Aivanhov Meditatia Asupra Caror Subiecte Sa Meditam

13
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV Meditation. Sur quels sujets méditer? Meditaţia. Asupra căror subiecte să medităm? Conferinţa din 19.08.1984 Lectura meditaţiei zilei La ora actuală, meditaţia este la modă şi din ce în ce mai mult oamenii meditează, chipurile. Dar această meditaţie nu aduce nimic, căci ea nu se poate face aşa, fără pregătire. Cum să faci să mediteze pe cineva care n-a avut niciodată un ideal înalt, care n- a ieşit niciodată din capriciile, din dezmăţurile, din plăcerile şi dorinţele sale, din vin şi tutun. El zice că meditează, dar asupra ce meditează? Asupra banilor, a puterii, a unui bărbat sau a unei femei de sedus sau asupra picioarelor, a pieptului unei fete – fiindcă trebuie să adăugăm acest lucru… El nu poate medita asupra unor subiecte celeste, pentru că nu are un ideal înalt, care să-l scoată din viaţa obişnuită, animală, pentru a-l duce până la Cer. El nu poate medita înainte de a fi învins unele slăbiciuni şi înţeles unele adevăruri. Şi nu numai că nu poate, dar este chiar primejdios pentru el să încerce. Ce înseamnă, de fapt, meditaţia? Iată un subiect foarte, foarte apreciat de hinduşi, de tibetani şi chiar şi de creştini, de egipteni, mai ales în trecut. Progresul, evoluţia, erau bazate pe meditaţie. Totul era bazat pe ea. Numai că nu tuturor le este dat să ştie cum să mediteze. 1

description

omraam aivanhov

Transcript of Aivanhov Meditatia Asupra Caror Subiecte Sa Meditam

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOVMeditation. Sur quels sujets mditer?

Meditaia. Asupra cror subiecte s meditm?

Conferina din 19.08.1984

Lectura meditaiei zilei

La ora actual, meditaia este la mod i din ce n ce mai mult oamenii mediteaz, chipurile. Dar aceast meditaie nu aduce nimic, cci ea nu se poate face aa, fr pregtire. Cum s faci s mediteze pe cineva care n-a avut niciodat un ideal nalt, care n-a ieit niciodat din capriciile, din dezmurile, din plcerile i dorinele sale, din vin i tutun. El zice c mediteaz, dar asupra ce mediteaz? Asupra banilor, a puterii, a unui brbat sau a unei femei de sedus sau asupra picioarelor, a pieptului unei fete fiindc trebuie s adugm acest lucru El nu poate medita asupra unor subiecte celeste, pentru c nu are un ideal nalt, care s-l scoat din viaa obinuit, animal, pentru a-l duce pn la Cer. El nu poate medita nainte de a fi nvins unele slbiciuni i neles unele adevruri. i nu numai c nu poate, dar este chiar primejdios pentru el s ncerce.

Ce nseamn, de fapt, meditaia?

Iat un subiect foarte, foarte apreciat de hindui, de tibetani i chiar i de cretini, de egipteni, mai ales n trecut. Progresul, evoluia, erau bazate pe meditaie. Totul era bazat pe ea. Numai c nu tuturor le este dat s tie cum s mediteze.

Ce nseamn cuvntul a medita? nseamn, mai degrab, a judeca, a raiona, a tergiversa, a gndi, a se concentra, asupra unei probleme, a unui subiect, asupra unor plceri, unor dificulti Iar cnd ntrebi pe cineva: Ce faci?. Meditez!. Or, nu aceasta este adevrata meditaie. Suntem obinuii s credem c a medita nseamn a te gndi la rezolvarea unor probleme, a reflecta, a gsi originea, cauza sau consecinele. Dar aceasta, nc, nu este meditaie. Acum, pentru a clarifica acest subiect i pentru a v ajuta, v voi revela anumite lucruri. Dar, nainte de a vi le revela, trebuie s v dau, pentru nceput, cteva noiuni despre meditaie, (s tii) mai nti, ce este ea.

Amintii-v c, n trecut, v-am spus c exist, mai nti, concentrarea c trebuie s te concentrezi asupra unui subiect, a unei probleme, asupra unei chestiuni, apoi s reflectezi, s meditezi, s judeci, s analizezi, s faci sinteze; iar apoi s contempli. Da, numai c oamenii nu tiu ce e contemplarea Iar apoi, s ajungi pn la a te identifica.

i acum s vedem ce e meditaia.

ntruct exist grade, trebuie s tii c meditaia este mai mult dect o reflecie, dect a reflecta. nseamn s te opreti asupra unui subiect, asupra unei caliti, asupra unei virtui care i lipsete sau pe care vrei s o dezvoli. Aceasta este, cu adevrat, meditaia. Ei da, dar pentru a ajunge s vrei s dezvoli o anumit calitate sau virtute ca de exemplu buntatea sau generozita-tea sau pacea sau lumina sau nelepciunea sau iubirea, etc pentru c sunt attea i attea calitai i virtui trebuie s ai acest nalt ideal aa spune aici. i ce reprezint acest nalt ideal? S vrei s devii ceva mai mult dect oamenii obinuii din lume, care mnnc, beau, excrocheaz, se culc, distrug S devii mai mult dect att, adic mai pur, mai perfect, mai inteligent, mai puternic; s fii un model! Un model! Dar dac nu avei acest ideal, de a deveni un model, de a v perfeciona, niciodat nu vei reui s meditai, pentru c nu vei simi imboldul s meditai asupra unor subiecte celeste, divine. Iar dac suntei un om obinuit, vei fi obligai s meditai asupra grijilor, asupra banilor de care avei nevoie pentru mbrcminte, chirie, gaze, electricitate etc.; sau despre cum s v cstorii, s avei copii sau cum s seducei pe cineva. Acestea nu sunt meditaii. De ce? Pentru c nu suntei atrai ctre ceva mai divin, mai celest. Iat de ce, a avea un nalt ideal este indispensabil pentru a medita. Pentru c fr asta, nu avei nici o dispoziie, dorin, s meditai asupra lucrurilor celeste: asupra divinitilor, asupra ngerilor, a arhanhelilor, a luminii, a spaiului, a eternitii. Nu simi nici un imbold. O putem constata: oamenii n-au nici un imbold, chef. De ce? Pentru c prefer s se duc s joace cri sau fotbal sau s mearg la bistrou s bea un phrel. N-au nici un ideal, pentru c dac ar avea un ideal ar refuza, ar renuna s-i piard timpul cu ocupaii stupide.

Iat de ce naltul ideal este indispensabil. i atunci cnd simii nevoia, cnd vrei s devenii mai mult dect suntei, mai frumoi, mai expresivi, mai puri fie i ca s-i epatai (impresionai mult) pe ceilali, dac vrei! atunci meditai cum s devenii mai frumoi, mai buni, cum s v ntrii, cum s rezolvai o anumit problem, cum s v eliberai de unele piedici i aceasta este, cu adevrat, meditaia. Meditaia se bazeaz pe ceva mai spiritual. Cnd este bazat pe treburi lumeti, pe lucruri materiale, nu este o meditaie.

Iar apoi, cnd ajungei s presupunem c ajungei s v imaginai frumuseea. Iubii frumuseea frumuseea pretutindeni n univers: florile, cristalele, copacii chiar i femeile i brbaii, tot, culorile, absolut tot. Suntei att de ncntai, de dilatai, v minunai, n asemenea msur, nct rmnei aa, n aceast stare de ncntare. Aceasta este contemplarea. Nu mai meditai; v-ai oprit asupra unei imagini i sorbii elixirul vieii fr de moarte. Contemplaia este deasupra meditaiei, pentru c senzaiile pe care le trii sunt superioare a ceea ce resimim n timpul meditaiei. n timpul meditaiei nu exist foarte mult dilatare, foarte mult bucurie. Suntei preocupai s gndii, s imaginai, s rezolvai anumite probleme. E altceva. Dar contemplaia, aaa suntei eliberai, suntei n pace, v bucurai Iar apoi, dac vrei s mergei mai departe pentru c exist grade oooo, v oprii asupra lui Dumnezeu i vrei s v identificai cu El, s devenii ca El; ca Iisus, care spunea: Fii perfeci, aa cum Tatl meu Ceresc e perfect. S vrei s fii perfeci, aa cum Tatl Ceresc e perfect. S v identificai.

i acum, pentru a v arta ct sunt oamenii de ignorani pentru c ntotdeauna v voi aduce dovezi, atunci cnd spun ceva, mi place s aduc dovezi, ca s nu-i dezamgesc pe frai i pe surori. S-i lum, aadar, pe oameni i s vedem cu ce se identific ei. Ei se identific cu mgruul lor, cu calul lor, cu maina lor, cu corpul lor fizic. Se bat cu pumnii n piept i zic: Acesta sunt eu!. Oamenii nu tiu c ei sunt un spirit, un suflet, ceva care nu e material i care are posibiliti de nenchipuit. Ei se identific cu corpul fizic, care este corpul menit s (ne dea posibilitatea s) ne manifestm: magruul nostru, maina noastr i nu oferul. oferul nu e maina! i care e rezultatul, care sunt consecinele (acestui fapt)? ntruct corpul fizic nu i sunt date venicia, tinereea venic, puterea, lumina el se oxideaz, slbete, se mbolnvete, fermenteaz atunci fermenteaz i ei, se oxideaz, slbesc i ei, devin asemenea corpului fizic; mbtrnesc, se rcesc, devin stupizi.

Nu trebuie niciodat s te identifici cu corpul fizic. Noi nu suntem corpul fizic, noi suntem altceva dect corpul fizic. El nu este pentru noi dect un instrument. Dar dac v identificai cu eul vostru superior, care este o flacr, care este acelai lucru, de aceeai esen cu Dumnezeu, atunci rezultatele sunt diferite. Oh, l, l! Ei bine, toi Iniiaii, toi Marii Maetri au verificat acest lucru. Ei se identific cu eul lor superior. i aa i scria pe frontispiciul templului de la Delphi: Cunoate-te pe tine nsui!, pentru c oamenii nu se cunosc. Ei spun: Ooo, m cunosc, m cunosc; mi cunosc toate slbiciunile, toate harurile. O, nu! Nu suntei voi! Voi suntei ceva sublim, divin, extraordinar. Dar ei nu se cunosc. De aceea s-a adugat, s-a repetat: pe tine nsui. Dar oamenii nu s-au oprit asupra acestui lucru, nici mcar savanii nu s-au oprit asupra lui: de ce se repet pe tine nsui? Oamenii n-au neles acest lucru, ei l repet. Nu se cunosc. Ei se identific? Oh, l, l! Cte lucruri sunt de revelat, de explicat oamenilor, care i fac ru, sunt n declin, pentru c nu tiu mare lucru. E nevoie de ani, pentru asta. Nu poi lumina lumea ntr-o zi.

i acum, pentru a medita, de ce se spune aici c trebuie s te pregteti? Oamenii nu se pregtesc. i ce nseamn s te pregteti? S te pregteti, cuvntul pregtire, este un lucru extrem de important. S lum, de exemplu, de cineva care a mncat mult n seara dinainte sau s-a certat cu cineva sau a srutat o fat sau a stricat ceva i apoi vine pe Rocher (locul de unde rsare soarele) pentru a medita. Ce meditaie transcedental!... El va sta acolo, cu amintirile sale, cu reprourile nu va putea medita, pentru c nu s-a pregtit. Trebuie s te pregteti de cu sear pentru a doua zi, pentru a medita mai bine; s aranjezi cum trebuie, s nu lai copilul n apa clocotit n cad i apoi s-i smulgi prul pe Rocher (locul de unde rsare soarele) pentru c lucrurile acestea se pot ntmpla, nu-i aa? Dar oamenii nu tiu s se pregteasc pentru meditaie, care este att de important. Vei vedea pentru ce e important; oamenii nici asta nu tiu, nu cunosc importana meditaiei.

Deci (trebuie) s te pregteti din ajun (pentru meditaie), s dormi bine, ca s nu fii somnoros, s nu fii obosit, s fii liber n gndire; s te aezi, nainte ca soarele s rsar i mai nti s te liniteti, s faci ordine n tine, s aduci armonia cu calm, cu blndee iar apoi s atepi rsritul soarelui pentru a primi prima raz. Pentru c prima raz declaneaz, trezete, n interior, lucruri extraordinare, adormite acolo de o venicie. i, bineneles, pentru a te pregti, trebuie, de asemenea, s te opreti, totui, asupra a ceva, s alegi ceva, un subiect care v place astzi. De exemplu acum vrei puritatea. Astzi puritatea este cea care v spune ceva. i atunci reflectai asupra puritii: cum v purificai, cum v curai, cum v splai i cum v sfinii Aceste cuvinte sunt, ele nsele, semnificative. Dar pentru oameni nu exist nici o distincie ntre ele; ei amestec tot.

Ce nseamn a cura? Nu este acelai lucru cu a spla, nu este acelai lucru cu a purifica, nu este acelai lucru cu a santifica. Curirea este pentru planul fizic, murdria fizic din camer A spla a spla unele lucruri. A purifica este pentru lumea mental, pentru gnduri. A spla este pentru lumea astral, pentru sentimente; a cura este pentru corpul fizic; iar a santifica este pentru suflet i spirit. V-am dat deja metode, v-am spus cum s v splai, cum s v purificai, prin gnd Oh, l, l! Facei o munc interioar i multe impuriti se duc. i de ce e important s elimini impuritile? Pentru c impuritile sunt cele care creaz bolile. Da. Toate bolile se bazeaz pe impuritile pe care le ngurgitm prin hran, prin buturi, prin fum, prin aer, prin munc, prin tot ceea ce facem cnd ceea ce facem nu este nelept, cu judecat, nu este inteligent, nu este raional. Ca dovad, dac reuii s ndeprtai, din interior, unele otrvuri etc., imediat omul se restabilete. Dac izbutii s ndeprtai aceste lucruri, aceste murdrii, impuriti pe care organismul nu poate s le tolereze, pentru c aceste elemente nu intr n structura organismului, sunt nedorite i nu le poate elimina i atunci e pe moarte Deci, dac putei s ndeprtai, ntr-un fel sau altul, aceste impuriti, omul este readus la via. De cte ori nu s-a vzut acest lucru. i apoi cum s nu nelegi c impuritile sunt cauza?

S presupunem, acum, c meditai asupra puritii. Oh, l, l, asta este o meditaie adevrat. Ea d rezultate. Sunt unii care mediteaz de ani de zile. Iar eu i ntreb: Care sunt rezultatele?. Nici unul; o vd pe chipul lor. Au rmas aceeai, nc mai terni, mai abrutizai, mai mohori. Dac meditezi, trebuie s ai rezultate. Dac nu ai rezultate, nseamn c nu tii s meditezi. Eu aa vd lucrurile.

Apoi, a doua zi, vrei s meditai asupra puritii, dar ntmpinai greuti. Imaginaia voastr, mentalul vostru, refuz, ca i cum ai mncat o anumit hran ieri i vrei s mncai i azi, aceeai hran). Dar stomacului i place s schimbe puin, acum prefer altceva. S zicem c ieri ai mncat portocale, mere, pere, smochine, curmale iar acum vrei din nou. Dar stomacul v cere castraveciori. Sunt astfel de momente. Ce trebuie s facei atunci? Nu trebuie s forai, nu trebuie s v chinuii mentalul. Vei alege altceva care v place acum, astzi, care v vine n minte. i vei medita foarte bine. Iar n ziua urmtoare, altceva. i n felul acesta, dup un timp, ajungei iar la aceleai virtui, aceleai caliti, de mai multe ori, ca o buctreas care se ntoarce mereu la aceleai feluri de mncare, dup o sptmn sau dou.

Aadar, dragi frai i surori, a ti s meditezi nseamn s declanezi n tine nsui centre, chakre, lotui i celule care n-au fost niciodat trezite de existena crora tiina nu tie nc; ea nu cunoate aceti centri pe care Iniiaii i cunosc. i, tiind cum s-i trezeasc, cum s-i hrneasc, alimenteze, devin superiori, reuesc s nving multe greuti, reuesc s-i ajute pe oameni, s-i lumineze, s-i consoleze, s-i salveze; devin strlucitori, dttori de via, ca Soarele. Este extraordinar. Cam aa stau lucrurile. Altfel la ce ar servi meditaia, dac nu devenii ca un soare? Iar acum, printre problemele, temele, subiectele asupra crora se poate medita, v voi spune c exist unul, un subiect, care este mai presus de celelalte. i care este acest subiect care le ntrece pe celelalte? S mediteze asupra Iubirii, a Luminii, asupra Puritii, asupra Forei, asupra sntii, este bine, este bine Dar nu vei avea attea rezultate tangibile i eficiente ca atunci cnd meditai asupra Soarelui, cnd l luai drept model; s devenii ca el: luminos, ca el, cald, ca el, dttor de via, ca el. S devenii ca un Soare: s-i luminai pe oameni, s-i nclzii, pentru c sunt cadaverici i s-i nsufleii. Acesta este naltul ideal. i sunt frai i surori care mediteaz deja asupra-i. Ei vor ajunge s fac minuni, miracole n timp ce ceilali, care sunt cufundai n aceast mentalitate materialist, ateist, incredul, neelevat, nespiritualizat, ei se vor afunda din ce n ce, i vor pierde viaa, vitalitatea, tot ce e subtil i atunci vor fi complet ngropai. Ei, da. Iat, aadar, ce nseamn adevrata meditaie. Acum, desigur, pentru a reui s meditezi aa cum trebuie, adic a avea o libertate intelectual, degajat, detaat, trebuie, de asemenea, s veghezi, s-i supraveghezi asupra felului n care trieti pe pmnt, n care te compori S lum, de exemplu, tineri sau tinere care vor s mediteze pe Rocher. Ei da, dar ei au deja un iubit, o iubit, sunt ndrgostii, se srut i vor s mediteze! Dar nu mai pot s mediteze! De ce? Pentru c sunt alte lucruri care se impun, interpun, alte amintiri, alte gnduri i eti att de concentrat, eti nghiit, cum se spune, energia spiritual este n alt parte. Iat nc un lucru pe care oamenii nu-l cunosc. Ei au dorina de a medita, desigur. Ei da, dar nu reuesc s mediteze pentru c sunt prea prini n sentimente, n emotivitate, n sexualitate n concluzie, pentru a putea reui s meditezi cum trebuie i s proiectezi fore aproape magice, ca s ajui omenirea, aaa, trebuie s renuni la anumite lucruri, trebuie s sacrifici anumite lucruri, trebuie s te lipseti de anumite lucruri. i atunci devenii ceva extraordinar, unic. Dac nu, nu vei deveni niciodat nimic. S lum, de pild, pe cineva care este mnios, iracibil sau ostil, agresiv. Tot timpul critic, blesteam, brfete, vorbete de ru Nici el nu va reui s mediteze. De ce? Pentru c energiile sale se duc, sunt folosite, n alt parte. Iat de ce, pentru a reui s meditezi cum trebuie, este necesar s te domini, s te stpneti. Aa c, vedei, dragi frai i surori, meditaia este o ntreag tiin. Dac-ar fi att de simplu! Au existat scriitori care au terminat cele mai nalte coli, dac vrei, dar care mi-au mrturisit c nu se pot concentra. De ce? Pentru c au lucrat prea mult n domeniul intelectual, au citit, au scris, au ascultat i nu au meditat, nu s-au concentrat, deci nu aveau exerciiu, obinuia acestui lucru. ncepuser acum, cnd erau deja n vrst. Ei nu, nu e cu putin. Trebuie s ncepi s meditezi de cnd eti foarte tnr. Trebuie s-i pui s mediteze chiar i pe copii, s le explici, mai nti, ce este meditaia, s-o fac cu ajutorul imaginilor; s-i imagineze ceva, deoarece copii nu pot nici s gndeasc, nici s mediteze logic. Lor le trebuie imagini, aspectul concret, pentru a se obinui. Iat de ce lucreaz Fraternitatea Alb Universal cu concentraiile, meditaiile, contemplaiile, pentru a schimba mentalitatea ntregii lumi. i d rezultate.

V-am vorbit despre meditaie, spunndu-v, mai nti, cum s v pregtii, pentru c, dac nu te pregteti, poi rmane ani de zile aa, fr a te transforma, fr a progresa.

Prima parte privea felul n care trebuie lucrat asupra virtuilor, asupra calitilor, pentru a le imagina, a le dezvolta, a le stimula, a le dinamiza. i e foarte bine aa, e minunat. Dar exist dou feluri de a lucra. S-i lum, de pild, pe orientali. Ei au pus accentul pe latura interioar, iar occidentalii au pus accentul pe latura exterioar. De pild cretintatea: la ea totul este exterior virtuile, calitile, ngerii, arhanghelii, chiar i Bunul Dumnezeu este undeva, departe. n timp ce orientalii au adus o alt filozofie, pe care acum trebuie, ns, s o contemplm. ntruct occidentalii au declanat cu totul alte lucruri, n ceea ce privete latura exterioar, ei au multe rezultate n domeniul exterior de exemplu n industrie, n tehnic au fcut, ntr-adevr, progrese pe care orientalii, deocamdat, nici nu pot mcar s i le imagineze. Acum, ei ncearc, desigur, s imite, s copieze, s cear aceleai aparate, aceleai utilaje, chiar i energia nuclear, dar n trecut nu se gndeau la astfel de lucruri.

Odat, un grup de tibetani a venit n Occident ca s vad unele lucruri i savanii au vrut s le arate aceste achiziii, rezultatele, succesele n domeniul tehnicii, mecanicii. Dar, n loc s fie ncntai, stupefiai, uimii, n loc s li se taie rsuflarea, tibetanii n-au reacionat. Au rmas netulburai i au spus: n tiina noastr iniiatic exist toate acestea, cunoatem i noi aceste lucruri, dar nu vrem s lucrm n aceast direcie, pentru c mainile pot face din voi nite sclavi, nite roboi ai mainilor i pot chiar s v distrug. Asta au spus, acum muli ani. i cum Occidentul s-a orientat ctre latura obiectiv, nu sunt prea muli care s lucreze n domeniul interior, n domeniul subiectiv. Exist, desigur, multe persoane, printre care i cretini, care se duc n Extremul Orient n India, n Tibet, n Japonia, chiar i n China pentru o nvtur care nu se transmite aici.

Noi, acum, trebuie s contemplm aceste dou laturi. Dac exist cele dou laturi, asta pentru c Inteligena Cosmic a prevzut, a calculat, determinat, pentru aceast evoluie, pentru evoluia omenirii, c cele dou laturi, ambele (obiectiv i subiectiv), sunt importante, dar periodic, bineneles, exist variaii.

Aa cum spuneam, luai o sfer imens i punei pe cineva nuntru. i punei pe altcineva afar, n exterior. i ntrebai-l pe cel care este nuntru: Ce este sfera?. V va spune: E concav. ceea ce este adevrat, e corect. Apoi ntrebai-l pe cellalt cum este sfera. E convex. i asta este adevrat. V-am explicat, cndva, c, simbolic vorbind, cele dou laturi sunt reprezentate de mistici i de savani, pentru c misticii, oamenii religioi, vd lucrurile din interior, prin sufletul, prin sentimentele, prin emoiile, prin contemplaiile lor, n timp ce, cei care au adoptat punctul de vedere al tiinei se opresc asupra laturii obiective, exterioare, asupra naturii. Or, amndou laturi sunt veridice. Da, numai c n nici una, din aceste laturi, nu exist plenitudinea, adic adevrul complet, ci numai n proporie de 50%. Iat de ce, oamenii religiei, care nu cunoteau nvmntul Marii Fraterniti Albe Universale, adic tiina Iniiatic, care vede lucrurile altfel, din ambele laturi, s-au certat timp de secole cu cei de tiin i oamenii de tiin cu cei ai religiei. i iat de ce, i unii, i alii greesc. Dar iat c vin eu i spun: Avei dreptate amndoi; dar cum eu vd, n acelai timp, i latura interioar, i latura exterioar, am adevrul, n proporie de 100%.. Pentru c eu lucrez n ambele laturi i nu numai, ca unii ezoteriti sau ca unii materialiti, care aleg o singur latur i au surprize, iluzii Pentru a te afla n plenitudine, n adevrul complet, trebuie s fii un discipol al tiinei Iniiatice. Privii, i n viaa de zi cu zi: cum sunt obinuii oamenii? Sunt obinuii s vad lucrurile din exterior. Oamenii brbaii, femeile se plaseaz n exterior: se uit cum sunt mbrcai, ce decoraii au, ct importan, ct de muli bani, ct putere, ce statut social i intereseaz latura exterioar i nu vd nici calitile, nici talentul, nici aptitudinile, nici slbiciunile nici din toate acestea. Este extraordinar. Iar apoi, desigur, drept rezultat, tii foarte bine ce se ntmpl dup aceea.

Un minut de meditaie.