Agroecologie

7/17/2019 Agroecologie

http://slidepdf.com/reader/full/agroecologie 1/28

Agroecologie



Sistemul

“Sistemul este inteles ca un ansamblu de elementedependente intre ele, ce formeaza prin integrare o unitatesucient de bine delimitata”.

HALL SI FAG! "#$%&'

“Se poate numi sistem o multime de elemente"substantiale, energetice, informationale' e(trase impreunadupa un anumit principiu dintre alte elemente ale lumiiincon)uratoare”.

*ALI!+S-II "#$/'

“ 0n sistem biologic, deci si un ecosistem, constituie unaranjament de elemente functionale ecare )ucandu1sirolul in coordonare u celelalte, datorita reglarilor aigurate inspecialde una dintre subunitati”.

2LA!3I!, 2A42A0L5 SI L6+43I4 "#$7&'



cosistemul – – unitate funcţională fundamentală a biosfereiunitate funcţională fundamentală a biosferei

0n ecosistem constituie un ansamblu de

elemente func8ionale, dependente 9ntre ele,

ce formeaz: prin integrare o unitate sucient

de bine delimitat:.

;:durile, p:<unile, lacurile <i b:l8ile, sunt

sisteme naturale bine denite care

func8ioneaz: dup: reguli precise.

http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://caineletau.cust6.reea.net/uploads/padure.jpg&imgrefurl=http://caineletau.cust6.reea.net/index.php%3F/archives/14-10-lucruri.html&usg=__DyU670_7aqpL6LTROA_j_Zcie04=&h=1024&w=1280&sz=493&hl=ro&start=1&zoom=1&itbs=1&tbnid=6PWRB9kxxulnKM:&tbnh=120&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Dpadure%26hl%3Dro%26gbv%3D2%26tbs%3Disch:1&ei=zgdETcDjGoaxtAbzq5nwDQ



Agroecosistemul reprezint: o unitate

func=ional: a biosferei creat: de om 9n scopul

ob=inerii de produse agricole >i prin aceasta

dependent: de el.

Agroecosistemul



6aracteristici generale ale agroecosistemelor

• ;roducti?itatea se realizeaz: 9ntr1un cadru natural 9n strict:interdependen=: cu factorii mediului.

• Agroecosistemele sunt reprezentate prin monoculturileintrinsec instabile cu o di?ersitate foarte sc:zut: >i o re=eatroc: simpl:.

• +mul 9ncearc: s: m:reasc: prin diferite mi)loace produc=iaprimar: net: sub form: de recolt: util:.



*odelul abstract alunui ecosistem

natural cucompartimentele ?ii >i

ne?ii, precum >iinterac=iunile dintre

acestea

Fluxul deinformaţie



AlcAtuirea ecosistemelor SI

AG4+6+SIS5*L+4Ecosistemele naturale sunt formate dintr-o parte “nevie”-abiota-cadrul

natural cu condiţiile sale fizice, biotopul, şi una vie-biota (comunitatea vie)-

formată din populaţiile diferitelor specii alcătuitoare (plante, animale,

microorganisme) care uneori este denumită şi biocenoză.



Biotopul reprezintă locul de trai al unui organism sau al unei comunităţi.

El reprezintă mediul fizic şi cimic al comunităţii.

Elementele componente ale biotopului pot fi clasificate !n următoarele

trei categorii"

#- substanţele anorganice (carbonul, azotul, apa şi altele

$- substanţele organice (glucidele, protidele, lipidele, substanţele umice şi altele)

%- regimul climatic (radiaţia solară, temperatura şi ceilalţi factori fizici aimediului)



Ambian=a specic: omului este denumit: oikumen.

Agrobiotopul

6uprinde at@t terenurile culti?ate, c@t >i pa)i>tile

create sau ap:rute ca urmare a acti?it:=ii omului.

La ni?el global ocup: apro(imati? /B din

suprafa=a uscatului, din careC

1 #/B 1 culturi agricole

1 D/B 1 pa)i>ti gospod:rite.



• Habitatul este mediul pe care 9l 9nt@lne<te ecare specie 9ntr1ocomunitate.

Habitatul se compune dinC mediul zic, mediul cEimicmediul biologic "popula8iile celorlalte specii care alc:tuiesc

biocenoza'.

3A+ "#$7D' distinge tipuri de EabitatC

habitatemonotone

habitateperiodice

habitateeratice

habitatesecventiale



Biocenoza (comunitatea vie) reprezintă subsistemul biotic al ecosistemului.

- cuprinde totalitatea populaţiilor de plante (fitocenoza), populaţiilor de animale

(zoocenoza) şi a populaţiilor de microorganisme (microbocenoza), care trăiesc

!ntr-un anumit biotop.

&lantele verzi, singurele capabile să fi'eze energia solară, să o !nmagazinezeşi să asigure pe această cale, sursa de energie pentru !ntregul ecosistem.

n lanturile trofice plantele verzi sunt denumite producatori. nimalele,

care se rănesc cu plante sau alte animale sau consumă substanţe organice,

reprezintă consumatorii, iar micoorganismele, reprezentate, mai ales, prin

bacterii şi ciuperci, descompunătorii.

*atorită rolului pe care !l +oacă !n ecosistem, vegetaţia este cel mai sensibil

indicator al factorilor de mediu.



2iocenoza

Regula lui Gause: intr-o biocenoză două specii nu pot să ocupe în

acela i timp una i aceea i ni ă ecologicăș ș ș ș

Rolul interac iunilor în constituirea biocenozelor:ț

- indivizii i popula iile unei specii pot! prin ac iunileș ț ț

lor! să limiteze dezvoltarea indivizilor i popula iilor altor speciiș ț



Agrobiocenozele

"biocenozele agroecosistemelor'

Biocenoze Agrobiocenoze

pecii autohtone &lanta cultivată specie alohtonă

umăr mic (ine'istent) de dăunători umăr mare de dăunători ai culturilor

/onstituirea lor este dictată decerin ele ecologiceț

/onstituirea lor este dictată decerin ele economiceț



Agrobiocenozele

• Are loc scindarea biocenozei 9n ni?eluri troce

independente "produc:tori primari pe ternurile

arabile, produc:tori secundari pe p:>une sau maiadesea 9n cresc:torii'.

• Au loc 9ntreruperi a ciclurilor biocEimice care

trebuie men=inute articial de om cu cEeltuiala de

energie.



Agrobiocenozele

4educerea di?ersit:=ii agrobiocenozei p@n: la

monocultur: necesit: men=inerea unor modic:ri 9n

biotop >i are consecin=e asupra rela=iilor

interspecice >i a circula=iei substan=elor 9n

agroecosistem.

Se creeaza agrobiotopuri specice datorit:

originii aloEtone a plantelor culti?ate.



Agrobiotopul se caracterizeaz: prinC

• num:r redus de specii colonizatoare

• produc=ie organic: mai sc:zut:

• lan=uri troce pu=ine >i ni?eluri troce minime "D1

'

• num:r redus de organisme detriti?ore



0olul principal in ecosistem !l are vegetaţia (fitocenoza), căreia !i revin

trei funcţii fundamentale !n ecosistem, după cum urmează"

#) fi'area de energie pentru !ntregul ecosistem1

$) introducerea !n circuit a elementelor cum sunt" carbonul, idrogenul, o'igenul,

azotul, calciul şi multe altele1

%) modificarea biotopului prin procesele de interacţiune dintre fitocenoză,

microbiocenoză şi substrat (sol şi rocă), procese influenţate de factorii climaticişi care au drept consecinţe formarea şi evoluţia solurilor şi dinamica !ntregului

ecosistsm.



1 nergia solar:F 1 6urentul de energie; 1 ;roduc:tori

I 1 9nsu<irile ecosistemului

4eprezentarea scEematic: a celor patrucomponente fundamentale de prim: importan8:

9n modelarea unui ecosistem "dup: +30*, #$7%'



Structura troca a ecosistemelor

1 este data ansamblul relatiilor troce "de nutritie', stabilite 9ntrespeciile care 9l populeaza.

In realizarea structurii trofce a unui ecosistem

vietuitoarele componente se insiruie intr-o ordine stricta,succedere numita in ecologie lant trofc.

Lantul troc poate denit ca modalitatea de transfer aenergiei cEimice potentiale inclusa in substantele organicesintetizate de plantele ?erzi "producatorii primari' spre grupele deorganisme Eeterotrofe "consumatorii de diferite categorii sidescompunatorii' prin consumari succesi?e.

cosistemele mature si comple(e poseda mai multe lanturi troceinterdependente care constituie reteaua troca a ecosistemului.



Piramida energetica

Reprezinta modul cel mai satisfacator de prezenatre cantitativa a

organismelor dintr-un ecosistem

"cest mod de prezentare ne permitem sa tinem seama si de

activitatea microorganismelor! care nu pot fi prezentate in piramidele

numerice si de biomasa

#tructura trofica a ecosistemului cuprinde! de asemenea! cantitatea

nutrientilor existenti in biotop la un moment dat! sub forma de compusiai azotului! fosforului! calciului! fierului$ etc



Piramida de biomasa

%xprima greutatea indivizilor de pe diferite nivele trofice "cest

mod de prezentare a diverselor categorii de organisme ! avanta&eaza

speciile de talie mare

'and se calculeaza momentan biomasa la diferite niveluri in

ecosistemele acvatice sau in anumite statiuni terestre ierboase

suprapasunate greutatea producatorilor poate fi uneori mai mica cacea a consumatorilor si piramida apare rastumata



Relatiiile trofice dintr-o biocenoza au adesea aspectul unor relatii

numerice! adica al dependentei numarului de indivizi dint-un nivel

trofic de cel al altui nivel trofic (eoarece numarul de indivizi scade de la

nivelul producatorilor spre nivelul consumatorilor tertiari! 'harles %lton

a asemanat structura trofodinamica a biocenozei cu cea a unei piramide

Piramidele numerice



)n functie de modul de hranire organismele vii dintr-un

ecosistem se împart în trei mari categorii trofice! dependente unele dealtele

"cestea sunt: Producatorii primari: reprezentati de plantele verzi si bacteriile

fotosintizatoare Consumatorii care folosesc! direct sau indirect! substantele organice

fabricate de producatori 'onsumatorii primari: erbivorele

'onsumatorii secundari: animalele care se hranesc cuconsumatorii primari

'onsumatorii tertiari: animalele care se hranesc cuconsumatorii secundari! omnivorele si detritivorele

Descompunatorii: bacteriile si ciupercile



Cea mai simpla schema a unui lant trofic complet



• %rbivorele domestice sunt singurele animale scoase de sub controlul

exercitat de reteaua trofica a ecosistemelor naturale

• %fectivul populatiei oricareui beneficiar al piramidei trofice ! din

oricare ecosistem natural sau construit de om *agroecosistemul+! nu

poate creste la infinit! fiindca suprafetele! volumele si productiile

ecosistemelor in cauza sunt finite

Agroecologie

Documents

Transcript of Agroecologie