llAdinaGeorgescu,președintaChambredeCommerceRoumaineduQuebec,afostgazdagaleianualeaCCQR.AufostpremiatecâtevadintrepersonalitățilecomunitățiiromâneștidinMontreal.» P. 08-09

08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR.19 (376) 24 DE PAGINI 4.000 DE EXEMPLARE 514 680 0506www.paginiromanesti.ca contact@paginiromanesti.com pagini.romanesti @paginiromanesti

Dacă mer i tă c i t e ș t i la no i !

Specialist credit ipotecarDaniel VERCHE

4Plătesc taxele notariale!

Canada Trust4Ipoteci 4Prima Casă 4Refinanţare4Transferul ipotecii4Linie de credit ipotecară

daniel.verche@td.com

CELE MAI BUNE DOBÂNZI!

SĂNĂTATEConsumuldecafeaarputeareducerisculdeAlzheimerșiParkinson,spuncercetătoriicanadieni.» P.22

ROMÂNIACăsătorităcuunenglez,oromâncăs-aîntorsconstantînsatuleinatalpânăapuslapunctunfestival.GianinaCorondanarelegătura! » P.02

SPORTÎnafarădeSteauaBucurești,câteechipesportivecuperformanțeremarcabilelanivelinternaționalcunoașteți? » P.12-13

Air Canada introduce mai multe zboruri spre România

6 Vezi P. 07

Av. Șerban TismănariuServicii juridice - T. 514 285 0052

FOLCLORAutografMariaDragomiroiu.» P.15

llAmelieMoser,ostudentădinGermania,aputut.Maimult,eaavenitchiarșiînQuebec,pentruunproiectdecercetaredesprevorbitoriideromânădinMontréal.Proiectulvafibazatezeisaledemasterat.UninterviurealizatdeGeorgeRădulescu.» P. 03-04

Te poți îndrăgosti de limba română?

CCQR a premiat profesioniștii din comunitate

p FO

TO: S

ITE-

UL W

EB A

IRCA

NAD

A RO

UGE

OPINII02 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (381) www.paginiromanesti.ca

Sora noastră de gintă latină, limba france-ză (născută în credință creștină), îndrăznește să spună răspicat lu-crurilor pe nume. Il pleut. Il fait froid. El face frig. El plouă.

Să ne fie deci clar de la înce-put. “El” și nu “Ea”. El, o persoa-nă, de gen masculin și nu “ce-va”, nu un “It” englezesc. Total incorect politic. Nimeni altul decât Dumnezeul acela perso-nal, numit si Tata (Notre Pere), cauză și sursă a toate, domn al văzutelor și nevăzutelor, cum spune crezul. La francezi, Dumnezeu nu o poate da la întors! El e de vină când plouă, tot Dumnealui când este frig sau cald, când e sărăcie sau corupție. Poate tocmai de aceea fran-cezii au făcut revoluția din 1789, să scape de acest “Il”, nesuferit, care le aranjează pe toate după cum îi place! Ajunge cu tirania Lui! Alungat din Biserici și din viața publică, numitul Dumne-zeu și-a găsit un refugiu un-de nu te astepți, în gramatică. Iar verii noștri francezi, mulți dintre ei, astăzi, mândri atei și progresiști, își mărturisesc inconștient credința rezidua-lă atunci când sunt nevoiți să

își desfacă umbrela, sau să dea drumul la ventilator. La englezi, Dumnezeu nu apare explicit, ci se ascunde mai bine de mult timp. It rains. It is cold. “It” se re-feră desigur la natură, la ches-tia aceea de afară. La ei, nu există un El pe ca-re să se dea vina. Natura este un “it” fără personalitate, are regu-lamentele ei de funcționare și cam atât. Nu se sinchisește de oameni: nici nu îi iubește, nici nu îi urăște, ci îi lasă să ne des-curce cum pot. Gramatica en-glezească parcă îndeamnă oa-menii să își poarte singuri de grijă, ținând cont de legile firii, fără să le ofere posibilitatea de a da vina pe cineva dacă merge prost. Așa și-au făcut englezii Parlament, democrație, indus-trie, imperiu, Brexit. Mereu sin-guri de capul lor, ascultând de legile lui “it”. În fine, la români, subiectul lipsește cu desăvârșire: Plouă. E frig. E cald. Deși ne declarăm creștini de vreo 2000 de ani, verbele as-tea care exprimă fenomene na-turale au ajuns să fie total im-personale. În limba noastră, nu se știe cine plouă sau cine anume fa-ce frig. Știm unde e frig (afară, în casă etc) sau unde plouă. Nu exista nici un El care să produ-

că ploaia sau frigul. În limba noastră, nimeni nu își asumă răspunderea pentru situații atât de serioase, cum ar fi fenomenele naturale. Nu e Dumnezeu, nu e guvernul, nu e președintele, nici măcar natu-ra! E soarta pur și simplu. E conspirația universală. Bles-temul mioritic. Haosul. La noi, “e criză”, “e sărăcie”, sau “e corupție”, la fel cum “e frig sau cald”. Corupția, sărăcia, murdaria de pe strazi, înjurăturile, acci-dentele de circulație nu aparțin nimănui, ele au același grad de iresponsabilitate precum aces-te calamități naturale. Ironic, tocmai noi, româ-nii, care ne credem cei mai credincioși din lume, sarea pă-mântului, Grădina Maicii Dom-nului, nu am fost în stare să-l păstrăm pe Dumnezeu ca su-biect – autor al soartei noastre de fiecare zi. În toate necazurile noastre, Dumnezeu nu este nici negat, nici afirmat, nici băgat în seamă. Nu e vina lui, dar nici a noastră. Cum vreți atunci să se re-zolve aceste probleme ances-trale, dacă nimeni nu le creea-ză, nimeni nu și le asumă? Ce simplu ne-ar fi fost dacă aveam și noi să dăm vina pe cineva!ll

O problemă de gramatică

Gabriel Purcăruș. Absolvent al Facultății de Fizică din București și Meterologie în Montreal. A candidat la alegerile federale canadiene în 2015 din partea Partidului Conservator al PM Stephen Harper.

Gabr

iel P

urcă

ruș

SOCIETATE

Georgiana e româncă. Ea a plecat de ceva ani din țară. După bărbat, care e englez. Cu toa-te astea, Steve pare ro-mân. El a susținut-o pe Georgiana în demersul de a renova și reclădi casa bătrânească, afla-tă undeva în județul Mureș, în satul Bala. Mai mult decât atât, ei își petrec vacanțele acolo, cu cele două fetițe, în satul bunici-lor Georgianei.

În fiecare an, de-o vreme ve-deam pe Facebook veștile des-pre cum construiesc în bătă-tură, puțin câte puțin, Într-un an au făcut un gard. În altul, au amenajat casa veche. În alt an, tot satul a descoperit o casă no-uă, simplă, luminoasă, frumoa-să, în stilul locului, dar dotată cu orice ar putea avea un om decent în orice parte dezvolta-tă a lumii. Și pare totul așa de fi-resc, în ordinea lucurilor. Dar vântul balcanic care ne bate din când în când poa-te aduce nedumeriri. Sigur, ea e româncă, are rădăcinile aici, o trage neamul încoace, dar el? Ce caută englezul aici? Ce-o fi așa frumos? Ei, lasă că o să se sature. Hm, uite că le place în continuare, nu se satură. Într-atât de mult s-au li-pit de aceste locuri, încât anul acesta au creat un adevărat Festival. Bala Fest. Această mâ-nă de oameni româno-englezi au ridicat un sătuc mureșan la stadiul de centru de interes cul-tural, sociologic, etnografie, na-me it, for God’s Sake, cum ar zi-ce orice țăran neaoș. Și am fost și eu acolo în va-ra asta. Vorbim de un festival în toată regula. Cu zile încărcate de activități. Cu opening night, la căminul cultural, cu mânca-re făcută de femeile din sat, nu vreți să vă spun ce bunătăți, că muriți de poftă. Cu muzică pe scenă, pen-tru antren, copiii doar acolo au stat, nu i-au deranjat cântece ca “Drumurile noastre” sau “Dra-goste la prima vedere”, chiar dacă unii veneau din Occident și aveau urechile mai fine. Cu ateliere de țesut la răz-boi cu lelea Fira, cu plimbare cu căruța pe întinderile comunei,

BalaFest bate Cerbul de aur

Om de media, apare din 1996 în TV: Pro TV, TVR Radio: Radio Guerrilla. Film. Teatru. Muzică. Presă scrisă. Proiecte online: Vizită de Lucru (www.vizitadelucru.ro), Arogante Culinare (www.aroganteculinare.ro) by Marius Tudose Proiect ONG: Exploring Culture by Oana Voiculet Proiect umanitar: Aripi de hârtie (proiect itinerant)

Gian

ina

Coro

ndan

ROMÂNIA

cu frământat și copt pâinici în gospodăria unor doamne ado-rabile, mamă și fiică. Cu mic-dejun cu produ-se bio de la bionice cred, pur și simplu simțeai cum circu-la prin tine o altă forță după ce mâncai brânză, legume, ouă preparate în fel și chip, lapte proaspăt muls,legume rupte dintre verdeturile cultivate an de an în satul cu pricina. Cu entertainment pentru copii, de la piscină până la jo-curi distractive de îndemâna-re și parteneriat, de la joacă cu animalele domestice până la deprinderea meșteșugului pre-ferat al apicultorilor, lucrul cu albinele. Cu seri de cântec și voie bu-nă, dans și film. Cu sculptat în lemn în fața ochilor noștri. Cu urcatul la stână și desco-perirea unui spectacol teatru-dans cu foc și degustarea de bu-cate printre căpițe de fân. Și cu multe amintiri nemai-pomenite, discuții lângă foc, noi prietenii născute între oameni din România și Anglia, ca gaz-dele lor. O fiică a acestui sătuc a făcut posibile toate acestea, fi-indcă inima sa bubuie la vede-rea atâtor frumuseți, iar gândul ei bun înțelege că aceste lucruri pot fi admirate de multă lume. Ceea ce s-a și întâmplat, toți englezii veniți în satul Bala și-au propus să-și cau-te proprietăți vecine cu cea a Georgianei și a lui Steve. Și vor-

beau serios, chiar dacă engleza lor părea din filme. Sigur că nu e totul idilic și că oițele nu dansează în ritmul pe care-l dictăm noi, nici pro-blema canalizării nu se rezol-vă foarte simplu la 30 de km distanță de Târgu Mureș, dar cineva a observat partea lu-minoasă și potențialul formi-dabil al simbiozei oameni-lo-curi, a găsit în primăriţa satu-lui un partener foarte binevoi-tor, a convins prieteni să stră-bată ţara să găsească acest mic colţ de rai, a pus pe roate gos-podine şi leliţe şi nane şi unchi şi uncheși şi baci ungureni, dar mai mult mureşeni. Cineva, pe nume Georgiana. A readus în viaţa noastră bucuriile simple, autentic ro-mâneşti şi toţi au simţit că aco-lo e altceva, au putut savura pe deplin fiecare clipă, au alergat, s-au plimbat, s-au împrietenit, au făcut plajă şi planuri. Cu to-tul dăruiţi momentului şi acţi-unii sale. Â O să spuneţi noo, astăzi nu e posibil să savurezi pe deplin to-tul, fiindcă facem concomitent lucruri. Nu decupăm lucrurile, le amestecăm. Aşa o fi, dar nouă ni s-a dat această şansă. Acolo nu au internet. Eu mă înscriu şi la anul la marea serbare a Geor-gianei, fiindcă mi-e dor să-mi fac selfie-uri şi să nu am cum le posta. Mi-e dor să fiu copil răs-făţat de locurile magice ale Ro-mâniei. ll

OPINII 0308 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (381) www.paginiromanesti.ca

Nadia | Cristina | Luminița | Teo

Casa călătoriilor dumneavoastră!Tel. 514 481 7277 ext. 2235 / 2294 / 2259 / 2237

5256 Queen Mary, Montreal, Qc, H3W 1X5, Metro Snowdon, Permis OPC Quebec 702639

Tel.suplimentar pentru preluarea cererilor 514 481-8162

Elizabeth Warren, de la democrați, a câștigat un nou man-dat de senator al sta-tului Massachusetts. Warren este o pro-motoare înfocată a drepturilor femeilor, egalității de gen, su-portera declarată a comunității LGBT ca și mulți alți politicieni democrați.

După victorie a ținut un spe-ech prin care și-a electrizat asistența formată aproape în totalitate din femei. Warren afirmă că femeile au fost șocate de alegerea lui Donald Trump în 2016 la Casa Albă și că, din acel moment, și-a promis să lupte împotriva noului președinte. Și, spune ea, victoria din această seară (seara alegerilor de mid-term) este o consecință a lup-tei femeilor din Massachusetts împotriva unui președinte pe care îl urăsc. Discursul senatoarei War-ren (pe care îl puteți vedea pe youtube) m-a lăsat fără cuvin-te dar în același timp m-a lumi-nat. Că Warren este o luptătoare a corectitudinii politice, o apă-rătoare a femeilor și a tuturor minorităților nu este de con-damnat. Într-o țară ca America libertatea de a lupta pentru ide-ile tale este sacră. Dar poate fi considerată această luptă un program po-litic al democraților pe care îl propun poporului american? Așa am înțeles mai bine de ce nu am găsit prea multe idei propuse americanilor de către candidații democrați. Pentru că programul lor pornește de la o

singură idee :cum să îl dăm jos pe Trump. Iar în această luptă pe care democrații o consideră program politic se pun pe ma-să miliarde de dolari, sunt in-vocate tot soiul de drepturi ale unor minorități care chipurile sunt încălcate, tot timpul teme sugerate de o propagandă bi-ne organizată dar care nu are nicio legătură directă cu viața și aspirațiile americanilor de rând. Cum nu are legătură nici cu viața europenilor unde aceeași propagandă progresistă chipu-rile maschează o ofensivă soci-alistă de data asta fără tancuri, mult mai inteligentă și sofisti-cată. În acest adevărat front so-cialist creat artificial sunt arun-cate pe piață de câțiva ani idei aparent drepte, egalitatea fe-meilor cu bărbații, drepturile minorităților sexuale, drama imigranților, hărțuirea sexuală. Toate sunt de discutat și se pot căuta îmbunătățiri. Numai că liderii progresiști, așa cum se autodefinesc, nu numai că au ridicat temele dar le-au și rezol-vat politic rapid. Mișcarea me-too generată de actrițe care au folosit bărbații să parvină în ca-rieră a ajuns o vânătoare a părții masculine și, observați, că în-tre timp, curios, s-a stins din in-tensitate mai ales ca urmare a reacției femeilor. Într-un sens mult mai larg progresiștii atacă fami-lia pe care o consideră de-suetă, rolul părinților natu-rali în creșterea copiilor și, mai mult, creștinismul. Fa-milie, mama femeie, tata băr-bat, biserica și crucea, simbo-lul creștinismului, sunt noțiuni puse în discuție pe diferite fron-turi. Experimentul este reușit cu

brio în Canada (mai ales în Est) unde progresiștii au găsit un te-ren fertil. Trudeau a desăvârșit lucrarea preocupandu-se de le-galizarea drogurilor, de promo-varea hijab-ului, de eliminarea crucilor astfel încât să nu su-pere alte religii, ba chiar aveau un proiect halucinant prin ca-re funcționarii publici nu mai putea folosi domn-doamnă în relații publice ca să nu ofense-ze. Au fost create zeci de agenții, aici și în țările europe-ne, care se ocupă de reglarea inechităților de cele mai du-bioase sorturi. Agendele gu-vernamentale au fost ocupa-te de teme pe care populația obișnuită nu le-a cerut nicio-dată. Tot acest tablou ofensiv progresist, numit de unii mar-xist, urmărește crearea omului nou (n-are legătură cu tâmpe-nia lui Ceaușescu) care nu mai are rădăcini :familie, părinți, țară, religie. În acest context de ofensi-vă marxistă s-au întâmplat ale-gerile prezidențiale din State-le Unite. Iar Donald Trump președinte este rezultatul opoziției, de factură preponde-rent instinctivă, a americanilor simpli față de evoluții bizare pe care nu le înțelegeau și nu fă-ceau parte din preocupările lor. Trump n-ar fi fost niciodată președinte dacă n-ar fi picat în acest moment precis. El a pus pe masă noțiuni simple precum credință, țară, bunăstare mate-rială și a câștigat. Democrații au turbat și au jurat răzbunare. În toate cuiburile posibile. Unul este al senatoarei Warren. L-au acuzat de orice (să ne înțelegem Trump nu e mai-ca Tereza) și au crezut că e in-

Alin Alexandru are 27 de ani de presă scrisă și televiziune la Expres, Curentul, Biz, B1TV, Național TV, timp în care a realizat reportaje în peste 30 de țări.

Alin

Alexa

ndru

STATELE UNITE

Victoria democraților în Camera Reprezentanților nu e o înfrângere pentru Trump

competent. Nu numai că bufo-nul Trump a făcut ce a promis dar cota lui de încredere a cres-cut și este una din cele mai înal-te la jumătatea mandatului. Mai mare că a lui Obama în aceeași perioadă. S-a pus un mare premiu pe capul lui Trump iar democrații au aruncat în joc toate resur-sele. Rezultatele alegerilor de mid-term sunt însă mai cu-rând dezamăgitoare pen-tru ei. Au câștigat Camera Reprezentanților dar n-au avut nicio șansă la Senat unde re-publicanii și-au consolidat poziția. Lovitura mortală preconi-zată de democrați împotriva lui

Trump n-a reușit dar într-ade-văr a complicat situația politi-că. Aș spune că alegerile recen-te n-au mișcat un fir de păr de pe capul președintelui. El are toate șansele să câștige al doi-lea mandat luptându-se pentru ideile lui. Noutatea care-l avanta-jează acum este că dacă nu va reuși să-și pună în practi-că programul are toate scuze-le. Democrații din congres l-au săpat. Lumea credea că Trump va fi un bufon care va renunța la program și-și va plimba fun-dul prin scaune aurite. El pu-tea fi considerat un clown ca-re nu-și respectă promisiu-

nile. Acum, câștigând Came-ra, democrații îi lasă posibi-litatea să nu reușească. Dar va fi cu siguranță președinte în al doilea mandat. Victoria democraților în Congres este un măr otrăvit. Și un mic amănunt. Îna-intea de fiecare ședință de ca-binet Trump cineva rostește o rugăciune și capetele se pleacă. Pe frontispiciul principalei Săli a Capitoliului scrie În God We Trust, că și pe toți dolarii ame-ricani. Americanii aleargă du-pă profit dar nu le-a trecut prin cap să demonteze crucile și să facă condouri din biserici. ll

OPINII04 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (381) www.paginiromanesti.caLĂSAȚI LUCRURILE

IMPORTANTE ÎN SARCINA CONTABILILOR AGREAȚI

PROMPTITUDINE, DISPONIBILITATE, PROFESIONALISM, GARANȚIE ȘI

CALITATE LA TARIFE COMPETITIVE!

TEL: (514) 484-8778 FAX: (514) 484-9559 T.F.: 1 800 484-8778

email:info@dfd-cpa.ca

5555 Westminster, suite 317, Côte St. Luc, QC H4W 2J2

www.DFD-cpa.ca

Contabilitate profesională completă. Fiscalitate canadiană și internațională.

Reprezentare în fața autorităților fiscale. Verificare, certificare și expertiză contabilă.

DAR ȘI SOLUȚII SPECIALE, BAZATE PE O ÎNDELUNGĂ

EXPERIENȚĂ, PENTRU:

4Domeniul medical (clinici dentare și medicale), medici de familie și specialiști;4Investiții imobiliare, tranzacții și flip-uri în dome-niul imobiliar, dezvoltatori imobiliari;4Domeniul construcțiilor, contractorilor generali și specializați, salarii CCQ;4Fiscalitate și planificare fiscală internațională Canada-România / Europa, Canada-USA.

FLORINDUMITRESCUCPA AUDITOR, CGA

l George Rădulescu: Ce v-a determinat să începeţi stu-diul limbii române?zl Amelie Moser: Cu limba ro-

mână totul a început de la un foarte bun prieten care a ple-cat să studieze în România. Când ne-am văzut în vacanţă mi-a spus: „Uite, vorbesc o lim-bă foarte frumoasă. Ţie îţi plac limbile străine – ar trebui s-o înveţi”. Răspunsul meu a fost „De ce nu? Sună interesant!”. La universitatea din Regens-burg ai posibilitatea de a obţi-ne o diplomă de specializa-re în limba şi cultura Români-ei, în cadrul unui program ca-re se numeşte „Rumaenicum”. Avem o profesoară din Româ-nia care predă limba româ-nă. Când am început s-o stu-diez, ştiam deja franceză, spa-niolă şi italiană, toate din ace-eaşi familie lingvistică. Vor-besc în total şase limbi în mod fluent, iar familia mea nu are nicio legătură cu România. M-am îndrăgostit de lim-ba română de la primul curs, fiind fascinată de influenţe-le diferite care se regăsesc în ea. La scurt timp, am fost nevo-ită să iau „o pauză de română” pentru că am plecat în Franţa, pentru un an, să studiez şi aco-lo. În Franţa, nu erau cursuri de limba română, dar când m-am întors în Germania, mi-am lu-at cursuri intensive. Am simţit că este cumva „exotic” să studi-ez această limbă, fără a avea ru-de în România.

l Cum vi se pare limba ro-mână, ca nivel de dificultate, în raport cu celelalte limbi romanice – franceza, spa-

niola, italiana, portugheza?zl Îmi este destul de greu să vă

răspund... Pentru mine, limba română a fost prima mai di-ficilă dintre limbile romani-ce. Asta pentru că, din punct de vedere structural, are niş-te influenţe care nu se regă-sesc în celelalte limbi romani-ce. Lucrul cel mai greu de asi-milat, la început, mi s-a părut faptul că „la” în limba româ-nă nu este articolul hotărât fe-minin. A fost o luptă lungă să nu mai folosesc „la” ca articol. Un alt lucru care mi-a dat bătaie de cap a fost înţelege-rea faptului că în limba ro-mână există, ca şi în germa-nă, dativ, genitiv şi acuzativ cu anumite schimburi care trebuie făcute la nivel de pro-nume şi de acorduri ale sub-stantivelor. Aş spune că, ală-turi de franceză, româna poa-te fi considerată o limbă mai grea decât celelalte limbi ro-manice. Asta pentru că a păs-trat şi dezvoltat, după latină, un sistem ceva mai complex de-cât celelalte limbi romanice. Din punct de vedere al voca-bularului, trebuie să spun că ce-lelalte limbi romanice mă aju-tă foarte, foarte mult la înţele-gere. De multe ori, dacă nu ştiu cuvântul în româneşte, îl preiau din franceză, spaniolă sau itali-ană. Îl pronunţ „mai româneşte” şi, aproape întotdeauna, nime-resc cuvântul potrivit sau, da-că nu, măcar lumea înţelege ce vreau să spun.

l Cum aţi descoperit co-munitatea românească din Montreal?zl Am căutat-o. Nu ştiam nimic

de ea înainte. Într-o zi am stat de vorbă cu profesoara şi tu-toarea mea de teză masterală, Prof. Dr. Neumann-Holzschuh. Vorbeam de Québec şi de situ-aţia lingvistică interesantă a Québecului şi a oraşului Mon-tréal. Din discuţie a ieşit o idee: „Oare există o comunitate ro-mânească la Montréal?”. Du-pă aceea am investigat un pic pe internet şi am descoperit că există o comunitate româneas-că în Montréal şi că este destul de mare. Apoi s-a născut ide-ea proiectului cu care am ve-nit aici, primind şi o bursă ca să-l realizez.

l Ce ştiaţi despre România, înainte de a o vizita?zl Nu ştiam foarte multe des-

pre România înainte de a o vizita. Interesul meu fa-ţă de România s-a născut prin studierea limbii române. Apoi am descoperit că este limba unei culturi foarte bo-gate şi frumoase. Nu aveam neapărat o idee, pozitivă sau negativă, faţă de România. Imaginaţia mea a fost in-fluenţată cel mai mult de că-tre prietenul care a plecat aco-lo pentru studii. Întotdeau-na îmi spunea că lumea es-te amabilă, că se bea ţuică şi că sunt peisaje minunate. Pâ-nă la urmă cred că aveam o imagine destul de pozitivă. La cursurile de cultură am cu-noscut poezia românească ca-re mi-a plăcut, chiar dacă este destul de greu de înţeles pentru cineva care nu este nativ. Deci aveam în minte şi ideea unui popor foarte poetic. Am învă-ţat şi un pic de istorie şi am fost

fascinată de legătura pe care o aveţi cu ţara mea. Desigur că se ştie şi în Germania de pro-blemele politice ale României. Se discută în presă de corup-ţie, spre exemplu. Trebuie să vă spun însă că ideea mea despre România are legătură, în speci-al, cu persoanele care au călăto-rit acolo şi cu ceea ce am învăţat la universitate.

„M-AM SIMŢIT FOARTE BINEVENITĂ ÎN ŢARA DUMNEAVOASTRĂ”

l Ce v-a plăcut cel mai mult în România?zl Sunt mai multe lucruri ca-

re mi-au plăcut în România. Poate că lucrul care mi-a plă-cut cel mai mult a fost că m-am simţit foarte bineveni-tă. Probabil şi faptul că vor-besc limba română a influ-enţat destul de mult acest lu-cru. Dar ospitalitatea oameni-lor mi s-a părut extraordinară. La Cluj-Napoca, m-a încân-tat viaţa culturală atât de ames-tecată şi de interesantă. Mi se pare o bogăţie, o comoară deo-sebită. A fost prima dată când am văzut cât de legate sunt cul-turile noastre.

l Ce nu v-a plăcut în Româ-nia?zl Ca turist nu prea simţi pro-

blemele politice şi sociale din ţară, fiindcă nu ai o viaţă coti-diană acolo. De aceea, nu apar în lista aceasta – chiar dacă le ştiu sau am auzit de ele. Ca tu-rist, eşti atent când ieşi noap-tea pentru că nu cunoşti bi-ne oraşul şi cam atât. Reali-

George Rădulescu a coordonat diverse proiecte jurnalistice în cadrul cotidianelor „Curierul național” și „Adevărul”. Are peste 15 ani de experiență în presă și două licențe, în Drept și în Teologie. A realizat emisiuni de televiziune în România, în cadrul trustului „Realitatea”, dar și la Montréal. A publicat volumele „Un secol cu Neagu Djuvara” și „în căutarea României pierdute”. Este colaborator al publicațiilor Historia și Dilema Veche.

Geor

ge R

ădul

escu

„M-am îndrăgostit de limba română de la primul curs”

CUM NE VĂD ALŢII, CÂND NOI NU VE VEDEM

ll Amelie Moser, o tânără germană licenţiată în Litere, a venit la Montréal special pentru a studia limba română vorbită în diaspora

Articolul „Masacrarea limbii române”, publicat în luna septembrie, m-a adus în atenția unei distinse masterande din Germania, prilejuindu-mi una dintre întâlnirile plăcute pe care le-am avut în anii pe-trecuți la Montréal. Amelie Moser a venit în Québec din pasiune pentru limba română, pe care a înce-put s-o studieze în Germania. Nu are rude printre sașii și șvabii noștri, nu știa prea multe lucruri des-pre România și nici nu fusese în vizită acolo. Numai ceea ce numim „latinitate” și „spirit european” au îndemnat-o să descopere țara noastră de origine și, ulterior, o parte din diaspora românească. Cum vede și simte Europa noua generație de intelectuali, din punct de vedere lingvistic, cultural și politic, puteți afla în rândurile de mai jos.

0508 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (381) www.paginiromanesti.ca OPINII

Romulus Stroe

514 652 9372curtier ipotecar

PREAPROBAREA IPOTECIIîn 24 de ore!

PRECALIFICARECUMPĂRAREREFINANȚARECONSOLIDARE DE DATORIITRANSFER DE IPOTECĂREÎNOIREA IPOTECII LA TERMEN

12 ANIexperiență în

servicii financiare și ipotecare

Servicii de consliere ipotecară gratuite și profesionale la domiciliul dvs.

514 652 9372 | romulus@centre-hypothecaire.comwww.imobiliar.ca

tatea cotidiană nu face par-te din ce vede o turistă nem-ţoaică atunci când călătoreş-te în România. Iar ceea ce n-am trăit personal, n-aş vrea să judec. De fapt, nu sunt multe lucruri care nu mi-au plăcut. Totuşi, ce am văzut personal a fost sistemul de învăţământ românesc care nu mi se pare adaptat secolului XXI. Îl găsesc prea inflexibil din punct de ve-dere al programei de studii. Spre exemplu, este mult mai greu decât în alte ţări să obţii, ca student, un schimb de experien-ţă în străinătate. Pe de altă par-te, sistemul nu favorizează res-ponsabilizarea şi iniţiativa per-sonală în rândurile studenţilor. Dacă vrei să schimbi o reali-tate neplăcută, ai nevoie de ti-neri educaţi care gândesc inde-pendent şi care îşi asumă res-ponsabilităţi sociale.

l Ce crede generaţia dum-neavoastră, a oamenilor în-tre 20 şi 30 de ani, despre destinul Uniunii Europe-ne? Cum o vedeţi peste trei decenii?zl Pot vorbi doar în numele

meu şi al celor care au studi-at cu mine. Am făcut o licenţă franco-germană, adică o licen-ţă cu adevărat europeană. Cred că Uniunea Europeană este printre alianţele cele mai bune din istorie. Are un mesaj impor-tant şi este povestea naţiunilor care vor să colaboreze – grani-ţe deschise, prosperitate şi pa-ce, - care acum este în pericol. Nu ştiu unde va fi Uniunea Europeană în două, trei dece-nii de acum înainte. Am văzut cu toţii valuri de refugiaţi, care au nevoie de ajutor, dar în pri-vinţa cărora nu s-a ajuns la ni-ciun acord. Pentru generaţia mea, a fost prima dată când nişte graniţe au fost închise. De asemenea, am văzut Brexitul şi o mişcare generală spre naţionalism, în mai mul-te ţări, printre care şi Germa-nia. Acestea sunt pentru mi-ne simptome destul de cla-re că, dacă nu începem să re-formăm Uniunea Europea-nă, dacă ţările lăsate de o par-te nu vor fi luate în seamă, proiectul UE ar putea eşua. Uniunea trebuie proteja-tă şi remodelată. A fost pri-vilegiul nostru să trăim în pace, cu scopuri comune, cu schimburi de idei şi cu o imensă libertate de circula-ţie. Acum trebuie să ne adap-tăm la o lume în schimbare.

Poate că lumea, în 20, 30 de ani, va fi „mai mică” decât as-tăzi, poate că va fi mai puterni-că în faţa guvernelor naţionale. Am o mare speranţă că va fi po-sibil, prin dialog, să ne întoar-cem la colaborare.

„TOŢI SUNTEM STRĂINI, ORIUNDE AM MERGE ÎN LUME”

lValurile masive de imi-granţi creează un disconfort social în Germania? Cum percepeţi această situaţie?zl Ce constatăm, de fapt, în

Germania este o tendinţă des-tul de preocupantă. Un par-tid pe care mulţi îl conside-ră de extremă-dreapta ( n.a. AfD, „Alternativa pentru Ger-mania) are foarte mult succes. Programul lor este cunos-cut mai ales pentru că se opu-ne imigraţiei – pe lângă alte idei politice şi sociale ultra-conservatoare, amestecate cu idei specifice nazismului. Cel mai mare succes îl are în re-giunile Germaniei unde sunt cei mai puţini refugiaţi. Pu-tem constata că, adoptând o politică extrem de ostilă imi-graţilor, au obţinut un rezultat electoral destul de preocupant. Totuşi, majoritatea po-pulaţiei nu crede că parti-dul acesta este capabil să re-zolve problemele Germa-niei, deci e vorba mai de-grabă de un vot de protest. Personal, percep situaţia ca fiind mult mai puţin alarman-tă decât se vorbeşte de doi ani încoace. Nu văd prea mult dis-confort printre tineri, printre studenţii cu o anumită educa-ţie, obişnuiţi să trăiască în con-texte multiculturale. Dar cei ca-re se simt dezamăgiţi, cei ca-re se simt lăsaţi singuri de că-tre stat, au un disconfort în faţa imigranţilor. În contextul aces-ta se vorbeşte destul de mult şi de greşelile făcute la reunifi-carea Germaniei, după 1990. Toţi suntem străini, oriunde am merge în lume, cu excepţia locului unde ne-am născut. Dar dacă nu ieşi de acolo, cum să-ţi dai seama de asta?

l Preconizaţi elaborarea unei lucrări de doctorat. Ca-re este tema acesteia şi ce ar putea aduce nou în peisajul lingvisticii?zl Lucrarea de doctorat mai aş-

teaptă. Încă nu ştiu despre ce va fi doctoratul. Am nişte idei

Dacă nu ştiu cuvântul în româneşte, îl preiau din fran-

ceză, spaniolă sau italiană. Îl pronunţ „mai româneş-

te” şi, aproape întotdeauna, nimeresc cuvântul potrivit.

în minte, dar mai întâi trebuie să termin masteratul, iar teza aceasta de masterat m-a adus aici, la Montreal, să cunosc co-munitatea românească. Te-ma multilingvismului mă in-teresează, de aproape doi ani, în mod particular. De ace-ea mă interesează comunita-tea românească din Montréal. Suntem într-un oraş bilingv, cu limba franceză şi cea engle-ză, iar românii au ajuns aici cu o altă limbă romanică. Aspec-tul nou în peisajul lingvisticii este că nu prea există studii de acest tip. Aşa că ar fi o lucrare care ar ajuta, cel puţin, la crea-rea unei imagini mai comple-te asupra comunităţii. Eu cred că românii merită o vizibilita-te mai mare, inclusiv în peisa-jul lingvistic din Germania. ll

AMELIE MOSER, CARTE DE VIZITĂ

ll Amelie Moser are 24 de ani şi s-a născut la Baden-Baden, în

Germania, lângă frontiera cu Franţa. Spune că simte o iubire pro-

fundă pentru limba franceză, prima limba pe care a învăţat-o du-

pă cea maternă.

Amelie este pasionată de limbi străine şi studiază lingvistica ro-

manică la Universitatea din Regensburg, în Bavaria, unde trăieş-

te împreună cu prietenul ei, originar din Venezuela. Călătoreşte

foarte mult, prin natura profesiei de filolog. După un an petrecut

în Bolivia, şi-a dat seama că, atunci când se mută, provocarea cea

mai mare este transportul cărţilor şi al pianului. ll

OPINII06 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (381) www.paginiromanesti.ca

Celebrul roman al lui Daniel Defoe din 1719 consacrat vieții izola-te de societate pe o insulă pustie a deve-nit un model literar, reluat în alte roma-ne și ele bine cunoscu-te: Insula misterioasă, de Jules Verne (1874), Împăratul muștelor, de William Golding (1954) Vineri sau limburile Pacificului de Michel Tournier(1967) ori Prizonierii din Paradis, de Arto Paasilinna (1974).

În toate romanele acestea, exis-tă un numitor comun: fie că ne gândim la cele purtătoare de mesaje optimiste (Robinson, Crusoe, Insula misterioasa și Prizonierii din Paradis) des-pre capacitatea omului de a-și utiliza experiența socială în condiții dificle, fie că le exami-năm pe celelalte care deploră întoarcerea la barbarie în lipsa determinismelor sociale exis-tă o coerență a valorilor ordo-natoare. Robinson Crusoe, de exem-plu, transplantează pe insula

unde a nimerit atitudinea ac-tivă, respectul față de natu-ră, credința religioasă, spiritul de inițiativă, autonomia ca-re erau, toate, valori cardinale promovate în societatea engle-ză a secolului al XVIII-lea. El nu are nici o îndoială despre mo-dul în care trebuie să-și organi-zeze viața și contactele eventu-ale cu alți oameni. La fel se în-tâmplă și cu personajele prota-goniste din celelalte romane cu ”naufragiați” care încearcă să reconstruiască un succedaneu funcțional de societate atunci când sunt privați de cea adevă-rată. Putem da toate cărțile la o parte și reflecta la un fenomen real al timpului nostru. Din ca-uza imensei diversități cultura-le, ideologice și religioase a lu-mii în care trăim, în paralel cu mondializarea și cu avalanșa informațiilor la care suntem expuși clipă de clipă și adău-gându-se și reaua credință a unor lideri politici bolnavi de putere, coerența de valori între diferite neamuri nu mai există. Mai corect ar fi să spunem că nu a existat niciodată ca un dat planetar, dar că, în zilele noas-tre, opusul ei, incoerența este mai agresivă, mai răspândită

și, mai vizibilă ca oricând. Concepte cheie și, din cau-za mondializării, cu circulație universală precum libertatea religioasă, democrația, drep-turile omului, libertatea ex-presiei, dreptul de a manifesta, pluralismul, separația puteri-lor, protecția socială etc. au un alt conținut după locul în ca-re sunt întrebuințate. Ele nu în-seamnă același lucru în Euro-pa occidentală sau în America de nord, față de China, Turcia, Rusia, Pakistan, Africa, Ame-rica de sud. Diferențe mai mult sau mai puțin semnificative există și între locuri din zone-le în care sensul lor este rela-tiv omogen. Separarea puteri-lor, de exemplu, libertatea ex-presiei sau protecția socială sunt altfel înțelese și aplicate în Europa Occidentală față de Europa de Est și Centrală ca-re a cunoscut lunga și neferi-cita paranteză comunistă des-chisă și impusă de fosta URSS. De aici, provine uneori relația tensionată între organismele de conducere ale Uniunii Eu-ropene, pe de o parte, și Polo-nia ori Ungaria, pe de altă par-te. Ascensiunea liderilor populiști din ultimii ani este și

ea legată de confuzii axiologi-ce. Însuși termenul ”populist” este purtător de mai multe sen-suri și are în spatele lui o isto-rie suficient de complexă și de variată ca să-i adauge o ambi-guitate greu de risipit printr-o definiție simplă și clară cum ar fi cele despre ”comunist” ”fascist” sau ”nazist.” Cert es-te că, plasați fie la dreapta, fie la stânga eșichierului politic, liderii ziși ”populiști” au în co-mun ostilitatea față de regulile democrației și naționalismul, deseori intens șovin, Restul diferențelor majo-re dintre lideri precum Donald Trump, Vladimir Putin, Victor Orban sau Recep Erdogan se datorează, dincolo de perso-nalitatea lor individuală, con-textelor în care evoluează. Și evoluția lor, ca și a multor altor lideri autoritari și naționaliști măresc incoerența și submi-nează fundamentele axiologi-ce ale păcii sociale, interne ori internaționale. Căci totul poa-te fi întors pe dos, contestat și transformat într-o armă politi-că periculoasă. În Filipine, Rodrigo Duter-te, a ajuns președinte în 2016 cu un discurs virulent împo-triva traficanților de droguri,

cu o atitudine disprețuitoare la adresa drepturilor omului (”Uitați drepturile omului, da-că devin președinte o să cur-gă sânge”) și cu promisiunea unor importante reforme so-ciale. Reformele, oportune, e drept, sunt însoțite de o politi-că dură față de opozița internă și de o violență macabră împo-triva traficanților (30 de mii de execuții între 2016 și 2018). Vladimir Putin, în Rusia, transformă cu abilitate criti-cile și avertismentele norma-le ale cancelariilor occidenta-le, produse de politica sa agre-sivă intervenționistă în trebu-rile interne ale altor țări, într-o imaginară ostilitate rasistă față de poporul rus. Transmutația aceasta îi sporește popularita-tea în rândurile unui electorat patriotic dezamăgit de diminu-area prestigiului internațional al Rusiei după implozia regi-mului său comunist. În Turcia, președintele Er-dogan a rupt brutal tradiția orientării preo-occidentale inițiate de Kemal Ataturk în secolul trecut și utilizează un puci contra lui, eșuat în 2016 ca un pretext pentru reprima-rea oricărei forme de opoziție internă, catalogată invariabil

drept activitate teroristă. Zeci de mii de persoane au fost con-damnate la închisoare ori mar-ginalizate. Î n P a k i s t a n , m i i d e manifestanți au contestat re-cent un verdict de achitare pronunțat de Curtea Supre-mă la adresa creștinei Alisia Bibi care fusese condamnată la moarte în 2010 pentrru blas-fem, Băuse apă dintr-o fântână rezervată musulmanilor. Gu-vernul a negociat menținerea verdictului printr-un acord du-bios cu manifestanții. Chiar și în SUA, - unul din-tre posturile cele mai avansa-te ale democrației contempo-rane, - președintele atipic Do-nald Trump folosește afluența imigranților sud-americani la frontiera cu Mexicul ca un pri-lej de a-și fideliza susținătorii prin agitarea spectrului unei invazii a țării de către străini. Și pentru președintele ameri-can, la fel ca pentru Putin sau pentru Erdogan, criticile repre-zintă acte de ostilitate. Iar presa care-i analizează critic politica este un ”dușman al poporului” și colportează doar ”știri false.”. ll

Pornind de la Robinson Crusoe

LUMEA DE AZI

Mircea Gheorghe (n. 1943), ziarist, prozator și traducător, stabilit din 1990 în Canada. Licențiat în litere (București, 1966). Colaborator la mai multe reviste din România și diaspora. Scrie la Pagini românești din 2002. A publicat mai multe cărți la edituri din România.M

ircea

Ghe

orgh

e

ADRIAN PODOABĂCONSILIER ÎN SECURITATE FINANCIARĂ

ASIGURARI- DE VIATA SI IPOTECARE- INVALIDITATE SI BOLI GRAVEPLASAMENTE- REER, CELI SI REEE- PLANURI INDIVIDUALE/COLECTIVE

CONSULTANTA GRATUITA, DEPLASARE LA DOMICILIU

TEL. 514.573.5766contact@adrianpodoaba.ca

A V O C A T S

Laval | Montreal | West Island

Familial | Civil | Companii Servicii juridice pentru România

Succesiuni în România

T. 514 844 8578 | F. 514 844 8677office@botilaw.ca

Me Victor BotiBarreau du Quebec

Uniunea Națională a Barourilor din România

507, Place d’Armes biroul 2002Montreal, H2Y 2W8

BOTI

Mediator civil & comercial

În 2019, Air Canada va zbura mai des spre România

Decizia de a introduce zboruri directe dinspre Canada spre România a fost una bună pentru compania Air Canada. Cursele au înregistrat un succes atât de mare încât compania a de-cis ca de anul viitor să adauge zboruri noi.Viorel Anghelcontact@paginiromanesti.com

Anunțul a fost făcut de domnul, David Rheault, Senior Director, Government and Community Relations la compania Air Ca-nada, în cadrul Galei anuale 2018 organizată de Camera de Comerț Română din Quebec. „Există o ase-mănare între această sa-lă și cursele Air Canada spre Româ-nia: toate sunt pline”, a spus dom-n u l D a v i d Rheault în ca-drul galei. „Din

acest motiv, din 2019 Air Ca-nada suplimentează cu 50% capacitatea de transport spre România”, a continuat el.

ȘASE ZBORURI PE SĂPTĂMÂNĂ

Suplimentarea cu 50% înseam-nă introducerea unui nou zbor pe ruta Toronto-București și a altuia pe ruta Montreal-București și retur. Compania a stabilit deja zi-lele de zbor și practic, spre Ro-mânia, vor fi zboruri din una din cele două puncte de pleca-re, i de câte șase ori pe săptă-mână. Zborurile vor avea loc între 6 iunie și 28 septembrie.

MONTREAL. PLECĂRI ȘI

SOSIRI

A i r C a n a d a va pleca din Montreal în zi-

lele de marți, joi și duminică la

ora 16.50. Aterizarea

la București va avea loc în ziua următoare, la ora 08.45. Dinspre București spre Montreal, zborurile vor avea loc în zilele de luni, miercuri și vineri cu plecarea la ora 13.40 și aterizarea, în aceeași zi, la ora 16.20. Potrivit agenției de voiaj Teo Travel, trei zboruri pe săp-tămână vor avea loc doar în pe-rioada 25 iunie - 1 septembrie, între 6-23 iunie și 5 septembrie - 6 octombrie fiind plecări din Montreal doar joi și duminică.

TORONTO. PLECĂRI ȘI SOSIRI

Zborurile din Toronto vor ple-ca în zilele de luni, miercuri și sâmbătă la ora 17.35. Aterizarea la București va fi în ziua urmă-toare la ora 09.55. Dinspre București spre To-ronto, zborurile vor avea loc în zilele de marți, joi și duminică cu plecarea la ora 13.40 și ateri-zarea, în aceeași zi, la ora 17.05. Trei zboruri pe săptămâ-nă vor avea loc doar în perioa-da 24 iunie - 7 septembrie, în-tre 8-22 iunie și 11 septembrie - 5 octombrie fiind plecări din

Toronto doar miercuri și sâm-bătă, precizează Teo Tănase de la agenția Teo Travel.

Biletele sunt deja disponibile spre vânzare.

O POVESTE ÎNCEPUTĂ ÎN SEPTEMBRIE 2017

Air Canada a anunțat în sep-tembrie 2017 că va introduce zboruri directe spre România din 2018. Toate zborurile sunt făcute de compania Air Canada Rouge cu avioane Boeing 767-300ER, cu opțiunile Premium Rouge și economic. Anunțul oficial, făcut de președintele companiei Air Ca-nada, Călin Rovinescu, a avut loc în martie 2018, tot la un eve-niment organizat de Camera de Comerț Română din Quebec. AirCanada este singurul transportator aerian din Ame-rica de Nord care deservește România. ll

COMUNITATE

RADAR 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

8,55durata zborului în ore,

dintre Montreal și București

Un avion al Air Canada Rouge p LASTA 29 - CC LICENCE

FOCUSȘomajul în Canada: 5,8%

Rata șomajului în Canada a ajuns în octombrie la 5,8% cu doar 0,1% mai mică decât luna precedentă, pe fondul unui număr mai mic de persoane care-și caută de lucru, afirmă StatCan.

Din noiembrie 2017 până în prezent, în Canada, rata șomajului a variat de la 5,8% la 6,0%.

Pe parcursul perioadei de 12 luni care se încheie în luna oc-tombrie, numărul angajaților a crescut cu 206.000, sau cu 1,1%, iar creșterea a fost concentrată în locurile de muncă cu normă în-treagă (+173 000). În aceeași perioadă, numărul total de ore lucra-te a crescut cu 0,7%.

ONTARIO – 5,6%Deși oferta de joburi a fost puțin schimbată în Ontario, numă-

rul persoanelor care caută un loc de muncă a scăzut, ceea ce a dus la o scădere a ratei șomajului la 5,6% (-0,3%).

Comparativ cu 12 luni mai devreme, ocuparea forței de mun-că în provincie a crescut cu 83.000 (+ 1.2%), ca urmare a creșterii numărului de locuri de muncă cu normă întreagă.

QUEBEC – 5,2%În Quebec, ocuparea forței de muncă nu s-a schimbat prea mult

față de luna anterioară. Rata șomajului a fost de 5,2% în octombrie.

RADAR08 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

Gala anuală a Chambre de Commerce Roumaine du Quebec și-a desemnat laureații

ll La categoria „Grandes en-treprises” au fost premiați An-dreea Crișan și Ilie Crișan, de la compania Andy Transport. Fondată în 2001 ca o mi-că afacere de familie, Andy Transport a ajuns azi unul dintre cei mai mari transpor-tatori rutieri din Quebec. În 2018, compania avea cea de-a noua flotă de camioane din Quebec și a 58-a din Canada.O mulțime de români au con-tribuit și încă contribuie la succesul companiei.

l Ce reprezintă acest pre-miu pentru dumneavoas-tră ? zl Este o onoare pentru noi să

primim acest premiu din par-tea comunității românești. Când am venit în 2001 cu părinții în Canada și compa-nia a fost creată, obiectivul era doar să supraviețuim, să avem o viață mai bună. Niciodată

nu ne-am gândit că o să clă-dim o companie atât de mare. Dar tatăl meu (Ilie Crișan, n. red.) și-a dorit tot timpul să arate că și noi românii, pu-tem clădi o afacere, că putem să ne luptăm de la egal la egal cu ceilalți. Tatăl meu e foarte implicat în comunitate pentru că acum simțim că trebuie să dăm ceva înapoi comunității. Foarte mulți români au contri-buit la construcția ei.

l Ce sfaturi ați da celor din comunitatea românească care se gândesc să înceapă o afacere? Care sunt ingre-dientele succesului? zl Am remarcat că și în Ro-

mânia, și în Canada, noi ro-mânii avem o problemă când e vorba de relațiile cu clienții. America de Nord este o lu-me în care companiile sunt foarte axate pe acest aspect. Apoi, chiar dacă înce-

pem ceva mic, e important să gândim pe termen lung. Din ce am văzut, multă lu-me care a deschis o aface-re crede mult prea repede că a reușit. Trebuie un efort susținut de-a lungul anilor. Le-aș recomanda să ia în calcul riscurile. Și nu doar cele financiare. O afacere, cu suișurile și coborâșurile ei, poate afecta viața de fa-milie, relațiile cu prietenii. Pentru generația care ur-mează și mai ales pentru părinții români: să-i încura-jeze pe copii să intre pe piața muncii mai devreme. În loc să stea acasă vacanțele de vară, sau în vizită în Româ-nia, aceștia ar putea folosi acest timp pentru a câștiga experiență de muncă și aceasta ajută și la dezvolta-rea simțului antreprenorial.

COMUNITATE

ll La categoria „Hommage” a fost premiat Petru Cotnăreanu, director de vânzări la Industri-elle Alliance. Cu aproape 20 de ani de experiență la această compa-nie, Petru Cotnăreanu a for-

mat generații întregi de con-silieri financiari, mulți dintre ei de origine română. El este o prezență activă în comunitate: a fost președintele Asociației Române din Canada, colabo-rează încă de la începuturi la

Pagini Româneși și este activ în trupa de muzică româneas-că Tarabostes.

l Ce reprezintă acest pre-miu pentru dumneavoas-tră ?

zl A fost cea mai plăcută sur-priză pentru anul acesta. Pen-tru a explica ce reprezintă, tre-buie să aduc totul la un numi-tor comun și să vă spun că re-prezintă o mare bucurie. Mai greu a fost pentru început să înțeleg că de fapt nu era o eroa-re de adresă, deoarece nu cre-deam că interesează pe cineva ce am făcut în ultimii 28 de ani în Quebec. De aceea, această bucurie este și mai mare atunci când recunoașterea vine de la noua generație de oameni de afaceri de origine română. Pen-tru mine ei reprezintă cheia de

boltă a integrării în societatea canadiană și afirmării valori-lor noastre în țara de adopție.

l Ce sfaturi ați da celor din comunitatea românească care se gândesc să înceapă o afacere? Care sunt ingre-dientele succesului? zl Se pare că e ușor să dai sfa-

turi, dar e mai greu să le aplici. După părerea mea, cheile reușitei sunt doar trei. În pri-mul rând să crezi în tine și în cea ce vrei să faci. Investește în tine, fă cea ce simți că ți se potrivește cel mai bine.

În al doilea rând discipli-na. În afaceri nici o zi nu sea-mănă cu alta. Trebuie să înveți că profitul se clădește pe ter-men lung și în același timp accepta că poți să și pierzi. În al treilea, dar nu pe ultimul loc, să ții mereu minte că nici-când nu vei reuși de unul singur. Alege cu grijă colaboratorii și nu uita să-i ocolești de de-parte pe defetiști. Tot ce ră-mâne după ce aplici aceste re-guli e muncă, cât mai multă.

ll La categoria „Professionnelle de l"année” a fost premiată Mădălina Dragomirescu, vicepreședintă-adjunctă la banca HSBC Ca-nada.

l Ce reprezintă acest premiu pentru dum-neavoastră? zl Am fost uimită , emoționată și onorată să pri-

mesc acest premiu, care reprezintă un simbol de recunoștință nu numai pentru eforturile făcute de mine pe parcursul meu profesional, dar și pentru sacrificiile făcute de părinții mei. Ei au emigrat din România acum 28 de ani pentru a ne oferi, fratelui meu și mie, mai multe oportunități. Îmi pa-re bine că eforturile lor nu au fost în zadar. Acest premiu nu este o încheiere, ci o

motivație suplimentară pentru a continua și a persevera. Sper să inspire mulți alți tineri profesioniști să se depășească.

l Ce sfaturi ați da celor din comunitatea românească care se gândesc să înceapă o afacere? Care sunt ingredientele succe-sului? zl A începe o afacere înseamnă a lua ris-

curi importante, a merge pe un drum necu-noscut, multă muncă, multe neprevăzute, suișuri și coborâșuri. Nu este pentru oricine. Acestea fiind spuse, cineva care este pasio-nat de un produs sau o idee, care nu se așteaptă la miracole peste noapte, care este pregătit să muncească din greu și să aștepte rezultatele, are multe șanse de a avea succes.

Chambre de Commerce Roumaine du Québec (CCRQ) a organizat pe 2 noiembrie gala sa anuală. Muzică românească, dansuri tradiționale românești în compania celor de la Ansamblul Hora, sarmăluțe cu mămăli-gă, vinuri românești oferite special pentru gală de cei de la Budureasca și Club Dionis, bere artizanală făcută de români, totul a contribuit pentru re-alizarea unei seri românești deosebite. Viorel Anghelcontact@paginiromanesti.com

În prezența a peste 200 de persoane, de la români la invitați din alte comunități culturale, politi-cieni și oameni de afaceri, cei de la Chambre de Commerce Roumaine du Quebec au acordat câte-va premii onorifice profesioniștilor din cadrul comunității care s-au demarcat prin realizările lor. Am stat de vorbă cu fiecare laureat și pentru că vorbim de oameni care au experiență în mediul de afaceri, le-am cerut și câteva sfaturi pentru cei care vor să plece pe cont propriu.ll

Andreea Crișan - Andy Transport p FLORIN TALOȘ

Petru Cotnăreanu - Industrielle Alliance p FLORIN TALOȘ

Adina Georgescu (CCRQ), Mădălina Dragomirescu (HSBC Canada) și David Rheault (AIr Canada) p FLORIN

RADAR 0908 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca RADAR

ll La categoria „Petites et moyennes entreprises” au fost premiați Monica și Ovi Bercan, proprietarii braseriei Kruhnen. Fondată în 2011, aceasta vinde în Quebec beri artizana-le cu nume românești (Drăgai-ca, Afumatul, Lupul Dacic sau

Ada Kaleh și altele), apreciate de iubitorii de bere.

l Ce reprezintă acest pre-miu pentru dumneavoastră?zl A fost o mare surpriză, cu

atât mai mult cu cât nu suntem încă membri. Ei ne-au desco-

perit anul trecut într-un eveni-ment. Acum 2 săptămâni ne-au anunțat prin telefon că sun-tem finaliști și că vor să ne în-tâlnească. Și mai mare surpri-ză a fost să ne găsim ca laureați. E o mare onoare ce ni se face și înseamnă mult: recunoașterea

celor șapte ani de muncă con-tinuă, zile de 12 ore de mun-că, fără aproape niciun sfârșit de săptămână al nostru per-sonal. Suntem mândri și în același timp copleșiți de așa o atenție, ni se pare ireal, pen-tru că nu ne gândeam că par-cursul nostru va impresiona și ar putea fi dat ca exemplu. Ce reprezintă pentru vii-tor? Probabil deschiderea de noi relații cu oamenii de afa-ceri români și nu numai, o recunoaștere în plus în comu-nitatea română din Quebec, o nouă clientelă care poate dez-volta un atașament față de pro-dusele noastre pentru că le vor spune mai mult.

l Ce sfaturi ați da celor din comunitatea românească care se gândesc să înceapă o afacere? Care sunt ingredi-entele succesului? zl În primul rând să aibă curaj,

să nu le fie frică de a se lansa în afaceri, să-și asume riscul. Da-

că nu cred în produsul sau ser-viciul lor e inutil orice demaraj de întreprindere, încrederea în ceea ce faci e singurul element ce te ține determinat când dai de greutăți. Să facă ceva pen-tru care au pasiune, asta le va influența mult creativitatea. Din punct de vedere financi-ar să caute parteneri de încre-dere. Noi suntem independenți de orice instituție financiară și asta a însemnat mult, ne-am căutat partenerii printre prie- teni de încredere, dar nu e o normă, nu e ușor să găsești oa-meni care cred în același vis ca tine, însă e bine să încerci. Să se aștepte ca primii ani să nu obțină profit sau să nu-și poată plăti un salariu, deci trebuiesc prevăzute alte sur-se de profit personal (partene-rul de viață să aibă un venit sta-bil). Și să țină minte că „soco-teala de acasă nu se potrivește niciodată cu cea din târg''. As-ta am învățat-o când planul nostru de afaceri a prevăzut 6

luni până la obținerea permi-sului de brassage, când în rea-litate a trebuit să așteptăm 14 luni, fără drept de a produce. Dacă sunt producători, să utilizeze întotdeauna mate-rie primă de calitate. Nu ai cum să faci un produs de cali-tate dacă materia primă e de-ficientă sau de gamă joasă. Coloana vertebrală dreaptă! E foarte important! Când ai res-pect pentru tine și compania ta, ceilalți te vor respecta și ei. Serviciu client: întotdeau-na să trateze cu respect și mul-tă curtoazie orice client, cât de neînsemnat e el pentru vân-zările sale, să răspundă întot-deauna la mesaje și la ce se scrie pe media socială, multă diplomație cu nemulțumiții. Să se înconjoare de angajați care cred în produs, care sunt devotați întreprinderii și pe ca-re să îi trateze cu cel mai mare respect, ca pe un membru al fa-miliei.

ll La categoria „Adminis-tration et Gouvernance” a fost premiat Rareș Burlacu, doc-torant și asistent la Éco-le nationale d'administration p u b l i q u e d i n M o n t r e a l . Rareș are o lungă carieră în domeniu și este unul din colabo-ratorii Pagini Românești.

l Ce reprezintă acest premiu pentru dumneavoastră?zl Premiul reprezintă, așa cum

am spus în momentul în care mi-a fost încredințat, o onoare și-un privilegiu în același timp. Fap-tul că CCRQ m-a desemnat laure-at la secțiunea « administrație și guvernanță » reprezintă poate, o recunoaștere a implicării mele în anumite proiecte ce au vizat o for-mă de integrare a României într-o sferă de interes canadiană-que-becheză. În fond, dacă analizăm conceptul de guvernanță, el ne trimite la relația descentraliza-tă pe care statul trebuie s-o aibă cu partenerii săi publici și privați. Am inițiat, de-a lungul timpului, misiuni de « export » a expertizei Québec-ului în administrație pu-blică în România, parteneriat sol-

dat cu apariția unui think-tank a căror studii se desfășoară în zona evenimentelor extreme; am faci-litat invitarea unui fost prim-mi-nistru al României în Canada pen-tru a impulsiona Acordul Econo-mic Comercial Global între Cana-da și România prin intermediul Uniunii Europene; am creat punți de legătură între companii priva-te canadiene și autoritățile româ-ne. Am furnizat, de asemenea, consultanță strategică în termeni de politici publice pentru politici-eni din Parlamentul Québec-ului. Recent, am elaborat, alături de un grup de experți din diaspora, o platformă pentru ca Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deținute de România la anul, să fie una de anvergură. R e c u n o a ș t e r e a p r i m i -tă mă obligă la asumarea unor responsabilități majore pentru ca aceste inițiative să fie materi-alizate de-o manieră decisivă în dezvoltarea unui parteneriat între țara de adopție și cea de origine. Dacă e adevărat, cum ni s-a spus de către un profesor, că nu există țări care să aibă Mc Donald’s și ca-re să fie vreodată în stare de con-

flict atunci, cu siguranță, și aces-te punți elaborate minuțios, con-tribuie la o ordine mondială stabi-lă și predictibilă.

l Ce sfaturi ați da celor din co-munitatea românească care se gândesc să înceapă o afacere? Care sunt ingredientele suc-cesului? zl Premiul acordat intrând în ca-

tegoria menționată, mă feresc în a da sfaturi celor care vor să în-ceapă o afacere. Însă pentru cei care întrevăd un lung drum pe aceste poduri euro-atlantice, pot să vă dau câteva date relevante prin însăși oportunitatea care se întrezărește: într-o statistica din ultimii ani e consemnat faptul ca din aproximativ 2, 3 milioane de companii ce-și au sediul în Ca-nada, doar 2% din acestea își oferă produsele la export. Mai mult, 3% din totalul de 2%, adică vreo 1.500 de companii, realizează peste 80% din toate exporturile canadiene. E loc de mai mult și aici cred că an-treprenorii dispun de o marjă con-siderabilă pentru a acționa.

ll La categoria „Étoile montante” a fost premiată Marcelina Jugureanu, directoa-re pentru strategie și dezvoltarea afaceri-lor la Gravité Media, editorul publicației L'information d'Affaires Rive-Sud. Marcelina este mamă, femeie de afa-ceri (cofondatoarea companiei software MJ Feed Mill Systems). Ea a candidat în acest an în Sanguinet din partea PLQ.

l Ce reprezintă acest premiu pentru dumneavoastră? zl Mă bucur enorm de succesul pe care l-a

avut această primă editie a Galei anuale a Camerei de comerț Română din Québec. Sunt foarte onorată de a mă regăsi prin-tre laureații cestei ediții, pe care îi felicit și admir pentru parcursul lor profesional. În plus de a promova cultura și tradițiile noastre foarte apreciate pe noul nostru tă-râm, putem să ne mândrim acuma, datori-tă CCRQ și cu parcursurile și reușitele pro-

fesionale ale românilor stabiliți în Quebec.

l Ce sfaturi ați da celor din comuni-tatea românească care se gândesc să înceapă o afacere? Care sunt ingredi-entele succesului? zl Nu este nici un ingredient miracol. Pa-

siune și tenacitate, poate amestecate cu un pic de temeritate. Avem șansa aici, în Quebec, să avem la dispoziție dacă vrem să plecăm în afaceri, nenumărate unelte pentru a ne asigura succesul. Cel mai im-portant este sa știi să te alături unui grup de persoane cu care poți colabora profe-sional și pe care te poți baza. Recomand la toți cei ce vor sa își dezvolte rețeaua de contacte profesionale să adere la Came-ra de comerț Română din Quebec. Acest organism are ca misiune să promoveze succesele profesionale din Quebec și să susțină noile inițiative entreprenoriale

În centrul imaginii, Marcelina Jugureanu (Gravité Media) p FLORIN TALOȘ

Rareș Burlacu p FLORIN TALOȘ

În centrul imaginii: Ovi Bercan și Monica Bercan, Braseria Kruhnen p FLORIN TALOȘ

CENTENAR

Enescu, de ziua națională, la Toronto"Misiunea sacră a mu-zicii este de a adu-ce sufletele", spunea George Enescu. Pe 1 decembrie, cunoscu-tele „Rapsodii" ale lui Enescu vor încânta publicul care va fi pre-zent la teatrul Isabel Bader, într-un concert excepțional organizat de Tradicious.Viorel Anghelcontact@paginiromanesti.com

„Suntem mândri să colaborăm cu Kindred Spirits Orchestra, condusă de Kristian Alexan-der, pentru un concert care in-clude Rapsodia română nr. 1 și nr. 2, „Dansurile folclorice ale lui Béla Bartók", celebrul Con-cert de vioară al lui Antonio Vivaldi nr. 4 "Iarna", concertul pentru pian a lui Edvard Grieg și lucrarea lui Nicolae Kircu-

lescu „Moment muzical pen-tru pian și orchestră”, ne-a spus Iuliana Pacso, directoa-rea Tradicious. A c e s t c o n c e r t sărbătorește Ziua Națională a României și cei 100 de ani de la Marea Uniune a României! Va fi un concert pentru toată lumea, români sau ca-nadieni. Concertul va avea loc la teatrul Isabel Bader (93 Char-les St W, Toronto, M5S 2C7), în-cepând cu ora 20.00. Biletele costă între 59 și 89$ și pot fi găsite pe EventBri-te (căutare după cuvânt cheie „Alegria”).

PROGRAMUL CONCERTULUI

- Béla Bartók - Dansuri folclo-rice românești- George Enescu - Rapsodia ro-mână nr. 1 și nr. 2, op. 11- Antonio Vivaldi - Iarna (din

ciclul „Anotimpurile”)- Edvard Grieg - Concert de pi-an în minor, Op. 16- Nicolae Kirculescu - Mo-ment muzical pentru pian și orchestră Kristian Alexander, din Canada, va fi dirijorul Kin-dred Spirits Orchestra din Markham, Ontario, avându-i ca invitați pe pianistul Ale-xandru Burcă de la Teatrul Național de Operetă și Musi-cal „Ion Dacian” din București și pe violonistul Alexander Gangurean.

UN EVENIMENT SINGULAR

Am ales să scriem despre acest eveniment pentru că este unul singular în contex-tul aniversării centenarului de la Marea Unire a României. De regulă, comunitatea ro-mânească, atât în Toronto cât și în Montreal, a ales să serbe-

ze ziua de 1 decembrie și Cen-tenarul prin petreceri. „Alegria” organizat de Tra-dicious în Toronto este, din câ-te știu până acum, singurul eveniment demn de Centenar.

UITAȚI DE STATUL ROMÂN

Organizat într-o sală de con-certe adevărată, cu o orches-tră simfonică, cu muzica lui Enescu evenimentul are ma-rele merit că se adresează și celor din patria noastră de adopție, Canada. Este unul din puținele evenimente comuni-tare organizate în Canada care contribuie la promovarea ima-ginii României. Din păcate, acest concert, care promite o experiență me-morabilă, nu beneficiază (cel puțin până acum) în niciun fel de sprijinul statului român. Tot acest efort (care este unul fantastic pentru un ast-

RADAR10 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

FOREVERMontreal,

1 decembrie, 8 PM

OSCAR PETERSON CONCERT HALL 7141 SHERBROOKE STREET WESTMONTREAL, QC, H4B 1R6

BILETE: WWW.BILETE.CAINFO: KLUBEVENT123@GMAIL.COM

+1-438-788-6758

fel de eveniment) este făcut doar de cei de la Tradicious. România, prin instituțiile care ar fi trebuit să fie implicate în serbarea Cen-tenarului (Institutul Cultural Ro-mân, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni), a eșuat lamen-tabil. Statul român a preferat să

susțină financiar proiecte lipsi-te de relevanță și impact. Sper ca românii din Toronto să înțeleagă importanța acestui eveniment și să-l aprecieze. ll

FOCUSFOCUS12 1308 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

GABRIELA BUCSAMember of Canadian Bookkeepers Assciation

Pregătire profesională de excepție, o vastă experiență canadiană pentru

ORICE domeniu de activitate!

3333 boul. Cavendish #435Montreal, QC. H4B 2M5

Tel.: 514 508 8880; Cel.: 514 969 8860Fax.: 514 508 8881

info@arcade-accounting.comwww. arcade-accounting.com

Disponibilitate maximă, prețuri deosebit de avantajoase. Deplasări la client.

Servicii personalizate

SPECIAL

ll Vă invităm să parcurgeți episodul patru din proiectul nostru special.

100 de sportivi români, pentru 100 de ani de România! (4)

Echipa reprezintă cel mai bine noțiunea de UNIRE, ceea ce sărbătorește România la 1 decembrie. Cele peste 30 de echipe și echipaje aminti-te în episodul de as-tăzi momentele de aur ale unor echi-pe de club românești sau naționale care dominau, în anumi-te sporturi, arenele internaționale. De la finale de cupe euro-pene 100% românești până la singura meda-lie de aur la Jocurile Olimpice de la Rio 2016.

Teo Avrămescucontact@paginiromanesti.com

Fotbal - Steaua București, câștigătoare a Cupei campio-nilor europeni, ediția 1986/87Singura echipă de fotbal din România care a câștigat Cupa Campionilor Europeni (în 1986, 2-0 cu FC Barcelona după lo-vituri de la 11m.) și Supercupa Europei (în 1987, 1-0 cu Dinamo Kiev). Au fost pe teren în echi-pa care a castigat CCE: Helmuth Duckadam, Ștefan Iovan, Mio-drag Belodedici, Adrian Bum-bescu, Ilie Bărbulescu, Gavril Balint, Lucian Bălan, Ladislau Boloni, Mihail Majearu, Marius Lăcătuș, Victor Pițurcă, Anghel Iordănescu, Marin Radu – an-trenor: Emerich Jenei. Iar din echipa care a învins în Supercupa europei au fost pe teren și Dumitru Stăngaciu, Tu-dorel Stoica și Gheorghe Hagi iar antrenor a fost Anghel Ior-dănescu.

Fotbal, echipa masculină de ti-neret a României, medaliată cu bronz la Campionatul Mondial din 1981Naționala României de tine-ret a obținut medalia de bronz la competiția care a avut loc în Australia iar Romulus Ga-bor a primit Trofeul „Balonul de aur”. România a ocupat lo-cul 2 în grupa B după 1-1 cu

Brazilia, 1-0 cu Coreea de Sud și 1-0 cu Italia. În sferturi Ro-mânia a trecut cu 2-1 de Uru-guay dar a cedat în semifinale cu RFG, 0-1, cu un gol marcat în min.103. În meciul pentru me-dalia de bronz selecționata Ro-mâniei a învins Anglia cu 1-0. Lotul „cangurilor” era for-mat din: Costel Ilie, Mircea Bol-ba, Decebal Balaur, Doru Vus-can, Gabi Balint, Mihăiţă Han-ghiuc, Stere Sertov, Cornel Fâ-şic, Iosif Lovas, Romulus Gabor, Ioan Andone, Mircea Rednic, Gheorghe Viscreanu, Augus-tin Eduard, Dorel Zamfir, Ho-raţiu Lasconi, Dumitru Macri, Constantin Gârjoabă, Marin Matei. Antrenor – Constantin Cernăianu

Canotaj – echipajele Români-ei de 8+1 rame, triple campioa-ne olimpiceO probă dominată cu autoritate de echipajul României timp de 12 ani în care a câștigat si multe titluri mondiale și care s-a rein-ventat și up-datat de la o ediție la alta a Jocurilor Olimpice.1996, Atlanta - Veronica Coche-la, Liliana Gafencu, Elena Geor-gescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu, Marioara Popescu, Doina Tudora Spircu, Anca Tănase 2000, Sydney - Georgeta Andru-nache, Veronica Cochela, Maria Magdalena Dumitrache, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doi-na Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Olteanu, Viorica Susanu 2004, Atena - Georgeta Andru-nache, Aurica Bărăscu, Rodica Maria Florea, Liliana Gafencu, Elena Georgescu, Doina Ignat, Elisabeta Lipă, Ioana Cristina Rotaru, Viorica Susanu

Canotaj – echipajul de 2 vâs-le categorie ușoară: Angela Alupei-Constanța BurcicăEchipajul în această formulă a reușit să câștige de două ori ti-tlul olimpic la Jocurile Olim-pice de la Sydney-2000 și Ate-na-2004. Angela Alupei a pri-mit titlul de Maestru Emerit al Sportului, iar in 2000 i-a fost conferit Ordinul național “Pen-tru Merit” în grad de comandor în timp ce Constanța Burcică a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, iar în 2000 i-a fost conferit Ordinul național “Pen-tru merit” în grad de comandor.

Canotaj – echipajul de 2 rame, Georgeta Andrunache-Viorica

SusanuEchipajul, dublu medaliat cu aur la Jocurile olimpice de la Atena - 2004 și Beijing - 2008 și de trei ori campion mondial (2001, 2002, 2008), este și mul-tiplu medaliat în întrecerea continentală. Georgeta Andru-nache a primit titlul de Maes-tru Emerit al Sportului, iar în 2000 i-a fost conferit Ordinul național “Serviciul credincios” iar Viorica Susanu a primit Or-dinul National „Steaua Româ-niei” în grad de Cavaler.

Echipajul de canoe C-2, Florin Popescu-Mitică PricopÎn această formulă, Româ-nia a cucerit titlul olimpic pe distanța de 1.000 m la JO de la Sydney - 2000 și o medalie de bronz pe 500 m. dar și două me-dalii de aur la Campionatul Eu-ropean din 2001 pe 500 m. și 1.000 m. Florin Popescu este și campion mondial în echipele de canoe-4 și canoe-2 pe 1.000 m în 1995 și 2003 și a primit ti-tlul de Maestru Emerit al Spor-tului, iar in 2000 i-a fost conferit Ordinul national “Pentru merit” în grad de comandor.

Echipele masculine de handbal ale României, de 4 ori campioa-ne mondiale - 1961A fost primul titlu mondial câștigat de echipa masculină de handbal în 7. În finală, Ro-mânia învingea Cehoslova-cia cu 9-8. Lotul a fost format din: Ioan Bogolea, Michael Re-dl, Mircea Costache II, Otto Tell-man, George Bădulescu, Aurel Bulgariu, Virgil Hnat, Petre Ivă-nescu, Hans Moser, Gheorghe Covaciu, Olimpiu Nodea, Cor-nel Oțelea, Gheorghe Coman și Mircea Costache I. Antrenori: Oprea Vlase și Niculae Nedeff.

1964În 1964 a fost cucerit al doilea titlu mondial la masculin dupa victoria din ultimul act cu Sue-dia, 25-22. Echipa tehnică, for-mată din Ioan Kunst-Ghermă-nescu, Niculae Nedeff și Eugen Trofin a avut la dispoziție lotul care i-a cuprins pe: Ioan Bogo-lea, Michael Redl, Virgil Tale, Mircea Costache II, Aurel Bu-gariu, Gheorghe Gruia, Virgil Hnat, Petre Ivănescu, Hans Mo-ser, Cezar Nica, Olimpiu Nodea, Cornel Oțelea, Mircea Costache I, Josef Jokob și Ioan Popescu. Hans Moser a fost golgheterul turneului final, cu 33 de goluri.

1970Echipa României a câștigat pentru a treia oară titlul su-prem după ce a învins în fina-lă echipa RDG-ului cu scorul de 13-12, în timp ce Gheorghe Gruia a ieșit pe locul 2 în topul golghe-terilor cu 30 de reușite. Lotul a fost format din: Alexandru Din-că, Cornel Penu, Gabriel Kicsid, Gheorghe Goran, Roland Gu-nesch, Mihail Marinescu, Ce-zar Nica, Ioan Popescu, Ștefan Orban, Ștefan Birtalan, Cristi-an Gațu, Gheorghe Gruia, Ghiță Licu, Titus Moldovan, Cornel Oțelea, Valentin Samungi. An-trenori: Niculae Nedeff, Eugen Trofin și Oprea Vlase.

1974Echipa României a câștigat campionatul după ce a în-vins în finală echipa RDG-ului cu scorul de 14-12 și a devenit pentru a patra oară campioa-nă mondială. Ștefan Birtalan a fost golgheterul turneului cu 43 de goluri. Lotul antrenat de Ni-culae Nedeff a fost următorul: Alexandru Dincă, Cornel Penu, Liviu Bota, Marin Dan, Mircea Grabovski, Gabriel Kicsid, Mir-cea Ștef, Constantin Tudosie, Ștefan Orban, Ștefan Birtalan, Adrian Cosma, Cristian Gațu, Roland Gunesch, Ghiță Licu, Werner Stöckl, Radu Voina.

Handbal - Steaua (masculin), câștigătoare a Cupei Campio-nilor Europeni – 1968”Steaua” cucerește pentru pri-ma dată Cupa Campionilor Eu-ropeni, învingând la Frankfurt pe Main, formația Dukla Praga cu scorul de 13-11; din lotul cam-pionilor: Gheorghe Goran, Ghe-orghe Gruia, Iosif Iacob, Mihail Marinescu, Cornel Oțelea, Ion

Popescu, Ștefan Alboaica, Ion Belu, Christian Dietrich, Ale-xandru Dincă, Marcel Dumi-trescu, Dan Roșescu și Olim-piu Savu.

Handbal – Steaua (masculin), câștigătoare a Cupei Campioni-lor Europeni - 1977Învingând în finală pe TSKA Moscova, Steaua cucerește pentru a doua oară Cupa Cam-pionilor Europeni avându-i în lot pe Ștefan Birtalan, Petru Dan, Cezar Drăgăniță, Cristi-an Gațu, Gavril Kiksid, Virgil Marchidan, Nicolae Muntea-nu, Victor Neagu, Ștefan Or-ban, Laurențiu Roșu, Werner Stockl, Constantin Tudosie și Radu Voina.

Handbal, echipa masculină a României, medaliată cu argint la JO de la Montreal - 1976Ștefan Birtalan, Adrian Cosma, Cezar Drăgăniță, Alexandru Folker, Mircea Grabovschi, Cris-tian Gațu, Mircea Grabovschi, Roland Gunesch, Gabriel Kic-sid, Ghiță Licu, Nicolae Muntea-nu, Cornel Penu, Werner Stockl, Constantin Tudosie, Radu Voi-na. Ștefan Birtalan a fost gol-gheterul turneului cu 32 de go-luri. Antrenori: Nuculae Nedeff și Oprea Vlase.

Handbal în 11, echipele femini-ne ale României, duble Campi-oane mondiale 1956 - România 6–5 Republi-ca Federală Germană, în fina-lă. Echipa României : Elena Jia-nu (cpt.), Irina Nagy, Magda Ha-berpursch, Anna Starck, Victo-ria Dumitrescu, Elena Pădurea-nu, Irina Gunther, Aurelia Sălă-geanu, Iozefina Ugron, Aurora Popescu, Maria Scheipb, Caroli-na Răceanu, Ileana Colesnicov,

Lucia Dobre și Mora Windt. Antrenor: Constantin ”Pili-că” Popescu, Gabriel Zugră-vescu și Niculae Nedeff.

1960A treia si ultima ediție a CM in 11 jucatoare, care își dis-puta meciurile pe stadi-oanele de fotbal, a avut loc in Olanda. In finală Roma-nia a invins cu 10-2 Austria. Echipa: Aurora Bran-Po-pescu, Carolina Cârligeanu, Lucia Dobre, Victorița Du-mitrescu, Irene Günther-Kinn, Elena Jianu, Auro-ra Leonte-Niculescu, Irene Nagy-Klimovski, Elena Pă-dureanu, Elena Roșu, Aure-lia Sălăgean-Tudor, Maria Scheip-Constantinescu, Anna Stark-Stănișel, Iose-fina Ștefănescu-Ugron, An-toaneta Vasile-Oțelea. An-trenori: Constantin Popes-cu și Niculae Nedeff

Handbal în 7,echipa femini-nă a României, Campioană Mondială în 1962A doua editie a CM femi-nin în 7, a avut loc chiar în țara noastră. În finală Ro-mânia învingea cu 8-5 Da-nemarca și devenea pen-tru prima oară campioa-nă mondială la handbal în 7. Echipa: Liliana Bor-cea, Ana Botan-Stark, Edel-traud Frantz, Iuliana Na-co, Aurelia Szoke-Sălăgea-nu, Constanța Dumitrașcu, Antoaneta Oțelea-Vasile, Felicia Gheorghiță, Ire-ne Hector-Nagy, Corne-lia Constantinescu, Auro-ra Leonte-Niculescu, Io-sefina Ștefănescu-Ugron, Martina Constantinescu-Scheip, Elena Hedeșiu, Vic-

toria Dumitrescu și Ana Ne-metz. Antrenori: Constantin Popescu,Gabriel Zugrăves-cu și Niculae Nedeff

Sabie, echipa masculină a României, Campioană Mon-dială în 2009Rareş Dumitrescu, Tiberiu Dolniceanu, Cosmin Hăn-ceanu şi Florin Zalomir au făcut parte din echipa Campioană mondială ca-re învingea Italia în ulti-mul act cu 45 – 44 și își lu-au astfel revanșa în fața ita-lienilor după ce pierduse-ră în același an finala Cam-pionatului European. La aceeași ediție Rareș Dumi-trescu obținea și argintul la individual.

Volei, echipa masculină a României, medaliată cu bronz la JO de la Montre-al 1980Marius Căta Chitiga, Corne-liu Chifu, Laurențiu Dumă-noiu, Gunther Enescu, Dan Gîrleanu, Sorin Macavei, Viorel Manole, Florin Mina, Corneliu Oros, Neculae Pop, Constantin Sterea, Nicu Sto-ian. Antrenor: Nicolae Sotir. În meciul pentru medalia de bronz România a învins Po-lonia.

Volei, echipa masculină a României, Campioană eu-ropeană în 1963În ediția găzduită chiar de țara noastră, România a în-vins în finală Ungaria. Echi-pa era compusă din: Nico-lae Bărbuță, Mihai Grigoro-vici, Eduard Derzei, Davila Plocon, Iuliu Szocs, Gheor-ghe Ferariu, Mihai Chezan, Constantin Ganciu, Wiliam

Schreiber, Horațiu Nicolau, Aurel Drăgan, Mihai Coste iar antrenori au fost Nico-lae Sotir și Ștefan Roman.

Volei, Dinamo București, e c h i p a m a s c u l i n ă câștigătoare a Cupei Cam-pionilor Europeni în 1966 și 1967Au fost două finale 100% românești în care Dina-mo București a învins Rapid București, o tri-plă câștigătoare a trofeu-lui. Dinamo – Rapid, 3-1 și 3-2 în 1966 la Pavilionul expozițional din București și 3-0, 1-3 și 3-1 un an mai târziu. Lotul dinamovist a fost format din: Gheorghe Corbeanu, M. Târlici, I. Papu-giu, Gheorghe Stoian, Edu-ard Derzei, I. Duțică, Wili-am Schreiber, Gelu Smere-cinschi, Constantin Ganciu. Antrenor Sebastian Mihă-ilescu

Volei, Dinamo București, e c h i p a m a s c u l i n ă câștigătoare a Cupei Cami-onilor Europeni în 1981Dinamo a învins în grupa fi-nală cu 3-0 pe Pieksamaki (Finlanda), 3-0 pe Gwardia Wroclaw (Polonia) și cu 3-2 pe ȚSKA Moskova (URSS).Lotul a fost format din: Gunther Enescu, Lauren-ţiu Dumănoiu, Gheorghe Zanfir, Marian Păuşescu, Eduard Derszi, Cornel Oros, Dan Gârleanu, Marius Căta Chiţiga, Teo Chiş, Mihai Sla-bu, Mircea Tutovan, Marian Mâţu, Ovidiu Ghizdaru, Li-viu Şteflea, Nicolae Mihăiţă, Emilian Vrâncuț şi antreno-rul Willy Schreiber.

Volei, Rapid București, echi-pa masculină câștigătoare a Cupei Campionilor Euro-peni 1961 - Rapid București 3-1 și 3-2 cu ȚSKA Moscova (URSS)1963 - Rapid București 3-1 și 3-0 cu ȚSKA Moscova (URSS)1965 – Rapid București 1-3, 3-1 și 3-2 cu Minyor Pernic ( Bulgaria)Antrenori: Ștefan Roman, Gheorghe Petrescu, Ioan Ponova. Jucătorii rapidiști din acea perioadă de glo-rie erau: Gheorghe Ferariu, Vasile Pavel, Davila Plocon,

Horațiu Nicolau, Mihai Gri-gorovici, Radu Costinescu, A. Ardelea, Nicolae Bărbuță, Aurel Drăgan, Nicolae Rădu-canu, Constantin Timirga-zin.

Bob – Echipajul de 2, Ion Panțuru/Nicolae Neagoe medaliat cu bronz la JO din 1968Performanța de referinţă a sportului de iarnă româ-nesc este medalia de bronz obţinută de echipajul de bob două persoane, format din Ion Panţuru şi Nicolae Ne-agoe, la ediţia de la Greno-ble, în 1968. Alături de frâna-rul Nicolae Neagoe, Ion Pan-ţuru va închega unul dintre cele mai bune cupluri de bo-beri români, iar rezultatele nu au încetat să apară: în 1963, devine campion mon-dial la tineret; în 1967, cuce-reşte titlul de campion eu-ropean (bob – 4 persoane) la Igls – Austria, avându–i co-echipieri pe Gh. Maftei, Pe-tre Hristovici şi Nicolae Ne-agoe, iar la bob – 2 persoane, ocupă locul II, împreună cu Nicoale Neagoe.

Echipa României de rugby, medaliată cu bronz la JO de la Paris - 1924Prima medalie olimpică din istoria sportului românesc a fost obținută de naționala de rugby, un sport care nu se mai regăsește de mult în familia olimpică. Lotul a fost format din: Dumi-tru Armășel, Nicolae Ata-nasiade, Gheorghe Benția, Ion Cociocianu, Constan-tin Crătunescu, Teodor Flo-rian, Ion Gârleșteanu, Pe-tre Ghițulescu, Constan-tin Ionescu, Octav Luchide, Henry Manu, Nicolae Mă-răscu, Teodor Marian, So-rin Mihăilescu, Paul Nede-lovici, Iosif Nemeș, Gheor-ghe Sfetescu, Mircea Sfetes-cu, Sterian Soare, Atanasie Tănăsescu, Mihai Vardala, Paul Vidrașcu, Dumitru Vol-voreanu.

Gimnastică, echipa femini-nă, Campioană mondială la Forth Worth-SUA, în 1979Echipa formată din Nadia Comăneci, Emilia Eber-le, Dumitrița Turner, Meli-ta Ruhn, Rodica Dunca și Marilena Vlădărău, obținea

pentru prima oară titlul su-prem pe echipe. Succesul a fost completat cu alte două medalii de aur, Dumitrița Turner la sărituri și Emi-lia Eberle la sol, plus alte trei medalii de bronz (Me-lita Ruhn - individual com-pus și sol, iar Emilia Eberle la paralele).

Gimnastică, echipa femini-nă, Campioană olimpică la Sydney, 2000Simona Amânar, Loredana Boboc, Florența Andreea Isărescu, Maria Olaru, Clau-dia Maria Presecan, Andre-ea Răducan. Antrenori Oc-tavian Bellu și Mariana Bi-tang. La individual compus, inițial podiumul a fost în to-talitate românesc: Andreea Răducan, Simona Amânar și Maria Olaru dar Andreea Răducan a fost descalifica-tă ulterior pentru folosirea unei substanțe interzise și campioană olipică a deve-nit Simona Amânar.

Handbal – echipa feminină CSM Bucuresti, câștigătoare a Ligii Campionilor în 2016Echipa multinațională din București a câștigat trofeul după victoria cu 29-26 asu-pra echipei maghiare Gyori după prelungiri și arun-cări de la 7 m. Echipa: Isa-belle Gullden, Iulia Curea, Ana Paula Rodrigues, Line Jorgensen, Alina Iordache, Cristina Vărzaru, Bianca Bazaliu, Aurelia Brădeanu, Linnea Torstensson, Cristi-na Nan, Ekaterina Vetkova, Carmen Martin, Oana Ma-nea, Maria Fisker, Mayssa Pessoa, Jelena Grubisic. An-trenori: Kim Rassmusen și Adrian Vasile.

Scrimă, echipa feminină, Campioană olimpică la Rio de Janeiro 2016 Singura medalie de aur a României la ediția brazili-ană a Jocurilor Olimpice a fost adusă de echipa femi-nină de spadă formata din Simona Pop, Ana Maria Po-pescu, Loredana Dinu și Si-mona Gherman. În fina-lă, România a învins Chi-na, campioana en-titre, cu 44-38. Este cel dintâi titlu olimpic pe echipe din isto-ria scrimei românești. An-trenor Dan Podeanu.

- UN PROIECT EXCLUSIV PAGINI ROMÂNEȘTI -

Steaua București după cucerirea Cupei Campionilor Europeni p Fototeca online a comunismului românesc,

photo #V074

FOCUS14 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

Dumitru Drăghicescu şi identitatea poporului român

Dumitru Drăghicescu (1875-1945), au tor al cărţii Din psiholo-gia poporului român (1907), sociolog, om po-litic şi diplomat, este o personalitate remarca-bilă a  cultu rii româ ne, puţin cunoscută sau, ori cum, mult mai puţin cunoscută decât meri-tă să fie. Mircea Gheorghecontact@paginiromanesti.com

Ignora­rea­lui­îşi­are­rădăci-nile­ în­perioada­comunis-tă,­care­nu­avea­cum­să­gă-sească­ în­opera­ lui­punc-te­de­sprijin­pentru­simplis-mul­fra­zeologiei­marxiste. ­ Dumitru­Drăghicescu­se­înscrie­într-un­curent­de­gân-dire­-­etnopsihologia,­aşadar­psihologia­popoarelor,­la­mo-dă­în­secolul­al­XIX-lea­şi­la­începutul­secolului­al­XX-lea­-,­care­s-a­dovedit­a­fi­o­disci-plină­falsă­(ca­de­pildă­freno-logia,­ştiinţa­care­descifrează­caracterul­uman­pornind­de­la­protuberanţele­craniului). ­ S-a­născut­la­4­mai­1875,­în­comuna­Zăvoieni­(Vâlcea),­într-o­familie­de­boieri­mărunţi,­gospodari­şi­cu­dragoste­pentru­cultură.­După­absolvirea­şcolii­primare­din­comună,­a­urmat­studii­liceale­la­Cra­iova,­unde­l-a­avut­ca­profesor,­printre­alţii,­pe­George­Constantinescu,­ta-tăl­savantului­Gogu­Constanti-nescu,­a­cărui­influen­ţă­a­fost­hotă­râtoare­pentru­orientarea­tâ­nărului­Drăghicescu­spre­studiile­sociologice.­După­ba-calaureat,­a­urmat­studii­uni-versitare­în­drept­şi­în­filosofie­la­Bucu­reşti,­finalizate­în­1901­cu­o­lucrare­de­licenţă­intitula-tă­Influ­enţa­lui­Kant­asupra­lui­Auguste­Comte­şi­apoi­şi-a­con-tinuat­studiile­în­Franţa,­la­Éco-le­des­Hautes­Études­Morales­et­Sociales­şi­la­Collège­de­France. ­ Despre­ psihologia­ po-porului ­ român­ (extrase)

“Neamul­românesc,­fruct­al­îm-binării­şi­căsniciei­daco-roma-ne,­lângă­Carpaţi­şi­Dunăre,­es-te­un­copil­rămas­orfan­de­la­naştere,­căci­părinţii­lui­muri-ră­în­ziua­chiar­când­el­văzu­lu-mina­zilei.­Popo­rul­român,­aşa­născut,­fu­un­orfan­fără­familie,­fără­rude,­părăsit­pe­drumurile­pe­cari­se­năpusteau­năvălirile­barbare­din­Asia­spre­Europa.” ­ “Împrejurările­istorice­ne-fericite­au­făcut­pe­români­să­stea­prea­mult­în­atingere­ne-mijlocită­cu­natura.­Năvăli-rile­şi­războaiele­cu­toţi­nă-vălitorii­făceau­viaţa­socia-lă­imposibilă­în­oraşe­şi­sate.” “Toate­felurile­de­activita-te­româneas­că,­ştiinţa,­lite-ratura,­arta­noastră,­agri-cultura,­industria­şi­comer-ţul­nostru­poartă­pecetea­ne-isprăvitului.­/.../­Neisprăvite­sunt­comerţul­şi­agricultura­şi­industria­la­noi,­căci­comer-ţul­îl­fac­străinii;­ţăranii­noştri­nu­sunt­azi­nici­mai­buni,­nici­mai­răi­agricultori­decât­ve-chii­geţi,­iar­industria­ne­vine­gata,­din­patru­părţi­ale­lumii.” ­ “Regimul­parlamentar,­aşa­cum­func­ţionează­la­noi,­a­devenit­o­şcoală­a­corupţiei.” ­ “întreaga­gospodărie­a­să-tenilor­noştri­se­resimte­de­chipul­lor­sufletesc­de­a­fi.­Ne-păsarea,­lenevia­şi­nechib-zuinţa­lor­se­strevăd­în­chi-pul­cum­îşi­ îngrijesc­vite-le­şi­îşi­clădesc­locuinţele.” ­ “Sub­raportul­inteligenţii,­românii­au­fost­dăruiţi­de­cre-atorul­lor,­Istoria,­cu­o­sumă­de­bune­însuşiri­luminoase,­drept­recompensă­pentru­lipsurile­şi­umbrele­ce­a­aşternut­pe­supra-faţa­caracterului­nostru.­De­un-de­vine­inferioritatea­caracte-rului­românilor,­de­acolo­vine­superioritatea­inteligenţei­lor”. ­ La­Paris,­împreună­cu­alţi­studenţi­români­(printre­ca-re­Nicolae­Titulescu­şi­I.­G.­Du-ca),­precum­şi­cu­studenţi­bul-gari­şi­sârbi,­a­pus­bazele­unei­societăţi­intitulate­Union­des­pays­danubiens,­orientată­că-

tre­promovarea­intereselor­naţionale­ale­ţări­lor­lor.­A­urmărit­prelegeri-le­unor­mari­gân-ditori­şi­soci-ologi­(Henri­Bergson ,­E m i l e­

D u r k h e -im,­Gabriel­de­Tarde)­ şi­ a­obţi-nut­doctoratul­în­socio-logie­în­1904,­sub­conducerea­lui­Emile­Durkheim,­cu­lucra-rea­Despre­rolul­individului­în­determinismul­social.­Era­pri-mul­şi­deocamdată­unicul­ro-mân­cu­studii­de­socio­logie­complete.­După­întoarcerea­în­ţară,­a­fost­conferenţiar­(1905-1910)­la­catedra­de­Sociologie­a­Universităţii­din­Bucu­reşti. ­ În­1910,­a­candidat­pentru­un­post­de­titular­la­catedra­de­etică,­estetică­şi­sociologie­la­

aceeaşi­universi-

tate,­dar­câşti-gător­a­fost­de-

clarat­-­în­urma­unor­aranja-mente­în­culise,­conduse­de­Ti-tu­Maiorescu­-­Ion­Rădulescu-Pogoneanu,­un­cărturar­meri-tuos,­desigur,­dar­care­nu­avea­o­formaţie­sociologică.­Era,­în­schimb,­apropiat­de­cercurile­junimist­şi­conservator.­Tot­as-pecte­colatera­le,­politicianiste,­au­determinat­şi­al­doilea­eşec­la­concursul­din­acelaşi­an­de­la­Universitatea­din­Iaşi,­când­i­s-a­întocmit­un­referat­nega-

tiv,­pe­seama­unor­presupuse­idei­socialiste­din­lucrările­sa-le,­care­ar­avea­o­influenţă­ne-

gativă­asupra­studenţilor. ­ Mult­mai­mult­suc-ces­a­avut­însă­Drăghi-cescu­în­politică.­în­

timpul­ primu-lui­Război­Mon-dial­a­fost­tri-mis­de­guver-nul­român­la­Paris, ­ spre­a­ promova­d rep tu r i -le­României­asupra­teri-toriilor­locui-te­în­majoria-te­de­români­-­Transilva-nia­şi­Basa-rabia.­A­par-ticipat­la­lu-crările­Co-

mitetului­na-ţional­al­româ-ni­lor­din­Transil-vania,­condus­de­Traian­Vu­ia,­care­apoi­a­trecut­sub­

conduce­rea­lui­Ta-ke­Ionescu,­sub­nu-

mele­de­Comi­te­tul­Na-ţional­al­Unităţii­Române. ­ După­război,­a­fost­activ­ca­deputat­şi­senator­

liberal.­Când­naziştii­au­venit­la­pu­-tere­în­Germania,­a­făcut­parte­dintr-o­delegaţie­româ-nească­trimisă­la­Liga­Naţiuni-lor,­care­a­avertizat­comunita-tea­internaţională­despre­peri-colul­nazist­pentru­pacea­mon-dială.­între­1935­şi­1937­a­fost­ministru­plenipotenţiar­în­Me-xic,­unde,­în­1937,­preşedintele­Mexicului­l-a­decorat­cu­Ordi-nul­Aztec,­gradul­Mare­Ofiţer. ­ Dumitru­Drăghicescu­a­sfârşit­trist:­s-a­sinucis­la­14­septembrie­1945,­iar­bio­grafii­lui­sunt­discreţi­în­privinţa­motivelor­care­au­dus­la­aceas-tă­decizie.­Va­fi­fost­în­cauză,­în­mod­sigur,­şi­deznodământul­celui­de-al­doilea­Război­Mon-dial,­care-i­adusese­pe­ruşi­în­poziţia­de­ocupanţi­ai­Români-

ei­şi­care­deja,­la­acea­dată,­făcu-se­ră­paşi­uriaşi­în­direcţia­im-plantării­regi­mului­comunist. ­ Când­s-a­republicat,­în­1995,­după­aproape­90­de­ani,­lucra-rea­sa­Din­psihologia­poporului­român,­mulţi­comentatori­au­observat­actualitatea­observa-ţiilor­sale­cu­privire­la­psiholo-gia,­mentalităţile­şi­comporta-mentul­românilor.­în­1907, ­Du-mitru­Drăghicescu­avea­senti-mentul­că­trăieşte­într-o­peri-oadă­de­tranziţie­şi­scopul­lu-crării­sale­era­de­a­stabili­o­li-nie­de­mij­loc­între­caracteriză-rile­ditirambice­de­admiraţie­şi­cele­violent­negative­rezervate­românilor­de­către­unii­obser-vatori­străini.­Scopul­lui­era­să­determine­care­sunt­for­ţele­şi­slăbiciunile­sufletului­româ-nesc­şi­pe­această­cale­să­fa-ciliteze­o­dezbatere­raţiona-lă­cu­privire­la­obiectivele­re-aliste­pe­care­şi­le­pot­propu­ne,­cu­şanse­de­succes,­românii. ­ Dezbaterea­aceasta­nu­a­avut­niciodată­loc.­Puţinii­co-mentatori­dinainte­de­1995 s-au­mărgi­nit­fie­să­subscrie­to-tal­la­defec­tele­atribuite­de­Dră­ghi­­­ces­cu­români­lor,­fie­să­le­res­pin­gă,­cu­oroare­patrio-tică.­După­1995,­pri­mul­socio-log­român­a­început­să­fie­pri-vit­ca­un­gânditor­cu­un­ma-re­coeficient­de­actualitate. ­ Defectele­românilor­se­da-torează­însă,­potrivit­lui­Dumi-tru­Drăghicescu,­în­totalitate­influen­ţelor­străine­(slavi,­un-guri,­greci,­turci)­şi­vicisitudi-nilor­istoriei.­Româ­nii­sunt­pa-sivi­şi­individualişti;­faţă­de­legi­mimează­respectul­doar­spre­a­le­ocoli­cu­abilitate.­Sunt­dupli-citari­şi­nu­duc­la­capăt­lucru-rile­începute.­Nu­res­pectă­ie­--rarhiile­şi­fiecare­vrea­să-şi­fie­unicul­stă­pân.­Sunt­indis-ciplinaţi­în­muncă­şi­se­tem­mai­puţin­de­sărăcie­decât­de­efort.­Dar­dacă,­prin­caracterul­lor,­românii­sunt­inferiori­altor­neamuri,­prin­inteligenţă,­în­schimb,­ei­sunt­superiori..­ll

PERSONALITĂȚI ROMÂNEȘTI

ll Este un bun moment să ne amintim de acei români care au marcat istoria României. În acest serial vom prezenta personalități istorice sau culturale care au marcat, în bine, destinul României. Un bun prilej de a ne reaminti istoria.

MAGAZIN 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

4Peste 23 de ani experiență în Baroul din Montreal, cu rezolvare de cazuri care au creat jurisprundență la Curtea Federală și la Curtea Superioară. 4În colaborare cu 12 avocații, vă asigurăm servicii în matrimonial-divorț, dreptul imigrației, comercial, civil, muncii și reprezentare în litigii în România și la CEDO. 4Vă oferim garanția calității, a respectului față de client și a promtitudinii, în schimbul unor onorarii rezonabile.

ACCEPTĂM CĂRȚI DE CREDIT ȘI DEBIT

Șerban Mihai TISMĂNARIU

500 Place d'Armes,etaj 18 suite 1841 Montreal, H2Y 2W2

avocat -lawyerTel.: 514 285 0052Fax: 514 285 0072tismanariu@sympatico.ca

Artista Maria Dragomiroiu cântă de când era copil. Atunci a primit în dar de la tatăl său un acorde-on micuţ, cu care se acompania singură. Primul cântec popu-lar pe care l-a cântat la acordeon a fost ''Cine trece câmpul mare'', din repertoriul Mariei Lătăreţu, iar ''scena'' era pridvorul casei pă-rinteşti dintr-un sat vâlcean.Pagini Româneșticontact@paginiromanesti.com

Când era în clasa a X-a, a ve-nit la Bucureşti să continue li-ceul. Tot atunci s-a înscris la concursul "Floarea din grădi-nă". Şi tot în perioada liceului a participat la concursul din ca-drul Festivalului de la Craiova ''Maria Tănase'', unde a câşti-gat premiul de popularitate, la doar 17 ani. Pe lângă muzică, iubeş-te copiii şi natura. A devenit mamă când era foarte tână-ră, având o fiică - Ileana şi un fiu - Mircea. Când ei erau des-tul de mici, Maria Dragomiroiu s-a lansat oficial la TVR, cân-tând melodia Ioanei Radu "Le-liţă Ioană". Iar curând au înce-put spectacolele, turneele, pe-rioade frumoase ca artist, dar dificile pentru mama căreia i se făcea dor de copii. „Pentru mine, cel mai im-portant lucru a fost să devin mamă, să fiu mamă. Am spus-o şi o s-o spun întotdeauna, fa-

nei, şi fiicele lui Mircea, Maria şi Ana. „La noi acasă este carti-erul general şi dacă nu în fie-care zi, o dată la două zile este deja prea mult dacă nu ne ve-dem şi mă supăr. Aşa că o da-tă la două zile suntem la ma-să, ne jucăm cu cei mici şi es-te minunat. Nu mai pot de dra-gul lor. Fetiţele au spus că la noi este casă de petrecere şi aco-lo ne adunăm şi facem un gră-tar şi ne jucăm prin iarbă. Ştiţi ce mă puneau să fac? Să jucăm ''Capra cu trei iezi'', eu să fiu ca-pra sau iedul cel mic şi ne as-cundeam, nu mai ştiu pe unde mă băgam, prin şifonier. Toa-te prostiile le-am făcut cu ei. Dar este minunat. Cel mai fru-mos este să rămâi copil în su-flet, probabil de asta nu se vede că au trecut anii. Mie îmi place tare mult să mă pun la mintea copiilor", spunea Maria Drago-miroiu, pe care nepoţii o strigă "nana". Artista are o colecţie im-presionantă de costume popu-lare, unele fiind vechi de pes-te 100 de ani. Unele sunt cum-părate, altele sunt primite, dar există şi costume pe care le-a creat chiar Maria Dragomiroiu. „Am foarte multe costu-me şi mi-e drag de ele. Fieca-re are povestea lui. Am şi cos-tume vechi, am şi creaţii. Cel mai drag este costumul pe ca-re l-am făcut la 17 ani, pentru 'Floarea din grădină'. Şi el are o poveste, că nu avea frunze-le albastre, erau verzi. Dar mi-a spus preşedintele comisiei, domnul Sorin Grigorescu, ''să nu te prind cu costumul ăsta!''

Autograf Maria Dragomiroiu.„Cel mai frumos este să rămâi copil în suflet''

MUZICĂ POPULARĂ

milia este cea mai importantă. Deci, punând în balanţă împli-nirea profesională şi familia, pentru mine este mai impor-tantă familia, pentru că degea-ba câştigi mulţi bani şi ajungi profesional nu ştiu unde, dacă eşti singur, dacă nu ai cu cine să împarţi toate aceste bucurii. Şi atunci nu mai valorează ni-mic, pentru că singurătatea es-te cea mai grea boală, din toate

punctele de vedere. (...) Copiii sunt împlinirea mea, sprijinul meu, mulţumirea mea, ei repre-zintă visele mele către care am tânjit, tot ceea ce e mai bun pe lumea asta: copiii mei şi, acum, şi nepoţii", mărturisea artista pentru Agerpres în 2015, într-un interviu. Maria Dragomiroiu este o bunică fericită. Are patru ne-poţi - Ilinca şi Daniel, copiii Ile-

şi m-a pus să schimb culoarea verde. Aşa că am tăiat fiecare firişor şi l-am cusut cu altă cu-loare. Şi aşa a devenit un uni-cat. Eu consider că un costum popular înfrumuseţează feme-ia, îi dă o alură de regină. Deci te evidenţiezi oriunde ai fi datori-tă costumului popular", declara Maria Dragomiroiu în interviu. Când nu e plecată la spec-tacole să cânte şi când nu se joacă împreună cu nepoţii, ar-tista îşi face de lucru în grădi-

nă, între florile şi pomii ei. „A mă relaxa înseamnă pentru mine să merg în gră-dină şi să muncesc acolo, mă ocup de flori, de brăduţi, tund pomii, văd ce a crescut în plus, smulg buruienile, stau cu mi-ne şi cu gândurile mele şi mă simt foarte bine. Îmi încarc ba-teriile măturând frunzele căzu-te sau tăind pomii de uscături", mai spunea Maria Dragomiro-iu.. ll

p M

ARIA

DRAG

OM

IRO

IU.R

O

p M

ARIA

DRAG

OM

IRO

IU.R

O

MAGAZIN16 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

www.inalco.com

L’Industrielle Aliance, Assurance et services financiere inc. est un cabinet de services financiers

Petru CotnăreanuConsilier în securitatefinanciară7655. Boul NewmanMontréal, Qc. H8N 1X7

Téléphone: 514 364-0179, postes 272

SPAȚIURusia intenţionează să creeze o bază pe termen lung pe Lună

Dr. Andreea Gioană7391 Boul. St. Michel Montreal, H2A 3A1

Tel. 514 387 5064

CHIRURGIEN DENTISTE / DENTAL SURGEON

Portrait of Edmond Belamy p CHRISTIE'S

Rusia intenţionează să înfiinţeze o bază pe suprafaţa Lunii în ca-drul programului său selenar şi să studieze satelitul natural al Pă-mântului cu ajutorul avatarurilor robotizate, a anunţat marţi di-rectorul Agenţiei spaţiale ruse (Roscosmos), Dmitri Rogozin, ci-tat de Xinhua. ''Este vorba despre crearea unei baze pe termen lung, fireşte, nelocuită, însă vizitată. Practic, este vorba despre tranziţia către sisteme robotizate, către avataruri care în curând vor duce la în-deplinire sarcini pe suprafaţa Lunii'', a declarat Rogozin citat de agenţia Sputnik. Directorul Roscosmos a anunţat că prima aselenizare a unui cosmonaut rus este programată pentru anul 2030, deşi nu a speci-ficat de cât timp ar putea fi nevoie să se ajungă de la primele zbo-ruri cu echipaj către Lună până la înfiinţarea bazei selenare. Rogozin a declarat totodată că programul selenar rus este mai ambiţios în comparaţie cu ceea ce au realizat Statele Unite în anii '60 şi '70.. ll

Un tablou creat de un softwa-re de inteligenţă artificială es-te o operă de artă? Răspunsul pare a fi pozitiv după entuzias-mul suscitat joi de licitaţia în premieră a unui tablou realizat printr-un astfel de algoritm, ad-judecat la New York contra su-mei de 432.500 de dolari, rela-tează AFP, citată de Agerpres. Pictura intitulată ''Portrait of Edmond Belamy'', realizată de colectivul francez Obvious, a aruncat în aer evaluările ini-ţiale - casa de licitaţii organiza-

toare Christie's, care a anunţat că această licitaţie a fost o pre-mieră, estimase valoarea tablo-ului între 7.000 şi 10.000 de do-lari. Numele cumpărătorului, care a participat la licitaţie prin telefon, nu a fost dezvăluit. De la depărtare, pictura ''Portrait of Edmond Belamy'', încadrată de o ramă aurită, es-te similară multor portrete rea-lizate în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea şi prezintă un bărbat în sacou negru, cu guler alb. ll

Un tablou creat de un software, vândut cu peste 400.000$

CULTURĂ

Directorii unor mari muzee ale lumii, pre-cum Luvru, Versailles, Prado şi Ermitaj, reu-niţi cu ocazia unei con-ferinţe de presă comu-ne, au vorbit despre numeroasele provo-cări cu care se con-fruntă aceste institu-ţii, exprimându-şi în acelaşi timp îngrijoră-rile generate de ame-ninţările ce planează asupra lor, precum tu-rismul de masă, mo-dificările climatice şi conservarea opere-lor de artă, informea-ză duminică site-ul co-tidianului francez Le Figaro.Pagini Româneșticontact@paginiromanesti.com

„Cum să faci pentru a lăsa post-erităţii opere semnate de Par-migianino, Velasquez şi Ce-zanne?" Această întrebare îi preocupă de multă vreme pe experţii în conservare şi s-a aflat în centrul unui veritabil summit G7 al instituţiilor cul-turale, organizat pe 12 octom-brie la Vatican. Obiectivul era, potrivit publicaţiei The Art, de a înţelege mai bine modul în care marile muzee fac faţă provocărilor ce pun presiune asupra colecţiilor lor inestima-bile. Printre ele, pericolele aso-ciate climei şi turismul de ma-

Directorii unor mari muzee ale lumii, îngrijoraţi de viitorul acestor instituţii

să sunt cele mai urgente. Şap-te directori ai unora dintre ce-le mai mari muzee din lume au fost invitaţi în Cetatea Sfântă de Barbara Jatta, directoarea Muzeelor Vaticanului. Printre invitaţi s-au aflat Laurent Salome - directo-rul Palatului Versailles, Jean-Luc Martinez - directorul de la Luvru, Mihail Piotrovski - di-rectorul muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg, Gabriele Fi-naldi - directorul National Gal-lery din Londra, Miguel Falomir Faus - aflat la conducerea mu-zeului Prado din Madrid, Ti-mothy Potts - directorul J. Pa-ul Getty Museum din Los Ange-les, şi Christian Greco - directo-rul muzeului Egizio din Torino. Reuniunea a avut loc în galeria de antichităţi Braccio Nuovo a muzeului Chiaramon-ti, amenajată de Antonio Cano-va la începutul secolului al XIX-lea. Evenimentul organizat în cetatea papală a dorit să mar-

cheze împlinirea a 10 de ani de la finalizarea lucrărilor care au permis Capelei Sixtine să pri-mească în prezent 6 milioane de vizitatori pe an. Muzeul Luvru trebuie să răspundă celei mai dificile din-tre provocări: 8.500 de metri pă-traţi sunt ameninţaţi de creş-terea nivelului Senei. O viitu-ră, precum aceea din 1910, ar ameninţa colecţii şi, mai ales, rezervele muzeului. Conduce-rea muzeului Luvru a decis să construiască un centru de re-zervă de 20.000 de metri pătraţi în Lievin, în apropiere de muze-ul Louvre-Lens, ce va fi finalizat în 2019, scrie Agerpres. Turismul de masă, al doilea subiect dezbătut în acea reuni-une, reprezintă un fenomen ca-re nu este mai puţin dificil de administrat. În 2017, muze-ul Luvru a cunoscut o creştere puternică a vizitatorilor, al că-ror număr a depăşit pragul de 8 milioane. Această cifră specta-

culoasă a fost atinsă şi prin pu-nerea în vânzare în ultimii trei ani a biletelor de acces marca-te cu ora şi data de vizitare. National Gallery, cu 6 mili-oane de vizitatori, şi Ermitaj, cu 4 milioane de vizitatori pe an, fac şi ele parte din Topul 10 al celor mai vizitate muzee din lu-me. Nu există o soluţie magică pentru administrarea acestor fluxuri de turişti - deşi au fost luate anumite măsuri, precum prelungirea programului de vi-zitare şi înfiinţarea unor exten-sii - care depăşesc adeseori li-mitele maximale ale capacită-ţii de ocupare a unui spaţiu dis-ponibil. "Nu trebuie să sacrali-zăm opera originală", a decla-rat Christian Greco, directorul muzeului Egizio din Torino, ca-re găzduieşte 6.500 de expona-te ce datează din epoca Egip-tului Antic. El este convins de oportunitatea ce poate fi oferi-tă de noile tehnologii. ll

MAGAZIN 1708 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

Sub presiune factoru-lui uman, populaţia de vertebrate sălbatice de pe Pământ a scăzut cu 60% între anii 1970 şi 2014, conform unui nou bilanţ, din ce în ce mai alarmant la fie-care ediţie, realizat de organizaţia non-guver-namentală pentru con-servarea naturii World Wide Fund for Nature (WWF) şi citat de AFP.

„Conservarea naturii nu în-seamnă doar protejarea tigri-lor, a urşilor panda şi a balene-lor pe care le preţuim", a decla-rat directorul WWF Marco Lam-bertini. „Este mult mai vastă: nu poate exista un viitor sănătos şi prosper pentru oameni pe o planetă cu o climă destabiliza-tă, cu oceane şi râuri epuizate, cu sol degradat şi cu păduri de-frişate, pe o planetă deposedată de biodiversitate'', a adăugat el. Declinul faunei sălbatice vizează întregul glob şi în spe-cial regiunile cele mai afectate, precum cele de la tropice, potri-vit celui de-al 12-lea raport ''Li-ving Planet'' (Planeta vie), pu-blicat marţi de WWF şi realizat în urma monitorizării a 16.700 de populaţii (4.000 de specii). Raportul precedent indica o scădere cu 52% între 1970 şi 2010. Nimic nu pare să înceti-nească prăbuşirea efectivelor de vertebrate sălbatice, cu 60%

PLANETA

Terra a pierdut 60% din fauna sălbatică în doar 44 de ani

în prezent. Pentru zona Caraibe / Ame-rica de Sud bilanţul este ''înfri-coşător" - cu 89% mai puţine efective de faună sălbatică în 44 de ani - iar în America de Nord şi Groenlanda situaţia se prezintă mai bine - cu 23% mai puţine efective. În zona vastă a Europei, a Africii de Nord şi Ori-entul Mijlociu scăderea este de 31%, scrie Agerpres. Explicaţia constă, mai întâi, în pierderea habitatelor ca ur-mare a agriculturii intensive, a activităţilor de minerit, a urba-nizării ceea ce a condus la de-frişări, epuizarea sau scăderea calităţii solului.

În Brazilia, care tocmai a ales un preşedinte al cărui pro-gram nu evocă nici despăduri-rile, nici încălzirea climatică, pădurea amazoniană se mic-şorează din ce în ce mai mult, cum este şi cazul savanei din Cerrado care cedează locul cul-turilor de soia şi creşterii bovi-nelor, notează AFP. La nivel global, doar 25% din suprafaţa solului nu pre-zintă amprente umane; în 2050 aceasta va fi de doar 10%, potri-vit oamenilor de ştiinţă din ca-drul Platformei interguverna-mentale privind biodiversita-tea şi serviciile ecosistemice (IPBES).

La acestea se adaugă pes-cuitul, braconajul, poluarea, speciile invazive, bolile, schim-bările climatice.

''NE TĂIEM CRACA DE SUB PICIOARE''

„Dispariţia capitalului natu-ral este o problemă etică, care are totodată consecinţe asu-pra dezvoltării noastre, a locu-rilor de muncă şi începem să o vedem", subliniază directorul executiv al WWF Franţa, Pas-cal Canfin. „Pescuiesc mai puţin faţă de acum 20 de ani deoarece sto-cul se diminuează. Randamen-

tul unor culturi începe să scadă; în Franţa, cel de grâu stagnează din anii 2000", a adăugat el. „Ne tăiem craca de sub picioare'', a adăugat Canfin. „Serviciile oferite de natu-ră'' (apă, polenizare, stabilita-tea solului şi altele) au fost es-timate de către economişti la 125.000 de miliarde de dolari anual, respectiv o dată şi jumă-tate cât produsul intern brut (PIB) la nivel mondial. În fiecare an, „ziua depă-şirii" avansează, aceasta fiind data la care lumea a consumat toate resursele pe care planeta le poate reînnoi într-un an. În 2018 aceasta a fost 1 august.

Chiar şi în aceste condi-ţii, „viitorul speciilor nu pare să capteze suficient de mul-tă atenţie din partea liderilor'', avertizează WWF care conside-ră că trebuie ''să crească nivelul de alertă'' astfel încât să se de-clanşeze o mişcare de amploa-re, cum s-a întâmplat în cazul climei. "Toată lumea înţelege că status quo-ul nu este o op-ţiune", notează WWF citată de Agerpres. O luptă cu numeroase be-neficii, eforturile fiind răsplă-tite rapid, aşa cum reiese din exemplul revenirii tigrului în Nepal, a tonului roşu în Atlan-tic sau a somonului din Loara. „Suntem prima generaţie care are o viziune clară cu pri-vire la valoarea naturii şi a im-pactului nostru asupra ei. Am putea fi, de asemenea, ultima generaţie care poate inversa tendinţa'', a avertizat organi-zaţia WWF potrivit căreia peri-oada până în 2020 este ''un mo-ment decisiv din istorie'', ''o fe-reastră fără precedent care se închide rapid''. Trebuie să ne îndreptăm ur-gent către o societate neutră în CO2 inversând pierderea natu-rii - prin investiţii verzi, ener-gii curate, o altfel de producţie agroalimentară - restaurarea suficienţei solului şi oceanu-lui'', a declarat Marco Lamber-tini. "Puţine persoane au avut şansa de a participa la transfor-mări istorice reale. Aceasta es-te şansa noastră''. ll

MAGAZIN18 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

3650 , Boul. des Sources , Dollard des Ormeaux H9B 1Z9

Tel. 514-822-5117chirea@gmwestisland.ca

www.gmwestisland.ca

4 mașini noi și uzate4leasing 4finanțare

4prima & a doua șansă de credit - toți clienții aprobați

Adrian Chirea

Sculptura Pieta a lui Michelangelo a fost dotată cu un nou sistem de iluminat

Canada va avea un nou astronaut la bor-dul Staţiei spaţiale internaţionale, din 3 decembrie anul curent.

„Lansarea misiunii astro-nautului canadian, David Saint-Jacques, și a coechipi-erilor săi către stația spațială internațională este programa-tă pentru 3 decembrie 2018. Acest nou program de lan-sare va asigura continuarea ex-perimentelor științifice de cla-să mondială și a operațiunilor critice la Stația Spațială”, a anunțat Agenția Spațială Ca-nadiană într-un comunicat de presă. David Saint-Jacques se pregătește pentru această mi-siune timp de doi ani. El este calificat să efectueze explo-

rări de spațiu și să manevreze roboți spațiali. Contribuția lui va fi cru-cială, în timpul șederii sa-le în spațiu fiind planificate mai multe lucrări și lucrări de întreținere. David Saint-Jacqu-es este și doctor și el poate ofe-ri echipajului îngrijirile nece-sare. Următoarea misiune ru-sească având la bord echi-paj uman cu destinaţia Staţia Spaţială Internaţională (ISS) ar putea fi lansată la 3 decembrie, anunțat Agenţia Federală Spa-ţială Rusă Roscosmos. Roscosmos a adăugat că echipajul actualei misiuni ar putea reveni pe Pământ la 20 decembrie, notează TASS cita-tă de Reuters. Eşecul misiunii rache-tei Soyuz lansată luna aceas-ta spre ISS cu doi astronauţi la bord a fost provocat de o defec-

ţiune a unui senzor, a indicat miercuri Roscosmos. Cosmonautul rus Alexei Ovchinin şi astronautul ame-rican Nick Hague au fost nevo-iţi să abandoneze misiunea la 11 octombrie, la scurt timp du-pă lansare, şi să aterizeze de ur-genţă după o defecţiune a ra-chetei Soyuz care îi transpor-ta spre ISS. La câteva zile după eveni-ment, Roscosmos a anunţat că preconizează trei lansări de ra-chete Soyuz înainte de a trimi-te o nouă misiune cu cosmona-uţi şi astronauţi pe Staţia Spaţi-ală Internaţională (ISS) la înce-putul lunii decembrie. "Plănu-im viitoarea misiune cu echi-paj la începtul lui decembrie, însă înainte vom efectua trei lansări fără echipaj. Vrem să ne asigurăm că astronauţii şi cosmonauţii sunt în siguran-ţă", a declarat agenţia. ll

CAPODOPERE

SPAȚIU

ADRESA POȘTALĂ: 832 Rue de la Manicouagan, Terrebonne, Qc. J6W 5H2

TELEFOANE:514 680 0506; 1 844 CITESTE (1-844-248-3783);

contact@paginiromanesti.com www.paginiromanesti.com

facebook.com/pagini.romanesti twitter @paginiromanesti

Pagini Românești este o publicație editată de KPS Studio Inc.

Registraire des entreprise - 1171806202

Dépôt legal: Bilbiothèque et Archives Canada - 2001. ISSN - 1701-3240;

Bilbiothèque Nationale du Québec - 2001

REDACȚIA: Alin ALEXANDRU, Viorel ANGHEL, Teo AVRAMESCU, Rareș BURLACU, Valentina CATANĂ, Radu CONSTANTIN, Gianina CORONDAN, Petru COTNĂREANU, Lucia CRĂCIUN, Florin DUMITRESCU, Mircea GHEORGHE, Teodor MAN, Florin ONCESCU, Simona PLOPEANU, Gabriel PURCĂRUȘ, George RADULESCU, Romulus STROE, Florin TALOȘ, Roxana VORNICU-STURZU. Grafica: Gabriel SĂVULESCU. Fondatori: George SAVA & Mariela CHIRIȚĂ.

Pagini Românești nu primește nicio subvenție din Canada sau din România. Singurele venituri ale ziarului provin din publicitate și donațiile cititorilor.

© 2018 Pagini Românești. Articolele nu pot fi reproduse, indiferent de mediu, fără acordul Pagini Românești.

Canada va avea un nou astronaut pe stația spațială

Convention de la Poste-publication no. 41509545. Retourner toute correspondance ne pouvant être livrée au Canada à: 5270 Mariette, Montréal, Qc. H4V 2G4

NOTĂ: Pagini Românești nu își asumă responsabilitatea pentru conținutul reclamelor publicate. Nu toate articolele publicate în ziar exprimă punctul nostru de vedere. Toate scrisorile, articolele, fotografiile, comentariile și alte materiale trimise spre publicare vor putea fi păstrate, publicate și distribuite, prin orice mijloace, inclusiv electronice, de către Pagini Românești, parțial sau în totalitate, fără o compensație pentru autorul lor.

Vă rugăm reciclați

VIN $3.00*AL VOSTRU

43 DE ANI - IMPORT

Tip: ROȘU - ALB - ROSE- Cabernet Sauvignon - Pinot Noir - Merlot- Chianti - Barolo - Zinfandel - Tempranillo- Chardoney - Riesling - Sauvignon Blanc-Tocai - Muscat - Icewin - Porto... și altele

PLACE DU VIN - IMPORT1265 Boul. O’Brien, Ville St.-Laurent

H4L 3W1 T. 514 747 3533Orar. Marți-Vineri 9.00-18.00 Sâmbătă: 9.00-17.00.

Duminică și luni - închis* Prețuri pornind de la.... Detalii și alte informații în magazin.

750 ml

Vaticanul a reînnoit sistemul de iluminat al uneia dintre bijuterii-le bazilicii San Pietro: sculptura la Pieta a lui Michelangelo Buonarroti, care a fost dotată cu becuri LED de ultimă generaţie, a informat Vaticanul într-un comunicat citat de EFE.

Fabbrica di San Pedro, care ges-tionează celebra bazilică vati-cană, a explicat că fostul sis-tem de iluminat a fost înlocuit

cu becuri LED, care pune în va-loare statuia şi oferă mai mul-tă lumină pentru a putea fi ad-mirată. Noul sistem va permi-te totodată să fie reglată inten-sitatea luminii, să diferenţieze contrastul cu fondul, sau să re-liefeze mai bine figurile sculp-turii, scrie Agerpres. Responsabilul Fabbrica di San Pedro, cardinalul Ange-lo Comastri, a declarat că noul sistem de iluminat, "care a fost studiat şi din punct de vedere ştiinţific, permite să fie mai bi-ne admirată şi înţeleasă valoa-rea universală a operei lui Mi-chelangelo". La rândul său, res-

p COURTESY JOSÉ ANTONIO PEÑAS/SINC

ponsabilul Biroului de Conser-vare şi Restaurare, Pietro Zan-der, a subliniat că factorul lu-minii este foarte important, având în vedere că artistul a acordat multă atenţie acestui aspect în timpul realizării ope-rei sale. Pieta este o capodoperă a lui Michelangelo. Sculptura o reprezintă pe Fecioara Ma-ria, ţinând pe braţe trupul ne-însufleţit al lui Hristos, după coborârea de pe cruce. Pieta a fost cioplită timp de doi ani, în marmură de Carrara, aleasă personal de Michelangelo, du-pă căutări meticuloase. Sculp-tura trebuia să facă parte din monumentele funerare, căro-ra Michelangelo le-a dedicat o bună parte din viaţă. Statuia se găseşte la intra-rea în bazilica San Pietro, pro-tejată de un geam securizat, după ce a fost atacată în anii trecuţi de un nebun cu un cio-can. Nici martorii scenei de nebunie nu s-au dovedit mai responsabili, adunând bucă-ţile de marmură din statuie, ca suveniruri. Din această ca-uză, unele părţi lipsesc, iar al-tele, precum nasul Fecioarei, au fost recreate, folosind ma-terial din poalele mantiei, într-un efort admirabil din partea restauratorilor . ll

Pieta p FWWW.VISIT-VATICANCITY.COM

EXTRA 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

POPCORN

Facebook, locul unde ne distrăm, dar și lo-cul de unde ne luăm informațiile. Și unele din informațiile astea ne pun pe gânduri.S.C.P.contact@paginiromanesti.com

1.AFACEREA JAMAL KHASHOGGI.

În rezumat: un jurnalist care a emigrat îi critică pe șefii din țara de origine, Arabia Saudită. Numai că nu îi critică oriun-de, ci într-un mare ziar ame-rican. Spre ghinionul lui, se îndrăgostește și vrea să se în-soare cu aleasa inimii, pare-se o turcoaică. În 2 octombrie 2018 intră în Consulatul Arabiei Saudite din Turcia, ca să obțină actele nece-sare mariajului... și nu mai iese de acolo. Sunt lansate povești,

variante, începe tumultul me-diatic. În primele zile de după dispariție, pe Facebook, um-blă o petiție în care ni se cere să semnăm că vrem lumină în acest caz. Arunc un ochi pe comen-tarii, convinsă că voi găsi la-crimi și suspine pentru bietul om. Stupoare! Multe comenta-rii sunt răutăcioase sau je m’en fiche -iste: „Un arab mai puțin pe lume”, „Să se omoare între ei, ce ne pasă nouă”, ”Așa îi trebu-ie dacă se bagă unde nu-i fier-be oala.” Sunt și reproșuri, cum că ce era nevoie să se însoare, om bă-trân? Sunt și devieri : „Dar pen-tru X de ce nu ați făcut petiție? Ce, el nu merita?” Pe scurt: Nu ne privește, nu semnăm! Hei, oameni buni! Esența acestui caz este că un om a fost capturat, probabil torturat, în mod sigur omorât, pentru vina de a-și fi exprimat opiniile. Mai mult decât atât,

execuția lui s-a făcut într-un mod sfidător, pe față, ca să ser-vească drept lecție celor care ar mai îndrăzni să se creadă li-beri să spună ce gândesc. Fără rețineri și fără griji, fiindcă ia-tă, nimeni nu poate face nimic. Neputința asta e revoltătoare, împotriva ei era petiția.

2. PENTRU TINERII DE 18-24 DE ANI DIN MAI MULTE ȚĂRI ALE LUMII, ZIC UNELE STUDII, FACEBOOK ESTE PRIMA (UNEORI ȘI PRINCIPALA) SURSĂ DE INFORMARE.

Stau și mă minunez. Că eu de pe Facebook nu aflu decât ce mai fac prietenii sau diverse persoane pe care nu le cunosc. Mai nou, m-au invadat ne-cuvântătoarele, fiindcă algorit-mii facebook-iști au decis că asta e genul de conținut care mi se potrivește. Like-uiesc deci cât e ziua de lungă veverițe și fazani, mă înduioșez la povești

cu câini salvați de la înec, mă extaziez în fața unor frumuseți feline. Când și când, aflu indirect de câte un eveniment din neui-tata patrie, grație unor postări indignate sau de vreo acțiune locală, via unor articole parta-jate. În rest, doar discuții , încleștări de opinii, pledoarii pentru diverse cauze. Poze, fe-licitări (femeile sunt frumoa-se, copiii au crescut, bărbații sunt și ei bine). Deci, dragi ti-neri, cum anume reușiți voi să vă găsiți informațiile în acest vârtej de orice-vrei-și-orice-nu-vrei? Sau, poate, să refor-mulez: ce înseamnă, pentru voi, informație?

3. STAU ȘI MĂ GÂNDESC LA FAPTUL CĂ REȚELELE SOCIALE SUNT LOCUL UNDE SE DUC AZI BĂTĂLIILE APARTENENȚEI. 1. Apartenența națională. De

exemplu, sub poza unui lac cu lebede, un bărbat cu nume-le Manole a scris : „Dacă era la noi, de mult erau mâncate. Că așa suntem noi, românii...” Adică el personal nu le-ar fi mâncat, însă nu se poate de-solidariza, fiindcă dacă scria „așa sunteți voi, românii”, ime-diat își lua întrebarea „da' tu ce ești, bă?” Nu-i rămâne decât să arunce în luptă un emoticon plin de amărăciune, care să-i susțină cauza, însă din greșeală a postat unul vesel, care face cu ochiul și n-a mai știut cum să-l șteargă. Până la urmă, poate că tex-tul e greșit și emoticonul e bun, asta nu o vom afla niciodată.

2. Apartenența la sexul femi-nin. Se face prin susținerea ca-uzelor feminine. Prin mesa-je pozitive. Doamnelor, sunteți obeze? Aveți păr sub braț? Nu vă place să purtați sutien? Nu vreți copii? Nicio problemă, toa-

te suntem la fel. Și vom lupta ca să ieșim de sub opresiune.

3. Apartenența la sexul mascu-lin. Nimicim orice ne stă în ca-le. Suntem atâââââât de puter-nici! Avem așa niște mașini fru-moase, iar motocicletele noas-tre fac vroum-vroum. Am fost și la vânătoare și, ascunși în tufiș, am doborât trei mistreți, doi urși și un coleg de birou ca-re ne enerva zilnic. Postăm glume misogine cu orice ocazie. Suntem coooooli, bro!

4. Apartenența la partidul po-litic X, apartenența la grupul celor care cred în reîncarnare, apartenența la cei care mănân-că doar sparanghel. Etc. De fapt, de asta ne place pe Facebook: indiferent ce postăm, vom gă-si imediat unii care ne vor da dreptate și vom înțelege că nu suntem niciodată singuri. ll

1100 AV. DU PACIFIQUE, LACHINE, H8S 2R44498 AUT 440, LAVAL, H75 2B7

NOU! 3680 GRANDE ALLEE, SAINT HUBERT J4T 2V2

De pe Facebook adunate

EXTRA20 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

Romanul La Medeleni s-a bucurat de un neo-bișnuit succes în epo-că, aducându-i scriito-rului Ionel Teodoreanu (1897-1954) o populari-tate deosebită.

După ce numeroase fragmente fuseseră publicate în "Viaţa ro-mânească" şi în alte reviste li-terare, au apărut, rând pe rând, la Editura "Cartea româneas-că", între anii 1925-1927, cele trei volume ale romanului "La Medeleni": "Hotarul nestator-nic" (1925), "Drumuri" (1926) şi "Între vânturi" (1927). „Pe măsură ce apar, cele trei volume ale romanului 'La Me-deleni' intră deîndată în aten-ţia criticii, iar succesul de pu-blic este imens, neobişnuit în istoria romanului românesc până atunci. Critica, nu o dată în polemică şi contradictoriu, îşi spune cuvântul despre ro-man prin: G. Ibrăileanu, N. Ior-ga, E. Lovinescu, M. Ralea, G. Călinescu, Pompiliu Constan-tinescu, Perpessicius, N. Davi-descu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Demostene Botez, Cezar Petrescu", arată criticul

literar Nicolae Ciobanu în pre-faţa ediţiei din 1967 a romanu-lui "La Medeleni" (Editura pen-tru Literatură). „Două trăsături fundamen-tale caracterizează scrisul d-lui I. Teodoreanu: un incompara-bil meşteşug artistic şi o caldă iubire pentru lucrurile frumoa-se. Din îmbinarea acestor două însuşiri a ieşit cea mai artistică dintre idilele copilăriei", scria Camil Petrescu în 1926 în revis-ta "Cetatea literară". "La Medeleni" este o trilo-gie închinată copilăriei şi ado-lescenţei, avându-i ca eroi prin-cipali pe Dănuţ, Olguţa şi Moni-ca. Din primul volum al roma-nului, care "celebrează vârsta de aur a copilăriei, aduce o lu-me idilică", facem cunoştinţă cu copiii Dănuţ, Olguţa, Moni-ca, ce întrupează trei ipostaze caracterologice: visătorul, rea-lista şi eternul feminin. ("Dicţi-onarul general al literaturii ro-mâne", apărut sub egida Acade-miei Române, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007). Însuşi Ionel Teodoreanu, într-o notă explicativă exis-tentă pe pagina de titlu a ma-nuscrisului cuprinzând volu-mul I al romanului, îşi dezvă-

luia astfel intenţiile: „La Medeleni e titlul unei trilogii de romane închina-te evoluţiei unei generaţii de moldoveni a căror copilărie a început pe vremea demodată a valsului şi a căminului patri-arhal; şi a cărei tinereţe, după ce s-a înfruptat din Marele Răz-boi a reînceput viaţa în ritmu-rile jazz-band-ului", se arată în prefaţa ediţiei din 1967 a roma-nului. "Universul Medelenilor cuprinde două realităţi dife-rite: anii premergători matu-rităţii, în accepţia de perma-nenţe inalterabile ale existen-ţei umane pe de o parte, şi rea-litatea socială, pe de altă par-te, înţeleasă ca simbioză între spiritul marii boierimi de viţă veche şi cel al burgheziei in-telectuale, generoase, coborâ-toare din răzeşi. (...) Arhitecto-nic, trilogia nu urmează legile romanului clasic, nefiind con-struită după un plan narativ riguros. (...) Roman-povestire care rememorează, 'La Mede-leni' are o compoziţie eclecti-că, fiind un amestec de acţiu-ne epică, de lirism, descripţie şi dialog." ("Dicţionarul gene-ral al literaturii române", apă-

rut sub egida Academiei Româ-ne, Editura Univers Enciclope-dic, Bucureşti, 2007). „Cunoscător al sufletu-lui copiilor şi adolescenţilor, printre care ştie să distingă şi să învie temperamentele indi-viduale, evocând o lume idilică şi patriarhală, în care nu există decât caractere 'simpatice', un mediu social de stricte şi con-simţite ierarhii, cu oameni ca-re cultivă deliciile sentimentu-lui, prinşi exclusiv în momen-tele lor de destindere, în lungi şi fericite vacanţe, Ionel Teodo-reanu este un pictor de scene graţioase, creatorul unui ade-vărat 'rococo' moldovenesc, ră-mas până mai târziu lumea ca-racteristică a romanelor sale", scria, la rândul său, criticul li-terar Tudor Vianu. Trilogia "La Medeleni" a cu-noscut, de-a lungul anilor, un ti-raj impresionant, apărând într-un mare număr de ediţii. ll

O CARTE PE LUNĂ

La MedeleniCUMPĂRAȚI O CASĂ?

FACEȚI O INSPECȚIE, CASĂ ȘTIȚI CE PROCURAȚI

ANATOLIE ȘOLDAInspecteur en bâtiment certifié 514 625 4313

4Raport complet, cu comentarii, explicații și sugestii420 de ani de experiență în protecția investiției dumneavoastră

Me Ovidiu Manceriunotar & consilier juridic450 490 3338Tranzacții imobiliare (vânzări, cumpărări, refinanțare)Testamente, mandate, procuri, succesiuniOperațiuni comerciale (încorporări, dizolvări de societăți, rezoluții, etc)Consiliere juridică

340-1695 boul Laval, Laval, H7S 2M2Fax: 450 490 3449

ovidiu.manceriu@notarius.net

Vizitați

pentru a fi conectațila actualitate!

Știri zilniceAlerteInfograficeOpiniiAnalizeVideoMica publicitate

EXTRA 2108 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

514 691-7715 andreeaioanamunteanu.com

Telefonați-mi! Afiliat la

Cu ajutorul sfatului meu personalizat, veți putea beneficia de protecțiile de care aveți nevoie, la cel mai bun raport calitate-preț!

Economisițicu asigurarea dumneavoastră

Andreea Ioana Munteanu Agent de asigurări daune materiale pentru persoane fizice

Assurances Andreea Munteanu inc.Cabinet de asigurari pentru daune

Sursă: Sondaj SOM realizat în iunie 2017, printre clienții firmei La Capitale care au grupat cel puțin două produse de asigurare auto, locuință sau vehicule de agrement. Economie medie bazată pe sumele raportate de 142 de respondenți care au realizat economii. Această sumă este orientativă și nu o garanție a economiei.

425 $Ați putea economisi

GRUPÂND ASIGURĂRILE DUMNEAVOASTRĂ.

TU AI VINUL,

WWW.LIBRARIAROMANILOR.COM

Romulus Stroe

curtier ipotecar 514 652 9372

BANCA CENTRALĂ VREA O CREȘTEREA DOBÂNZILOR PÂNĂ LA NORMAL

Dar, ce înseamnă acest normal pentru o ipotecă?

C0u toate creșterile din ultimul an, dobânzile ac-tuale sunt încă la un ni-vel foarte scăzut, dacă ar fi să le comparăm cu anul 2008, perioada dinainte de criza economică. Iar pen-tru cei ce au intrat pe piața imobiliară după anul 2008, situația de acum pare a fi normalitatea. Lucrurile în-să nu stau chiar așa pentru că, în opinia băncii, o do-bândă de referință normală pentru stabilitatea econo-mică a Canadei este situa-tă undeva între 2.5% și 3.5%. Dacă am compara aceasta cu dobândă de referință ac-tuală situată la 1.75% vedem că până la o medie de 3% ar mai fi nevoie de o creștere de 1.25%.

Ipotecile cu dobân-dă variabilă ar fi în mod direct afectate de aceas-tă creștere, urcând proba-bil undeva la 4,10%-4.20% și ducând rata lunară pen-tru o ipotecă de 200 000$ de la 936$ lunar, cât este acum când dobândă variabila es-te undeva la 2.90%, la 1070$ lunar, o creștere de 140$ pe lună, ce nu ar trece neob-servată de foarte mulți pro-prietari.

Firește, dacă aveți o do-bândă fixă pentru un anu-me termen, nu ar trebui

să fiți afectați de aceste creșteri până în momentul în care ar trebui să reînnoiți sau să refinanțați ipoteca. Nivelul normal la care do-bânda fixă s-ar putea si-tua după aceste creșteri ar fi undeva în jurul a 4.20%, foarte apropiată de dobân-zile variabile, însă în con-tinuare mult mai jos decât nivelul înregistrat în 2008 înainte de criza economi-că, nivel ce se situa în jurul a 5.25%.

În concluzie, toate aces-te creșteri ce au avut loc în ultimul an nu au reușit în-că să ducă dobânzile la nor-malitatea dorită de Ban-ca Centrală a Canadei, nor-malitate ce nu este deloc forțată pentru economia țării. Ceea ce nu știm în-că este cât de mult aces-te dobânzi vor influența piața imobiliară și ipoteca-ră, piață ce deja este supusă unor măsuri mult mai rigi-de decât era în 2008. Com-binând dobânzile ridicate și condițiile tot mai difici-le de împrumut, ar trebui că în următorii ani să asis-tăm la o scădere a prețurilor pe piața imobiliară. Însă to-tul depinde până la urmă de adaptabilitatea la condițiile pieței a cumpărătorilor.

Nici dobânzile fixe nu ar rămâne neafectate de această creștere ll

Grupul pop Spice Girls a anunțat luni că se va reuni pentru a susți-ne un turneu în Marea Britanie în luna iunie 2019, însă anunțul ofi-cial nu precizează dacă Victoria Beckham, supranumită "Posh Spice", va participa la acest proiect, infor-mează Reuters.

"Breaking Spice News... Bilete în vânzare sâmbătă ora 10:30", se afirmă într-un mesaj publi-cat luni după-amiază pe con-

tul de Twitter al grupului Spi-ce Girls. Înfiinţat în 1994, grupul bri-tanic a vândut zeci de milioane de albume pe plan mondial, iar piese din repertoriul său, pre-cum "Wannabe" şi "Say You'll Be There", au ocupat primele lo-curi în topurile muzicale din lu-mea întreagă, scrie Agerpres. Iniţial , grupul a avut cinci componente: Victoria Beckham (Posh Spice), Me-lanie Chisholm (Sporty Spi-ce), Emma Bunton (Baby Spi-ce), Mel B (Scary Spice) şi Geri Horner, fostă Halliwell (Ginger Spice).

Într-un videoclip care înso-ţeşte anunţul de pe Twitter, chi-purile fiecărei membre a gru-pului britanic, mai puţin cel al Victoriei Beckham, apar într-un ecran împărţit în patru fe-restre, deasupra căruia este afişat mesajul "Friendship ne-ver ends: Spice Girls announce shock UK tour". "Doar noi patru am con-firmat oficial 100%", a decla-rat cântăreaţa Mel B în emisi-unea "Loose Woman" difuzată de postul ITV. "Însă... Vic (Vic-toria Beckham, n.r.) ar putea să ni se alăture la un moment dat", a adăugat ea.

VEDETE

Grupul Spicegirls se reuneşte, fără Victoria Beckham

În 1998, Geri Halliwell s-a retras din trupă, iar celelalte colege ale sale şi-au construit cariere solo după ce au lansat un ultim album comun, "Fore-ver", în anul 2000. Trupa britanică s-a reunit pentru a susţine un turneu în 2007-2008, iar membrele sale au lăsat să se înţeleagă că ar putea să se reunească din nou în 2018. "2 Become 1" a fost cel de-al treilea single al grupului Spi-ce Girls şi a devenit Christmas Number One Single în topul britanic în 1996. ll

EXTRA22 08 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

COLȚUL COPILULUI

DECLARAȚIA LUNII

” Dar adevărul e că oamenii devin din ce în

ce mai robotizați, iar roboții devin din ce în

ce mai umani. Proba-bil va veni un moment în care tot ce consider

acum a fi adevărat des-pre condiția umană va fi perimat. Dar asta e o îngrijorare pe termen

lung. Jonathan Franzen,

scriitor

AsistentaSpitalSpatulaStetoscopRetetaMedicamentTemperaturaVirus

GripaVaccinSeringaConsultatie

Găsiți în careul din partea dreaptă cuvintele de mai jos. Dacă nu știți ce înseamnă, cereți ajutorul părinților.Sfat: găsiți un format mai mare al acestui joc pe pagina noastră Face-book. Rugați-vă părinții să-l impri-me pentru voi.

www.inalco.com

L’Industrielle Aliance, Assurance et services financiere inc. est un cabinet de services financiers

Gelu BaciuConsilier în securitatefinanciară6555, boul Métropolitain Est #403Montreal, QC. H1P 3H3Téléphone: 514 324-3811, postes 226Cellulaire: 514 660-0817gelu.baciu@agc.inalco.com

www.heritagetravelonline.com514 485 6004 - 1 877 485 6004

Permis du Quebec

Bilete de avion. Vacanțe-n sudCircuite turistice. Croaziere

Centrul Comercial Decarie - 6900 Decarie , no. 214AMontreal, H3X 2T8 (lână Winners)

Închirieri auto. Rezervări hotel. Asigurări voiajContactați-ne cât mai curând!

Ofertele noastre sunt pe măsura exigențelor dvs.!

Efemeridă EFEMERÍDĂ, efemeride, s. f. 1. Efemeră (2). 2. (La pl.) Note (de ziar sau de calen-dar) care arată evenimentele petrecu-te la aceeași dată în ani diferiți. 3. (La pl.) Lucrare, sub formă de tabele, alcătuită de un observator astronomic care anticipea-ză fenomenele cerești ce se vor desfășura în anul următor. 4. Fig. (La pl.) Lucruri, gânduri etc. trecătoare; știri cotidiene de mică importanță. – Din fr. éphéméride, lat. ephemeris, -idis.

Cafeaua ar putea redu-ce riscul de dezvolta-re a bolilor Alzheimer și Parkinson, conform rezultatelor unui stu-diu realizat recent de o echipă de cercetă-tori din Canada, ci-tat de Science Daily și Agerpres.

„Consumul de cafea pare să prezinte o anumită corelaţie cu o scădere a riscului de a dezvol-ta bolile Alzheimer şi Parkin-son'', a declarat dr. Donald We-aver, codirector al Krembil Bra-in Institute din cadrul Krembil Research Institute.

„Am dorit, însă, să investi-găm de ce se întâmplă acest lu-cru, ce compuşi sunt implicaţi şi care este impactul lor asupra declinului cognitiv asociat vâr-stei'', a adăugat cercetătorul. Echipa de oameni de ştiin-ţă a analizat trei tipuri de ca-fea: prăjită uşor, intens prăjită şi cea decafeinizată şi prăjită intens. Cercetătorii au identificat un grup de compuşi cunoscuţi sub numele de fenilindane, care rezultă în urma procesu-lui de prăjire a boabelor de ca-fea. Aceşti compuşi pot preve-ni - sau mai degrabă pot inhiba - aglomerarea a două fragmen-te de proteine (beta-amiloide şi

tau), comune în caz de Alzhei-mer şi Parkinson. Oamenii de ştiinţă au ob-servat un efect protector mai mare în cazul cafelei prăjite intens în comparaţie cu sorti-mentul de cafea prăjită uşor. „Este pentru prima oa-ră când cineva investighea-ză modul în care fenilindane-le interacţioează cu proteinele responsabile de Alzheimer şi Parkinson'', a subliniat dr. Ross Mancini, cercetător implicat în acest studiu. „Următorul pas va fi acela de a investiga cât de benefici sunt aceşti compuşi şi dacă de-ţin capacitatea de a pătrunde în fluxul de sânge sau de a traver-

sa bariera hemato-encefalică'', a precizat specialistul. Mancini a recunoscut în-să că sunt necesare mai multe studii înainte de a putea trans-pune beneficiile în opţiuni-le terapeutice. ''Acest studiu preia dovezile epidemiologice pe care încearcă să le rafineze pentru a demonstra că în cafea există într-adevăr componen-te benefice pentru prevenirea declinului cognitiv'', a adăugat Mancini. „Este interesant, dar suge-răm că ar fi cafeaua un reme-diu? În niciun caz'', a precizat el. ll

SĂNĂTATE

Consumul de cafea ar putea reduce riscul de apariţie a bolilor Alzheimer şi Parkinson

EXTRA 2308 NOIEMBRIE 2018 ANUL 17 - NR. 19 (376) www.paginiromanesti.ca

BANCURI

4 - SRI a depășit planul de infiltrarea a agenților sub acoperire în bandele cri-minale. La momentul de față sunt 15 bande formate exclusiv din agenți SRI.

4 - Infiltrarea ofițerilor SRI în activita-tea școlară va fi oprită după ce s-au des-coperit mai multe cazuri la bac în care SRI-știi s-au mituit între ei.

4 - La un congres internațional al ser-viciilor secrete stau de vorbă un repre-zentant al CIA cu unul al KGB si cu unul al SRI. Fiecare își laudă agenția. Ame-ricanul spune:– Bă, la noi în agenție nu există scur-geri informaționale. De exemplu, noi lucrăm 40 de oameni în birou, dar ni-ciunul nu știe ce face celălalt și nici nu îl interesează.Rusul spune și el:– Bă, să vezi la noi ce stricțete! Nu are cum să răsufle ceva! De exemplu, eu lu-crez în birou cu nevasta- mea. Eu nu știu ce face ea și nici nu mă interesea-ză, iar ea nu știe ce fac eu și nici nu o interesează!

Românul spune și el:– Bă la noi e cea mai mare strictețe!– Cum așa? întreabă uluiți ceilalți doi.– Uite așa! De exemplu, eu lucrez sin-gur în birou. Nu știu ce fac și nici nu mă interesează!

4- Bin Laden trimite o scrisoare coda-ta lui Bush: ’37OH SSV O773H’. Evident, Bush nu pricepe nimic!… Trimite scri-soarea la FBI, CIA, NASA, etc… Nimeni nu pricepe nimic!… În final se hotărăște ca scrisoarea să fie transmisa -prin fax- și la S.R.I.… Dupa nici două minute, la Casa Al-bă sosețte - cu antetul SRI - mesajul: „Vedeți că trebuie să țineți hârtia cu mesajul invers!”.

4 Copilul către tatăl său, agent SRI:– Tati, afara plouă!…– Ssst…ai grijă, să nu mai spui la ni-meni!

4- Alo, telefonul de încredere anonim al SRI? - Da, domnule Mihai Popescu. Cu ce vă

putem ajuta?

4 Antrenament în SUA pentru spio-nii ce vor fi trimiși în Rusia.Proba eliminatorie: rezistența la tem-peraturi joase.În camera frigorifică intră trei candi-dati, se închid ușile, temperatura înce-pe să scadă.După un timp, unul din candidați nu mai rezistă, iese tremurând, și e des-calificat. Termometrul arăta -10 grade. La - 15, și al doilea iese vânăt de frig.Se fac -20 de grade, dar ultimul citește ziarul liniștit.Se fac -30, dar individul nimic.La -40 testul e trecut și spionul e între-bat cum a reușit să reziste.Acesta răspunde:– Păi, la noi în Siberia e cu mult mai frig ca aici.

4 Spion sub acoperire – 29 ani, vreau să cunosc doamnă între 18-30 ani pen-tru o relație romantică și de durată. Nu te obosi să îmi scrii, știu unde locuiești. ll

... cu spioni

GRAFICUL SĂPTĂMÂNII

Cana

dien

ii şi

som

nul

www.statcan.gc.caStatisticsCanada

StatistiqueCanada

Note : Ces données portent sur les Canadiens de 25 à 54 ans. Le terme « dormir » comprend le sommeil, la sieste, le repos, la détente et le temps passé au lit en cas de maladie. Le terme « travailleurs » désigne les répondants ayant déclaré avoir travaillé à un emploi rémunéré ou à leur propre compte comme activité principale au cours des 12 derniers mois.Source : Enquête sociale générale — Emploi du temps, 2015.

Les Canadiens qui dorment plus longtemps se disent en meilleure santé mentale

Dormir moins pour en faire plus

Hommes

Femmes

44 %

57 % 56 %59 %

57 %55 %Moins de 6 heures

6 heures et plus

Plus de la moitié des Canadiens sont prêts à réduire leurs heures de sommeil pour accomplir plus de choses durant une journée

Le sommeil et l’équilibre travail-vie personnelle vont de pair

Combien d’heures les Canadiens passent-ils à dormir?

Moins de 6 heures

Moins de 6 heures

6 heures et plus

De 6 à 8 heures

8 heures et plus

7 %

31 %62 %

63 % 74 %66 % 75 %

Pas du tout ou pas tellement stressantes

Pas du tout ou pas tellement stressantes

Assez ou extrêmement stressantes

Assez ou extrêmement stressantes

27 % 33 % 32 %20 %

Femmes

Hommes

Proportion de travailleurs qui se sont dits « très satisfaits » ou « satisfaits » de leur équilibre travail-vie personnelle

6 heures et plusMoins de 6 heuresLes personnes qui dorment moins déclarent-elles davantage avoir des journées stressantes?

Proportion des personnes ayant déclaré que leur santé mentale est « excellente » ou « très bonne »Catalogue number: 11-627-MISBN: 978-0-660-27678-6

www.inalco.com

L’Industrielle Aliance, Assurance et services financiere inc. est un cabinet de services financiers

Alin AlexandruConsilier în securitatefinanciară7655, boul. NewmanMontreal, QC. H8N 1X7Téléphone: 514 364 0179 postes 251Cellulaire: 514 803 4521

HÔPITAL VÉTÉRINAIRE

CANI-FELISConsultații cu programare Luni - vineri: 9h00-20h00 Sâmbătă-Duminică: 9h00-14h00

Dr. Eugen S. Negruț DMV T. 450 656 2727

5720 boul. Grande-AlléeSt. Hubert, Qc. J3Y 1B2

canifelis.com | info@canifelis.com

Medicină generală și internă, dermatologie, oftalmologie, stomatologie. Consultații comportamentale (prevenire, tratament). Diagnostic (radiologie, hematologie, biochimie, parazitologie. Farmacie, chirurgie generală și specializată. Nutriție. Spitalizare. Pensiune

DR GEORGESCU5435 Rue Terrebonne, Suite 1, Montreal, H4A 3R7

T. 514 487 3532Servicii stomatologice pentru toată familia

ll O alimentaţie bogată în so-mon, păstrăv şi sardine poa-te reduce în mod semnificativ simptomele astmului la copii, potrivit unui studiu internaţi-onal condus de cercetători din cadrul La Trobe University din Melbourne, potrivit Xinhua. Conform conducătoarei cercetării, Maria Papamicha-el, rezultatele studiului dat luni publicităţii sunt în concordan-ţă cu o serie de dovezi care su-gerează că o dietă sănătoasă poate constitui o potenţială terapie pentru astmul la copii. „Ştim deja că o dietă boga-tă în grăsimi, zahăr şi sare poa-te influenţa dezvoltarea şi evo-luţia astmului la copii, iar acum avem dovezi că putem gestio-na simptomele printr-o ali-mentaţie sănătoasă", a spus Papamichael. Dintre cei 64 de copii cu astm care au luat parte la stu-

diu, jumătate au fost îndrumaţi să urmeze o dietă tradiţiona-lă mediteraneeană, bogată în mâncăruri pe bază de legume şi în ulei de peşte, în timp ce re-stul au urmat dietele obişnuite. Cei care au urmat o dietă bogată în peşte au experimen-tat o reducere semnificativă a inflamaţiei la nivelul bronhii-lor. „Peştele gras este bogat în acizi graşi omega-3 cu propri-etăţi antiinflamatorii", a expli-cat Papamichael. Potrivit profesorului Bir-can Erbas, din cadrul Şcolii de psihologie şi sănătate publică din La Trobe, "astmul este cea mai des întâlnită afecţiune re-spiratorie în rândul tinerilor şi una dintre principalele cauze pentru care copiii au nevoie de spitalizare sau ajung la camera de gardă''. ll

ASTMAlimentația bogată în pește poate reduce simptomele astmului la copii

= Pre-autorizare = Refinanțare = Reînnoire ipotecă = Consolidare datorii = Cumpărare

O GAMĂ VARIATĂ DE SERVICII OFERITE PRINTRE CARE AMINTIM

Aprobare rapidă, prin telefonMinimum 50% din taxele notariale plătite

Cele mai bune oferte de la peste 20 de bănciProgram special pentru infirmiere.

Sunați pentru detalii!

IPOTECI REZIDENȚIALE ȘI COMERCIALE

www.IpoteciMontreal.com

Echipa LUCIA CRACIUNplanificator principal - curtier ipotecar

514 692-1292 | 514 978-1292lucia.craciun@archyp.ca

3290, 100e AvenueChomedey-Laval, H7T 0J7(intersectia A440 cu 100e Ave)

Vă așteptăm la noua noastră adresă:

Tel. 450 973-8998Fax. 450 973 8531pharma.tudordavid@gmail.com

Lenuța Tudor David Farmacist proprietar

DRE CLAUDIA BURACU COCIRLANClinique Dentaire Dialogue

T. 514 731 4077www.dentist-montreal.net

• Estetică• Coroane, punți, implanturi• Tratamente de canal• Tratament pentru albirea dinților• Parondontoză tratată prin laser și antibiotice

Chargée de clinique, Université de Montréal

5512 Côte-des-Neiges #203 Montreal

Toate asigurările acceptate. Serviciu de urgență. Posibilitate de programare seara

În apropierea stației de metrou Côte-des-Neiges