră ta dester i ta tea în cele r i tuale.

Din şedinţa comitetului parochial din Duşeşti ţ i­nu t ă la -'3 Februar ie , (8 Martie) 1903.

Ioan Corbuţiu, Valerie Chiş, preot adm. notar.

Comitetul parochia l . In coţelegere cu mine ELIE MOGA, protopresb . Beiuşului .

— • — 1—3 Conform ordinului Ven. Consistor eparchial de

sub Nr. 7656/902 prin aceas ta se escrie concurs pen ­tru îndeplinirea parochiei vacan ta de clasa I. din Mân -dru loe cu termin de 3 0 de zi le dela pr ima publ icare în foaia oficială „Biserica şi Şcoala ."

Emolumente le încopciate cu acest post, ce cad în folosirea preotului , sunt u rmătoare le :

1. Una sesiune păment estravilan completa tă cu 7 grădini supletoare (cure> hişte, crumpişte şi fenaţă) toate în măr ime de 3 1 3 6 9 / 1 6 0 0 jugăre ca tas t ra le ; 2. Competinţa de păşune estradată la aceas tă sesiune sub folos de a ra t în es tensiune de 17.464/1000 jugere clasificate; 3. Un intravilan parochial în măr ime de 1 juger ca tas t ra l ; 4. Birul dela 280 case şi a n u m e dela posesorii de casă şi păment una mesură bucate , ear ' dela jeler i 1 coroană în bani de flecare casă.

Toate aceste computa te dând venitul anual cir­cumscris în §. 4 lit. a) din Regulamentul pent ru pa­rochii , recurenţ i i vor instrua recursele lor conform § 15 lit. a) tot din citatul Regulament. Recursele ad­jus ta te astfel se vor înainta P. O. D. Vasilie Beleş, p roropop în Arad, adresa te însă comitetului parochia l din Mândruloc. Reflectanţii la aceas tă parochie sunt obligaţi în timpul concursual a se presenta în sf. b i ­serică din Mândruloc pent ru a-'şi a ră ta dester i ta tea în cântăr i le şi oratori i le bisericeşti .

M â n d r u l o c , din şedinţa comitetului parochia l ţ inută la 18 Ianuar ie (10 Februar ie) 903.

Alexandru Bozgan, Paul Milovan, notar. * preşedinte.

In conţelegere cu m i n e : VASILIE BELEŞ, pro topop. _ • — 2—3

Devenind vacan tă parochia din Zărand (proto-dresbiteratul Ienopolei) se escrie concurs cu termin de

alegere de 3 0 de zi le dela pr ima publ icare în orga­nul diecesan „Biserica şi Şcoala ."

Beneficiul anual se c o m p u n e : 1) Folosirea unei sesiuni de pămen t ; 2) 800 cor., bani gata din cassa cultuală solvinzi in ra te trei lunare ca r ă scumpăra re de bir şi stole r e d u s e ; 3) întregirea stabilită şi asig-na tă din par tea înaltului guvern pe temeiul coaielor de fasiune ale părintelui Vasilie Olariu, asigură un venit curat de cel puţin 1600 cor., deci parochia este de clasa p r i m ă ; cu toate aceste in cas când nu s'ar p r e ­senta r eeu ren f i de clasa pr imă în număr prescris de lege se vor lua în candidare şi cu cvalificaţiime de clasa a doua.

Recurenţ i i vor avea a se presenta în vre-o Du­minecă ori sărbă toare în sfânta biserică din loc cu observarea §-lui 18 din Regulamentul pentru parochi i spre a-'şi a ră ta dester i tatea în cele r i tuale, în cântăr i şi în oratorie, cei ce vor documenta că posed dester i ­ta tea de a înfiinţa şi conduce cor vocal, vor fi preferiţi .

Z ă r a n d , în 6/19 Februar ie 1903,

Aurel Iancu, David Baliat, paroch preş. comit. par. înv. not comit. par.

In conţelegere cu m i n e : CONSTANTIN GURBAN. p r o -topresbiter .

— • . 2—3 Pe basa resoluţ iunei Venerabilului Consistor Nrul

7114/1902 prin aceas ta se repeţeş te de nou concursul publicat în Nr. 5, 6 şi 7 ai organului diecesan „Bi­serica şi Şcoala" din a. 1902, pent ru deplinirea p a ­rochiei vacante din Chişoda (ppresbi teratul Timişotii) cu termin de 3 0 de zi le dela pr ima publ icare in foaia diecesană „Biserica şi Şcoala ."

Beneficiul anual se compune din venitul sessiu-nei parochia le şi a intravilanului apar ţ inător a b i ru ­lui şi a stolelor usuate . Dela concurenţ i se cere c v a -lificaţiunea prescrisă în §-ul 15 lit. a) a Regulamentului pent ru parochii . Sarcinile publice după beneficiu a re să le poar te alesul, car^ fără al ta r enumera ţ iune este obligat a provede învăţământul religiunei la şcoala de toate zilele şi la adulţi. Recurenţi i vor ave să se p r e -sen ' e în s. biserică, cu observarea §-lui 18 din Re ­gulamentul susat ins.

Dat din şedinţa comitetului parochia l , ţ inută în Chişoda, la 15/28 Decemvre 1902.

Comitetul parochial .

Cu consensul ppresb. t r a c t u a l : DR. TR. PUTICI, m..p - 3 — 3

Licitaţiune minuendă. Pe basa înaltei resoluţiuni a Venerabilului Con­

sistor gr.-or. rom. din Arad de sub N-rii 97—238/1903 se publică licitaţiune minuendă pentru edificarea de nou a sfintei biserici din comuna Vo ivodeni , t ractul Bute-niului cu preţ de esclamare 7749 cor. 31 fil.; (var, n i ­sip, că rămidă şi pea t ră de lipsă din biserica veche în na tu ră serveşte comuna bisericească).

Planul, prel iminariul de spese, p recum şi cond i -ţiunile se pot observa la oficiu parochial .

Lici taţ iunea se va ţ inea la 2 /15 'Mar t ie în şcoala noastră gr.-or. rom. din Voivodeni la orele 2. d. m. licitanţii au a depune 1 0 % vadiu înainte de l ici tare.

Dat în Voivodeni, l a l 2 / 2 5 Februar ie 1903.

3—3 Petru Pintea, paroch gr.-or. rom.

T ipa ru l şi editura Tipografiei diecesane din Arad — Redactor: responsabil Roman R. C io roga r iu .