ANEUS DEATON

MAREAE\AIIARE

sendtatea, bogalia9i originile inegalitilii

Traducere din limba englezi de

ALEXANDnU linonn

{a}

Cuprins

Pr.f"ti .................9

Introducere Subiectul acestei cirgi............ ...................17Capitolul 1 Binele 1umii.......... ...............39

Partea I Viagi gi moarteCapitolul 2 Din preistorie pAni in 1945 ...................73Capitolul 3 Evitand moartea la tropice ................... 1 15

Capitolul 4 Sinitatea in lumea moderni ................139

Partea a II-a BaniCapitolul 5 Bunistarea materiali in Statele Unite ......... .............179Capitolul 6 Globalizarea;i cea mai mare evadare ....227

Partea a III-a Asisten;iCapitolul T Cum ii ajutim pe cei rimagi in urmi ......................273

Post-scriptum Ce urmeazi? ............... ....331

Note.......... .......337

Indice ..............357

INTRODUCTRTSU BIECTU L

ACESTEI CARTI

Viaga este mai bunl astizi, decit in aproape oricare alt moment al

istoriei. Existi mai mulgi oameni bogagi gi mai pulini care triiescin s5.r5"cie lucie. Viaga este mai lungi 9i piringii nu mai ajung s5" isivadi un sfert dintre copii murind. $i, totugi, milioane i. o"-..riinc5. trec prin ororile siriciei 9i ale morgii premature. Lumea esre

exrrem de inegali.Inegalitatea este, adesea, o consecinyd a progresului. Nu togi devin

bogagi in acelagi timp gi nu toati lumea obgine acces rapid la cele mainoi forme de prezeware a viegii, fie ci. este vorba despre acces la apipotabill, vaccinuri sau noi medicamente pentru prevenirea bolilor car-

diovasculare. in schimb, inegalititile afecteazi progresul. Acesta poate

fi un fapt pozitiv; copiii indieni observl efectele educagiei gi merg, gi

ei, la gcoali. Poate 6 un fapt negativ, atunci cAnd cigtigitorii incearcS"

sI ii opreascl pe algii din a le urma calea, trigind scara dupi. ei. Noiiimboglgigi isi pot utiliza averile pentru a-i influenga pe politicieni si

17

Angus Deoton

limiteze accesul la educagie publici sau la serviciile de sinl"tate de care

ei ingigi nu mai au nevoie.

Aceastl carte prezinti relatiri despre modul in care lucrurile au

devenit mai bune, despre cum gi de ce s-a petrecut progresul, precum ;idespre interacgiunea dintre progres si inegalitate.

Moreo eYodore: filmulMarea euadare, un celebru film despre prizonierii de rizboi din cel

de-al Doilea Rizboi Mondial, este bazat pe faptele remarcabile ale

lui Roger Bushell (Roger Bartlett in film, interpretat de RichardAttenborough), un sud-african din rindul Forgelor Aeriene Britanice,care a fost impuscat in spatele liniilor inamice si a evadat in repe-

tate rAnduri, fiind de tot atitea ori prins.l La cea de-a treia incer-care, marea evadare din 6lm, 250 de prizonieri scapi impreuni cuel prin tunelurile sipate ln Stalag Luft III. Filmul prezinti povestea

modului in care a fost plinuitS" evadarea; ingeniozitatea cu care au

fost construite cele trei tuneluri, purtind numele Tom, Dick si Harry;improvizagiile gi abilitigile tehnice din spatele realizltii hainelor civilegi ale falsificirii documentelor, roate petrecute sub ochii gardienilorvigilengi. Cu excepgia a trei persoane, togi prizonierii de rizboi au fostpringi, iar Bushell insugi a fost executat la ordinul direct al lui Hitler.

$i, totugi, filmul nu pune accent pe succesul relativ al acestei evadiri,ci pe doringa nestiviliti de libertate a omului, existenti chiar gi incircumstante inimaginabil de grele.

in paginile acestei cirgi, atunci cind discut despre libertate, mi referla libertatea de a duce o viagi decenti gi de a realiza lucrurile care fac

ca viaga si merite triiti. Absenga libertigii inseamni siricie, lipsuri gi

sinitate precari - multi vreme, acesta a fost destinul celei mai maripirgi a umanitigii si chiar gi acum constituie soarta unei revoltitor de

mari proporgii din populagia lumii. Voi relata povesti despre evadirilerepetate din astfel de inchisori, cum gi de ce s-au intAmplat gi ce s-a

petrecut dupi aceea. Aceasta este o poveste despre progres material gi

fiziologic, despre oameni devenind mai bogagi gi mai sinitogi, despre

evadiri din sirlcie.

18

Moreo evodore

O anumiti sintagmi din subtitlu, ,,originile inegalitigii", vine de

l.r rrrctafora prizonierilor de rizboi care nu au evadat. Prizonierii ar fiprrtut si rlmAni acolo unde se aflau gi, totugi, cAgiva dintre ei au evadat,

trrrii au murit, algii au fost adugi inapoi in lagir gi doar unii nu,au fugit..lc la locul lor. Aceasta este natura celor mai multe dintre ,,marile eva-

,Lili": nu toati lumea poate sI scape, un fapt care nu face evadarea maiprrlin doritS. sau mai pugin admirabili. Cu toate acestea, atunci cAnd

nc gtndim la consecingele evadirii, trebuie si ne gAndim nu doar la cei

( iuc au fost eroii filmului, ci 9i la cei care au rimas in Stalag Luft III gi in,rltc lagire. De ce ar trebui si ne pese de ei? in mod cert, filmului nu i-aprisrrt; acestia nu sunt eroi, ei sunt personaje suplimentare ale povegtii.

Nrr cxisti nici un film intitulat Marii rdma;i in urmd.

insi trebuie si ne gindim la ei. La urma urmelor, numirul pri-r,orrierilor de rizboi care nu au evadat a fost mult mai mare decAt al

t ckrr care au flcut-o. Probabil ci acegtia au fost literalmente afectagi de

t'v:rclare, fiind pedepsiti sau fiindule retrase privilegiile. A reusit eva-

,lrrrca celorlalti prizonieri si-i inspire 9i pe cei rima;i in lagire si faci,rt clagi lucru? Neindoielnic, ei ar fi putut inviga din tehnicile de evadare

clrrborate de ceilalgi gi ar fi putut evita gregelile acestora. Sau au fostrlcscurajagi de greutitile intAmpinate ori de succesul restrins al mariicvrrdiri? Sau poate ci, fiind gelogi pe cei evadagi gi pesimigti in privingaplopriilor sanse, au devenit nefericigi gi deprimad, inriutl"tindu-gi,.rnditiile din lagir.

(la in cazul tuturor filmelor bune, existi 9i alte interpretiri. Succesul

1i cuforia evadlrii sunt aproape suprimate pAn5. la sfrr;itul filmului;

J)cntru cei mai multi dintre evadagi, libertatea este doar temporari.l)csprinderea umanitigii de siricie gi de moarte a inceput in urmi cu

tirca 250 de ani si continuS si in zilele noastre. Cu toate acestea, nucxisti indicii ci aceasti tendingS. va dura la infinit, multe amenintiri -st lrimbarea climatici, eqecurile politicienilor, epidemiile gi rlzboaiele -:u' putea si ti puni capit. intr-adevir, au existat multe evadS.ri premo-tlcrne in care nivelurile de trai in crestere au fost sufocate tocmai de

;rstfcl de forge. Putem gi trebuie si celebrim succesele, insi nu existinici un fundament pentru triumfalismul necugetat.

19

Angus Deoton

Creglereo economicd gi originile inegolitaliiMulte dintre marile episoade ale progresului umanitigii, inclusiv cele

in mod obisnuit descrise ca eminamente pozitive, au lisat in urmimogtenirea inegalitigii. inceputi ln Marea Britanie, in secolele al

XVIIIJca si al XIXlea, Revolugia industriali a dat startul cregterii eco-nomice care a fost responsabili de evadarea din slricie a sute de mili-oane de oameni. Cealalti fagi a aceleiagi RevoluEii industriale este ceea

ce istoricii numesc ,,marea divergengi", produsi atunci cXnd MareaBritanie, urmate h scurt timp de Europa de Nord-Vest 9i de Americade Nord, s-au separat de restul lumii, creind o prlpastie enormi intreOccident gi restul lumii, neinchisi nici pani in ziua de xtilzi.2Inegali-tatea globali contemporani a fost crear5., ln mare misuri, de succesul

cregterii economice moderne.

Nu trebuie s5" credem cL, lnainte de Revolugia industriali, resrullumii fusese inapoiat si extrem de sirac. Cu multe decenii inainte de

Cristofor Columb, China era destul de avansati si de bogati, incitsi trimiti o floti compusS. din nave enorme (adevirate portavioane,in comparagie cu coribiile lui Columb), sub comanda amiraluluiZhengHe, pentru a explora Oceanul Indian.3 Ba mai mult, cu 300 de

ani inainte de aceste evenimente, oragul Kaifeng era o metropoli deun milion de oameni, plini de fum, ale cirei mori mlcinind incon-tinuu ar fi fost o priveligte banali in Lancashire-ul de 800 de ani maitdrziu. Imprimeriile produceau milioane de cirgi, care erau atit de

ieftine, incd.t puteau 6 citite chiar gi de oameni cu venituri modeste.a

$i, totugi, aceste epoci, in China si in alte pirgi, nu au rezistat gi decinici n-au constituit puncte de plecare pentru cregterea continui aprosperitigii .in ll27 , Kaifeng s-a pribugit, in urma unei invazii a tri-burilor din Manciuria, care fuseseri angajate, in mod neslbuit, pen-tru a ajuta la purtarea rizboaielor; dacl igi cooptezi aliati periculogi, arfi bine si te asiguri cI acestia sunt bine plitigi.5 Cresterea economicidin Asia a rot lnceput si se simti gi a tot fosr sufocati, ba de con-ducitori lacomi, ba de rizboaie, ba de ambele.6 De-abia in ultimii250 de ani, cresterea economici durabili si pe termen lung, in uneleplrgi ale lumii, dar nu gi ln altele, a condus la aparigia unor decalaje

20

Moreo evodore

l)crsistente intre giri. Cregterea economici a fost motorul inegalitigiicconomice internagionale.

Revolugia industriali gi marea divergengi se numirl printre cele maicalme evadiri din istorie. Existi alte situagii in care progresul dintr-o

lrrri anume s-a produs in dauna alteia. Epoca imperiilor, in secolele al

XVI-lea gi al XVII-lea, care a precedat Revolugia industriali si a ajutatlrr producerea ei, a adus beneficii multor oameni din Anglia 9i Olanda,ccle doul giri care au iegit cel mai bine din inciierare. PAnS,in 1750,vcniturile muncitorilor din Londra gi din Amsterdam au crescut, incomparagie cu cele ale muncitorilor din Delhi, Beijing, \Alencia gi

lilorenga; lucritorii englezi igi puteau chiar permite unele mirfuri de

Iux, precum zahirul gi ceaiul.T insi cei care au fost cucerigi gi jefuigi

in Asia, in America Latini si in Caraibe, nu doar ci au avut de suferitllr acea vreme, dar in multe cazuri, au fost impoviragi de institugiile

cconomice gi politice care i-au condamnat la secole de siricie gi de

inegalitigi neintrerupte.s Globalizarea de ast5"zi, ca 9i cea precedenti, a

produs prosperitate cresclndi alituri de inegalitigi tot mai mari. Jiricare pini nu demult erau sirace, precum China, India, Coreea de Sud

;iThiwan, au profitat de globalizare gi s-au dezvoltat rapid, intr-un ritmrnai accelerat decAt girile deja bogate din prezent. in acelagi timp, ele

s-au desprins de girile mai sirace, multe dintre ele din Africa, generAnd

noi inegalitigi. Pe misuri ce unii evadeazi., algii rdmAn in urmi. Glo-lralizarea gi noile moduri de funcgionare a lumii au condus la cregteri

neintrerupte ale prosperitigii in tirile bogate, cu toate ci ratele de

cregtere au fost mai reduse - cre;teri nu doar mai mari decit in glrilesirace cu cregtere rapidi, ci gi mai mari decit cele care obignuiau si fieinregisrate in tlrile bogate inse;i. Pe misuri ce cregterea a incetinit,decalajele dintre oameni s-au lfugit in interiorul celor mai multe giri.Cigiva norocogi au ftcut averi fabuloase ;i au un stil de viagi care i-ar6 impresionat pinl 9i pe cei mai bogagi regi 9i impira;i din secolele

de odinioari. insi majoritatea oamenilor au beneficiat de mai pugine

imbunitigiri ale prosperitigii materiale, iar in unele tiri (inclusiv inStatele Unite), oamenii aflagi pe linia mediani a distribuirii venitu-rilor nu sunt mai bogagi decit au fost plringii lor. Desigur, ei riminintr-o poziEie mult mai buni decAt cea a generagiilor precedente; nu

21

Angus Deolon

este ca gi cum evadarea nu s-ar 6 produs deloc. insi mulgi au moriveserioase de ingrijorare, gindindu-se daci nu cumva copiii gi nepogiilor vor privi prezentul ca pe o perioadi de relativi s5.rlcie, gi nu ca peo epoci de aur.

Daci inegalitatea este slujnica progresului, atunci facem o maregregeali indreptandu-ne arentia numai spre progresul mediu sau, chiarmai riu declt atAt, spre progresul inregistrat la vArfl Revolutia industri-ali era odinioari relatati. ca o povesre despre ceea ce s-a petrecut in tirilede priml importangl, ignorand restul lumii - ca gi cum nimic nu s-ar fiintAmplat acolo sau ca si cum nimic nu s-ar fi petrecut ureodatd acolo.Acest fapt nu numai ci a desconsiderat cea mai mare parte a umanitigii,dar a gi ignorat contribugiile ob,tinute prin constrAngere ale celor afectagi

sau, in cel mai bun caz, llsagi in urmi.. Nu pptem descrie ,,descoperi-rea" Lumii Noi doar urmlrind efectele asupra belei Vechi. in interiorultirilor, rata medie a progresului, exemplificatl de rata de cregtere a veni-tului national, nu ne poate spune daci dezvoltarea este ampli - asa cuma fost cazul in Statele Unite, yreme de un deceniu dupi cel de-al DoileaRizboi Mondial - sau daci se acumuleazi la nivelul unui grup restrAns

de oameni bogagi - aga cum este cazul in ultima vreme.in cele ce urmeazi., voi spune povestea progresului material, dar

aceasta va fi o poveste atit despre crestere, cAt si despre inegalitate.

Nu door venitul, ci 9i sdndloteoProgresele din domeniul sinitigii au fost la fel de impresionanre precumcele in privinga boglgiei. in ultimul secol, speranga de viagi din tirilebogate a crescut cu 30 de ani gi continui" si. creasci si astizi cu2-3 anila fiecare 10 ani. Copiii, care altidati ar fi decedat inainte de implinireavArstei de 10 ani, trliesc astizi panl la senectute, iar adul,tii de vArstimijlocie, care in trecut ar fi murit din cauza bolilor cardiovasculare, astezi

triiesc destul cAt s5. igi vadi nepogii crescind si mergind la facultate. Din-tre toate lucrurile care fac viaga si merite triitl, anii suplimentari de viagisunt, frri indoiali., printre cele mai de preg.

Si in acest caz, progresul a dat nastere la inegalititi. Cunoagtereafaptului cI fumatul ucide a salvat milioane de viegi in ultimii 50 de ani,

22

Moreo evodore

irrr:i primii care au renunlat la fumat au fost cei mai bogagi gi educagi,

r,,.rlizind un clivaj intre bogagi si siraci in privinga sinitigii. Faptul cirrir robii provoaci boli era o informagie noui in jurul anului 1900,

r.rr s:rlariatii supracalificagi gi oamenii educagi au fost primii, care au

prrr irr practici aceasti cunoagtere. Stim de aproape un secol cum silokrsirrr vaccinurile gi antibioticele pentru a preveni decesele copiilor,,l.rr, trr toate acestea, inci mor in jur de 2 000 000 de copii anual, din(.ruzrl unor boli ce pot fi prevenite prin vaccinare. Oamenii bogagi suntrr.rtirli in spitale moderne, de clasi mondiali, in 56o Paulo sau Delhi, invr('rnc ce, la doar cigiva kilometri distangi, copiii siraci mor din cauza

rrr;rlnutri;iei gi a bolilor usor de prevenit. Explicatia pentru inegalitatea

grrrrgrcsului diferi de la cazla caz; motivul pentru care oamenii siraciirrrrrt nrai predispugi si fumeze nu este acelagi cu motivul pentru care

,rr,ir cle mulgi copii slraci nu sunt vaccinali. Aceste consideragii vor fir clrrrrtc mai tArziu, dar, pentru moment, ideea principal5" este ci progre-rrrl rrredical creeazl. decalaje in materie de sinitate, in aceeagi manieriirr trrrc progresul material genercazidecalaje intre nivelurile de trai.

Accsre ,,inegalitigi in materie de si.nitate" sunt unele dintre cele mairrrrrri nedreptigi ale lumii contemporane. Atunci cA'nd apar noi invengii

r,rrr rr<ri cunostinte, cineua trebuie si fie primul care beneficiaz5. de ele,

i;rl irregalitigile care apar odati cu asteptarea sunt un preg convenabiltlc platit. Ar fi absurdi doringa ca rezultatele cercet5.rilor despre efectele

lirrrrrtului asupra sinitigii sI fi fost ascunse, pentru a impiedica noiirrcgalitigi de slnltate. $i, totugi, oamenii sS"raci ri.mAn, in continuare,rrr;ri predispugi sI fumeze, iar copiii care mor astizi in Africa nu ar fi.rvrrt aceeasi soarti in Franga sau in Statele lJnite, nici micar in urmi cu(r0 dc ani. De ce persisti aceste inegalitigi si ce se poate face in legituri. tr cle?

Aceasti carte abordeazl., in mare parte, doui subiecte: nivelurilenrilteriale de trai si sinLtatea. Acestea nu sunt singurele lucruri care

t'ontcaz5. pentru o viagi buni, fiind intrinsec importante. Studiereasinirritii gi a veniturilor, impreuni, ne permite si evitim o gregeali

rrrrrlt prea comunS" in zilele noastre, cind cunoagterea este specializatiqi I'iecare domeniu are propria viziune limitatl asupra binelui uman.

lit onomistii se concenffe azd pe venituri, specialigtii in slnitate publici

23

Angus Deoton

se concentreazi pe mortalitate gi morbiditate, iar demografii, pe nasteri,

decese si pe dimensiunea populatiei. Togi acqti factori contribuie la

binele nostru, insi nici unul nu este echivalent cu acesta. Afirmagiaeste destul de evidentS., dar problemele care decurg din ea nu sunt atatde evidente.

Economigtii, din tagma clrora fac gi eu parte, cred ci oamenii suntmai bogagi daci au mai multi bani - ceea ce este corect, la drept vor-bind. Agadar, in cazul ln care cigiva oameni primesc mult mai mulgibani gi majoritatea oamenilor primesc pugini sau chiar nimic, dar nicinu pierd, economigtii vor susfine, in principiu, ci. lumea este un locmai bun. intr-adevi.r, existi o atracgie imensi. fagi de ideea ci, at6.ta

timp cAt nimeni nu este afectat, imbunitlgirea situaEiei altora este

preferabili; este ceea ce poarti numele de qptimalitatea Pareto. Cutoate acestea, aceasti idee este total comprohisi, daci binele lumiieste definiti lntr-un sens prea restrAns; oamenii trebuie si creasci sau

si rimini stabili in privinga biruelui, nu doar ca nivel material de trai.Dac5" aceia care se imbogigesc ajung si primeasci un tratament politicpreferengial sau slibesc sistemele publice de sinitate gi de educagie, inaga fel incdt cei mai nevoiasi pierd infuenga politici 9i accesul la sini-tate gi la educaEie, atunci cei care nu o duc la fel de bine s-ar putea si fiftcut mai mulgi bani, dar nu se poate spune ci se afli pe o pozigie maibuni. Unii pot evalua societatea sau echitatea folosindu-se numai denivelul de trai. Cu toate acestea, economigtii aplici, in mod obignuit gi

incorect, optimalitatea Pareto asupra veniturilor, ignorind alte aspecte

ale binelui uman.Desigur, o gregeali este 9i a analiza doar sinitatea sau orice altd" com-

ponentd a binelui si nimic altceva. imbunitigirea serviciilor medicale gi

asigurarea faptului cd. aceia care au nevoie de ffatament medical suntingrijigi sunt lucruri de dorit. insi nu putem stabili prioriti.gi legate de

sinitate fbri a acorda atengie costurilor acestora. De asemenea, nu ar

trebui si folosim longevitateacaetalon al progresului social; viaga intr-o

,tari. cu sperangi de viagi mai mare este mai bunl, dar nu qi daci aceagarS.

este o dictaturi totalitari.Starea de bine nu poate fi evaluati ln medie, flri a studia inegalitigile,

nu poate fi apreciati prin una sau mai multe dintre pirgile constitutive,

24

Moreo evodore

Ltr,r rr observa intregul. Daci aceasti carte ar fi fost mult mai lungi, iar

,'rr, ,rutorul ei, ag fi gtiut mai multe, a9 fi scris gi despre alte aspecte ale

rtiilii de bine, inclusiv despre libertate, educagie, autonomie, demni-

r.rtc iii capacitatea de a participa la funcgionarea societigii. insi, chiar qi

.ur;rlizarea stirii de sinitate gi a veniturilor in cadrul aceleiagi cirgi ne

vr clibera de gregelile care apar atunci cAnd abordim doar una sau alta

.lirrt lc cele doul chestiuni.

Cum ore loc progresul?Nrr incape indoiali ci strimogilor nogtri le-ar fi plicut si aibi ceea ce

.rvcrn noi astizi, daci gi-ar fi putut imaginea lumea noastri. Totodati,rrtr cxisti nici un motiv pentru care si credem ci pirinlii s-ar putea

obignui vreodati cu ideea de a-gi vedea copiii murind; daci avegi indo-icli, citigi descrierea frcutI de Janet Browne chinurilor suferite de Char-

lcs l)arwin la moartea primilor sii doi copii (doar una dintre multe,rltc relatiri pe aceasti temi).e Doringa de evadare este mereu prezenti,

irrsri ea nu este lntotdeauna implinitS,. Noile informatii, noile invengii

qi noile moduri de a produce lucruri sunt cheia progresului. lJneori,

inspiragia vine de la inventatori nebuni care viseazi ceva diferit de tot( cea ce a fost inainte. Cel mai adesea, modurile noi de a face lucrurilesrrnt produse secundare ale cu totul altor lucruri; de exemplu, citituls-a rispAndit atunci cAnd protestangii au fost obligagi si citeasci singuri

lliblia. insi, cel mai adesea, mediul social gi economic creeazlinovagia,

ca rispuns la nevoi. Salariile erau mari in Marea Britanie dupi succesul

irnperial al acesteia, iar acele salarii, alituri de cirbunele din belgug, au

eonstituit stimulii pentru ca inventatorii gi producitorii si niscoceasci

inventiile care au alimentat Revolugia industriali.l0 Iluminismul bri-

tenic, cu a sa neobositi doringi de autoperfectionare, a furnizat solul

intelectual fertil unde gansele de aparigie a acelor inventii erau mai

rnari.ll Epidemiile de holeri din secolul al XIX-lea au dat un impuls

crucialelor descoperiri despre teoria microbiani a bolilor. De aseme-

nea, bine finangatele cercetiri medicale apirute in urma pandemiei de

HIV/SIDA, din zilele noastre, au condus la descoperirea virusului gi la

dezvoltarea tratamentelor, cate, cu toate ci nu au vindecat boala, au

25

Angus Deolon

prelungit cu mult viegile celor infectagi. $i, totugi, existi. cazuri in careinspiragia nu a venit niciodati, unde nevoile si stimulentele au eguat ina produce solutia magici sau m5.car solugia banali. Malaria a afectatoamenii timp de zeci de mii de ani, probabil de-a lungul intregii istoriia omenirii, dar, in continuare, nu existi o schemi completi de preve-nire sau de tratare a bolii. Poate ci nevoia este mama invengiei, insi nuexisti nimic care sI gararfieze o sarcinl incununati de succes.

Totodati, inegalitatea infuengeazi procesul invengiei, uneori inbine, alteori in r5.u. Suferintele celor nevoiasi constituie o forgi pentrudescoperirea unor moduri de a reduce decalajele, chiar qi numai pentruc5. existenta unor oarneni neafectaEi de lipsuri demonstreazi cI siri-cia nu ar trebui si existe. Un bun exemplu este descoperirea terapieiprin rehidratare orali, in taberele de refugiagi din Bangladesh, din anii1970; milioane de copiii care sufereau de diaree au fost salvagi de ladeshidratare gi de la o posibili moarte printr-un remediu ieftin gi ugorde produs. insi lucrurile merg gi in directia opusi. Interesele puterniceau mult de pierdut de pe urma noilor inventii gi a noilor moduri de

producgie. Economigtii vid epocile de inovagie ca alimenti.nd valuride ,,distrugere creativ5"". Noile metode le mi.turi. din calea lor pe celevechi, distrugind viaga si mijloacele de trai ale celor dependenti devechea ordine. Globalizarea actuali a lovit numeroase astfel de gru-puri; importurile de mirfuri ieftine de peste hotare sunt un soi denoui metodi de a le produce, afectindu-i pe cei care isi asigurl tra-iul producAnd acele mirfuri in propriile giri. Unii dintre cei care arputea pierde sau care simt cI ar putea si fie afectagi au putere politicl9i pot scoate in afara legii sau pot incetini noile idei. ingrijoragi deameningarea negustorilor la adresa propriilor puteri, impiratii Chineiau interzis cllitoriile oceanice in 1430, astfel incAt exploririle amiralu-lui Zheng He au reprezentat un sfhrgit, nicidecum inceputul.12 intr-omanieri similari, Francisc I, impiratul Austriei, a interzis ciile ferate,deoarece se temea de potengialul acestora de a produce o revolugie gi dea-i ameninta puterea. r3

26