AGEA 13... · Web viewPunerea în exploatare comercială a centralei OMV-Petrom, cu putere...

PLAN DE DISPONIBILIZARE

CA URMARE A RESTRUCTURĂRII, REORGANIZĂRII ŞI EFICIENTIZĂRII

SOCIETĂŢII COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A.

-SINTEZĂ-

Elaborat în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.36/2013privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri

colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, cu modificările şi completările ulterioare.

2017-2018

DIRECTORAT

CUPRINS

1 | P a g i n ă

PRESEDINTEMEMBRUMEMBRUMEMBRU

I. SUMAR EXECUTIV........................................................................................................................2II. PREZENTAREA SOCIETĂŢII........................................................................................................5

2.1. Informaţii cu caracter general......................................................................................................52.2. Cadrul instituţional şi legislativ de funcţionare...........................................................................6

III. PREZENTAREA PLANULUI DE RESTRUCTURARE..............................................................73.1. Descrierea generala a planului de restructurare..........................................................................73.2. Analiza diagnostic a capacităţilor de producţie actuale şi clasificarea lor după potenţialul operaţional respectiv financiar...............................................................................................................8

i. Prezentarea generală a capacitaţilor de producţie din activitatea de energie..............................8ii. Prezentarea generală a capacitatilor de productie din activitatea de minerit.........................11iii. Evoluţia indicatorilor economico-financiari 2012-2016.......................................................11iv. Concluzii ale analizei diagnostic...........................................................................................14

3.3. Cantitatea de energie şi cărbune prognozată a fi produsă de CE Oltenia..................................14i. Cantitatea de energie prognozată a fi vândută de către CE Oltenia..........................................14ii. Cantitatea de cărbune prognozată a fi produsă de CE Oltenia..............................................15

IV. MĂSURI PENTRU REDRESAREA ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII ŞI EFECTELE PRECONIZATE......................................................................................................................................16V. PROGRAM DE RESTRUCTURARE A FORŢEI DE MUNCĂ...................................................18

5.1. Numărul total de salariaţi existent la data de 31.12.2016.........................................................185.2. Motivele care determină aplicarea măsurilor din planul de disponibilizare.............................195.3. Numărul de salariaţi afectaţi de concedierea colectivă.............................................................235.4. Numărul de salariaţi necesar pentru desfăşurarea activităţii în urma aplicării măsurilor din planul de disponibilizare......................................................................................................................235.5. Măsurile pentru atenuarea consecinţelor concedierii şi compensaţiile ce urmează a fi acordate salariaţilor concediaţi. Impactul asupra bugetului asigurărilor de şomaj pentru persoanele concediate.

235.6. Data de la care sau perioada în care vor avea loc, potrivit legii, concedierile colective...........24

VI. PROCEDURA CONCEDIERII COLECTIVE.............................................................................256.1. Regimul juridic al concedierii colective....................................................................................256.2. Condiţii de fond privind concedierea colectivă.........................................................................256.3. Condiţii de procedură privind concedierea colectivă................................................................25

VII. INFLUENŢA MĂSURILOR DE REDRESARE ASUPRA PERFORMANŢELOR SOCIETĂŢII............................................................................................................................................30

I. SUMAR EXECUTIV

2 | P a g i n ă

Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A.asigură funcţionarea în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional în toateperioadele dificile determinate de condiţii extreme de temperatură şi de condiţii hidrologice şi meteorologice nefavorabile.

Pe fondul cererii crescute de energie din ultima perioadă precum şi în situaţiile mai sus menţionate,cărbunele a demonstrat şi demonstrează încă o dată că este cea mai sigură sursă de producere a energiei electrice, capabil să menţină echilibrul şi siguranţa sistemului energetic.

Prin Planul de disponibilizare aoprobat de catre actionari in decembrie 2016 s-a prevazut disponibilizarea a 802 salariati in anul 2016 si 2000 salariati in anul 2017.

În acest context şi având în vedere rezultatele economico-financiare înregistrate de societate în perioada 2013-2016, este necesară continuarea procesului de restructurare, reorganizare şi eficientizare care să asigure atingerea obiectivului general privind menţinerea cotei de piaţă şi a obiectivelor specifice de competitivitate, performanţă economică şi dezvoltare durabilă, impunandu-se elaborarea unui nou Plan de disponibilizare pentru perioada 2017-2018..

În vederea implementării măsurilor de restructurare-reorganizare este necesară redimensionarea numărului de personal în funcţie de necesarul optim care să asigure funcţionarea în siguranţă a capacităţilor de producţie.

În aceasta conjunctură, pentru atenuarea efectelor sociale, Planul de disponibilizare a fost elaborat pentru perioada 2017-2018, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, în vederea asigurării unor venituri de completare pentru persoanele disponibilizate, pe o perioadă de până la doi ani.

Planul de disponibilizare conţine elementele obligatorii prevăzute de O.U.G. nr. 36/2013, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

Numărul total de salariaţi existent la data elaborării planului de disponibilizare ; Motivele care determină aplicarea măsurilor din planul de disponibilizare ; Numărul de salariaţi necesar pentru desfăşurarea activităţii în urma aplicării măsurilor

din planul de disponibilizare; Numărul de salariaţi afectaţi de măsurile de concediere colectivă; Data de la care sau perioada în care vor avea loc, potrivit legii, concedierile colective

La data de 31.12.20016 în cadrul CE Oltenia îşi desfăşura activitatea un număr de 14.332 salariaţi.

Numărul minim de salariaţi necesar pentru desfăşurarea activităţii, în urma implementării măsurilor de restructurare şi reorganizare, este de 13.332 salariaţi în anul 2017 (după prima etapă), respectiv 12.592 salariaţi în anul 2018 (după etapa a II-a).

Astfel, numărul de salariaţi afectaţi de măsurile de concediere colectivă din perioada 2017-2018 va fi de 1.740 , respectiv:

Etapa I –1.000 salariaţi, începând cu 01.05.2017; Etapa a II-a – 740 salariaţi, începând cu 01.05.2018.

Acest plan privind concedierea unui număr de 1.740 de salariaţi într-o perioadă de doi ani (2017-2018 ) se bazează pe următoarele realităţi şi considerente:

- Lipsa unui suport puternic şi eficient din partea autorităţilor şi a acţionarilor în vederea finalizării exproprierilor necesare dezvoltării fronturilor de lucru pentru asigurarea productivităţii necesare.Întârzierea exproprierilor generează costuri suplimentare privind extracţiacărbunelui datorita programului de lucru la 7 zile pe săptămână, efectuarea unor lucrări de taluzare necesare respectarii tehnologiei de exploatare, cu unghiuri de taluz corecte pentru siguranţa în exploatare a utilajelor şi a lucrătorilor, pentru asigurarea în timp util a lucrărilor de descopertă, pentru reducerea cheltuielilor generate de montarea sau repoziţionarea benzilor de transport cărbune şi a utilajelor principale;

- Condiţiile dificile de muncă din cariere şi perimetrele de activitate exterioară, generate de temperaturi cuprinse între -200C şi 00C în perioada decembrie –februarie (ex. iarna 2016 -2017) conduc la reducerea eficienţei activităţii desfăşurate de fiecare salariat;

3 | P a g i n ă

- Manipularea dificilă a cărbunelui îngheţat la preluare, transport, încărcare, descărcare în diverse mijloace de transport, necesită personal adiacent faţă de efectuarea acestor activităţi în condiţii normale de lucru;

- În perioadele în care se înregistrează temperaturi extreme, intervenţiile pentru remedierea defecţiunilor sunt mult mai dificile, atât în sectorul minier cât şi în cel energetic, necesitând timp suplimentar de lucru;

- Vechimea utilajelor (până la 44 ani) generează în perioada în care există solicitări mari de cărbune, defecţiuni/opriri,predictibile şi normale, care trebuie remediate urgent, de personal specializat;

- Necesitatea redistribuiriipersonalului de la activitatea de producţie şi mentenanţă către punctele de încărcare-descărcare pe cale ferată, reprezintă timp de aproximativ 4 luni/an,obstrucţii majore ale activităţii societăţii;

- Societatea asigura servicii de sistem pentru echilibrarea SEN care nu sunt platite de catre Transelectrica. Asigurarea disponibilitatii blocurilor energetice implică costuri însemnate cu o forţă de muncă specializată dar şi costuri cu întreţinerea şi exploatarea acestor capacităţi de producţie.

Efectele implementării planului de disponibilizare se vor concretiza în:

reducerea cheltuielilor operaţionale, în special a cheltuielilor cu personalul;redimensionarea forţei de muncă atât în activitatea de producere a energiei cât şi în minerit în funcţie de volumul producţiei;reorganizarea structurală a societăţii;utilizarea eficientă a forţei de muncă prin redistribuirea temporară a personalului în funcţie de necesităţile de producţie sau mentenanţă;îmbunătăţirea utilizării activelor şi creşterea productivităţii muncii;îmbunătăţirea semnificativă a fluxului de numerar.

Propunem spre analiza, avizare si aprobare prezentul Plan de disponibilizare pentru perioada 2017-2018, pentru un numar de 1740 salariati.

4 | P a g i n ă

II. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

II.1. Informaţii cu caracter general

SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A.(CE Oltenia) a fost înfiinţată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României nr. 1024/2011 privind unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin înfiinţarea Societăţii Comerciale Complexul Energetic Oltenia S.A., prin fuziunea prin contopire a Societăţii Comerciale Complexul Energetic Craiova S.A., Societăţii Comerciale Complexul Energetic Rovinari S.A., Societăţii Comerciale Complexul Energetic Turceni S.A. şi Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia S.A..

Date de identificare:i) Nr. de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului: J 18/311/2012;ii) Codul unic de înregistrare (CUI): RO 30267310;iii) Sediul social : Jud. Gorj, Târgu Jiu, Strada Alexandru Ioan Cuza, Nr. 5, Cod Poştal 210227, Tel

0253/205 411, Fax 0253/227280, [email protected]) Obiectul principal de activitate: producţia de energie electrica - cod CAEN 3511.v) Capital socialşi structura acţionariatului

Capitalul social al CE Oltenia este în valoare de 1.270.318.090 lei, integral subscris şi vărsat, din care 1.270.318.090 lei aport în numerar, fiind divizat în 127.031.809 acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei fiecare.

Structura acţionariatului:Denumirea acţionarului Capital social

lei Nr. acţiuni %Ministerul Energiei 980.067.970 98.006.797 77,151382612Societatea Comercială Fondul Proprietatea S.A. 273.879.400 27.387.940 21,559907094Societatea Comercială Electrocentrale Grup S.A. 10.736.530 1.073.653 0,84518437Societatea Comercială pentru Închiderea - Conservarea Minelor S.A.

5.634.170 563.417 0,44352435

Statul Român prin Ministerul Energiei,Societatea Comercială Fondul Proprietatea S.A;Societatea Comercială Electrocentrale Grup S.A.; Societatea Comercială pentru Închiderea - Conservarea Minelor S.A.

20 2 0,00000157

Total 20 565.42 100,00

vi) Sucursale ale Societăţii1. Sucursala Electrocentrale RovinariSediul: oraşul Rovinari, Str. Energeticianului nr. 25, judeţul GorjCod unic de înregistrare: 30310461Număr de ordine în Registrul Comerţului: J18/337/2012

2. Sucursala Electrocentrale TurceniSediul: Oraşul Turceni, Str. Uzinei, nr. 1, judeţul Gorj Cod unic de înregistrare: 30310453Număr de ordine în Registrul Comerţului: J18/338/2012

3. Sucursala Electrocentrale IşalniţaSediul: Sat Işalniţa, comuna Işalniţa, Str. Mihai Viteazul nr. 101, judeţul DoljCod unic de înregistrare: 31454295Număr de ordine în Registrul Comerţului: J16/587/2013

4. Sucursala Electrocentrale Craiova IISediul: Municipiul Craiova, Str. Bariera Vâlcii, nr. 195, Craiova , judeţul Dolj Cod unic de înregistrare: 31454260Număr de ordine în Registrul Comerţului: J16/588/2013

5. Sucursala Electrocentrale ChiscaniSediul: Sat Chiscani, Comuna Chiscani, Str. Principală, nr.317, Judeţul Brăila

5 | P a g i n ă

mailto:[email protected]

Cod unic de înregistrare: 32365331Număr de ordine în Registrul Comerţului: J9/639/2013

6. Sucursala Miniera Motru-JilţSediul: Motru, Str. Calea Severinului, nr.19, Judeţul Gorj, RomâniaCod unic de inregistrare: 35824170Numar de ordine în Registrul Comerţului: J18/261/2016

7. Sucursala Miniera Roşia-RovinariSediul: Rovinari, Str. Constructorilor, Nr.9, Judeţul Gorj, RomâniaCod unic de inregistrare: 35824188Numar de ordine în Registrul Comerţului: J18/262/2016

vii)Echipade managementSocietatea este administrată în sistem dualist şi este condusă de Directorat sub supravegherea

Consiliului de Supraveghere.

Componenţa Directoratului - Boza Sorinel-Gheorghe - Preşedinte;- Antonie Daniel - Membru;- Ciobotărică Ion Laurenţiu - Membru;- Bălăcescu Ovidiu - Membru;

Componenţa Consiliului de Supraveghere- Bobâlcă Cornel - Preşedinte;- Codescu Dan -Membru;- Ghelas Robert - Membru;- Marin Florin - Membru;- Cudric Valentin - Membru;- Micu Mirela-Cristina - Membru;- Nichifor Catalin Mihai - Membru.

II.2. Cadrul instituţional şi legislativ de funcţionareCadrul instituţional

CE Oltenia funcţionează sub autoritatea MinisteruluiEnergiei,iar instituţiile cu rol de reglementare sunt: A.N.R.E., A.N.R.M. şi instituţiile implicate în funcţionarea pieţei de energie. Cadrul legislativ

Hotărârea nr. 1024 din 12 octombrie 2011 privind unele măsuri de reorganizare a producătorilor de energie electrică de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, prin înfiinţarea Societăţii Comerciale Complexul Energetic Oltenia - S.A.Legea nr. 31/1990Legea societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.Ordonanţa de urgenţă nr. 109 din 30 noiembrie 2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare.Legea nr. 123/2012 Legea Energiei Electrice şi a Gazelor Naturale, cu modificările şi completările ulterioare.Legea nr. 85/2003 Legea Minelor, cu modificările şi completările ulterioare.Legea Bugetului de StatLegea nr. 297/2004 Legea privind piaţa de capital;H.G. 87/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare prin ofertă publică de majorare a capitalului social al Societăţii Comerciale Complexul Energetic Oltenia S.A., cu modificările şi completările ulterioare;Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public cu modificările şi completările la zi;Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.O.U.G. nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, cu modificările şi completările ulterioare.

6 | P a g i n ă

III. PREZENTAREA PLANULUI DE RESTRUCTURARE

III.1. Descrierea generala a planului de restructurare

i. Contextul actualÎn perioada 2014- 2016 performanţa operaţională a societăţii a fost afectată, aceasta fiind consecinţa mai multor factori interni şi externi, printre care amintim:

- reducerea consumului de energie la nivel naţional de la an la an;- reducerea preţurilor pe piaţa de energie datorită presiunii regenerabilelor care beneficiază de

subvenţii consistente;- legislaţie cu un tratament discriminatoriu care avantajează alţi producători de energie;- imposibilitatea recuperării creanţelor istorice rezultate în urma vânzărilor de lignit si agent

termic datorită intrării în insolvenţă a debitorilor;- unele împrumuturi efectuate de vechile entităţi ale companiei conduc la înregistrarea unui

rezultat negativ din diferenţe de curs valutar;- cuplarea pieţelor între România, Ungaria, Cehia şi Slovacia;- dezechilibrul mare dintre capacitatea de producţie, volumul vânzărilor şi veniturile realizate;- excedentul de capacitate de producţie atât în zona de energie electrică, cât şi în zona de minerit;- dezechilibru între numărul de personal şi activitatea de producţie;- influenţa negativă a factorilor atmosferici - au favorizat producerea unei cantităţi însemnate de

energiei din surse hidro şi eoliană;- creşterea preţurilor certificatelor de CO2;- influenţa investiţiilor de mediu implementate pentru conformare asupra costurilor de productie.

În acest context societatea trebuie să ia măsuri în vederea creşterii performanţei atât operaţionale cât şi financiare.

ii. Abordarea planului de restructurarePlanul de restructurare are în vedere următoarele:1. Analiza diagnostic a capacităţilor de producţie actuale şi clasificarea lor după potenţialul

operaţional respectiv financiar.2. Cantitatea de energie şi cărbune prognozată a fi vândută de CE Oltenia.3. Evaluarea perspectivelor strategice ale companiei.4. Varianta optimă de funcţionare a CE Oltenia pe baza premiselor prezentate. 5. Măsurile pentru redresarea activităţii societăţiişi efectele preconizate.6. Identificarea paşilor, riscurilor şi a elementelor juridice pentru implementare.

Deoarece planul de disponibilizare conform OUG 36/2013 vizează doar măsurile de disponibilizare personal, o analiză detaliată a companiei şi măsurile de eficientizare, tehnologice şi de organizare sunt dezvoltate într-un plan de reorganizare şi eficientizare, mult mai amplu.

7 | P a g i n ă

III.2. Analiza diagnostic a capacităţilor de producţie actuale şi clasificarea lor după potenţialul operaţional respectiv financiar.

i. Prezentarea generală a capacitaţilor de producţie din activitatea de energie.

Sucursala Electrocentrale Rovinari (4 grupuri x 330 MW)Este o centrala situată „la gura minei” în sensul că livrarea cărbunelui se face direct din cariere, pe benzi transportoare, costul cu transportul acestuia fiind nesemnificativ. Acest fapt, coroborat cu nivelul celorlalte costuri de operare, face din această centrală cea mai competitivă dintre centralele CE Oltenia, având costurile de producţie cele mai scazute dintre toate termocentralele aflate in potofoliu CE Oltenia.

Situaţia fiecărui grup este prezentată în tabelul de mai jos:Grupul

energetic Anul PIF Specificatie

Grup nr. 3330 MW

decembrie 1975

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana in prezent – 189.957 de ore;- in urma lucrarilor de modernizare s-a prelungit durata de funcţionare cu 100.000 de ore;- nr. ore de funcţionare de la PIF după reabilitare pana in prezent – 72.586 de ore;- nr. ore de funcţionare pana la epuizarea duratei de viata – 27.414;- grupul a fost supus unui program amplu de retehnologizare in perioada dec. 2002 - feb. 2006;- are instalaţie de desprăfuire electrostatica;- are instalaţie de slam dens;- are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere (PIF 18.07.2011);- valoarea totala a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu se ridica la aproximativ 130 mil euro.

Grup nr. 4330 MW

noiembrie 1976

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana la 31.12.2016 – 180.955 de ore;- in urma lucrarilor de modernizare s-a prelungit durata de funcţionare cu 100.000 de ore;- nr. ore de funcţionare de la PIF după reabilitare pana in prezent – 9.826 de ore (PIF decembrie 2014);- nr. ore de funcţionare pana la epuizarea duratei de viata – 90.174;- grupul a fost supus unui program amplu de retehnologizare in perioada oct. 2012 - dec. 2014;- are instalaţie de desprăfuire electrostatica;- are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere;- are instalaţii de evacuare in sistem slam dens;- pentru reducerea emisiilor de NOx s-au realizat canale de insuflare aer (masuri primare) si sunt create conditiile pentru implementarea masurilor secundare, respectiv injectie cu uree;- valoarea totala a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu se ridica la aproximativ 170 mil euro.

Grup nr. 5330 MW

septembrie 1977

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana la 31.12.2016 – 174.447 de ore;- grupul se află într-un program amplu de retehnologizare, pâna în 2020, pentru prelungirea duratei de funcţionare cu 100.000 ore. In această perioada se vor efectua lucrările necesare pentru conformare la cerinţele de mediu (instalaţie de desprăfuire electrostatica, instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere si sisteme de reducere NOx)- Instalatia de evacuare in sistem slam dens este pusa in functiune inca din 2010;- valoarea totala a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu se ridica la aproximativ 170 mil euro.

Grup nr. 6330 MW

martie 1979

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana la 31.12.2016 – 166.038 de ore;- in urma lucrarilor de modernizare s-a prelungit durata de funcţionare cu 100.000 de ore;- nr. ore de funcţionare de la PIF după reabilitare (ian 2012) pana in prezent – 28.473 de ore;- nr. ore de funcţionare pana la epuizarea duratei de viata – 71.527;- grupul a fost supus unui program amplu de retehnologizare in perioada 2007 - ian. 2012;- are instalaţie de desprăfuire electrostatica;- are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere;- are instalaţii de evacuare in sistem slam dens;- la acest grup s-au facut teste pilot pentru reducerea emisiilor de NOx, masuri primare (canale de insuflare aer) si secundare (sistem de injectie cu uree). Tinand cont de rezultatele obtinute, acest sistem s-a implementat si la grupul nr.4 (masurile primare), urmand ca realizarea instalaţiei de injectie cu uree sa fie implementata ulterior;- valoarea totala a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu se ridica la aproximativ 150 mil euro.

Sucursala Electrocentrale Turceni (6 grupuri x 330 MW)Are disponibile şase grupuri energetice de 330 MW (grupurile 1, 3, 4, 5,6, 7). Aceste grupuri au trecut prin diferite stadii de reabilitări/retehnologizări pentru creşterea fiabilităţii, mărirea duratei de viaţă şi, foarte important, pentru alinierea la condiţiile de mediu, conform Tratutului de Aderare asumat de Romania.

8 | P a g i n ă

În perioada următoare, SE Turceni va funcţiona cu patru grupuri energetice (3,4,5,7), grupurile 1şi 6 fiind retrase din exploatare, blocul 6 fiind demontat, iar blocul 1 va intra in program de demontare si valorificare. Ţinând cont de starea grupurilor rămase în exploatare, grupurile 4, 5 şi 7 vor fi grupuri de bază, iar grupul nr.3 va funcţiona preponderent pe piaţa de echilibrare. Pentru acest grup, începand cu 2019 este gândită o reabilitare majoră, această hotărâre fiind luată în funcţie de cerinţele pieţei şi de strategia energetică naţională.



Grup nr. 1330 MW

iulie 1978 - nr. ore de funcţionare de la PIF până la 31.12.2016 - 118.175 de ore;- nu este retehnologizat;- se va demonta si valorifica.

Grup nr. 3330 MW

august 1980

- nr. ore de funcţionare de la PIF până la 31.12.2016 - 151.748 ore; - in urma lucrarilor de retehnologizare s-a prelungit durata de funcţionare cu ~50.000 de ore; - grupul a fost supus unui program amplu de retehnologizare (program A2) in perioada 1995 - 1996;- are instalaţie de desprăfuire electrostatica; - are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere (PIF 16.09.2013);- are instalaţii de evacuare in sistem slam dens (PIF 16.04.2014);- valoarea totala a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu se ridica la aproximativ 70 mil euro.

Grup nr. 4330 MW

decembrie 1981

- nr. de ore de funcţionare de la PIF si pana la 31.12.2016 – 126.034 de ore;- in urma lucrarilor de modernizare i s-a prelungit durata de funcţionare cu 100.000;- ore de funcţionare de la PIF după reabilitare (apr. 2002) pana in prezent - 84.826 de ore;- nr. ore de funcţionare pana la epuizarea duratei de viata - 15.174 de ore;- grupul a fost supus unui program amplu de retehnologizare in perioada feb. 1990 - ian. 2002, in cadrul caruia s-au facut lucrari majore de modernizare la cazan si auxiliare cazan;- in urma acestor lucrari s-a prelungit durata de funcţionare cu 100.000 de ore;-are instalaţie de desprăfuire electrostatica;- are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere (PIF 20.04.,2012);- are instalaţii de evacuare in sistem slam dens (PIF 16.04.2014);- valoarea totala a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu se ridica la aproximativ 110 mil euro.

Grup nr. 5330 MW

august 1983

- nr. ore de funcţionare de la PIF si pana la 31.12.2016 – 98.974 de ore;- in urma lucrarilor de modernizare i s-a prelungit durata de funcţionare cu 100.000;- nr ore de funcţionare de la PIF după reabilitare (aug. 2006) pana in prezent - 64.498 de ore;- nr. de ore de funcţionare ramase pana la epuizarea duratei de viata - 35.502 de ore;- grupul a fost supus unui program amplu de retehnologizare in perioada 2007-ianuarie 2012. In cadrul acestui program s-au facut lucrari majore de modernizare la cazan si auxiliare cazan;- are instalaţie de desprăfuire electrostatica;- are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere (PIF 20.04.2012);- are instalaţii de evacuare in sistem slam dens (PIF 16.04.2014);- valoarea totala a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu se ridica la aproximativ 170 mil euro.

Grup nr. 6330 MW

septembrie 1985

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana la 31.12.2016 - 75.102;- grupul a fostsupusunui program modest de retehnologizare (program A1) finalizat in1993;- grupul a fostretras din exploatare in 2006 pentru un program de reabilitare/retehniologizare care nu s-a demaratpana in prezent (acordul de finantare a lucrarilor a fostsuspendat)- grupul este demontat si va fi valorificat.

Grup nr. 7330 MW

noiembrie 1987

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana la 31.12.2016 – 121.199;- în ianuarie 2016 s-a recepţionat lucrarea privind reabilitarea/modernizarea de dimensiuni medii, prin care s-a prelungit durata de funcţionare cu cca. 60.000 ore;- are instalatia de desprăfuire electrostatica;- are instalatie de desulfurare a gazelor de ardere fiind racordat instalaţiile aferente grupului nr. 6.

Sucursala Electrocentrale Işalniţa (2 grupuri x 315 MW)SE Işalniţa este cea mai veche centrala din cadrul CE Oltenia. Centrala va funcţiona în special cu grupul nr.7, fiind un grup energetic care are o flexibilitatea marita comparativ cu grupurile energetice de la Rovinari, Turceni si Craiova deoarece are doua cazane pe o turbina, coroborat cu faptul ca acest grup energetic a intrat intr-un program de reabilitare si retehnologizare incepand cu anul 2009.

9 | P a g i n ă



Grup nr. 7315 MW

septembrie 1967

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana la 31.12.2016 – 313.340 de ore;- ore de funcţionare pana la epuizarea duratei de viata – aprox. 70.000 de ore;- grupul se afla in prezent intr-o reabilitare/modernizare semnificativa in vederea prelungirii duratei de funcţionare cu 60.000 ore; - Sunt in curs de realizare doua lucrari foarte importante, reabilitare PAR si montare instalaţie de post ardere , lucari care, la finalizarea lor vor face din grupul nr.7 un grup comparabil cu grupurile din S.E.Turceni la nivelul competitivitatii;- are instalaţie de desprăfuire electrostatica;- are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere;- are instalaţii de evacuare in sistem slam dens;- valoarea estimata a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu - 80 mil euro.

Grup nr. 8315 MW

decembrie 1967

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana la 31.12.2016 – 315.992 de ore;- nr. ore de funcţionare de la PIF după reabilitare pana in prezent – 60.216 de ore;- ore de funcţionare pana la epuizarea duratei de viata – 9.784 de ore;- grupul a fost supus unor reabilitari/retehnologizari punctuale;- are instalaţie de desprăfuire electrostatica;- are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere;- are instalaţii de evacuare in sistem slam dens;

Sucursala Electrocentrale Craiova (2 grupuri x 150 MW)Are disponibile două grupuri energetice de 150 MW (grupurile 1şi 2), grupuri care funcţionează în cogenerare.La aceste grupuri nu s-au făcut reabilitări/retehnologizări majore, ele fiind şi cele mai noi din cadrul CE Oltenia. S-au realizat diferite lucrări punctuale pentru creşterea fiabilităţii, mărirea duratei de viaţă (s-au implementat măsuri de reducere NOx la arzători, s-a modernizat batiul nr.1-grup 1, s-au montat pompe noi de alimentare, s-a modernizat sistemul reglaj IP prin montarea de servomotoare independente la fiecare ventil de reglaj-grup.2.S-au realizat şi lucrări pentru alinierea la condiţiile de mediu, conform documentelor de Aderare semnate de Romania. Instalaţiile de desulfurare s-au realizat cu finanţare din fonduri europene, ceea ce a indus şi anumite obligaţii companiei ca aceasta termocentrala sa tinuta in functiune pe o perioada de 5 ani de zile incepand cu luna febroarie 2016.



Grup nr. 1150 MW

august 1987

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana la 31.12.2016 - 162.816 de ore;- nr. ore de funcţionare pana la epuizarea duratei de viata – aprox. 55.000 de ore;- în 2015 grupul a fost supus unei reparatii de nivel mediu, în urma căreia s-a prelungit durata de funcţionare cu ~60.000 ore;- are instalaţie de desprăfuire electrostatica;- are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere;- are instalaţii de evacuare in sistem slam dens;- valoarea totala a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu - 55 milioane de euro.

Grup nr. 2150 MW

martie 1989

- nr. ore de funcţionare de la PIF initial pana la 31.12.2016 – 146.221 de ore; - grupul a fost supus unor reabilitari/retehnologizari punctuale;- starea actuala a blocului este buna, pentru mentinerea lui in exploatare in conditii de siguranta fiind nevoie doar de cheltuieli curente (consumabile si piese de uzura);- are instalaţie de desprăfuire electrostatica;- are instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere;- are instalaţii de evacuare in sistem slam dens;- valoarea totala a lucrarilor de reabilitare, modernizare si instalaţii de mediu - 45 milioane de euro.

Sucursala Electrocentrale Chiscani (1 grup x 227 MW + 1 grup x 210 MW)Iniţial această termocentrală a fost proiectată cu 4 grupuri energetice (1,2,3,4). Grupurile 3,4 nu au fost construite ci doar proiectate. În prezent grupurile 1 şi 2 cu o capacitate de 227 MW, respectiv 210 MW si sunt funcţionale. Capacitatea actuală a termocentralei este de 437 MW.Situaţia actuală: Ambele blocuri respectă condiţiile de mediu (datorită faptului că utilizează drept combustibil gazul natural). Grupul 1 a fost modernizat în anul 2005. Nu are încă implementate proiectele de eliminarea a emisiilor de azot pentru care termenele de conformare sunt până la finele anului 2020.Pentru aceasta termocentrala s-a luat decizia de vanzare ca activ, in prezent procedura de vanzare fiind in desfasurare.

10 | P a g i n ă

ii. Prezentarea generală a capacitatilor de productie din activitatea de minerit.Activitatea de extracţie a lignitului se realizează pe teritoriul a două judeţe (Gorj, Mehedinţi), repartizată în 10 perimetre miniere grupate in 10 unitati de productie, o unitate de service si mentenanţă si o unitate de inchidere si conservare mine subteran.Metoda de exploatare prin lucrări miniere la zi se realizează cu tehnologii de extracţie în flux continuu - excavatoare cu rotor, transportoare cu bandă de mare capacitate şi maşini de haldat.

Dotarea tehnică de care dispune societatea la activitatea minieră se compunedin: 71 excavatoare cu rotor din care 29 modernizate; 51 maşini de haldat; 339 transportoare de mare capacitate; 26maşini de depozit; 63cărucioare cu bandă pe şenilă.

Utilajele de excavare au vârste cuprinse între 10 ani şi 44 ani şi capacităţi teoretice nominale între 1.300÷6.000 mc/h, utilajele de haldare au vârsta cuprinsă între 10÷44 ani şi capacităţi teoretice cuprinse între 4.400÷ 12.500 mc/h,, utilajele de distribuţie au vârsta cuprinsă între 10÷44 ani şi capacităţi teoretice cuprinse între 2.000÷4.400 mc/h şi benzile transportoare au capacităţi teoretice cuprinse între 1.400÷12.500 mc/h.Experienţa industrială acumulată în domeniul exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 de ani, timp în care s-a realizat extracţia unei cantităţi de peste 1 miliard de tone.Capacitatea maximă de producţie este de 25,5 milioane t/an la un program de 5 zile/săptămână şi de 30,5 milioane t/an la un program de 7 zile/săptămână, fiind determinată de dotarea tehnică, baza materială, productivitatea şi condiţiile tehnologice dar şi de consumul de cărbune solicitat.

iii. Evoluţia indicatorilor economico-financiari 2012-2016Sinteza principalilor indicatori economico financiari înregistraţi de CE Oltenia în perioada

2012-2016este prezentată în continuare:

Nr. crt. Indicatori U.M. 2012

(iun-dec) 2013 2014 2015 2016

0 1 2 3 4 5 6 71 Energieelectricăprodusă TWh 10,07 11,78 13,3 14,95 13,542 Energie electrică livrată din productia proprie TWh 9,15 10,73 12,14 13,67 12,293 Energieelectricăvandută, din care: TWh 9,38 10,68 11,63 13,31 11,93

3.1 - energie electrică vândută din productia proprie

TWh 8,61 9,89 11,34 12,89 11,61

3.2 - energie electrica cumparata si revanduta TWh 0,77 0,79 0,29 0,42 0,324 Productia de carbune mii tone 17.174 22.596 21.501 22.405 19.5595 Cifra de afaceri mii lei 2.236.655 2.648.585 2.565.625 2.699.751 2.272.9306 EBITDA mii lei 502.058 533.541 302.340 322.974 619.5007 Rezultat brut (11.1 + 11.2) mii lei 176.112 72.980 -693.636 -960.856 -126.036

7.1 Rezultat din exploatare mii lei 140.597 182.765 -294.402 -790.522 3.275 7.2 Rezultat din activitateafinanciara mii lei 131.659 101.017 -54.895 -170.334 -129.311

8 CAPEX mii lei 483.329 812.175 777.218 544.249 419.2459 Nr. personal existent la fineleanului nr. pers 18.761 18.815 18.513 15.238 14.332

10 Nr. mediu de personal nr. pers 18.770 18.620 18.438 16.349 14.90811 Productivitateamuncii MWh/pers 488 576 658 836 824

12 Productivitateamuncii mii lei/ pers 178 230 223 263 236

Producţia de energie electrică şi indicatorii de eficienţă realizaţi în perioada 2012-2016, la nivelul fiecărei sucursale energetice, sunt prezentaţi în tabelul de mai jos:

Specificatie Anii SE Turceni SE Rovinari SE Craiova Se Isalnita CE Oltenia

Productia de energie(TWh)

2012 4,11 3,56 0,78 1,62 10,072013 4,55 4,73 0,95 1,56 11,792014 5,03 4,97 1,03 2,27 13,302015 4,94 6,13 1,10 2,78 14,952016 4,43 6,12 1,14 1,85 13,54

Putereamedierealizata 2012 800 693 152 316 1.961

11 | P a g i n ă

Specificatie Anii SE Turceni SE Rovinari SE Craiova Se Isalnita CE Oltenia

(MW) 2013 519 540 108 178 1.3452014 574 567 118 259 1.5182015 564 699 126 318 1.7072016 505 697 130 210 1.542

Consum specific brut(gcc/KWh)

2012 364,22 333,14 376,52 402,27 360,332013 349,61 331,35 348,58 406,37 349,722014 343,54 325,82 340,21 371,79 341,472015 349,90 322,07 314,63 371,60 340,032016 361,58 323,25 339,55 381,22 345,04

Consumpropriu electric(%)

2012 10,28% 9,25% 14,01% 7,78% 9,80%2013 10,54% 8,88% 12,86% 7,45% 9,65%2014 9,49% 8,82% 13,14% 8,50% 9,37%2015 9,11% 8,83% 12,09% 8,43% 9,10%2016 10,19% 8,84% 14,09% 9,22% 9,78%

Cheltuieli cu mentenanta capacitatilor de productie(milioane lei)

2012 30,97 24,43 7,35 20,04 82,792013 25,95 19,03 10,51 14,43 69,922014 12,93 19,92 7,74 8,60 49,192015 25,24 16,56 7,80 7,77 57,37

2016 19,95 13,65 5,57 8,92 48,09

Evoluţia indicatorilor fizici de producţie pe subunităţi miniere, în perioada 2012-2016, se prezintă astfel:

SPECIFICATIE U.M. 2013 2014 2015 2016TOTAL DM (capacitate de productie de 30.500.000 tone/an, fara UMC Berbesti)Productia de carbune mii tone 22.596 21.501 22.405 19.560Descoperta mii mc 149.411 137.290 129.449 103.665Raportdescoperta/carbune mc/tone 6,61 6,39 5,78 5,30Puterecalorifica Kcal/Kg 1809 1809 1.833 1.807Consum specific de energie KWh/(mc+t) 3,92 3,98 4,02 4,20Cariera ROSIA (capacitate de productie de 4.200.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 2.820 3.045 3.617 2.610Descoperta mii mc 18.990 16.833 19.830 15.100Raportdescoperta/carbune mc/tone 6,73 5,53 5,48 5,79Puterecalorifica Kcal/Kg 1914 1904 1.888 1.915Consum specific de energie KWh/(mc+t) 4,38 4,28 4,18 4,74Cariera PESTEANA (capacitate de productie de 2.000.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 1.970 1.930 2.016 1.560Descoperta mii mc 13.600 14.200 12.035 11.100Raportdescoperta/carbune mc/tone 6,9 7,36 5,97 7,12Puterecalorifica Kcal/Kg 1.909 1.861 1.876 1.779Consum specific de energie KWh/(mc+t) 4,64 4,33 4,62 4,56Cariera ROVINARI (capacitate de productie de 2.500.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 1.275 957 1.119 693Descoperta mii mc 11.208 9.349 9.566 7.640Raportdescoperta/carbune mc/tone 8,79 9,77 8,55 11,02Puterecalorifica Kcal/Kg 1.771 1.754 1.717 1.702Consum specific de energie KWh/(mc+t) 3,75 4,07 3,82 3,91Cariera TISMANA (capacitate de productie de 4.000.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 2.194 2.141 2.665 3.482Descoperta mii mc 17.618 17.154 16.331 13.113Raportdescoperta/carbune mc/tone 8,03 8,01 6,13 3,77Puterecalorifica Kcal/Kg 1.771 1.812 1.781 1.755Consum specific de energie KWh/(mc+t) 2,94 2,91 3,06 3,26Cariera PINOASA (capacitate de productie de 3.500.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 1.132 1.050 1.500 1.859Descoperta mii mc 9.079 8.925 10.108 9.088Raportdescoperta/carbune mc/tone 8,02 8,5 6,74 4,89

12 | P a g i n ă

SPECIFICATIE U.M. 2013 2014 2015 2016Puterecalorifica Kcal/Kg 1.734 1.839 1.837 1.795Consum specific de energie KWh/(mc+t) 5,13 5,28 4,56 5,02Cariera ROSIUTA (capacitate de productie de 3.000.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 2.751 2.945 3.348 3.093Descoperta mii mc 19.077 14.497 16.498 11.869Raportdescoperta/carbune mc/tone 6,93 4,92 4,93 3,84Puterecalorifica Kcal/Kg 1.810 1.805 1.949 1.921Consum specific de energie KWh/(mc+t) 3,06 3,44 3,46 3,44Cariera LUPOAIA (capacitate de productie de 2.300.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 2.360 2.270 2.340 2.250Descoperta mii mc 11.286 9.966 9.800 9.028Raportdescoperta/carbune mc/tone 4,78 4,39 4,19 4,01Puterecalorifica Kcal/Kg 1.866 1.836 1.964 1.902Consum specific de energie KWh/(mc+t) 3,07 3,12 3,40 3,45Cariera HUSNICIOARA (capacitate de productie de 1.800.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 1.219 1.216 1.098 437Descoperta mii mc 5.660 7.000 6.985 3.920Raportdescoperta/carbune mc/tone 4,64 5,76 6,36 8,97Puterecalorifica Kcal/Kg 1.712 1.709 1.732 1.700Consum specific de energie KWh/(mc+t) 3,45 3,58 3,58 3,50Cariera JILT SUD (capacitate de productie de 4.000.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 2.392 2.515 2.301 1.354Descoperta mii mc 19.144 15.785 14.952 10.680Raportdescoperta/carbune mc/tone 8 6,28 6,50 7,89Puterecalorifica Kcal/Kg 1.678 1.689 1.659 1.657Consum specific de energie KWh/(mc+t) 3,8 4,37 4,69 5,38Cariera JILT NORD (capacitate de productie de 3.200.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 1.990 1.696 2.185 2.222Descoperta mii mc 9.727 11.116 10.827 12.127Raportdescoperta/carbune mc/tone 4,89 6,55 4,96 5,46Puterecalorifica Kcal/Kg 1.752 1.774 1.745 1.680Consum specific de energie KWh/(mc+t) 4,64 4,24 4,66 5,38Cariera BERBESTI (capacitate de productie de 3.050.000 tone/an)Productia de carbune mii tone 2.031 1.532 213Descoperta mii mc 14.021 12.465 2.517Raportdescoperta/carbune mc/tone 6,9 8,14 11,82Puterecalorifica Kcal/Kg 1.853 1.850 transfer catre CET

Govora - martie 2015Consum specific de energie KWh/(mc+t) 3,62 3,68

Notă: în anul 2012 activitatea de minerit era organizată pe 5 exploatări miniere de carieră, iar începând cu anul 2013 s-a trecut la organizarea pe 11 unităţi miniere de carieră.

Evoluţia numărului de personal în perioada 2012-2016 este prezentată în tabelul de mai jos:

Specificatie30

iunie 2012

31 decembrie

2012

31 decembri

e 2013

31 decembrie

2014

31 decembri

e 2015

31 decembrie

2016TOTAL PERSONAL EXISTENT, din care:

18.827 18.761 18.815 18.513 15.268 14.332

ACTIVITATE ENERGETICĂ 5.599 5.539 5.732 5.351 4.603 4.349

ACTIVITATE MINIERA 13.032 13.011 12.843 11.866 9.390 8.832

ELCFU 0 0 0 678 586 540

Executiv CEO 196 211 240 618 689 611

Notă: În perioada 2012-2013, ELCFU Motru era inclus in activitatea miniera (SDM)În anul 2014 prin reorganizarea activitatii au fost centralizate in cadrul Executiv CEO o parte din activitatile suport din subunitati

13 | P a g i n ă

iv. Concluzii ale analizei diagnostic.Asupra CE Oltenia se manifestă o serie de riscuri şi incertitudini determinate atât de mediul intern cât şi de cel extern şi la care societatea trebuie să reacţioneze imediat pentru diminuarea efectelor acestora. Acestea se vor manifesta şi în continuare, iar consecinţele sunt prezentate în tabelul de mai jos:Riscuri şi incertitudini Consecinţe

Riscul de volum Acest risc se manifestă atât în zona de energie, cât şi în zona de minerit. Scăderea consumului de energie la nivel naţional coroborat cu creşterea puterii instalate în capacitati de productie a energiei regenerabile conduce la diminuarea cotei de piaţă pe care o deţinem, prin reducerea cantităţii de energie vândută. Diminuându-se cantitatea de energie vândută, implicit s-au redus şi veniturile realizate, dar şi cantitatea de cărbune produsă. În aceste condiţii, este evident că societatea nu are decât opţiunea eficientizării, restructurării si reorganizării prin dimensionarea activităţii pe capacităţile viabile, în condiţiile în care există o supracapacitate atât în zona de energie cât şi în zona de minerit ceea ce generează un dezechilibrul mare între capacitatea de producţie, volumul vânzărilor şi veniturile realizate.

Riscul de preţ Capacitatile de productie din zona energiei regenerabile, interconectarea cu piaţa din Ungaria, Chehia si Slovacia, au avut un efect important în scaderea preţurilor de vânzare în piaţa de energie, cu consecinţe în realizarea unor venituri mai mici pentru CE Oltenia. Pe piaţa cărbunelui din România, preţul lignitului s-a menţinut în media realizată în ultimii ani, dar cantitatea vândută a scăzut. Acest risc, coroborat cu riscul de volum poate conduce la înregistrarea de pierderi deoarece viteza de adaptare a cheltuielilor operaţionale la reducerile de preţ sau de volum este lentă la nivel de companie. Dacă la nivel de sucursale energetice adaptarea poate fi facută relativ uşor, în domeniul mineritului acest lucru este dificil de facut deoarece pentru a asigura o producţie de lignit fluctuantă cheltuielile practic rămân constante datorită descopertei şi a extinderii perimetrelor în funcţie de necesităţi.

Riscul creşterii preţurilor certificatelor de CO2

Numărul mare de certificate de CO2 pe care trebuie să-l achiziţionăm (aproximativ 1 certificat/MWh produs) generează cheltuieli suplimentare pentru CE Oltenia şi implicit efecte negative asupra rezultatului operaţional.

Riscul de curs valutar Deprecierea monedei naţionale în raport cu valutele în care am contractat credite pentru finanţarea investiţiilor conduce la înregistrarea unui rezultat negativ din activitatea financiară.

Riscul de intrare în faliment a principalilor debitori

Acest risc poate să se manifeste din cauza realizării unor venituri mai mici (urmare a reducerii preţurilor pe pieţele de electricitate) coroborat cu neîncasarea valorii producţiei vândute, în special pentru cărbune şi energie termică. Principalii debitori sunt RAAN Dr. Tr Severin şi Termo Craiova, debitori la care sunt captiveCariera Husnicioara şi respectiv SE Craiova.

Strategie naţională energetică neactualizată

Deoarece strategia energetică actuală a României este depaşită de dinamica evoluţiei pieţei de energie şi a structurii producătorilor, luând în considerare şi propunerea de strategie energetică aflată în dezbatere,este evident că aceasta trebuie actualizată pe nişte ipoteze realiste care să concretizeze care va fi aportul cărbunelui în asigurarea siguranţei energetice naţionale. În funcţie de procentul care se alocă carbunelui, pentru a fi posibilă şi realizarea acestuia, este evident că trebuie modificat şi cadrul legislativ corespunzător.

Reorganizarea sistemului energetic naţional.

Este evident faptul că structura producatorilor de energie în România este una atipică faţă de celelalte state europene şi este necesar crearea unui mix de surse pentru producerea energiei electrice, în aşa fel încât producătorii existenţi să fie competitivi pe o piaţă integrată la nivelul Uniunii Europene şi care în acelaşi timp să asigure independenţa energetică naţională.

Riscul neîncasarii serviciilor de sistem asigurate de catre companie.

În prezent societatea asigura servicii de sistem pentru echilibrarea SEN care nu sunt platite de catre Transelectrica. Asigurarea disponibilitatii blocurilor energetice implica costuri insemnate cu o forta de munca specializata dar si costuri cu intretinerea si exploatarea acestor capacitati de productiefara ca societatea sa primeasca vreun venit suplimentar.

III.3. Cantitatea de energie şi cărbune prognozată a fi produsă de CE Oltenia.

i. Cantitatea de energie prognozată a fi vândută de către CE Oltenia.Pentru acest element au fost luate în calcul următoarele premise:

a) Anumiţi competitori pe piaţa de energie sunt în insolvenţă/faliment: CE Hunedoara, CET Galaţi şi RAAN Drobeta Severin şi o parte din cota de piaţă a acestor producători va fi preluată de catre CE Oltenia.

b) La nivel naţional se observă o tendinţă evidentă de scădere a preţului energiei electrice fapt ce va afecta pe acei producători de energie care au un cost de producţie mult mai mare decât al CE Oltenia (Iernut, OMV Petrom, ELCEN), iar acei producători vor interveni in piaţă doar în perioada de vârf de sarcină sau în perioada în care este iarnă si creste consumul la nivel national sau cresc preturile in piaţa de energie datorită secetei.

14 | P a g i n ă

c) Cuplarea pieţelor cu Ungaria, Cehia şi Slovacia a pus o presiune suplimentară asupra producătorilor de energie din România în condiţiile în care, atunci când preţul energiei în România este mai mare decât cel din ţările menţionate, dar şi atunci cand preţul este egal sau mai mic, aceştia au posibilitatea să vândă pe Piaţa Zilei Următoare în ţara noastră existând capacitate de transport alocată, iar când situaţia se modifică şi producătorii din România ar avea această posibilitate nu exista capacitate de alocare.

d) Având în vedere subvenţiile alocate producătorilor bazaţi pe energii regenerabile existenţi şi a avizelor deja emise, există posibilitatea ca noi capacităţi de producere a energiei să intre pe piaţa din România.

Luând în considerare conjunctura actuală şi viitoare a pieţei, cantitatea de energie posibil de produs de către CE Oltenia în anii 2017 şi 2018 estede aproximativ14,15 TWh.

Realizarea acestei cantităţi de energie presupune funcţionarea la o putere medie anualăde 1.615 MW, respectiv, funcţionarea în medie cu 7 grupuri, la un grad de încărcare de 70%.Această cantitate de energie se va produce folosind grupurile în funcţie de costul de producţie si preţurile de vânzare pe piaţa de energie astfel:

a) In perioada octombrie – martie cu toate grupurile disponibile;b) In perioada apilie – septembrie cu grupurile ce au costurile cele mai scazute, clasificate pe baza

de merit order.

ii. Cantitatea de cărbune prognozată a fi produsă de CE Oltenia.Pentru această analiză au fost luate în calcul următoarele ipoteze:

a) Cantitatea de cărbune care va fi produsă de către CE Oltenia va fi folosită pentru consumul intern în vederea producerii cantităţii de energie prognozată;

b) Numărul clienţilor tradiţionali ai CE Oltenia de pe piaţa de lignit s-a diminuat, în acest sens menţionam: CET Arad, CET Oradea, CET Govora prin preluarea UMC Berbesti, intrare în faliment a RAAN Drobeta-Turnu Severin;

c) Există în prezent oportunitatea comercializării unei cantităţi de lignit către firme private, nefiind însă posibilă suplimentarea acestor cantităţi pe termen lung.

Având în vedere conjunctura actuală şi viitoare a pieţei, cantitatea de lignit prognozată a fi produsă de către CE Oltenia în anii 2017 şi 2018 este de aproximativ 21 milioane tone.

iii. Veniturisuplimentare

Plata serviciului de rezerva terţiară lenta care este necesar sa fie asigurat de catreactionarul majoritar, in contrapartida serviciilor de sistem asigurate de catre societate gratuit, activitati care necesita personal cu o mare specializare si cheltuieli mari de intretinere si exploatare.

15 | P a g i n ă

IV. MĂSURI PENTRU REDRESAREA ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢII ŞI EFECTELE PRECONIZATE

În vederea redresării şi eficientizării activităţii societăţii în anii 2017 şi 2018 s-au identificat următoarele categorii de măsuri:

MĂSURI DE EFICIENTIZARE

a) Reducerea cheltuielilor cu consumul de combustibil tenologic cu 1,1% în anul 2017 comparativ cu anul 2016, iar în anul 2018 cu cu 3,7% comparativ cu anul 2017. Efectul măsurii: reducerea cheltuielilor cu cărbunele necesar producerii energiei electrice cu aproximativ 12,6 milioane lei în anul 2017, iar în anul 2018cheltuielile cu carbunele necesar producerii energiei electrice, cheltuielile cu transportul cărbunelui şi cheltuielile cu adaosul de hidrocarburi se vor reduce cu aproximativ40,75 milioane lei..

b) Reducerea /menţinerea dezechilibrelor pozitive şi negative la 0,5% din energia electrica produsă. Efectul măsurii: reducerea cheltuielilor cu aproximativ 1,5 mil/an.

c) Trecerea în conservare a unor mijloace fixe care nu se mai folosesc în procesul de producţie Efectul măsurii: reducerea cheltuielilor cu amortizarea cu aproximativ 37,98 milioane lei în anul 2017, respectiv cu 28,21 milioane lei în anul 2018.

d) Reducerea cheltuielilor cu energia electrică consumată pentru producerea energiei electrice cu 1,3% faţă de anul 2017. Efectul măsurii: reducerea cheltuielilor cu 0,45 milioane lei în anul 2018.

e) Reducerea cheltuielilor cu apa tehnologică cu 1% faţă de anul 2017. Efectul măsurii: reducerea cheltuielilor cu 0,2 milioane lei.

f) Reducerea cheltuielilor cu combustibilii (motorina, uleiuri etc.)în activitatea de producere a energiei electrice cu 1% faţă de anul 2017. Efectul măsurii: reducerea acestor categorii de cheltuieli cu 0,14 milioane lei.

g) Reducerea cheltuielilor cu materialele si piesele de schimbîn activitatea de producere a energiei electrice cu 1,4% faţă de anul 2017. Efectul măsurii: reducerea acestor categorii de cheltuieli cu 1,09 milioane lei.

h) Reducerea cheltuielilor cu prestaţiile externe-terti (reparaţii, prestatii utilaje, transp. bunuri etc.) în activitatea de producere a energiei electrice cu 9,3% faţă de anul 2017.Efectul măsurii: reducerea acestor categorii de cheltuieli cu 7,2 milioane lei.

MĂSURI DE RESTRUCTURARE ŞI REORGANIZARE CE AU CA EFECT DISPONIBILIZAREA DE PERSONAL

a) Demararea procedurilor pentru închiderea perimetrului minier aferent Sector Seciuri începând cu data de 1 mai 2017 . Cariera Seciuri si-a terminat rezervele de substanţă utilă din perimetrul de licenţă, iar acest lucru impune închiderea activităţii de exploatare si valorificarea echipamentelor si instalatiilor aferente acestei cariere.Începând cu luna mai 2017 se va demara procesul de demontare şi valorificare a excavatoarelor, abzeterelor, benzilor transportoare şi a altor active vandabile.

b) Demararea procedurilor pentru închiderea perimetrului minier aferent Sector Peşteana Sud din cadrul Carierei Pesteana începând cu data de 1 mai 2017 . Începând cu luna mai 2017 se va demara procesul de demontare si valorificare a excavatoarelor, abzeterelor, benzilor transportoare şi a altor active vandabile.

c) Demarare procedurilor pentru închiderea Sectorului de subteran Tehomir începând cu data de 1 mai 2017 .

16 | P a g i n ă

Justificare:- Rezerva de carbune este epuizată;- Sectorul este în conservare şi sunt în derulare lucrările de dezafectare a echipamentelor miniere.

Începând cu luna mai 2017 se va demara procesul de demontare si valorificare a echipamentelor din subteran precum şi a altor active.

d) Valorificarea termocentralei Chiscani, prin vânzare prin licitaţie publică cu strigare Justificare: Având în vedere că puterea insatalată în SEN este de peste 24.000 MW, consumul, la vârf, nu depăşeşte 10.000 MW, precum şi costurile de producţie foarte ridicate cu această centrală, cele două grupuri energetice nu au nicio şansă de funcţionare pentru viitorii ani în condiţii de eficienţă economică.Astfel, se are în vedere valorificarea acestei centrale urmare a scrisorii de intenţie transmisă de firma olandeză BUVOCA BV privind interesul în ceea ce priveşte achiziţia acesteia. În prezent, la nivelul societăţii se lucrează la elaborarea documentaţiei necesare desfăşurării procedurii de achiziţie a serviciului de evaluare a activului SE Chiscani în vederea valorificării centralei respective prin licitaţie deschisă cu strigare, conform prevederilor legale în vigoare.Prin vânzarea centralei SE Chiscani se are în vedere:

- eliminarea unei activităţi generatoare de pierderi; - obţinerea de venituri prin valorificare activelor din patrimoniu.

e) Reproiectarea structurii organizatorice si desfiinţarea unor posturi prin reorganizarea activităţii de producere a energiei electrice, a activităţii miniere şi a activităţilor suport.Pentru eficientizarea activităţii este necesară reproiectarea structurii organizatorice a societăţii, având în vedere îndeplinirea următoarelor obiective:

organizarea eficientă a activităţilor de producţie de energie şi cărbune în vederea reducerii costurilor operaţionale;

optimizarea fluxului de alimentare cu cărbune a sucursalelor energetice; coordonarea la nivel central al activităţilor suport, în vederea asigurării unui circuit

informaţional şi decizional eficient, cu legături funcţionale la nivelul structurilor operaţionale (sucursale, exploatări miniere/cariere, sectoare);

eficientizarea funcţională a structurii organizatorice prin dimensionarea optimă a numărului de poziţii de conducere în vederea desfăşurării în cele mai bune condiţii a actului managerial;

implementarearapidăşieficientă a deciziilor de management şi administrative; optimizareacheltuielilor cu personalulşi a resurselornecesaredesfăşurăriiactivităţiisocietăţii.

f) Încetarea activităţii şi demararea procedurii de inchidere a perimetrului minier aferent Carierei HUSNICIOARA începând cu data de 31.12.2018

Justificare:- Lipsa unui beneficiar privind valorificarea lignitului, RAAN Dr. Tr. Severin, uniculbeneficiar, a

intratînfaliment;- Autorităţile locale în parteneriat cu un investitor privat au demarat o investiţie privind

construirea unei termocentrale pe gaz, care va asigura agentul termic necesar populaţiei din Dr. Tr. Severin şi care va fi pusă în funcţiune până la începerea sezonului rece;

- Cantitatea de cărbune exploatată din cadrul perimetrului Husnicioara nu este necesară sucursalelor energetice, celelalte unităţi miniere asigurând necesarul de cărbune al acestora;

- Reducerea cheltuielilor de exploatare şi îmbunătăţirea fluxului de numerar, resursele financiare rămase la dispoziţia societăţii putând fi gestionate eficient.

17 | P a g i n ă

Efectul măsurilor de restructurare şi reorganizare va fi desfiinţarea unui număr de 1.740 posturi şi implicit încetarea raporturilor de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatului pentru un număr de 1.740 de salariaţi,astfel:

1.000 salariaţi începând cu data de 01.05.2017;740 salariaţi începând cu data de 01.05.2018.

V. PROGRAM DE RESTRUCTURARE A FORŢEI DE MUNCĂ

V.1. Numărul total de salariaţi existent la data de 31.12.2016

La data de 31.12.2016, în cadrul C.E. Oltenia S.A. îşi desfăşura activitatea un număr un număr de 14.332salariaţi, repartizaţi pe activităţi astfel:

- Activitate minieră – 8.832 salariaţi;- Activitatea energetică – 4.349 salariaţi;- Alte activităţi – 1.151 salariaţi.

Structura personalului este prezentată astfel:a) Calificare: TESA, Operativ, maiştri, muncitori, pe activităţi

Specificatie TOTALPersonal existent

TESA Operativi CFL Muncitor

i

Activitate minieră 8.832 813 231 533 7.255

Activitate energetică 4.349 477 94 291 3.487

Alte activităţi 1.151 568 47 5 531

TOTAL 14.332 1.858 372 829 11.273

b) Vârsta Pe categorii de vârstă structura salariaţilor se prezintă astfel:

18 | P a g i n ă

TOTAL – 14.332 salariaţi la data de 31.12.2016

V.2. Motivele care determină aplicarea măsurilor din planul de disponibilizare

Motive determinate de influenţa mediului extern asupra rezultatelor companiei în perioada 2012-2016

a) Scăderea consumului brut de energie electrică sub impactul crizei economice şi al contractării sectorului industrial. Consumul de energie electrică în perioada 2013-2015 a fost mai mic decât cel înregistrat în 2011 şi 2012.

b) Reducerea preţurilor pe piaţa de energieReducerea preţurilor medii de vânzare a energiei electrice la producător, pe principalele componente ale pieţei angro de energie:

- pe PZU - cu 67,69 lei/MWh, în 2016 faţă de 2012, respectiv 31,1%- pe PCCB - cu 58,1 lei/MWh, în 2016 faţă de 2012, respectiv 26,7%

Pentru CE Oltenia reducerea preţului mediu de vânzare a energiei electrice a fost:- pe PZU - cu 84,07 lei/MWh, în 2016 faţă de 2012 , respectiv 33,2% - pe PCCB - cu 64,77 lei/MWh în 2016 faţă de 2012, respectiv 28,6%

c) Lipsa unei strategii energetice naţionale care face ca factorul determinant sa îl constituie condiţiile meteorologice.Anii anteriori s-au caracterizat printr-o hidraulicitate ridicată şi perioade mari de timp cu vânt, manifestate în special în gol de sarcina când consumul de energie electrică este minim, amplificând influenţa acestora asupra producţiei în centralele clasice;

d) Subvenţionarea puternică a concurenţei, respectiv a producătorilor pe alte forme de energie;Producătorii de energie din surse regenerabile primesc subvenţii sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toţi consumatorii, inclusiv cei casnici, şi care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate.Sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie se aplică pentru energia electrică livrată în reţeaua electrică (pentru 1 MWh), produsă din:

- energie hidraulică utilizată în centrale cu o putere instalată de cel mult 10 MW – 2,3/2/0,5 certificate verzi, după caz;

- energie eoliană – 1,5 certificate verzi; - energie solară – 3 certificate verzi; - energie geotermală, biomasă, biolichide, biogaz – 2 certificate verzi; - gaz de fermentare a deşeurilor - 1 certificat verde; - gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate – 1 certificat.În perioada 1 iulie 2013 – 31 martie 2017 s-a amânat temporar tranzacţionarea unui număr de certificate verzi, pentru fiecare 1 MWh produs şi livrat de producătorii de energie electrică din surse regenerabile, după cum urmează:

19 | P a g i n ă

- 1 certificat verde pentru hidrocentralele noi, cu puteri instalate de cel mult 10 MW; - 1 certificat verde pentru centralele electrice eoliene; - 2 certificate verzi pentru centralele electrice solare.Producătorii de energie pe bază de cărbune sunt “penalizaţi” prin plata de certificate de CO2.CE Oltenia plăteşte aproximativ 0,9 certificate de CO2 pentru fiecare MWh produs.

e) Permiterea funcţionarii unor producători de energie care nu au implementat instalaţiile de reducere a emisiilor poluante, în condiţiile în care CE Oltenia a implementat aceste proiecte de mediu cu efect important asupra costurilor de producţie constând în costurile creditelor, costurile cu mentenanţa şi materiile prime folosite de aceste instalaţii;

f) Permiterea unor centrale concurente să nu platească datoriile la bugetul de stat;g) Importul de cărbune pentru alte termocentrale, în timp ce există o supraproducţie la CE Oltenia

care ar putea acoperi cu costuri mult mai reduse energia produsă de aceşti producători pe piaţa internă;

h) Evoluţia preţului certificatelor de CO2. Preţul unui certificat de CO2 a crescut de la 4,65 Euro/EUA în data de 07.01.2014 până la 7,14 Euro/EUA în data de 30.12.2014 şi la 8,63 Euro/EUA în 2015. În cursul anului 2016 preţul certificatelor de CO2 a înregistrat valori cuprinse între 4,5 şi 5 Euro/EUA, la data de 31.12.2016 înregistrând valoarea de 6,55 Euro/EUA (sursa: www.eex.com);

i) Începând cu anul 2014, CE Oltenia nu a mai vândut energie electrică pe Piaţa Reglementată, piaţă pe care în cele 7 luni din anul 2012 a vândut aproximativ 3,8 TWh (reprezentând 41% din cantitatea vândută) iar în anul 2013 aproximativ 3,5 TWh (reprezentând 33% din cantitatea vândută);

j) Legislaţie nefavorabilă companiei atât din punct de vedere al facilitaţilor acordate altor producători (regenerabile şi gaz) cât şi al legislaţiei secundare realizate de ANRE (preţuri diferenţiate pe piaţa serviciilor de sistem, taxa de injecţie diferenţiată etc);

k) Creşterea capacităţilor instalate în centralele electrice de producere a energiei din surse regenerabile. Producătorii de energie regenerabilă primesc subvenţii sub forma certificatelor verzi, pe care le plătesc toţi consumatorii, inclusiv cei casnici, şi care sunt reliefate separat în factura lunară la electricitate;

l) În funcţie de prognoza privind viteza vântului, producătorii în centralele eoliene vând energia electrică pe PZU la preţuri foarte mici, fiind interesaţi de primirea bonusului pentru certificatele verzi, valorificarea energiei fiind trecută în plan secund. Din cauza ofertelor cu care participă aceşti producători pe PZU la preţuri foarte mici, preţul de închidere al pieţei este puternic influenţat, existând intervale când preţul pe PZU s-a închis la 1 leu/MWh;

m) Punerea în exploatare comercială a centralei OMV-Petrom, cu putere instalată de 850 MW care funcţionează pe gaze la preţ intern, faţă de ceilalţi producători care primesc gaze “la coş” (un mix de gaz din producţia internă şi gaz din import), pana la 01.01.2015. În toată această perioadă CE Oltenia a achiziţionat gaze la preţ de 3 ori mai mare;

n) Bariere privind exportul de energieÎn cursul anului 2014 s-au încheiat contracte de vânzare a energiei electrice cu facilităţi acordate dacă energia era livrată la export, pentru cantităţi importante, cu livrare în perioada 1 iulie 2014 – 31 decembrie 2015. Creşterea taxei de rezervare de capacitate de interconectare pentru exportul de energie de la aproximativ 1 euro/MWh (la momentul încheierii contractelor) la cca. 6 euro/MWh a determinat partenerii noştri de afaceri să denunţe unilateral contractele încheiate pentru export de energie electrică. În continuare, producătorii nu pot perfecta direct contracte pentru export, acest lucru fiind interzis de art. 28 lit.c din Legea 123/2012;

o) Începând cu anul 2014, o parte din beneficiarii tradiţionali au renunţat să mai achiziţioneze lignit (CET Arad – a început funcţionarea pe gaze; CET Oradea – a cumpărat cărbune din Ungaria pentru că beneficiază de costuri mai reduse cu transportul cărbunelui; COLTERM Timişoara a cumpărat o cantitate importantă de cărbune de la firme private); RAAN Dr. Turnu Severin a intrat in procedura de insolvenţă şi ulterior in faliment) ceea ce a condus la reducerea livrărilor de cărbune cu cca. 3.000.000 tone/an;

p) De la cuplarea pieţelor (România, Ungaria, Slovacia şi Cehia) şi până în prezent, toată capacitatea alocată pentru PZU este doar pentru import, posibilităţile de vânzare a energiei electrice din România către Ungaria fiind aproape nule. Astfel, din cauza legislaţiei secundare emisă de ANRE şi Transelectrica, principalii producători din România sunt net dezavantajaţi,

20 | P a g i n ă

http://www.eex.com/

comparativ cu cei din Ungaria. În realitate nu s-a realizat o cuplare a pieţelor, ci o extindere a pieţelor spot din Cehia, Slovacia, Ungaria până în România, cu efecte negative asupra pieţei spot din ţara noastră;

q) Devalorizarea monedei naţionale în raport cu principalele valute în care CE Oltenia are contractate credite a condusla înregistrarea unor diferenţe mari de curs valutar şi implicit la rezultate financiare negative;

r) Introducerea impozitului pe construcţiile speciale în perioada 2014 – 2016 a condus la înregistrarea unor cheltuieli foarte mari, respectiv:34 mil. lei înanul 2014, 21,5 mil lei în 2015 şi 14 mil lei în anul 2016;

s) Nealocarea fondurilor nerambursabile din PNI, în perioada 2013-2016, respectiv returnarea a 25% din cheltuielile eligibile efectuate pentru eficientizarea grupurilor energetice;

t) Întarzieri în modificarea legislaţiei în domeniul exproprierilor pentru cauză de utilitate publicăceea ce conduce la întârzierea lucrărilor de amenajări şi extracţie în cariere.

Motive determinate de influenţa mediului intern în perioada 2012-2016a) Implementarea instalaţiilor pentru conformarea condiţiilor de mediu au dus la o creştere a

costului de producţie (prin creşterea cheltuielilor cu amortizarea) ceea ce a afectat competitivitatea în condiţiile în care alţi producători pe cărbune nici măcar nu au început proiectele de mediu.

b) Excedentul de personal comparativ cu baza de producţie utilă, atât în activitatea energetică, cât şi în activitatea de minerit. Acest excedent de personal presupune un efort financiar important cu privire la asigurarea cheltuielilor cu salariile şi a celorlalte cheltuieli cu munca vie, cheltuieli constante indiferent de volumul producţiei realizate.

c) Neîncasarea creanţelor istorice, precum şi a veniturilor realizate din vănzarea de carbune şi agent termicau contribuit la deprecierea fluxului de numerar.

d) Prevederile Contractulului Colectiv de Muncă cu privire la drepturile si facilităţile acordate salariaţilor presupun un efort financiar important, cu impact semnificativ asupra rezultatelor finaciare ale societăţii.

În aceste condiţii, ponderea producţiei de energie electrică a CE Oltenia în producţia Sistemului Energetic Naţional, a scăzut de la 30,4 % în anul 2012 la aproximativ20,8 % la30.09.2016.

Pentru atenuarea/limitarea impactului economic şi financiar generat de influenţa acestor factori asupra performanţelor operaţionale ale societăţii, în perioada 2013-2016 s-au adoptat o serie de măsuri de eficientizare, pentru reducerea cheltuielilor operaţionale şi îmbunătăţirea fluxului de numerar, astfel:

reducerea consumului specific brut, a consumului propriu electric şi a consumului de hidrocarburi prin aplicarea unor măsuri de eficientizare;

reducerea cheltuielilor cu mentenanţa prin realizarea unor lucrări cu personal propriu; reducerea pierderilor din dezechilibre; diminuarea cheltuielilor cu personalul, astfel:

renegocierea Contractului Colectiv de Muncă; reproiectarea structurii organizatorice; reaşezarea salariilor pe 5 niveluri ierarhice; întreruperea activităţii în perioadele de gol de producţie.

transferul activelor aferente Unităţii Miniere de Carieră Berbeşti către Societatea C.E.T. Govora SA.

Reducerea activităţii de exploatare a cărbunelui, de producere a energiei electrice şi a activităţilor suport ceea ce a condus la concedierea în anul 2015 a unui număr de 1921 de salariaţi, iar în anul 2016 un număr de 802 salariaţi au fost incluşi în programul de concediere colectivă.

De asemenea, în perioada 2013-2016, urmare a dificultăţilor financiare întâmpinate, pentru a optimiza fluxul de numerar s-a luat decizia reducerii cheltuielilor de investiţii, realizându-se o prioritizare a investiţiilor în funcţie de urgenţa şi impactul acestora asupra respectării condiţiilor de mediu dar şi a veniturilor generate în viitorul apropriat.

21 | P a g i n ă

Măsurile de eficientizare adoptate de CE Oltenia în perioada 2013-2016 nu sunt suficiente pe termen mediu şi lung, datorită:

Legislaţiei europene care impune condiţii legislative din ce în ce mai nefavorabile producătorilor pe carbune pentru orizontul 2030 (creşterea eficienţei energetice cu 27%, creşterea ponderii energiilor regenerabile în consumul final al UE la 30%, diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% faţă de nivelul anului 1990);

Absenţei unei Strategii naţionale care să definească gradul de utilizare al producatorilor, pe prognoze care iau în considerare o medie multianuală în domeniul hidraulicităţii sau a existenţei surselor de energie regenerabilă;

Excedentului de capacităţi de producţie atât în activitatea de energetică cât şi în activitatea minieră ca urmare a faptului că, pe termen mediu şi lung, nu se întrevăd creşteri semnificative ale consumului de energie electrică;

Evoluţiei preţului certificatelor de CO2; Nivelului ridicat al ratelor de rambursat al dobânzilor şi comisioanelor la creditele contractate

până în prezent; Tendinţei de scădere a preţului energiei electrice.

În acest context, având în vedere faptul că estimările pentru perioada următoare indică o evoluţie oarecum constantă a cifrei de afaceri,neexistând premise pentru creşterea veniturilor la un nivel care să poată susţine actuala structură organizatorică, se impune o dimensionare realistă a capacităţilor de producţie şi adoptarea unor măsuri de reducere a costurilor în vederea redresării activităţii. Astfel, CE Oltenia S.A. trebuie să continue implementarea programului de restructurare şi reorganizare care presupune redimensionarea şi corelarea numărului de personal în funcţie de necesarul optim care să asigure funcţionarea în siguranţă a capacităţilor care vor fi menţinute în funcţiune.

Pentru CE Oltenia continuarea procesului de restructurare, reorganizare şi eficientizare este absolut necesar pentru ca societatea să devină una viabilă, profitabilă şi atractivă pentru investitori

22 | P a g i n ă

V.3. Numărul de salariaţi afectaţi de concedierea colectivă

Implementarea măsurilorde reorganizare şi restructurare a activităţii de exploatare a cărbunelui, de producere a energiei electrice şi a activităţilor suport va avea ca efect desfiinţarea unui număr de 1.740de posturi şi implicit încetarea raporturilor de muncă pentru motive care nu ţin de persoana salariatuluipentru un număr de 1.740de salariaţi.

Etapa I –1.000 salariaţi, începând cu 01.05.2017;

Etapa a II-a –740 salariaţi, începând cu 01.05.2018.

V.4. Numărul de salariaţi necesar pentru desfăşurarea activităţii în urma aplicării măsurilor din planul de disponibilizare

Numărul desalariaţi necesar pentru continuarea activităţii CE Oltenia, în urma aplicării măsurilor din planul de disponibilizare, se prezintă astfel:

după Etapa I după Etapa II

13.332 12.592

V.5. Măsurile pentru atenuarea consecinţelor concedierii şi compensaţiile ce urmează a fi acordate salariaţilor concediaţi. Impactul asupra bugetului asigurărilor de şomaj pentru persoanele concediate.

Salariaţii concediaţi vor beneficia, în funcţie de vechimea în muncă, de măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, efectuate în baza planului de disponibilizare, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 36/2013, modificată, respectiv:

a) indemnizaţie de şomaj, stabilită potrivit reglementărilor legale în vigoare;b) venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre câştigul salarial individual mediu net pe

ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câştigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care se efectuează concediereaşi nivelul indemnizaţiei de şomaj;

c) plăţi compensatorii ce se vor acorda în limita bugetului de venituri şi cheltuieli, salariaţilor cu contract individual de muncă încheiat pe perioada nedeterminată.

Salariaţii cu contract individual de muncă pe perioadă determinată şi cei care cumulează pensia cu salariul nu beneficiază de plăţi compensatorii.

23 | P a g i n ă

Numărul de salariaţi necesar pentru desfăşurarea activităţii societăţiiîn urma aplicării măsurilor din planul de disponibilizare este de 13.332 salariaţidupă etapa I, respectiv 12.592 salariaţi în anul 2018 (după etapa a II-a).

Numărul total de salariaţi afectaţi de măsurile de concediere colectivă este de 1.740, respectiv 1.000 salariaţi în anul 2017 şi 740 salariaţi în anul 2018.

Impactul venitului de completare asupra bugetului asigurărilor de şomaj pentru persoanele concediate în baza planului de disponibilizare este:

Pentru etapa I (2017-2019) aproximativ 35.310 mii lei, repartizat pe ani astfel: 2017 – 11.770 mii lei; 2018 – 17.655 mii lei; 2019 – 5.885 mii lei;Pentru etapa II (2018-2020) aproximativ 26.130 mii lei, repartizat pe ani astfel: 2018 – 8.710 mii lei; 2019 – 13.065 mii lei; 2020 – 4.355 mii lei;

Venitul de completare s-a estimat în funcţie de: câştigul mediu net pe economie prognozat pentru luna ianuarie 2017– 2.176 lei; salariul mediu brut pe unitate la data de 31.12.2016 – 3.443 lei; 75% din indicat. social de referinţă (500 lei) – 375 lei.

Pentru atenuarea consecinţelor concedierii CE Oltenia va lua măsura de a înştiinţa agenţiile de ocupare a forţei de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea şomajului şi prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor restructurări.

V.6. Data de la care sau perioada în care vor avea loc, potrivit legii, concedierile colective.

Condiţionări posibileprivind implementarea Planului disponibilizare 2017-2018- Clauzele noului Contract Colectiv de Muncă cu privire la concedierea colectivă;- Modificări ale programului anual de exploatare la activitatea minieră, generată de evoluţia pieţei de

energie sau întârzieri în apariţia actelor normative privind exproprierile pe cauză de utilitate publică ce conduc la blocarea fronturilor de lucru;

- Modificări obiective privind etapele şi calendarul de implementare a planului de disponibilizare.

24 | P a g i n ă

Concedierile colective se vor desfăşura în două etape:Etapa I, începând cu data de 1mai 2017;Etapa a- II-a, începând cu data de 1mai 2018.

VI. PROCEDURA CONCEDIERII COLECTIVE

VI.1. Regimul juridic al concedierii colective.Regimul de drept comun al concedierilor colective este fixat de următoarele dispoziţii legale în

vigoare: art. 65 - 67 şi art. 68 - 72 din Codul Muncii, adoptat prin Legea nr. 53/2003, republicat; Ordonanţa de urgenţă nr. 36/30.04.2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor

măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare;

de asemenea, în temeiul art. 229 alin. (1) din Codul Muncii, republicat, coroborat cu art. 132 alin. (3) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, în aplicarea măsurii concedierii colective trebuie avute în vedere şi dispoziţiile mai favorabile cuprinse în contractele colective de muncă aplicabile.

VI.2. Condiţii de fond privind concedierea colectivă.În prezent, concedierea colectivă este definită ca fiind concedierea într-o perioadă de 30 de zile

calendaristice dispusă de angajator, din unul sau mai multe motive care nu ţin de persoana salariatului şi care afectează mai mulţi salariaţi, numărul minim al salariaţilor concediaţi care încadrează o concediere în categoria concedierilor colective fiind determinat de numărul total de salariaţi ai angajatorului.

Astfel, conform art.68 din Codul Muncii, „(1) Prin concediere colectivă se înţelege concedierea, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu ţin de persoana salariatului, a unui număr de:a) cel puţin 10 salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi mai mult de 20 de salariaţi şi mai puţin de 100 de salariaţi;b) cel puţin 10% din salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 100 de salariaţi, dar mai puţin de 300 de salariaţi;c) cel puţin 30 de salariaţi, dacă angajatorul care disponibilizează are încadraţi cel puţin 300 de salariaţi.(2) La stabilirea numărului efectiv de salariaţi concediaţi colectiv, potrivit alin. (1), se iau în calcul şi acei salariaţi cărora le-au încetat contractele individuale de muncă din iniţiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana salariatului, cu condiţia existenţei a cel puţin 5 concedieri.”

Concedierea colectivă este o concediere dispusă de angajatori din unul sau mai multe motive care nu ţin de persoana salariatului.

Motivele de drept ale concedierii colective sunt menţionate în cuprinsul art. 65 din Codul Muncii, constând în desfiinţarea efectivă, dintr-o cauză reală şi serioasă a mai multor locuri de muncă, din unul sau mai multe motive, fără legătură cu persoana salariaţilor afectaţi de concediere.

Concedierea colectivă poate fi dispusă numai în următoarele condiţii cumulative: desfiinţarea mai multor locuri de muncă, numărul acestora incluzând concedierea respectivă

în categoria concedierilor colective; desfiinţarea locurilor de muncă are loc din unul sau mai multe motive care nu ţin de

persoana salariatului (nu se aplică în cazul concedierii pentru motive care ţin de persoana salariatului prevăzute de art. 61-64 din Codul Muncii);

desfiinţarea locurilor de muncă este efectivă, posturile respective fiind desfiinţate din structura angajatorului (din organigramă şi statul de funcţii), fără a fi înregistrată ulterior o reînfiinţare a lor, după un termen scurt sub aceeaşi denumire sau cu o denumire modificată;

desfiinţarea locurilor de muncă este determinată de o cauză reală, care are un caracter obiectiv, adică e independentă de buna sau reaua credinţă a angajatorului;

desfiinţarea locurilor de muncă este determinată de o cauză serioasă, adică este impusă de necesităţile evidente, care fac imposibilă continuarea activităţii la un locde muncă fără pagube pentru angajator, excluzându-se din categoria pagubelor plata salariului.

VI.3. Condiţii de procedură privind concedierea colectivăCodul Muncii, republicat, reglementează în mod distinct două etape ale concedierii colective,

şi anume:(i) procedura informării şi consultării cu sindicatul/reprezentanţii salariaţilor (art. 69-70 din

25 | P a g i n ă

Codul Muncii, republicat) şi (ii) procedura propriu-zisă a concedierii colective (art. 72-73 din Codul Muncii, republicat).

VI.3.1. Procedura informării si consultării cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilorConform dispoziţiilor legale în vigoare (art. 69-70 din Codul Muncii, cu completările şi

modificările ulterioare), etapele procedurii informării şi consultării cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilor sunt următoarele:a) realizarea unei analize complexe a situaţiei angajatorului;b) formularea în scris a unei notificări, cu privire cel puţin la:- numărul total şi categoriile de salariaţi;- motivele care determină concedierea preconizată;- numărul şi categoriile de salariaţi care vor fi afectaţi de concediere;- criteriile avute în vedere, potrivit legii şi/sau contractul colectiv de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;- măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor;- măsurile pentru atenuarea consecinţelor concedierii şi compensaţiile ce urmează să fie acordate salariaţilor concediaţi, conform dispoziţiilor şi/sau contractului colectiv de muncă aplicabil;- data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile;- termenul înăuntrul căruia sindicatele sau, după caz, reprezentanţii salariaţilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaţilor concediaţi.c) transmiterea notificării către sindicate sau, după caz, către reprezentanţii salariaţilor;d) transmiterea unei copii a notificării către Inspectoratul Teritorial de Muncă şi Agenţia Teritorială de Ocupare a Forţei de Muncă (la aceeaşi dată la care s-a comunicat sindicatelor sau, după caz, către reprezentanţii salariaţilor);e) iniţierea, în timp util şi în scopul ajungerii la o înţelegere, în condiţiile prevăzute de lege, de consultări cu sindicatele sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, cu privire cel puţin la:- metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariaţi care vor fi concediaţi;- atenuarea consecinţelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaţilor concediaţi;f) primirea şi analizarea propunerilor sindicatelor/reprezentanţilor salariaţilor privind măsurile în vederea evitării concedierilor colective ori diminuării numărului salariaţilor concediaţi, într-un termen de 10 zile calendaristice de la data transmiterii notificării către sindicate/reprezentanţii salariaţilor;g) formularea şi transmiterea către sindicate sau, după caz, către reprezentanţii salariaţilor a răspunsului în scris şi motivat la propunerile acestora, în termen de 5 zile calendaristice de la primirea lor;h) realizarea înţelegerii cu sindicatele sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor.

Scopul derulării procedurii este asigurarea informării şi consultării cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilor, în vederea ajungerii la o înţelegere cu aceştia, cel puţin cu privire la:

metodele şi mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariaţi care vor fi concediaţi;

atenuarea consecinţelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaţilor concediaţi.

Derularea procedurii informării şi consultării cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilor implică împlinirea unui termen minim cuprins între 15 şi 30 de zile, în funcţie de numărul total de salariaţi ai angajatorului, respectiv la întreprinderile cu peste 250 de salariaţi, cu 30 de zile înainte de notificarea prevăzută la art.72 din Codul Muncii, republicat.

Informarea şi consultarea cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilor este o procedură anterioară adoptării deciziei concedierii colective, punctul de vedere al sindicatelor/reprezentanţilor salariaţilor având caracterul unui aviz consultativ pentru măsura concedierii colective, în cazul nerealizării înţelegerii cu aceştia fiind posibilă derularea celei de-a doua etape a concedierii colective.

VI.3.2. Procedura propriu-zisă a concedierii colectiveRaportat la dispoziţiile legale în vigoare (art.72-73 din Codul Muncii, republicat), etapele

procedurii concedierii propriu-zise sunt ulterioare procedurii informării şi consultării cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilor şi sunt următoarele:

26 | P a g i n ă

a) adoptarea de către angajator a deciziei aplicării măsurii de concediere colectivă;b) formularea notificării privind concedierea colectivă, care trebuie să cuprindă:

toate informaţiile relevante cu privire la intenţia de concediere colectivă, prevăzute la art. 69 alin.(2) din Codul Muncii;

rezultatele consultărilor cu sindicatele/reprezentanţii salariaţilor, prevăzute la art.69 alin.(l) şi art.71 din Codul Muncii, în special motivele concedierilor, numărul total al salariaţilor, numărul salariaţilor afectaţi de concediere şi data de la care sau perioada în care vor avea loc aceste concedieri;

c) transmiterea notificării în scris către Inspectoratul Teritorial de Muncă şi către Agenţia Teritorială de Ocuparea Forţei de Muncă, cu cel puţin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere (art. 72 alin.(l));d) transmiterea unei copii a notificării către sindicatele/reprezentanţii salariaţilor, la aceeaşi dată la care a comunicat-o Inspectoratului Teritorial de Muncă şi către Agenţiei Teritoriale de Ocuparea Forţei de Muncă;e) transmiterea la Inspectoratul Teritorial de Muncă de către sindicate/reprezentanţii salariaţilor a propunerilor formulate de aceştia;f) după caz, emiterea deciziei Inspectoratului Teritorial de Muncă privind reducerea perioadei prevăzute de art.72 alin.(l) din Codul Muncii: la solicitarea motivată a oricăreia dintre părţi, cu avizul Agenţiei Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă, Inspectorul Teritorial de Muncă poate dispune reducerea perioadei prevăzute la art.72 alin.(l) din Codul Muncii, fără a aduce atingere drepturilor individuale cu privire la perioada de preaviz; în acest caz, Inspectoratul Teritorial de Muncă are obligaţia de a informa în timp util angajatorul şi sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, asupra reducerii perioadei, precum şi despre motivele care au stat la baza acestei decizii (art.72 alin.(5) şi (6));g) căutarea de către Agenţia Teritorială de Ocuparea Forţei de Muncă a unor soluţii la problemele ridicate de concedierile colective preconizate, în perioada prevăzută la art. 72 alin.(l) din Codul Muncii;h) comunicarea în timp util, atât angajatorului, cât şi sindicatelor/reprezentanţilor salariaţilor, de către Agenţia Teritorială de Ocuparea Forţei de Muncă a soluţiilor găsite, la problemele ridicate de concedierile colective preconizate;i) după caz, emiterea de către Inspectoratul Teritorial de Muncă, cu consultarea AgenţieiTeritorială de Ocuparea Forţei de Muncă, a deciziei de amânare a momentului emiterii deciziilor de concedierecu maxim 10 zile calendaristice: la solicitarea motivată a oricăreia dintre părţi, Inspectoratul teritorial de Muncă, cu consultarea Agenţiei Teritoriale de Ocuparea Forţei de Muncă, poate dispune amânarea momentului emiterii deciziilor de concediere cu maxim 10 zile calendaristice, în cazul în care aspectele legate de concedierea colectivă avută în vedere nu pot fi soluţionate până la data stabilită în notificarea de concediere colectivă ca fiind data emiterii deciziilor de concediere;j) în acest caz, informarea angajatorului şi sindicatelor/reprezentanţilor salariaţilor de către Inspectoratul Teritorial de Muncă despre amânarea momentului emiterii deciziilor de concediere, precum şi despre motivele care au stat la baza acestei decizii, înainte de expirarea perioadei iniţiale prevăzute de art.71 alin.(l) din Codul Muncii;k) emiterea preavizului privind concedierea colectivă;1) emiterea deciziilor de concediere colectivă;m) după caz, în situaţia în care în perioada de 45 de zile de la data concedierii se reiau activităţile a căror încetare a condus la concedieri colective, transmiterea către salariaţii care au fost concediaţi a unei comunicări scrise în acest sens, în scopul reangajării pe acelaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără examen, concurs sau perioadă de probă, salariaţii având la dispoziţie un termen de maxim 5 zile calendaristice de la data comunicării angajatorului, pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit

Preavizul constituie o garanţie a dreptului la muncă şi a stabilităţii în muncă şi are ca scop evitarea consecinţelor negative pe care le-ar putea produce o denunţare unilaterală imediată a contractului individual de muncă.

Sediul materiei îl constituie art.75 din Codul Muncii, republicat, care instituie obligaţia tuturor angajatorilor care dispun concedieri din motive ce nu ţin de persoana salariatului să acorde un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare.

Este reglementat în mod expres şi faptul că în situaţia în care în perioada de preaviz contractul

27 | P a g i n ă

individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător, cu excepţia cazului prevăzut la art.51 alin.(2) din Codul Muncii, privind cazul absenţelor nemotivate.

VI.3.3. Decizia de concediere Sediul materiei

Condiţiile privind conţinutul deciziei de concediere colectivă sunt reglementate de art.76 şi următoarele din Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu care „decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu:a) motivele care determină concedierea;b) durata preavizului;c) criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi, conform art 69 alin. (2) lit d), numai în cazul concedierilor colective;d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condiţiile art 64.”

Condiţiile de formăDin punct de vedere al condiţiilor de formă, este reglementată forma scrisă a deciziei de

concediere colectivă ca o condiţie ad validitatem a acesteia. Conţinutul deciziei de concediere colectivă

Din punct de vedere al conţinutului, decizia de concediere colectivă trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:- identitatea părţilor: datele de identificare ale angajatorului (cu menţionarea denumirii/numelui,

sediului/domiciliului, numelui şi funcţiei reprezentantului legal al persoanei juridice), precum şi ale salariatului (numele şi prenumele acestuia, funcţia, locul de muncă).

- motivarea deciziei: motivarea în fapt (motivele care determină concedierea colectivă trebuie prezentate în

detaliu în cuprinsul deciziei de concediere); motivarea în drept: temeiul juridic al concedierii colective îl constituie art.68 alin.(l),

coroborat cu art. 65 din Codul Muncii.- durata preavizului: este obligatorie menţionarea duratei preavizului, data de la care acesta a fost

acordat şi data la care se împlineşte termenul de preaviz stabilit, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare (conform art.75 alin.(l) din Codul Muncii, „persoanele concediate în temeiul art. 61 lit.c) şi d) al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare”);

- menţionarea criteriilor de stabilire a ordinii de priorităţi, stabilite după consultarea cu sindicatele.- lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să

opteze pentru ocuparea unui loc de muncă vacant, în condiţiile art.64 din Codul Muncii, în cazul concedierii colective, angajatorul are obligaţia de a-i propune salariatului alte locuri de

muncă vacante în unitate, iar în situaţia în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante acesta are obligaţia de a solicita sprijinul Agenţiei Teritoriale de Ocuparea Forţei de Muncă, în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale;

în cuprinsul deciziei de concediere trebuie prezentată lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, termen care, conform art. 64 alin (3) din Codul Muncii, este de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului.

în acest termen, salariatul trebuie să-şi manifeste în scris consimţământul cu privire la noul loc de muncă oferit. În cazul în care salariatul nu îşi manifestă consimţământul în termenul legal sau, după caz, după notificareasituaţiei că nu dispune de locuri de muncă vacante transmisă Agenţiei Teritoriale de Ocuparea Forţei de Muncă, angajatorul poate dispune concedierea salariatului;

- termenul în care decizia poate fi contestată, având în vedere că trebuie asigurată informarea salariatului în vederea exercitării dreptului său de a formula contestaţie împotriva măsurii concedierii colective;

- instanţa competentă să soluţioneze contestaţia;- data emiterii şi data comunicării deciziei salariatului, având în vedere faptul că, potrivit

dispoziţiilor art.77 din Codul Muncii, „decizia de concediere produce efecte de la data comunicării ei salariatului”.

28 | P a g i n ă

VI.3.4. PROCEDURI INTERNE ÎN APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE PR1VIND CONCEDIEREA COLECTIVĂ

În tabelul de mai jos este prezentat calendarul de acţiuni care trebuie parcurs în limitele prevăzute de toate normele legale în vigoare:

Nr. Crt.

Acţiunea

0 11. Avizarea de către Directoratul Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A. a

Planului de disponibilizare. 2. Avizarea de către Consiliul de Supraveghere a Planului de disponibilizare.3. Convocarea Adunării Generale a Acţionarilor Societăţii Complexul Energetic

Oltenia S.A. în vederea aprobării Planului de disponibilizare.4. Aprobarea Planului de disponibilizare prin hotărâre AGA.5. Transmiterea Planului de disponibilizare către Ministerul Energiei, însoţit de

Hotărârile - HD/HCS/HAGEA prin care a fost avizat/aprobat, în vederea verificării prin direcţia de specialitate a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de OUG nr.36/2013 şi elaborare HG privind aprobarea sumelor din bugetul asigurărilor pentru şomaj ce se vor aloca pentru plata venitului de completare.

6. Aprobare Hotărâre Guvern privind alocarea sumelor pentru plata venitului de completare

7. Transmiterea primei NOTIFICĂRI către Sindicate, precum şi o copie către ITM şi AJOFM.

8. Sindicatele pot transmite către angajator propuneri de măsuri în vederea evitării concedierilor ori diminuării numărului salariaţilor concediaţi, într-un interval de 10 zile calendaristice de la data primirii notificării.

9. Angajatorul are obligaţia de a răspunde în scris şi motivat la propunerile formulate de sindicate, în termen de 5 zile de la primirea acestora.

10. Transmiterea celei de-a doua NOTIFICĂRI (notificarea finală) către ITM şi AJOFM, precum şi o copie către Sindicate, respectiv cu cel puţin 30 de zile înainte de data emiterii deciziilor de concediere.

11. Înştiinţarea AJOFM cu cel puţin 30 de zile înainte de emiterea deciziilor de concediere, în vederea realizării serviciilor de preconcediere

12. Transmiterea către AJOFM a planului de disponibilizare şi a tabelelor nominale cu persoanele concediate colectiv.

13. Emitere înştiinţare de preaviz

14. Emiterea deciziilor de concediere şi comunicarea acestora salariaţilor ce urmează a fi concediaţi.

15. Încetarea raporturilor de muncă, prin încetarea contractelor individuale de muncă ale salariaţilor concediaţi (disponibilizaţi)

29 | P a g i n ă

VII. INFLUENŢA MĂSURILOR DE REDRESARE ASUPRA PERFORMANŢELOR SOCIETĂŢII

Prin implementarea măsurilor de restructurare şi reorganizare se urmăreşte:a) reducerea costului de producţie şi a costului de administrare;b) folosirea optimă a capacităţilor de producţie ale societăţii;c) îmbunătăţirea fluxului de numerar;d) reorganizarea structurală a societăţii şi redimensionarea forţei de muncă atât în activitatea de

producere a energiei cât şi în minerit în funcţie de volumul producţiei;e) valorificarea unor elemente componente a activului patrimonial fără să fie afectată capacitatea

de producţie si rentabilitatea;f) creşterea productivităţii muncii în unităţi fizice si valorice.

În sinteză, în urma aplicării măsurilor de redresare a activităţii CE Oltenia, principalii indicatori economico-financiari prognozaţi pentru anii 2017-2018, se prezintă astfel:

Nr. crt. Indicatori U.M. 2017 2018

0 1 2 4 5

1 Energie electrică produsă TWh 14,15 14,15

2 Energie electrică livrată din productia proprie TWh 12,83 12,83

3 Energie electrică vandută TWh 12,04 12,10

4 Producţia de cărbune mii tone 21.000 21.000

5 Rezultat brut (EBT), din care: mii lei 2.000 42.916

6 CAPEX mii lei 655.321 688.219

7 Cheltuieli totale la 1000 de lei venituri totale lei 999,5 988,3

8 Nr mediu de personal nr. pers 13.665 12.839

9 Productivitatea muncii MWh/pers 938,7 999,3

10 Productivitatea muncii mii lei/ pers 270 282

30 | P a g i n ă

AGEA 13... · Web viewPunerea în exploatare comercială a centralei OMV-Petrom, cu putere...

Documents

Transcript of AGEA 13... · Web viewPunerea în exploatare comercială a centralei OMV-Petrom, cu putere...