Capitolul I

SITUAȚIA ADMINISTRATIVE-TERITORIALĂ ȘI SOCIO-ECONOMICĂ A

JUDEȚULUI GORJ ÎN ANUL 1877

1.1 Împărțirea administrati-teritorială a județului Gorj în anul 1877.

Județul gorj are un bogat trecut istoric. Încă din secolul al XV-lea se formează județul

Gorj pe masură ce slăbea autoritatea județului Jaleș, pânăla desființarea sa, ca apoi să se

desființeze si județul Gilortului în secolul al XV-lea, al cărui teritoriu săse integreze tot

Gorjului.

Prima atestare documentară este la 29 iulie 1497 când Radu cel Mare dăruiește

mânăstirii Tismana un mertic anual de 300 de vedre de vin. Jiul de sus din forma veche

românească, sub influență slavă a devenit Gorj-Jiu, Gorju Gorj, de la cuvântul „Gora”=

munte, sau mai curând „Gorea”=sus și Jil=Jiu1

În timpul evenimentelor din anul 1877 împărțirea administrativ-teritorială a

județului a fost următoarea:

1 Prof.Dan Neguleasa/ Portal-Măiastra nr. 3 (7) /2006 pag.4

PLAIUL NOVACI

1. L Aniniș2. Ciocadia3. Cărpiniș4. Radoși5. Dragotești6. Crasna7. Surupați8. Turbați9. Ohaba10. Mușetești11. Gruiu12. Novaci13. Cernădia14. Bumbești-Pițic15. Poenari16. Pociovaliștea17. Polovragi18. Baia de fier19. Tetila20. Câineni21. Bumbești-Jiu

PLAIUL VULCAN

1. Arcani2. Stroiești3. Brădiceni4. Balta5. Frâncești6. Cartiu7. Horezu8. Schela9. Rugi10. Dobrița11. Lelești12. Runcu13. Godinești14. Costeni15. Peștișani16. Topești17. Călești18. Stănești19. Vîlari20. Tismana21. Pocruia22. Vârtopu23. Stolojani24. Pârâu

PLASA OCOLU

1. Peșteana2. Bălănești3. Budieni4. Ciuperceni5. Hodoreasca6. Voetești7. Cornești8. Bălăcești9. Ceauru10. Curtișoara11. Vădeni12. Dănești13. Petrești14. Șașa15. Brătuia16. Iași17. Urechești18. Cârbești19. Romanești20. Slobozia21. Bălești22. Șomănești23. Stejerei24. Câlnicu25. Telești

PLASA JIU

1. Borăscu2. Calopăru de Sus3. Calopăru de Jos4. Broșteni5. Brănești6. Fărcășești7. Valea cu Apă8. Gârbov9. Turcenii de Sus10. Turcenii de jos11. Murgești12. Ionești13. Ohaba (Jiu)14. Raci15. Bolboși16. Plopșoru17. Piscurile18. Costești19. Roșia20. Timișeni21. Țicleni22. Rășina23. Urdarii de Sus24. Urdarii de Jos25. Strâmba26. Vlăduleni27. Bâlteni28. Rovinari29. Peșteana (Jiu)30. Moi

2

PLASA AMARADIA

1. Alimpești2. Corșoru3. Sârbești4. Albeni5. Ștefănești6. Bengești7. Cârligei8. Petreștii de

Sus9. Cărbunești10. Pojogeni11. Pojarul de

Sus12. Pojarul de

Jos13. Bârzeiu de

Pădure14. Prigoria15. Negoești16. Zorlești17. Roșia (de

Amaradia)18. Poiana19. Săcelu20. Magherești21. Scoarța22. Bobu23. Copăcioasa24. Glodeni

PLASA GILORT

1. Băcesti2. Cordești3. Hurezanii de

Sus4. Hurezanii de

Jos5. Bărbătești6. Petrești de

Jos7. Frumușei8. Negreni9. Licurici10. Aninoasa11. Valea lui

Câine12. Pegeni13. Bibești14. Vladimir15. Jupânești16. Vierșani17. Parau18. Rogojina19. Obârșia20. Rădinești21. Piscoiu22. Săulești23. Andreești24. Musculești25. Scrada26. Logrești-

Moșneni27. Logrești-

Birnici28. Șipotu29. Turburea30. Tândălești 31. Colțești32. Seaca33. Groșerea34. Busuici

21 Arh.Naț.,București,fond M.A.I.,DOSAR 99/1883,F.83-86

1.2 Expunerea situației socio economice a județului Gorj în anul 1877

Evoluția economică si social-politică a statului national român demonstrase la momentul

anului 1877 anacronismul suzeranității otomane față de realitatea din țară.

Și situația socio economică a județului Gorj in anul 1877 se înscrie în aceeasi

realitate ca a întregtii țări, cu o industrie modestă, cu o agricultură slab productivă, fără

căi ferate și cu o rețea de drumuri prost întreținute.

Situația socio-economică a Gorjului in anul 1877 o descoperim expusă într-un

document de arhivă astfel:

Domnilor consilari

Comitetul permanent care, prin încrederea d-voastră, în sesiunea extraordinară de

la 15 iuniu trecut, a fost delegat cu administrarea intereselor județene, profitând de

această ocaziune a întrunirii domniilor voastre în sesiunea ordinară, vine a-și dă

seama despre îucrărjle sale și de modul cum a înțeles a corespunde sarcinilor ce i-ați

impus.

Afacerile despre resortul autorității județiane sunt multe și varii, domnilor

consiliari, și ar trebui timpul necesar unui comitet permanent ca să poată introduce

îmbunătățirile trebuitoare atât în ceea ce se raportă propriuzis la interesele județiene,

cum și în ceea ce se atinge de afacerile comunale din toate punctele de privie.

Tocmai timpul material a lipsit comitetului d-voastre, iar pe lângă aceasta

evenimentele ce se succed în țară de la aprilie trecut, au fost obstacolul dezvoltării

oricărei propășirii, căci, deși prin situațiunea noastră geografică ne găsim departe de

teatrul resbelului, totuși nici județul acesta nu a putut rămâne scutit de efectele ce

totdeauna starea de resbel împarte în toate unghiurile țării.

Neliniștea a fost deopotrivă; aici ca petutindeni, numeroși luptători a trebuit să

meargă la teatrul resbelului pentru ca să apere drepturile și demnitatea țării, iară pe

lângă acestea aplicarea legii de rechizițiune încă a contribuit a sustrage pe locuitori de

la căminele lor pentru diferite transporturi, etc. așa că o asemenea situațiune nu puțin

a stagnat și dezvoltarea intereselor județiene pe lângă acelea private.

Cu toate acestea, comitetul, în acest scurt interval de 4 luni de când se află

administrând interesele județului, fără a avea pretențiunea să se facă elogiuri, nu a

cruțat nimic spre ași îndeplini datoria cu privire la îmbunătățirea ce a fost posibil de

adus.

Astfel fiind, ne prezentăm înaintea d-voastre cu ferma convicțiune, pe deoparte

că, considerând circumstanțele descrise, veți binevoi a dă o dreaptă apreciațiune dacă

nu vom fi corespuns în totul așteptărilor d-voastre și aspirațiunei conjudețianilor

noștri, iar pe de alta că în aceasta sesiune ordinară conlucrând cu toți vom putea

chibzui toate îmbunătățirile reclamate de trebuințele județului, și în același timp,

conform art.75 din legea constitutivă a consiliilor județiene, vom exprima către

Suveran dorințele îmbunătățirilor și asupra cărora necesită interveanirea și ajutorul

guvernului.

Prin urmare, anunțând d-voastră că proiectul de buget pe anul viitor 1878 și

sumele de venituri și cheltuieli pe anul 1876 sunt încheiate și depuse la biroul onor,

consiliu, îndeplinim dispozițiunile primului aliniat de sub art.95, invocata lege, prin a

expune următoarea situație a județului din anul acesta.

A. Mișcarea populațiunei

Populațiunea județului se compune din : 41560 bărbați, 45800 femei, 35950 copii

și 36756 fete. Anul acesta populația a fost ferită de boli epidemice, cu toată influența

căldurilor din cursul verii; mișcarea populațiunei se rezumă la următoarele date

statistice: 2480 nascuți, 682 căsătoriți și 2334 morți. Din aceste date rezultă în mod

cert, că mortalitatea este minimă în comparație cu nașterile și prin urmare, vă putem

asigura că numărul populațiunei în județul nostru, anul acesta este în creștere.

Medicamente gratuite s-a eliberat din fondul alocat în buget la 1877, indivizilor fără

mijloace care a suferit de boale ordinare.

Statistica vaccinațiunei din acest an, după cum rezultă din științele comunicate de

serviciul sanitar, este: 3156 vaccinați și revaccinați.

Vitele locuitorilor asemenea a fost ferite de boale epizotice, puține cazuri de

Antrax și Gastro-Enterită-Nefritică a avut loc în luna iulie la câteva comune din județ,

dar cu concursul veterinarului de la județul Vâlcea, cel ce a fost trămis aici după

mijlocirile făcute de d. ministru de interne, boala a fost combătută mai înainte de a

face întinse ravaje.

B. Serviciul sanitar

Serviciul sanitar a fost constituit din următorul personal însă;

a) D. Doctor I. Frumușanu medic primar, reintrat în exercițiul acestei funcțiuni la

20 iunie, în urma votului d-v, din sesiunea extra-ordinară de la 15 aceeași lună, cu

retribuțiunea în sarcina casei județiene conform legii din 31 manie a.c înserată în

Monitorul Oficial nr.71.

b) D.dr. Dimitrie Staicu, medic de arondisment pentru plașile Vulcanu, Ocolu și

Jiul.

c) D. Mihail Condrus-veterinar

d) D.Al.Moisi, vaccinator pentru plașile Vulcanu, Ocolu și Jiul.

e)D.P.Nedelcovici, pentru plasele Novaci, Amaradia și Gilort.

În ceea ce privește postul de medic licențiat pentru circonscripțiunea Novaci,

Amaradia, Gilort s-a aflat vacant, din lipsă de aspiranți pentru a-l ocupa.

Serviciul sanitar al armatei în campanie având necesitate de un mai mare personal

a fost chemat la armata D. Veterinar Condrus iar mai în urmă și d. medic primar Dr.

Frumușanu cel ce se găsește actualmente la Turnu-Măgurele pentru căutarea

soldaților răniți.

D. dr. V. Modele, medicul curent al spitalului, încă se află la armată, iar sarcinile

sale să ndeplinesc de către d. Dr. Staicu și d. dr. Altschut venit aici ca medic al

comunei urbane.

Mulțumită împrejurărilor că, populațiunea și vitele locuitorilor n-a avut a suferi

boli epidemice, lipsa personalului arătat mai sus, deși a fost simțită, dar serviciul nu a

suferit, iar județul se poate felicita că a putut contribui la alinarea suferințelor celor

răniți in resbel.

Acum că anul acesta este spre finele său, sperând că până în anul viitor armele

creștine aliate vor fi învingătoare și pacea încheiată cu asigurarea drepturilor

popoarelor oprimate, trebuie să ne gândim, mai ales acum când avem a compune

bugetul, pentru îmbunătățirea serviciului sanitar și dezvoltarea măsurilor pentru

asigurarea higenei publice în anul viitor.

Expunerea situațiunei comitetului din 1876 din care majoritatea celui actual a avut

onoarea să facă parte, atingea necesitatea ce este a se acorda o mai mare solicitudine

pentru îngijirea populațiunei rurale și pentru dezvoltarea gustului pentru o viețuire în

mai bune condiții de higienă dar cu toate acestea nici o măsură nu a fost luată pentru

realizarea unor asemenea îmbunătățiri atât de necesare, ceea ce se poate atribui

însămai ales împrejurărilor că, autoritatea județeană nu a funcționat regulat, deoarece

consiliul și comitetul fiind dizolvate la 6 aprilie trecut, abia s-a constituit la 15 iunie.

Aceia ce nu s-a făcut până acum ,incubă nouă tutulor a îndeplini pentru viitor și

dar așteptăm de la luminatul d-voastră concurs, a ni se prescrie mijloacele și modul

prin care să putem realiza o mai buna situațiune de viețuire a locuitorilor de la sate.

Pe lângă acestea ne veți permite, d-lor consilieri, a vă comunica că, cu salariul ce a

fost prevăzut prin buget nu s-a putut găsi un medic licențiat pentru circurnsciptia

Novaci-Amaradia-Gilort precum am expus mai sus și pentru ca nici în anul viitor

postul să nu rămână vacant am prescris în proiectul de buget, postul de medic doctor

în medicină mai bine retribuit.

C. Instrucțiunea publică

a) Școala normală

Corpul didactic pentru predarea cursurilor în școala normală, se compune :

1. Profesor de matematici, desen, caligrafie și director al școalei.

1. Profesor de istorie, geografie, noțiuni de dret administrativ și constituțional.

1. Profesor de agricultura și fizico-naturale și provizoriu al internatului

1. Profesor de muzică vocală.

1. profesor de religiune, iar catedra pentru limba română și pedagogie prevăzută

prin buget cu începere de la 1 septembrie în vederea adăugirii unei a IV-a clasă, după

noua programă a școlilor normale, se află încă vacantă neputând fi ocupată la

concursul de la 15 septembrie ce a avut loc la Craiova, comitetul însă a mijlocit la d.

Ministru cultelor și instrucțiunii publice pentru numirea unui suplinitor până la

ocuparea catedrei prin concurs, spre a nu suferi învățământul.

Școala în cursul anului școlar 1876-1877 a fost frecuenta de 39 de elevi, din care

28 interni și 11 externi, din aceștia 26 bursieri și 3 externi, s-a promovat în clasele

următoare, iară 2 bursieri rămași repetenți s-au eliminat.

Cu începerea anului școlar 1877-1878 numărul bursierilor a urcat la 39 mai fiind a

se admite unul până la completarea numărului de 40 prevăzuți în buget, iară numărul

externilor a sporit la 30, așa că actualmente școala normală are populațiunea de 66

elevi. Rezultatul învățământului anul acesta a fost satisfăcător, nici un elev însă nu a

ieșit ca absolvent al școalei normale, deoarece toți elevii promovați din clasa a-II-a a

rămas a urma și clasa a IV-a.

Precum vedeți, d-lor consilieri, din an în an numărul elevilor externi sporește, și

acesta este o probă evidentă cât de mult apreciază publicul binefacerile

învățământului normal, ceeace justifică cu prisos că sumele ce se cheltuiesc pentru

întreținerea acestei instituții, sunt bine întrebuințate, fără să mai vorbim că această

instituțiune este cea mai folositoare și din alt puct de vedere, adică că instituțiunea

școli normale este menita a dă apti învățători sătești, pentru a răspândi instrucțiunea în

masele poporului.

Direcțiunea scolii a expus printr-un tablou ce a prezentat comitetului, mai multe

îmbunătățiri ce sunt reclamate de necesitate a se face la școala normală în interesul

regulatei funcționări cestiune care, va face objectul mai osebit raport.

b. Școala secundară de fete

Institutul secondar de fete, sub direcțiunea d-nei Ecaterina Urziceanu, în anul

școlar 1876-1877, nu a dat rezultate tocmai satisfăcătoare; căci pe de o parte de la un

timp personalul didactic s-a dezorganizat înainte de finele anului scolastic, iară pe de

alta parte mai multe eleve a(u) părăsit cursurile, așa că, la examenele generale s-a

găsit în institut un număr restrâns de eleve, dară care totuși s-a prezentat la

distribuirea premiilor pentru a primi recompensa silinței îa învățătură.

În urma nouei organizațiuni ce d-voastră ați chibzuit prin încheierea No.76, din 18

iunie trecut, și care deja a primit aprobarea d-lui ministru cultelor și instrucțiunii

publice, în urma avizului onorabilului comitet permanent al instrucțiunii, dupe cum

comunica d. ministru cu adresa No.9969 anul curent, institutul a început a funcționa

pe aceste noi baze, înscriindu-se până la 16 septembrie 19 eleve interne, iar

personalul didactic compus până la acea dată, precum arăta doamna directoare, cu

adresa nr.42, se urcă la 7 persoane.

Acum că, institutul de fete din acest oraș este organizat, pe baze durabile, rămâne

să sperăm că doamna directoare Ecaterina Urziceanu, născută Stanciovici, prin

loborarea și stăruința ce va depune, va corespunde pe deplin așteptărilor

conjudețenilor d-sale și sacrificiilor ce a făcut județul, dându-i instrucțiunea cu spețele

sale într-unul dintre cele mai renumite instituții din Munchen și va face ca institutul

de sub direcțiunea d-sale să-și capete cel mai bun renume precum l-au avut mulți ani

după deschiderea lui la 1872.

c. învățământul primar,

Instrucțiunea primară elementară mai ales în ceea ce privește școlile sătești,

trebuie să facă obiectul celei mai de aproape solicitudine din partea dumneavoastra,

căci numai prin instrucțiunea masei poporului pe scara cea mai întinsă, orice stat a

putut ajunge la gradul de civilizațiune la care a aspirat, cu atât mai mult trebuie să ne

ocupe întinderea și dezvoltarea instrucțiunei publice. D-lor consilieri, cu cât noua era

de independență a Statului, ne impune imperioasa datorie ca cu toți să contribuim a

dovedi Europei întregi că suntem un stat cult, merităm a fi primiți în familia

popoarelor civilizate.

Din parte-i,guvernul, în patriotica sa ingrijire, nu a negles a contribui la

ameliorarea instrucțiunei rurale, căci de la prima septembrie 1877, lefile învățătorilor

s-a(u) ridicat la suma de 50 lei aceea de gradul H, și 80 lei învățătorilor de gradul L

Ei bine, când cu toți cunoaștem starea de strâmtoare în care se găsește tezaurul

statului, mai ales în timpul de grele încercări în care se află astăzi, nu trebuie sa

pretindem mai mult, este de a noastră datorie să ne gândim a aviza din parte-ne pentru

orice alte ameliorațiuni reclamate de trebuință pentru regulatul mers al instrucțiunei

publice.

Din perte-ne vă putem asigura în mod formal, că pe cât vom avea onoare să stăm

pe fotoliuriîe de membrii ai comitetului permanent, una dintre cele mai de căpetenie

preocupațiuni va fi instrucțiunea rural-ă, și atât cu ocaziunea escursiunilor ce vom

face în județ cum și cu binevoitorul concurs al d-lui prefect care nu ne-a lipsit în nicio

ocaziune, vom cere:

1. A se propaga în toate modurile binefacerile instrucțiunei și a se îndemna

locuitorii să-și trimită regulat copii și fetele la școală.

2. A se executa în toată rigoarea dispozițiunile art.36 din legea instrucțiunei

publice în contra celor îndărătnici.

3. A se repara până la o nouă reconstruire, localurile de școală și a se asorta cu

toate necesariile pentru ca instrucțiunea să-și poată avea cursul regulat

4. Ca, comunele să verse la clasa de depuneri și consemnațiuni numele ce au luat

credit prin bugete pentru constituirea fondului necesar edificărei localurilor de

școli după planuri ad-hoc, sume care pentru anul acesta, se urcă în tot județul

la 13780 lei și

5. A se impulsiona învățătorii rurali, să fie cu totul devotați prin stăruință și

aptitudine, la îndeplinirea delicatei lor misiuni, și a se sili prin metodele cele

mai practice pentru ca învățământul să dea progresele ce se așteaptă.

Rămâne, așa dara, d-lor consilieri, ca d-voastră să avizați la alte măsuri de

îmbunătățiri ce veti mai judeca de cuviință , cum și a încuviința un credit special prin

buget pentru premii la școlile rurale, în scopul încurajării elevilor silitori la învățătură.

Terminând astfel capitolul acesta, aveam onoarea a vă expune, că instrucțiunea

primară-elementară se predă, în:

a) O școala de băieți în comuna urbană de reședință cu 4 clase frecventată în anul

școlar 1876-1877 de 252 elevi, dintre care 163 fii de săteni din comunele rurale: 50

elevi au terminat cursul primar cu note satisfăcătoare, dintre care o parte au trecut la

cursurile seminariale, o parte la școala normală de aci, iară trei a(u) fost aleși și

trimiși la școala normală a statului din Turnu-Severin.

b) O școală de fete, idem, frecventată de 63 eleve.

c) Una sută patru școli prin comunele rurale; dintre care 1 Î gradul I și 93 gradul

II, 6 din acestea sunt însă vacante și pentru ocuparea lor d revizor școlar a cerut

deschiderea concursului cuvenit. Aceste scoale au fost frecventate în anul scolastic

1876-1877 de 3190 elevi și 393 eleve.

D.Burese acordate de județ

Prin contractul ce s-a încheiat în anul 1869 s-a acordat d-lui Dimitrie Culcer o

bursă anuală de 3500 lei pentru a studia medicina la una din facultățile din Paris și în

schimb după înapoiere să se dea servici județului, iara prin acest contract nu s-a

limitat timpul pentru cât bursierul vă sta în studiu, caz care a fost obiectul unor

discuțiuni în sesinea consiliului din 1875.

Prin expunerea situațiunei, pe anul 1876 însă, se făcea știut că un atare

inconvenient s-a aplanat, căci bursierul cu ocaziunea vacanței din acest an, a deslușit

comitetului în mod particular, că în anul acesta îi este de ajuns pentru a obține

diploma de doctor în medicină.

Până acum, nici bursierul s-a întors în țară, nici vreun comunicat nu s-a primit din

partea-i sau din partea d-nei Economu corespodenta sa, despre cauzele ce-l rețin, așa

că comitetul nici a mai scris în proiectul de buget bursa d-lui Culcer pentru anul

viitor.

Prin bugetul anului curent, a mai fost înscrisă și suma de lei 3120, pentru ajutorul

d-lui C.Negrescu spre a-și completa studiile la Paris în arta veterinară, dar în vederea

discuțiunilor urmate cu ocazițiunea votării bugetului în sesiunea extraordinară de la

13 sept. 1876, care a luat locul sesiuni ordinare, comitetul nu a putut elibera d-lui

Negrescu arătata sumă până ce nu vă dă o garanție în regulă că după terminarea

studiilor se vă înapoiem serviciul județului, ceea ce însuși neputând realiza, suma

invocată a rămas ca economie, iară ce este și mai mult, anunțăm cu regret, după cum

suntem informați d.Negrescu aflându-se în București au și încetat din viață

E. Cultul

În ceea ce privește cultul, avem onoarea a vă prezenta următoarele date, însă:

Statistica bisericilor din tot județul este 408, dintre care la 387 se oficiază

serviciul divin cu cea mai mare înlesnire, de către 253 preoți în ființă (87 seminariști

și 166 gramatici ).

În ceea ce privește retribuire a preoților, autoritatea județeană a avut și va avea

grijă de a asigura preoților și celorlalți servitori ai bisericilor un ajutor precuniar prin

bugetele comunelor. Nu e de mirare însă, că în starea actuala de strâmtoare a

populațiunei rurale și veniturile mărginite ale comunelor, acest ajutor să nu fie

îndestulător.

Administrarea averilor bisericești și întreținerea lor s-a încredințat mai în toate

comunele epitropiilor constituite conform art. 10 din regulamentul sinodal înserai în

Monitorul Oficial No.109, din 1875, care sunt chemate a regula facerea bugetelor și

darea socotelilor anuale; modul cu care se va introduce și în această ramură regula și

echitatea ce trebuie a domina în toate afacerile publice. Sunt însă câteva biserici, unde

gestiunea foștilor epitropi se gasește încă neregulată d arț pentru care comitetul a luat

și va lua încă măsurile ce-l autoriză legea.

F. Agricultura

Recolta anului acesta a fost, din nenorocire, cea mai puțin productivă, cauza ce a

contribuit o astfel de amară lovitură în contra aspirațiunii cultivatorilor, o cunoaștem

cu toții, ea este seceta cea mare tocmai în timpul când recolta trebuia să-și lege

roadele sale. Sunt însă localități cu toate acestea, unde ogoarele prin pozițiunea lor

fiind mai puțin expuse arșiței soarelui a dat o producțiune, dacă nu abudentă dar cel

puțin care a recompensat încâtva sacrificiile cultivatorilor.

În ceea ce privește recolta de grâu a fost mult mai favorizată de natură și a dat o

producțiune ce nu s-a putut realiza de mulți ani, mai ales în ce privește calitatea, dar

cu toate astea însă, nu avem a ne felicita pe deplin nici asupra acestui articol de

producțiune, pentru că cultura a fost de tot restrânsă, și aceasta din cauza bine

cunoscută, că toamna anului 1876, cu timpurile rele sosind precipitat, nu s-a putut

face decât foarte puține semănături de grâu.

Anul ce trecem, a fost astfel, ei bine, aceasta nu trebuie să ne dispere, suntem

datori și trebuie să ne gândim la măsurile ce ar trebui să luăm pentru viitor ca prin

toate mijloacele posibile să încurajăm pe agricultori la o cultură cât mai întinsă spre a

recompensa cu modul acesta pierderile din anii de lipsă.

Ne veți permite dară, a supune maturei d-voastre chibzuințe aceia ce cugetăm că

ar trebui să se facă pentru dezvoltarea agriculturei în județul nostru, singura resursă de

avuție pentru populațiunea lui.

I. A se aviza la îmbunătățirea rasei vitelor de muncă;

II. A se îndemna cultivatorii, mai ales cultivatorii cei mici ca chiar prin

asociațiuni să caute a-și procura unelte de muncă sistematice cum: pluguri, grape,

rărițe, prășitori, etc. cu care munca să se poate face în modul cel mai lesnicios așa că

fiecare locuitor cu ajutorul unor asemenea instrumente agricole ar putea întinde o

îndoită cultură dacă nu mai mult;

III. Să se propage adoptarea în cultură a semințelor de cea mai bună calitate.

IV. A se pune în executare regulamentul relativ la concursurile de pluguri,

producte și vite pentru încurajarea agricultorilor și

V. A se propaga prin toate mijloacele adoptarea sistemei de asociațiuni agricole.

Cu modul acesta, putem spera, domnilor consilieri, că agricultura în județul nostru

vă lua un avânt ce în adevăr ar face fericirea agricultorilor, iară cultura făcându-se în

mod raționat, producțiunea naturalmente fiind de bună calitate vă face concurență pe

piețele Europei.

Înainte de a termina capitolul acesta, veți binevoi a cunoaște că statistica agricolă

din anul acesta după științele ce am putut culege este:

a) Semănături de toamnă 1459 pogoane grâu și secară, 263 pogoane rapiță și 50

pogoane orz.

b) Semănături de primăvară 975 pogoane grâu și secară, 107 pogoane orz, 9

pogoane răpiță, 85088 pogoane porumb și 3 pogoane meiu.

Recolta anului , 3618 ½ kile grâu și secară, 130 kile orz sau ovăz, 71 kile răpiță,

32357 kile porumb și 2 ½ kile meiu.

G. Comunele rurale

Adminsitrațiunea comunlor rurale în toate ramurile de serviciu, lasă multe de

dorit.

Pentru ca o bună administrațiune să existe în comune, trebuie ca autoritatea

comunală să fie la înălțimea misiunei sale, ceea ce, din nenorocire, nu este. Primarii mai

ales urmează să fie cei mai inteligenți și integri, pentru că ei ca autoritatea cea mai

apropiată să știe a dă bune exemple locuitorilor din comune.

Primarii din contră, în cea mai mare parte sunt tot ce poate fi mai simplu prin

comune, și de la asemenea oameni nimic nu se poate aștepta. Căutând a pătrunde

sorgintea acestui rău, ne-am convins, d-lor consilieri, că locuitorii ori din necunoștință de

câtă importanță este funcțiunea de primar, sau tocmai pentru că știu aceasta, nu voesc a

pune în capul administrațiunei comunale oameni care înțelegându-și datoria i-ar putea

chema la mai multe sarcini impuse de lege, pentru realizarea îmbunătățirilor de care

absolutamente sunt lipsite comunele, aleg pentru funcțiunile de primari pe cei mai simpli

dintre ei.

Acest rău, sperăm, d-lor consiliari, sa dispară, îndată ce locuitorii prin experiență

cum și prin instrucțiune, vor ajunge să cunoască de cât interes este, chiar pentru

asigurarea intereselor lor constituirea autorității comunale, dintre oamenii cei mai

deștepți, onești și activi.

În ceea ce privește comptabilitatea comunelor, avem a vă supune că bugetele

anului curent a fost cercetatte și aprobate de comitet, după care totalul veniturilor și

cheltuielilor este:

Numirea

plaselor

Venituri Cheltuieli Excedente

Lei Bani Lei Bani Lei Bani

Plaiul Novaci 35.653 27 34.140 93 1512 34

Plaiul Vulcan 41.767 56 39.600 93 2166 63

Plasa Ocolul 40.243 62 38.568 06 1675 56

Plasa Jiul 51.018 34 48.619 32 2399 02

Plasa Gilort 55.287 31 52.949 63 2337 68

Plasa Amaradia 42.703 11 41.099 75 1603 36

Comuna urbană Târgu-Jiu 128.886 27 128.704 59 181 68

Total 395.559 48 383.683 21 11.88 27

Compturile caselor comunale sunt aprobate până la finele anului 1875, și parte din

anul 1876, sunt însă compturi care pentru iregularități grave, a trebuit să fie împărțite

între membrii comitetului, spre a se cerceta la fața locului pentru regularea gestiunei.

H. Căile de comunicație

Nu se poate tăgădui, d-lor consilieri, că numai prin îmbunătățirea căilor de

comunicațiune, relațiunile comerciale se pot facilita, ca prin urmare numai astfel se poate

escita spiritul de emulațiune și de concurență, unicul motor de propășire comerciali.

Chiar în starea evenimentelor rezbelului în care se află intrată țara, comitetul, d-

lor consilieri, îndată ce a luat locurile ce i-ați confiat, a îndreptat toată activitatea sa

asupra lucrărilor de șoseluire pe diferite căi de comunicațiune.

Anul acesta, precum se va putea constata din expunerea de mai jos, mulțumită

concursului ce nu ne-a lipsit din partea d-lui prefect al județului și activității d-lui inginer

P.M: Caluda, a fost dacă nu mai mult dar tot atât de productiv în lucrări de șoseluire ca și

anii cei mai liniștiți, iar ce este mai mult, avem fericirea a vă anunța că anul acesta s-a îm

plinit o îndelungată așteptare a conjudețenilor noștri: șoseaua pasului Vulcanu, ce leagă

județul nostru cu statul vecin austro-ungar, la punctul Petroșani, s-a început în acest an

printr-o solemnitate ce dovedea în destul de câtă importanță este întreprinderea, și de

acum nu trebuie să părăsim această măreață întreprindere, până ce nu vom înzestra

județul cu cea mai importantă cale de comunicație, singura care face fericirea județului și

pentru care multe generațiuni viitoare, ne vor bine cuvânta .

Nu trebuie să ne face iluzii d-lor consilieri, afacerea aceasta este uriașe precum

experiența lucrărilor până acum săvârșite a probat-o, ea reclamă enorme sacrificii în bani

și brațe. Dar tocmai pentru că este astfel nu trebuie să ne descurajm ci să căutăm a

îndrepta toate forțele de care putem dispune spre a ajunge la capătul întreprinderii. Cu

ocaziunea întocmiri bugetului drumurilor să destinăm cel din urmă ban pentru lucrările

șoselei Vulcanu, și cu ocazia repartizării zilelor de prestațiune la diferite puncte de

lucrare, să afectăm acestei căi cât mai multe brațe ar fi posibile, ca anul viitor lucrările să

se poată face pe o mai mare întindere, căci spre acest sfârșit, corpul tehnic județean,

actualmente se ocupă cu studiul înainte și formarea planului acestei șosele până la

frontieră.

Statul, prin bugetul său pe anul 1875, alocase o sumă de 25.000 le, cu care să vină

în ajutorul construcțiunei șoselei Vulcanu, care de alminteri este o cale națională, suma

aceasta însă, nu a fost vărsată la destinațiunea ei, acum dar este timpul să rugăm guvernul

ca pe de o parte să dea casei județului suma promisă la 1875, iar pe de alta să înscrie și

prin bugetul pe 1878, o sumă de cel puțin 50.000 lei, pentru lucrările de an pe această

cale, cum spargerea stâncilor în munți etc.

În rezumat, lucrările executate anul acesta sunt :

a) Pe calea mixtă Bumbești-Jiu, spre frontieră, s-a făcut 8.551 metri cubici

săpătură în stâncă și în pământ petros și s-a lucrat 600m.p. peree cu mușchi; pentru aceste

lucrări au fost angajați 10 meșteri petrari pe lângă zilele de prestațiune întrebuințate:

Reparațiuni

Terasament

din nou

Împietrire

din nou

No.

Podurilor și

podețelor

lucrate din

nou

Diferite

lucrărim.l. m.l. m.1.

b)Calea

mixtă Tg-

Jiu-Filiași,

distanța

Rovinari-

Broșteni

4260 1090 7800 12 proviz

S-a mai

reparat

podul

Peșteana pe

apa Cioiana,

s-a rectificat

cursul

acestei ape

si s-a făcut

un cleonagiu

pe lungime

de 200 m

c)Calea

județeană

nr.1 între

Târgu-Jiu-

Bujorăscu

16000 - 185 6 reparate

S-a făcut un

dig de

consolidare

al malului

Jiu de la

cotul Besna

lungime

100m

d) Idem

No.2 T.Jiu-

4380

S-a lucrat

terasamant

în locul unei

90 mc pietriș

aprovizionat

9 reparate

2 idem

provizorii

Șipotu podiști

desființată

1 la Socu

reconstruit

e) Idem

No.3

punctele

Scoarța și

Bengești

1851 2032 673 3

f)Calea

vecino-

comunală

Ciolan a

punctul

Peșteana

- 2030 - -

g)Idem

Borăscu-

Ohaba-Raci-

Urdari la

Strâmba

punctul

Borăscu-

Ohaba

- 2085 1340 8

h)Calea

vecinală

Tărgu-

Petrești-

Hurezani,

între Târgul

–Petrești-

Cărbunești

- 3680 2520 1

i)Idem

Vladimiru-

S-a

transportat

Jiu,între

Andreești și

Calea

Județeană

nr.2

- 2037 704 - 163 copaci

de la

Groșerea

pentru podul

Gilortu

l)Idem pe

valea

Câlnicu la

punctul

Albeni și

Zorlești

- 5740 714 3 și 7

provizorii

m)Idem

vecino-

comunală

Ciocadia-

Hirișești în

Ciocadia

- 1100 - -

n)Idem

comunală

Poiana

- - - -

S-a reparat

podul peste

Jiu

o)Idem

vecinală

Gârbovii

- - - -

S-a reparat

podul

Gârbovul

peste Jiu

Pentru efectuarea tuturor acestor lucrari s-a întrebuințat:

Zile jud. cu

caru

Zile jud. cu

brațele

Zile com. cu

caru

Zile corm. cu

brațele

Din datoria anului 1877

și rămășițe din 1876

4590 36834 558 5669

Lucrările continue încă și ele pot urma pe cât timpul vă mă fi priincios pentru a se

întrebuința capitalul de zile de care mai dispune județul adică :

Cu boii Cu brațele

7029 32.265 din datoria anului 1876

5820 20.059 idem 1877

I. Edificii publice

Precum este cunoscut d-voastre,județul dispune de 4 localuri proprietate a sa; 3

dintre aceste localuri sunt ocupate, unul de spitalul județean, altul de cazarma

escadronului de călărași și al 3-lea de arestul preventiv. Localurile ocupate de spital și

arestul preventiv prin reparațiunile ce li s-a adus, se găsesc în bună stare, iară localul în

care se găsea instalată prefectura și comitetul până la aprilie trecut, și care acum se ocupă

de escadronul călărașilor, are nevoie de mai multe reparațiuni, care, după devizul format

de d. Inginer se urcă până la aproape 2.000 lei. Nu ne îndoim așa dară, că d-v. Veti

binevoi a încuviința credit prin buget arătată sumă, spre a se putea face în anul viitor

reperațiunile necesare zisului local, căci, în caz contrariu, stricăciunile mărindu-se,

edificiul ar fi expus ruinei.

Pe lângă acestea, este asemenea cunoscut d-v. că județul a întreprins

construcțiunea unui edificiu pentru școală, edificiul s-a construit de roșu după contractul

cu d. C.Danilescu, iară în ce privește celelalte lucrări de tencuit, pardosit etc, prin toate

încercările de licitațiune ce am făcut conform dispozițiunilor legei de comptabilitate

generală a statului, nu s-a putut dă în antepriză, dară s-a primit o declarațiune din partea

d-lui Danilescu prin care se oferă a continua și celelalte lucrări, declarațiunea care se vă

prezenta osebit dezbaterilor d-v.

Comitetul în urma nereușitei de a putea angaja terminarea edificiului, văzând că

anotimpul de iarnă sa apropie, a fost silit sa avizeze la angajarea reparației învelișului,

lungirea urloaielor și alte lucrări de conservare, spre a nu rămâne edificiul expus ruinei

până sa fie dată în antrepriză terminarea lui.

J. Poșta rurală

Serviciul de poștă rurală precum a fost organizat anul acesta, a funcționat cu

regularitate.

Serviciile ce se pot aduce populațiune! de către poșta rurală, anul acesta s-a

resimțit mai bine cu ocaziunea corespondențelor multiple dintre ostașii aflați în campanie

cu parintii, sotiile ori rudele lor și vice-versa și trebuie să sperăm încă, că locuitorii rurali

cu timpul se vor obisnui a trata mai bine prin corespondență în diferitele lor afaceri decât

prin trămiși întradins, așa că această instituție sa poată deveni o binefacere pentru dânșii.

În ceea ce privește binefacerile ce casa județului trebuie să tragă din organizarea

acestui serviciu, sunt mai multe decât minime, sunt nule, în raport cu sacrificiile ce face

pentru întreținerea birourilor de poștă rurală.

Serviciul pentru expediere corespondențelor între plăși și reședință, am avut

ocaziuneasa constatăm că nu se face tocmai cu regularitatea cuvenită, pentru că acest

serviciu se îndeplinește mai întotdeauna prin vălășei, care adese ori fiind cei mai

nevoiași, nu sosesc cu corespondența la destinație decât după trecere de mai multe zile.

Această stare de lucruri, fiind foarte prejudițiabile intereselor publice și private,

este necesariu sa cugetăm la cuvenita îndreptare din parte-ne, d-lor consilieri, am fi de

opiniune a se organiza o cursă de carioîă pentru plășile Amaradia, Gilort și Novaci în

serviciul căreia ar fi de ajuns 8 cai, 4 trăsuri(cocii) și 3 oameni ceea ce n-ar fi costisitor

pentru casa județului, deoarece dânsa ar beneficia de la pasagerii ce ar putea purta cariola.

Aceasta fiind părerea comitetului, rămâne ca d-v. să apreciați dacă pentru ameliorarea

serviciului este admisibile, sau în contrariu sa binevoiți a hotărî mijlocul cel mai practic

ce veți judeca de cuviință.

Conform votului dat de onor consiliu în sesiunea extraordinară din 30 manie, anul

acesta, biroul de poștă rurală la Plaiul Novaci, a fost înlocuit printr-un oficiu telegrafe-

poștală. Telegraful funcționează încă din luna septembrie și corespondențele cele mai

urgente cu plaiul fie oficiale fie private, se fac acum prin acest mijloc.

Cheltuielile ce au necesitat construirea liniei, aprovizionarea aparatelor cu toate

accesoriile și în fine instalarea biroului sunt minime în comparație cu serviciile ce vă

aduce societății, biroul telegrafic la plaiul Novaci, mai ales, în ceea ce privește siguranța

publică când se știe de toți că acolo se comit cele mai dese furtișaguri și chiar tâlhării.

În acest scurt timp de când funcționează telegraful la Novaci, ne-am putut

convinge, d-lor consilieri, de câtă importanță este a se întinde această organizațiile și ia

alte plase cum: plasele Amaradia, Gilort, care cad în linie dreaptă, Jiul și chiar Vulcanul

ca cele mai depărtate, ne vom permite dară a vă ruga sa luați în considerațiune și această

ramură de îmbunătățire și sa încuviințați creditul ce ar suferi resursele bugetare, pentru a

se aviza în anul viitor la înființarea de oficiuri telegraf o-poștale, dacă nu la toate plasele

invocate, la parte din ele acelea adică, care prezintă mai multă importanță.

K. Spitalul județean

Populațiunea ce a frecventat spitalul județean, în timpul de la 1 ianuarie până la 1

octombrie curent, este:

Bărbați Femei

33 15 Rămași la 31 decembrie 1876

452 153 intrați la 1 ianuarie

pana la 1 octombrie anul curent.

485 168 totalul

454 163 Ieșiți în acel interval fiind 370 bărbați și 123 femei

vindecați, iară cazuri de moarte, au avut loc 25 între care 16 bărbați și 9 femei.

31 5 Rămași pentru 1 octombrie curent

Întreținerea bolnavilor cu toate necesariile s-a făcut în marginile ordonanțelor

medicului curant, se speră a lăsa economie.

În ceea ce privește obiectele de lenjerie în serviciul bolnavilor, în adevăr spitalul

nu este complet, dară comitetul după ce a ținut mai multe licitațiuni pentru darea

aprovizionării lor ăn antrepriză, fără nici un rezultat, le-a comandat stabilimentului

Lemaitre din București, comanda însă s-a făcut numai pentru suma ce s-a deschis credit

în buget, rămânând a se aproviziona restul în anul viitor pentru care sfârșit s-a și înscris

suma necesară în proiectul de buget.

L. Arestul preventiv

Arestul preventiv, care încă se întreține cu din fondurile casei județene, anul

acesta a fost transferat în localul ce era ocupat de cazarma călărașilor după ce a fost solid

întărit Arestul în acest local se găsește în cele mai bune condițiuni, aci sunt camere

îndestulătoare, încât dispozițiunile prescrise de regulamentul arestelor preventive,

privitoare la separarea condamnaților de preveniți și a femeilor de bărbați, sunt

îndeplinite.

Mișcarea populatiunei arestului, pe timpul de la 1 ianuarie până la 1 octombrie

curent, sunt:

Bărbați Femei

59 4 Aflați la 1 ianuarie

167 12 intrați la 1 ianuarie pînă la 1 octombrie

226 16 totalul

197 13 Ieșiți de la 1 ianuarie până la 1 octombrie

29 3 Rămași în arest pentru ziua de 1 octombrie

Un caz regretabil a avut loc la arestul preventiv, în luna aprilie trecut, arestații

forțând garda de pază, au putut reuși să evadeze un număr de aproape 30 cei mai

compromiși în fapte de tâlhari, cum tâlhăria la d-nu Seceleanu și altele, dară mulțumită

debordațiunei în care se găsea apa Jiului, tâlharii nu au putut inainta repede încât cu

ajutorul oamenilor de gardă, a călărașilor și a cetățenilor ce au alergat îndată ei au fost

prinși, dintre care 14 morți împușcați de soldați și înecați în apă pe când voia sa treacă

Jiu debordat, așa că societatea a putut fi salvată de cele mai grozave crime ce s-ar fi putut

comite, îndată ce o asemenea bandă, având în capul lor pe vestitul N. Budibil Găvănescu,

Schiau și Lupea ar fi fost scăpați.

Aceasta fiin expunerea situațiunei județului din anul acesta, sperăm, d-lor

consilieri, că pe o parte d-v. veți fi inspirați de o completă imparțialitate ân judecata

actelor noastre, iară pe de altă că conlucrând cu toții împreună, vom face ca sesiunea

ordinară de acum să fie cât mai fecundă în lucrări privitoare la îmbunătățirile absolut

simțite de necesitățile populațiunei județului nostru.

Președinte, Gr.Mongescu. 3

3Monit.Of.nr.258 din 17 (29) noiembrie 1877, pag.6488-6494