Anul XXXVIII. Arad, ,9|22 martie 1914. Nr. 10. REDACŢIA

si ADMINISTRAŢIA: Deâk Ferenc-utca 35.

Articol! ş! corespon­dente pentru publicare

se trimit redacţiunei. Concurse, insertiuni şi taxele de abonament se trimit administraţiunei tipografiei diecezane.

ABONAMENTUL: Pe un an 10 coroane, Pe jum. an 5 coroane

Pentru România şi străinătate:

Pe un an 14 franci Pe jum. an 7 franci.

Telefon pentru oras şi comitat Nr. 266.

Adunarea generală a Reuniunii femeilor române din Arad

şi provincie. Duminecă în 2 /15 martie şi-a ţinut adunarea

generală Reuniunea femeilor române din Arad şi provincie la care a luat parte şi P. S. Sa Dl. Episcop Ioan I. Papp.

La cuvintele de întimpinare deosebit de călduroase, ale dnei prezidente P. S. Sa răspunde mulţumind pentru primirea călduroasă, face isto­ricul întemeierii Reuniunii femeilor române din Arad şi provincie, zicând că adunarea de azi e convocată nu numai pentru esecutarea progra­mului, ci şi pentru sărbarea jubileului de 30 de ani dela în flijnţarea sa. Atinge rostul şcolii de fete şi sfârşeşte cu cuvinte de laudă la adresa Reuniunei.

Prezidenta deschizând adunarea, se dă ce­tire raportului general al comitetului prin secre­tarul Reuniunii, Dr. Avram Sădean.

După acest raport se dă cetire raportului dnei casiere, Aurelia Dr. Petran.

Rapoartele şi sacoţile se predau unei co­misii, compusă din dnele Livia Dr. Vuia, Sofia Ittu şi d. Petru Vasilon. Examinându-le, rapor­tează, că le-a găsit în cea mai bună ordine şi luându-le adunarea generală la cunoştinţă, esprimă mulţâmită pentru activitatea desfăşurată în 1913.

Adunarea exprimă mulţămită protocolară tu­turor acelora, cari au arătat un deosebit interes faţă de scopurile Reuniunei şi cari au primit să ia parte activă la conferinţele aranjate în Arad.

îndeosebi însă esprimă adunarea mulţumită protocolară institutului »Victoria«, care a înţeles la timp ideia mare şi frumoasă a Reuniunii. In 1911 »Victoria« a votat, fără considerare la su­mele dăruite până aci, suma de 25 ,000 coroane pentru zidirea şcolii noastre de fete din Arad cu angajamentul de a le solvi în 5 rate cu câte 5000 cor. In anul 1913 a anticipat şi ratele de pe 1914 şi 1915 prin care anticipare s'a achitat de întreg angajamentul, contribuind astfel la aco­perirea cheltuielilor ardente a terminării zidirii şcoalei de fete. Prin această achitare s'a întregit suma totală a darului »Victoria« la cor. 31 ,255 .87 - j - interesele până la 6 Septemvrie 1913 .

Afară de această sumă a mai dăruit 5 0 0 v

coroane pentru scopurile Reuniunei. Se trece la alegerea unei vice-prezidente. Se

alege dna Iustina Şerban. Adunarea hotăreşte, ca Reuniunea să se în­

scrie ca membră ordinară la Uniunea femeilor române din Ungaria.

îşi esprimă condoleanţele pentru pierderea veneratului nostru fruntaş şi zelosului ei spriji­nitor, Dr. Nicolae Oncu, prin ridicare în picioare.

Stabilindu-se bugetul pe anul 1914, dna pre­zidenta mulţămeşte Prea S. Sale de binevoitorul său sprijin, precum şi membrelor şi membrilor prezenţi.

Raportul general al comitetului de gestiune pe anul 1913.

Preasfinţite Domnule episcpp! Onorată adunare generală!

Comitetul Reuniunii femeilor române din Arad şi provincie vine cu tot respectul a Vâ rapor ta despre afacerile Reuniunei în decursul anului de gestiune 1913 în u r m ă t o a r e l e :

1. Scopul react ivări i Reuniunei de acum câţiva ani a fost înainte de toate r idicarea unei zidiri nouă şi şi potrivită tuturor cerinţelor moderne , în care să se aşeze internatul şi şcoala super ioară română de fete din Arad, a cărei lipsă a fost adânc simţită de toţi Românii din părţi le a rădane , Bănat şi Bihor. Acest scop nobil a pus multe suflete în mişcare şi a făcut să contribuie cu obolul lor pen t ru acest al tar închinat limbei şi culturei femeilor noastre. Glasul Reuniunei a înduioşat şi pe marele nostru mecenat , Vasile Stroescu, care prin darul său însemnat făcu mai curând deeum credeam real izarea acestei ţ inte impor tante .

Despre necesi ta tea a rză toare a unei astfel de şcoli pentru educaţ ia românească a fetelor noas t re erau deplin convinse şi autori tăţ i le noastre bisericeşti . Deci eră firesc, ca în Maiu 1912 comitetul nostru să ajungă la o înţelegere definitivă cu Consistorul greco-oriental român din Arad, sub a cărui patronaj stă Reuniunea noastră. Nu mult după aceas tă înţelegere se pune prin actul festiv din August în acelaş an piatra fundamentală pomposului palat.

In sfârşit în vara anului t recut o circulară a P. S. Sale Domnului Episcop Ioan I. Papp, vesti neamului românesc aceea zi vrednică de memoria tuturor Ro­mânilor, cea mai însemnată şi cea mai mărea ţă pent ru Reuniunea noastră, ziua sfinţirii şi inaugurări i şcolii noastre de fete, care se ţ inu în 25 Aug. (7 Sept.) 1913. Astfel se împlini scopul înalt şi arzător al Reuniune i noas t re după o activitate intenzivă abia de câţiva ani,, prin acel praznic înălţător şi măre ţ Această inaugurare 5

a şcolii, închinată odoarelor scumpe ale mamelor r o ­m â n e a fost sărbătoarea de înălţare a limbii şi culturii femeii române.

întregul Arad şi împrejurimile lui au îmbrăcat ha ine de sărbătoare , ca să prăznuiască d impreună cu noi această sărbă toare aleasă a culturii româneşt i , de care neamul nostru a re multă lipsă. S'au adunat frun­taşii şi intelectualii neamului nostru „să mpletească cununa dragostei şi a recunoşt inţei pe fruntea autoa • relor gingaşe şi totuş atât de energice, s tărui toare , ne ­obosite, ale acestei mari opere cul tura le" .

Preasfinţia Sa Domnul Episcop în discursul său ţ inut cu acest prilej deasemenea e mândru de această faptă memorabiă , săvârşită de Reuniunea noastră . Presfinţia Sa zice, că acest eveniment cultural „ne ser­veşte nu numai spre deosebită bucur ie şi mângâiere , ci şi spre îndemn de întăr i re în nădejdea binelui, că dieceza noastră a ajuns astăzi o adevăra tă zi epocală, o zi de viaţă şi desvoltare culturală, când putem zice cu psalmistul, c ă : „Aceasta este ziua, carea a făcut-o Domnul, să ne bucurăm şi să ne veselim în t r ' ânsa" .

Iar iubita noastră prezidentă, dna Beleş, cu tot dreptul exclamă cu aceea ocaz i e : Reuniunea femeilor române din Arad şi provincie astăzi îşi vede visul cu ochii. In oraşul acesta mare şi înfloritor, la marginea apuseană a neamului nostru, ca un turn de pază, ca un bastion de neînvins se înalţă această şcoală de fete, care prin cul tura românească a femeii r omâne va da generaţi i lor vii toare cea mai puternică a rmă în lupta pent ru apăra rea fiinţei româneşt i şi pentru păzirea acestui hotar etnic apusean al neamului nostru împo­triva ori căror invaziuni de îns t ră inare" .

Iată onorată adunare generală, pentru ce anul 1913 este cel mai însemnat nu numai în analele Re-uniunei noast re , ci va r ă m â n e a epocal acest an şi în istoria şcolilor noas t re româneşt i spre bucur ia şi m â n ­dria neamului nostru de pretut indeni .

2. Institutul de credit şi economii „Victoria" a fost mai întâi pă t runs de necesi tatea urgentă a înfiin­ţării acelui aşezământ cultural .

La o rugare a comitetului Reuniunei noas t re pentru un ajutor mai însemnat pentru zidirea in te rna­tului de fete din Arad adunarea generală a băncii „Victoria" din 1911 a acordat , fără considerare la sumele dăruite până aci, suma de cor. 25.000, cu an ­gajamentul de a solvi în 5 r a t e egale în intervale de câte un an. In anul trecut, 1913, a anticipat şi ratele de pe 1914, şi 1915, p r in care ant ic ipare s'a achi tat de întreg angajamentul , contr ibuind astfel la acoper i rea cheltuielilor ardente a terminări i zidirei şcoalei de fete. Prin această achi tare s'a întregit suma totală a darului „Victoria la 31,256.87 cor. până la 6 Septemvrie 1913.

Afară de aceasta sumă frumoasă a mai dăruit 600 cor pent ru scopuri le Reuniunei pe anul 1914.

Rugăm on. adunare generală, ca pentru acest dar ext raordinar al institutului „Victoria", care este cel mai însemnat după darul princiar al lui Vasile Stroescu pentru templul nostru cultural aşa de mult dorit, să-şi exprime şi din acest loc prin protocol expres iunea celei mai cura te recunoşt inţ i şi că lduroase mul ţumir i .

3. In adunarea generală extraordinară din 10 Maiu n. 1913 s'au ales mai mulţi membri provinciali în comitet cu scopul, ca să li-se trimită apeluri pentru înscriere de membri noui. Considerând însă împreju­rări le nefavorabile, criza financiară, care bântuia şi la >noi, am amâna t acest lucru pentru viitor, când şi îm­pre ju ră r i l e vor .fi mai favorabile.

4. In schimb însă comitetul îşi desvoltă act ivi­ta tea sa în al te direcţiuni, puse la cale cu concursul Asociaţiunii a r ădane u n . ciclu de conferenţe , dintre cari până acuma s'au ţ inut 5 conferinţe împreuna te cu cântăr i , muzică declamări şi jocur i româneşt i .

Pa r t e activă, ca conferenţiari au luat următor i i d o m n i : directorul şcoalei de fete, Victor Stanciu, cu lucrarea „Omul preis toric"; Dr. Gheorghe Ciuhandu, referent şcolar, cu „Licăriri româneşt i în t recutul v e -chei biserici a Români lor" ; Dr. Lazar Iacob, profesor seminarial cu „Eiscopul L.oncenţiu Micu-Klein şi agi­taţiile religioase din timpul său"; Sabin Evuţian, p r o ­fesor preparandial cu „Din lumea celor mici" ; Mihaiu Novacu, profesor preparandial cu „Baloane şi a e r o ­p lane" . Se mai produse Trifon Lugojan cu corul s e m i ­narial şi cu corul şcoalei de fete executând în repeţ i te rândur i diferite cântăr i r o m â n e ş t i ; Aurel Raicu, s tudent în drept citise schiţa „Bubico" de I. L. Carag ia le ; loan Marşieu, teolog cu declamare .

Dintre domnişoarele noas t re s 'au produs u r m ă ­toarele : Veturia Pe t ran cu c â n t a r e ; Onora Luca, Anuţa Pop, Livia Văţian, Mărioara Trailescu la pian şi mai multe eleve dela şcoala noas t ră de fete s'au produs cu poezii, îndeosebi cu jocuri naţ ionale în por t r o ­mânesc , cum a fost „Hora" , „Haţegana", „Sârba" şi altele însoţite de cântăr i româneşt i .

Vrednic de amintit este, după cum ne-am putut convinge mai ales succesul moral , ce l 'am atins pr in aceste producţiuni instructive şi binefăcătoare, cari a u trezit o vie mişcare socială fiind tot mai bine ce rce ­ta te , trezind totodată şi un deosebit in teres f a ţ ă . d e cultura românească .

Venitul celor cinci producţiuni aminti te se urcă la 245 cor. 68 fileri, din care sumă comitetul se în­griji de un podiu şi scaunele de lipsă în sala de gimna­stică, p recum şi un schiopticon pract ic (globoscop) pentru ca pe viitor acele producţiuni să se poată face mai a t răgătoare şi instructive.

5. Un eveniment însemnat a fost balul nostru costumat din 19 Februar ie n. a. c , ca re a fost o splen­doare , prin costumuri le sale alese şi de o frumuseţă, ca re a stors nu numai admira ţ iunea noastră , ci a stârnit un interes deosebit şi o admiraţ iune la s trăini . Balul nostru pe lângă succesul material — socotit în 805 cor. 64 fii. — a avut şi uu succes însemnat m o ­ral, mai ales prin cinstirea şi aprec iarea portului nostru românesc , care dă o „par t iculară notă de distincţie şi de s t iă luci re balurilor noastre . A fost o splendidă feerie sărbă toarea costumului nostru na ţ iona l" .

Iată pen t ruce e una dintre cele mai fericite şi l ău ­dabile idei, aranjarea unui astfel de bal în port na­ţional românesc . Şi ce bine, şi ce frumos ar fi, dacă damele noas t re ar dă mai multă a tenţ ie costumului românesc prezentându-se nu numai la baluri costumate, ci şi cu al te prilejuri în ha ine cu motive româneşt i .

Propunem, ca on. adunare generală sâ-şi expr ime mulţumită faţă de toţi aceia,i cari au arăta t un deosebi t interes faţă de scopuri le Reuniunei noastre şi la ru -garea noas t ră au primit asupra lor angajamentul să se producă la producţiunile culturale aminti te mai sus, precum şi faţă de aceia, cari ne-au sprijinit întru aranjarea ba­lului cos tumat ; în special se aducem mulţumită dnei Iovanca Dr. Nemet pentru inbigniile de aranjer la bal, pe cari a hinevoit a le dărui .

5. Pentru real izarea ideei mari , frumoase şi b ine­făcă toare : de a cultiva industr ia naţională, de a păstra şi perfecţiona motivele naţ ionale, comitetul nostru, la p ropunerea dlui Vasilie Goldiş, secretar consistorial, a

primit în pricipiu înfiinţarea unei astfel de şcoli de in­dustrie naţ ională , cău tându-se acum modali tăţ i le înfiin­ţării ei.

6. Comunicăm totodată on. adunăr i generale , că Ven. Consistor gr or. român din Arad prin hâr t ia sa Nr. 6666—1913 a încredinţat controlarea economică a internatului dela şcoal noastră de fete comitetul Re­uniunei noastre . Comitetul a primit acest angajament asupra sa în folosul şcolii, vizitând internatul prin câte 2 membri în fiecare săp tămână .

8. Cu durere aducem la cunoşt inţă st ingerea din viaţă a fruntaşului nostru distins Dr. Nicolae Oncu, ca re s'a întâmplat în 14 (27) Ianuar ie 1914. Moartea lui a deşteptat adânci regrete şi în sinul Reuniunei noastre, pentrueă defunctul a figurat un numai în t re membrii de onoare ai Reuniunei , ci a fost totodată şi cel mai însufleţit sprijinitor al scopuri lor noastre . Lui este a se mulţumi în mare par te exopera rea darului în veci n e ­uitatului nostru binefăcător, Vasilie Stroescu, A lucra t din toate puteri le sale pen t ru r idicarea edificiului şcoalei noastre de fete, s tăruind în cali tatea sa de delegat al Reuniunei , ca asesor consistorial şi ca deputat în sinodul eparhial pent ru înţelegere între Reuniune şi Consistor, făcând astfel posibilă real izarea ţintei noastre .

Se cuvine deci, ca şi din acest loc să ne expr i ­măm pentru p ierderea lui tr istele noastre sent imente de condolenţe.

9. Rugăm on. adunare generală să binevoiască a îndeplini postul vacant de vicepreşedintă. Deoarece însă numărul membri lor în comitet este complet , on. adunare generală este rugată a îndeplini acest post prin alegerea unei membre , care face par te din comitet .

10. Comunicăm abzicerea secretarului Dr. A. Să-dean, pe care şi-o motivează prin- ocupaţ ia multă, ce t rebuie s'o desfăşoare în alta parte, deci vă rugăm să luaţi acesată abzicere la cunoşt inţă şi să îndepliniţi aces t post pr in alegerea unui nou secrtar .

11. Vă p rezen tăm hâr t ia „Uniunei femeilor r o m â n e din Ungaria" din Neomvrie 1913, la care ne anexează expozeul aprobat şi complecta t de I. congres al femeilor române din Ungaria şi cere, ca Reuniunea noas t ră să încere după putinţă a-şi extinde activitatea sa în senzul puntelor cuprinse în ace l expozeu.

îndeosebi ne roagă în chestia marelui orfrelinat, a cărui real izare este o necesi tatea imperioasă pentru poporul nostru. Intre altele ne roagă a t ransmite în senzul s tatutelor taxa Reuniunei asociată în suma anuală de cel puţin 20 cor., ca membră ordinară sau în suma de 400 cor. odată pentru totdeauna, care se va plăti în cel mult 4 ra te egale în intervale de câte un an.

Deci vă rugăm să hotărîţi în chestie. 12. încheind, rugăm on. adunare generală să bi­

nevoiască a stabili prel iminarul de spese pe anul l y l 4 şi a cenzura rapoar te le şi după cetirea raportului dnei casiere a examina socoţile şi aflându-le exacte a le lua la cunoştinţă şi a da comitetului absolutor pentru anul de gestiune 1913.

Arad, 2 Martie n. 1914.

Sofia B e l e ş , Dr . A v r a m S ă d e a n , pres. Reuniunei . secretar .

Omilie*) de Vasile Medrea.

ştud. c. III teol. Iubiţi ascultători!

Sfânta Scriptură ne învaţă, că D-zeu a crea t pe om din trup şi suflet Şi pen t ruca omul să poată există în lume, Dumnezu 1-a înzestrat cu toate acele calităţi trupeşti şi sufleteşti, de cari a re lipsă pentru câşt igarea traiului vieţii. Omul e dăruit din par tea lui Dumnezeu cu minte, cu judeca tă , ca astfel să-şi poată întocmi lucrurile întru agonisirea panii de toate zilele. E dărui t de altă par te de bunul Dzeu cu braţe tari, cu t rup sănătos spre a putea duce la împlinire cele contempla te de minte . Dreptaceea fiind omul compus din două p ă r ţ i : din trup muri tor şi suflet nemuri tor , şi stând aces te două părţi în cea mai s t rânsă legătură una cu al ta da -torinţa omului e, ca în decursul vieţii sale aici pe p ă ­mânt pe ambele să le cultive înt r 'unul şi acelaş mod. Datorinţa omului e, ca să nu pună pe trup mai m a r e pre ţ decât pe suflet, ci în măsura în care se îngrijeşte de trup, să se îngrijască şi de suflet. Dar ce n i -e dat să vedem în viaţa de toate z i le le? împlinim noi c e ­rinţele acestea atât de f rumoase? Satisfacem şi su­fletului în măsura în care îndestulim t rupu l? Negreşit, că nu. Pen t rueă dacă a runcăm o privire cât de fugitivă asupra vieţii, a supra traiului creştinului din zilele de acum, e cu neputinţă, să nu observăm marea , dar d u r e ­roasa deosebire, ce o aflăm între cult ivarea sufletului şi a t rupului . Şi de unde aceas tă dureroasă deosebire ? Au nu ambele le avem dela Dumnezeu, au nu ambele părţi sunt părţi le constitutive ale omului creat după chipul şi a sămănarea lui Dumnezeu? Ba, d a ! Dece atunci a tâ ta alergare pentru trup şi a tâ ta nepăsa re pent ru suflet ? Dece atâta osteneală pentru tndestulirea trupului şi a tâta negligenţă şi lâncezire din par tea omului pentru îngrijirea sufletului, când ştim cu toţii că trupul e muri tor , iar sufletul e n e m u r i t o r ? Pent ru aces te lucruri însă avem cândva să ne dăm seamă înaintea aceluia, < e la care le-am primit. Precum s tă ­pânul la finea fiecărui an înainte de a se depărta sluga dela casa sa, îl c h i a m ă l a s i n e şi-i cere în seamă toa te unel tele e c o n o m i c e ; precum stăpânul din evanghel ie depăr tându-se de-acasâ împărţeş te între slugile sale talanţii , pen t ruca re 'n to rcându-se să-i tragă la r ă s p u n ­dere pentru folosirea bună sau rea a talanţilor încre­dinţaţi l o r : tocmai aşa vom fi traşi la r ă spundere şi noi pent ru faptele noas t re săvârşi te aici pe pământ , fiind noi toţi supuşii s tăpânului celui ceresc, „căci ceeace suntem, dela Domnul suntem". Ce va răspunde sluga, care n 'a grijit de uneltele s tăpânului ? îş va luă răsplata . Ce-au răspuns servitorii, cari au primit talanţii? Şi aceşt ia şi-au luat răsplată . Ce vom răspunde noi atunci , când vom fi înfăţişaţi înaintea dreptului j u d e ­cător, pentru a ne dă seama de faptele n o a s t r e ? Şi noi ne vom trage consecinţele .

Am amintit, că sluga cu împlinirea anului de serviciu e chemat de s tăpân la un fel de judeca tă . S tăpânul cu talanţii a luat la răspundere servitorii , cărora le-a încredinţat talanţii , când s'a rentors . Dar când vom fi chemaţi noi să ne dăm seama de viaţa de a ic i?

Biserica noastră drepteredincioasă ne învaţă, că judeca ta , ce ne aş teaptă e de două feluri ; una e par­t iculară, prin care t rece sufletul omenesc îndată dupăce

*) Rostită înaintea tinerimei seminariale din Arad în 9 februarie 1914.

s'a despărţi t de trup, luând o răsplată nedeplină, ne -desăvârşitâ, iar alta e generală, numită judecata din urmă, care se va ţ inea Ia sfârşitul lumii. Răsplata, ca re o vom primi la judeca ta din urmă va fi depl ină şi vecinicâ. Ţinerea acestei judecăţ i ne-o dovedeşte dumnezeescul apostol Pavel prin cuv in te le : „Omului îi este hotărî t , să moară şi după aceea jude ţu l" . (Evr. 9. 27). Mintea însaş ne spune, că t rebue să vină o zi, când cei ră i pent ru fărădelegile săvârşite aici pe pă­mânt să-şi primească pepeapsa, iar cei buni răsplata. Trebue să vină o zi, în care atât suferinţele şi năca­zurile, cât şi fărădelegile şi patimile celor păcătoşi se vor a sămănâ laolaltă. Căci, daca timpul acestei vieţi pământeş t i este timpul sâmănâtur i i , atunci va să vină şi o zi, în care omul să secere dincolo, ceeace a sămănat aici, şi dacă a sămânat în prisos, in prisos să secere , iar dacă a sămănat în scumpete, în scumpete să secere. Această răsplată n-o pune în vedere însuş Mântuitorul prin cuv in te le : „Bucuraţ i -vă s i v ă veseliţi, că plata voastră multă este în ceriuri" , (Mat. 5. 12) adresate căt ră învăţăceii Săi.

Sfânta evangelie de azi ne spune pe larg că cine va fi, celce va judecă lumea la judeca ta din u rmă. „Auziţi deci glasul meu, luaţi aminte şi ascultaţi cuvintele mele" . (Isaia XXIII. 23).

Iubiţi ascul tă tor i ! Sfânta evangelie de azi începe cu cuv in te le : „Când va veni Fiul Omului întru mă­r i rea sa şi toţi sfinţii îngeri eu dânsul, a tunci va şedea pe scaunul mărirei sa le" .

Aceste sunt cuvintele Mântuitorului, cu care îşi începe vorbirea despre judeţu l cel înfricoşat. Acestea sunt cuvintele, pe cari rost indu-le cu băgare de seamă, vom înţelege dintr 'ânsele, că va veni t impul odată, când Isus Cristos, Fiul Iui Dzeu — care , pentru ca să scape omenimea decăzută, din noroiul fărădelegilor, a jertfit ce a avut mai scump — viaţa, — murind răs ­tignit pe cruce a lă turea cu tâlharii — va mai veni odată între oameni . Insă între venirea dintâiu şi a doua va fi mare deosebire. La venirea dintâiu în u rma dra­gostei sale nemărgini te faţă de neamul omenesc, El însuş, Creatorul omului a luat chipul omului, ca astfel să îndrepteze pe cei rătăciţi , să ajute pe cei săraci şi neputincioşi , şi să mântuiaslă pe cei păcătoşi . La ve­ni rea sa dintâiu, El Domnul Domnilor, Judecătorul Judecător i lor şi Dumnezeul cel adevăra t a suferit chinu­rile cele mai cumplite, a lăsat să fie batjocorit, hulit, judecat , ba chiar şi răstignit pe cruce de aceia, pent ru mântu i rea şi îndreptarea cărora s 'au pogorît din ceriu. Pr ie tenul şi binevoitorul omenimei a voit să fie, dar în t re ai săi venind „ai săi nu l-au cunoscut" . Nu l-au cunoscut , fiiindcă împărăţ ia , care avea să o înfiinţeze şi pe care o aşteptau Iudeii nu e „din lumea aceasta" , nu e împărăţ ie pământească ci cerească.

în tâ ia sa venire a fost umilită, smer i tă ; a doua însă va fi mărea ţă înfricoşată. La întâia venire a venit ca unul ce avea să fie judecat , la a doua va veni însuş ca judecător , să judece de pe scaunul măririi pe făcătorii de rele. La a doua judecată de faţă vor fi şi sfinţii îngeri „slugile lui, cari fac voia lui", pent ruca judeca ta cu atât mai înfricoşată să fie.

Ce vor zice păcătoşii lumii acesteia, cari până când au fost în viaţă s'au bucura t de toate bunătăţ i le de toate plăcerile, de toate fericirile, şi de toate ono­ruri le t recătoare amăgind prin pur tarea lor făţarnică lumea aceesta atât de nesigură, negândindu-se nici măca r o clipă la soartea ce le aşteaptă sufletul în viaţa de dincolo de mormânt . Lumea au înşelat-o, sco­pur i le vremelnica şi le-au ajuns aici pe pământ , dar

ce vor face stând în faţa aceluia, — care toate le ştie, toate le vede, — când vor fi întrebaţi , că ce comori şi-au asigurat pent ru lumea v i i toare? Ce vor răspunde judecători i , cari au adus judeca tă asupra „mie­lului nevinovat" , care acuma le stă înainte cerându- le seamă pentru călcarea legilor şi po runc i lo r? O n e n o ­rociţii ! Ei vor fi aceia, cari mai t a re se vor căi, se vor smeri şi se vor scuza provocându-se la Indelung-râbdarea Domnului . Indelunărăbdarea Domnului însă va avea sfârşit, pentruca va veni t impul când Domnul nu va mai face milă, ci numai dreptate , şi atunci căinţa nu va mai ajută.

Ah! ce vor simţi, ce vor putea simţi păcătoşii văzând înaintea lor pe Isus Cristos, pe care până a fost între dânşii l-au desconsiderat aşa de tare, pe care ei l-au răstignit şi batjocorit prin păcate le lor. De sigur vor căută să încurce şi de as tădată adevărul şi să seducă pe dreptul judecă tor când le va ceti din car tea vieţii toate orgiile comise pe pământ , a ră tându- le ca într 'o oglindă toate fărădelegile lor. Zadarnice le vor fi toate scuzele, toate părer i le de rău Suferinţele, cari îi vor cuprinde văzând faţa judecătorului nici pe depar te nu se pot asămănâ cu suferinţele, ce le-au în­durat în viaţă drepţii pentru adevăr şi drepta te . Sufe­rinţele, de cari vor cuprinşi păcătoşii când judecă toru l le va descoperi toate păcatele , i— zice Sf. Ieronim că âşa vor fi de grele, î ncâ t ; „Mai uşor ar fi păcătoşilor a suferi munci le iadului, decât a privi în faţa lui Cristos. Judecă to ru l" .

„Şi se vor adună înaintea lui toate limbile şi va pune oile de-a dreapta lui. iar caprele de-a s tânga". Mântuitorul Hristos dupăce ne ara tă măr i rea venirii sale la judeca ta din urmă, ne spune şi aceea , că cine vor fi acuzaţii , cari Vor fi citaţi înaintea Judecătorului spre a li-se l i â în seamă faptele săvârşite aici pe pă­mânt. Cei cari vom sta înaintea judecăţ i i şi vom aşteptă cu ne răbdare şi cu frică p ronunţa rea sentinţei dumne-zeeşti suntem toţi oamenii , cari am avut par te de viaţă aici pe pământ , pent ruca „se vor aduna înaintea lui toate l imbile". Se vor prezentă Ia un semn dat atât bogaţii cât şi săracii , stăpânii şi slugii, femeile şi bărbaţii , părinţii şi fiii, morţii şi viii, căci zice apostolul Pavel „şi vor învia cei morţi întâiu întru Hristos, după aceea noi cei vii, cari vom rămaşi împreună cu dânşii ne vom răpi în nor" . (Ep. GA.)

Dupăce „însuş Domnul întru poruncă, cu glasul Arhanghelului şi întru t râmbiţa lui Dumnezeu se va pogorî din cer iu" (ap. Pav.) şi va vedea toată suflarea omenească , — care a vieţuit pe pământ — adunată înaintea sa şi dupăce va descoperi fiecăruia cugetele cele mai ascunse „va despărţi pe dânşii unul de altul ," adecă cu aceas ta se 'ncepe înfricoşatul judeţ . De-a dreapta judecătorului vor stâ drepţii, iar de-a stânga vor fi aşezaţi păcătoşii . Ce tablou m i n u n a t ! Hristos în mijlocul acelora, pentru cari la pr ima venire a venit, ca să-i mântuiască, să-i scape din robia păcatului . în tocmai precum alege păstorul oile deeăt ră capre atunci, când voieşte, ca acestea să nu mai fie la un loc, întocmai precum alege economul neghina din grâu, când voieşte să-şi samene sămânţa în ţar ină, ca la anul să-i aducă roade îmbelşugate ; aşa va fi şi se lecţ ionarea sufletelor omeneşti la judeca ta din urmă. Nimic nedrept în aceea judeca tă nu va fi, pentruca „drept e Domnul şi Domnul dreptatea a iubit". Dar pe cât va fi de îngrozitoare această judeca tă pentru cei din stânga Domnului, pe atât de înveseli toare şi plină de bucurie va fi pentru cei de-a dreapta lui.

Iată că soseşte şi mult aşteptatul , mare le şi în­fricoşatul ceas al judecăţ i i , când va zice Mântuitorul celor de dreapta l u i : „Veniţi binecuvântaţ i i părintelui meu, moşteniţi împărăţ ia care este gătită vouă dela în temeerea lumii. Că am flămânzit şi m'aţi dat de am m â n c a t : am însetat şi mi-aţi dat de am beu t ; străin am fost şi m'aţi primit. Gol, şi m'aţi îmbrăca t ; bolnav am fost şi m'aţi ce rce ta t ; în temniţă am fost şi aţi venit la mine. Atunci vor răspunde lui drepţii z i când : D o a m n e ! când te-am văzut flămând şi te -am h r ă n i t ? sau însetat, şi ţ i-am dat apă de b e u t ? Sau când te-am văzut străin şi te -am pr imi t? Sau gol şi team îmbrăca t? Sau când te-am văzut bolnav, sau în temniţă şi am venit la t ine. Şi răspunzând împăratul va zice l o r : Amin! zic vouă, înt rucât aţi făcut unuia dintr 'aceşti fraţi ai mei prea mici, mie mi-aţi făcut". Aceasta va fi iubiţi ascul tă tor i ! sentinţa rostită de Isus Hristos la judeca ta din urmă a celor drepţi şi cu frica lui Dumnezeu. Aceasta va fi soartea drepţilor. Oare câţi vor avea parte de o a tare judeca tă ? Oare câ ţ i - se vor află între noi, cari să poată zice, ca toate acele fapte, — pentru cari Mântuitorul va r emunera pe cei drepţi cu moştenirea vieţii vecinice, — le-au împlinit, şi că — prin ur ­mare —* sunt siguri că vor moşteni viaţa de veci ? Sunt foarte rari în zilele noastre acei creştini, cari în decursul vieţii pământeş t i — amăgiţi de bunuri le şi interesele lumeşti — să fie împlinit cerinţele pen t ru dobândirea fericirii din lumea viitoare. Creştinul de azi numai cu cuvântul e creştin, cu fapta e păgân. 0 astfel de credinţă zice Mântuitorul, care nu e în­soţită de fapte „este moar tă" .

Să ne oprim dar puţin şi să ne examinăm in­ternul nostru şi să vedem cum stăm cu faptele noastre . Săturat -am noi vre-odată pe flămândul, care din cauza defectelor trupeşti e silit a bate drumurile in lung şi 'n lat şi a cerşi milă pela porţile c reş t inulu i? Şi dacă l-am şi săturat, împlinit-am noi această faptă din inimă, din credinţă, din dragoste şi din iubire adevăra t creşt i­n e a s c ă ? Cerceta t -am noi bolnavul , care cupr ins de dureri sufere pe patul de moar te ? Şi dacă da, fâcut-am noi lucrul acesta din îndemn creştinesc, ori că am fost conduşi de oareşcare scop ma te r i a l ? Pe străinul ce ne cere adăpost , adăpost i tu- l -am ? şi dacă i-am îm­plinit cererea, am făcut-o noi aceasta, din păre re de rău, din iubire faţă de-aproapele , sau numai pent ru ochii celor din jurul nos t ru? Vedeţi iubiţi ascu l tă tor i ! ce prăpast ie mare între faptele săvârşi te de noi şi între faptele adevăra te creştineşti . Fap ta adevăra tă creşti­nească t rebue să isvorască din iubire şi dragoste faţă de Dzeu şi faţă de de-aproapele nostru, pen t rucă numai această faptă va fi răsplăti tă la judeca ta din urmă. Vor zice mulţi dintre noi, că Mântuitorul judecând omenimea va avea în vedere numai faptele săvârşi te pent ru El, şi pe baza aces tora ne va judecă . Dar amar se 'nşală aceşti creştini. Cum Isus Hristos, isvorul tuturor bunătăţ i lor să fie avizat la bunăvoinţa omului neper­fect? Cum, Mântuitorul Hristos are lipsă de mila n o a s t r ă ? Nu, iubiţi creştini, nu Mântuitorul aşteaptă milă şi ajutor dela noi locuitorii vremelnici ai acestei lumi, ci noi „nevrednici i" fiii săi aş tdptăm dela dânsul „mare şi multă îndura re" .

Am ajuns — iubiţi ascul tă tor i ! — cu firul evan-geliei până acolo, unde Mântuitorul întorcându-se că t ră cei de-a stânga sa le va z i ce : „Duceţi-vă dela mine blăstămaţilor în focul cel vecinie, carele este gătit diavolului şi îngerilor lui. Că am flămânzit şi nu mi-aţi dat să m ă n â n c ; am însetat şi nu mi-aţi dat să beau... e tc ." Iată şi sentinţa călcători lor de porunci ,

iată răsplata călcători lor de lege, iată osânda păcă to ­şilor. După pronunţarea judecăţ i i vor merge păcătoşi i „în munca vecinică. iar drepţii în viaţa vecinică". Vor merge deci „binecuvântaţ i i" Domnului acolo, unde în u rma faptelor bune li-s'a gătit loc de fericire vecinică, acolo, unde nu va mai fi nedreptate , supărare , înşelă­ciune, unde pururea vor vedea faţa lui Dumnezeu. Iar păcătoşii plângând şi suspinând se vor depăr ta de foştii lor cenlocuitori pământeni şi îşi vor îndreptă calea spre locul chinurilor şi al suferinţelor vecinice. Iată deci cât de drept, dar cât de înfricoşat va fi ceasul j udecă ţ i i ! Isus Hristos, — care în t rupându-se din F e ­cioara Măria şi luând „chip de rob" , ca să în toarcă lumea dela calea ră tăci tă şi să o pregătească pentru vieaţa cea vecinică şi care zicea învăţăceilor săi „ în­văţaţi dela mine că sunt blând şi smerit cu in ima" — acum la a doua venire nu va mai fi „blând" şi „ sme­rit ," ci va fi judecătorul cel aspru, dar drept, pentru ca să se împlinească cuvintele. „Cel ce se lapădă de mine înaintea oameni lor şi eu mă voiu • lăpâdâ de el înaintea Tatălui meu, care este în cer iu" (Mat. 10 23).

Iubi ţ i -ascul tă tor i ! Precum aţi auzit, sfânta evan-gelie de azi ne a ră tă judeca ta din urmă, care ne aşteaptă pe fiecare muri tor după t recerea din viaţa de aici la viaţa de dincolo. Dreptaceea dându-ne seama de acel moment prea însemnat , când vom fi înfăţişaţi înaintea Judecătorului celui mare , — precum şi de soar tea sufletului nostru, ce i-se va croi atunci , să căutăm până suntem în viaţă a ne feri de fărădelegi, de păcate , ca nu cumva prin pur tarea noastră n e c r e ­şt inească să vă tămăm pe Preabunul Dumnezeu. Să ne îngrijim şi de suflet nu numai de t rup pent rucă „n 'a re a tâ ta t rebuinţă trupul de nutremânt , cât a re sufletul de cu­vântul lui Dumnezeu". (Miniat). Să ne nizuim, cu mai multă ostăneală a ne câştigă comori pentru viaţa cea de dincolo de mormânt , comori neper i toare , pe cari nici furul nu ie fură, nici moliile nu le strică. In viaţa aceasta , care e „un vis nestătător , nălucire care nu prinde, sburare de pasăre , care trece, corabie pe mare , care nu are urme, floare ce se desvăleşte în vreme şi se strică în vreme" , (Miniat) să nu pierdem din vedere , nici măcar pe un moment viaţa viitoare, ci cugetul să ne fie îndreptat to tdeauna spre Acela, dela care la judeca ta din urmă vom aşteptă răsplăt i rea drept lor şi şi osânda păcătoşilor. „Priveghiaţi .şi vă rugaţ i" că nu ştiţi, când va sosi ora judecăţ i i " . In rugăciunile voastre aduceţ i -vă aminte de-aproapele vos t ru! Ajutaţi pe cei neputincioşi şi lipsiţi! Pe cei rătăciţ i îndreptaţ i - i , ca la judeca ta din u rmă să vi-se asigure locul fericirii vecinice. — Amin! —

Nr. 846/1914.

A v i z ! Se aduce la cunoşt inţă învăţători lor şi învăţă toa­

relor noastre , că ministerul regesc ungar de culte şi instrucţ iune publica, prin actul său Nr. 316 /1J14 a dispus a se ţ inea dela 1—22. iule st. n. curent cursuri de vară pentru învăţătorii şi învăţătoarele şcoalei po ­porale. '

Cursurile pentru învăţători se vor ţ inea la p r e ­parandii le de stat din Arad, Baja, Budapesta, Iglò, Kiskunfelegyhâza, Cluj, Losoncz, Sighetul-Marmaţiei şi în Timişoara, iar pentru învăţă toare în Eperjes, Sepszi-Szt. Gyorgy şi Szabadka.

Atragem atenţ ia celor interesaţi asupra acestor cursuri , indemnându- i să par t ic ipe la ele, spre a-şi spori cunoştinţele.

Cererile, ce au a se face net imbrate , t rebuiesc înaintate până cel mult la 20 mart ie la respectivul inspectorat regesc şcolar pe al cărui teri tor se află petentul .

Ceice vor participa Ia curs pe cheltuielile proprii , vor primi ca favor eortel gra tui t şi menaj cu preţ redus.

Arad, la 12/25 februarie 1914.

Consistoml român ort. din Arad.

CRONICA. Dăruirile „Victoriei". „Victoria" institut de credit

şi economii soc. pe acţii Arad din sumele dest inate de adunarea generală pent ru scopuri filantropice culturale a mai dăruit:-Reuniunii femeilor române din Arad şi provincie 500 .— Fondul ziariştilor români 500 .— Societa tea academică „România J u n ă " Viena 200 .— Societatea academieă „Petru Maior" Budapesta 200 .— Tinerimii universi tare, Cluj 200.— Masa stud. din Braşov , 100.— Societa tea sport ivă „Gloria" Arad 200.— Societatea câl ţunari lor români Arad 5 0 . — Fond. „Victoria" pent ru excursiuni le tinerimii

seminar ia le din Arad 200 — Reuniunea învăţători lor din Arad şi ju r 200.— Comunei bis. gr. or. sârb. , Arad 100.—

După frumosul dar făcut culturei româneşt i , după atâ tea alte generoase ac te de filantropie, institutul de credit şi economii „ Victoria", în semn de recunoşt inţă faţă de marea ei cl ientelă s trăină şt ca un superior răspuns şovinismului maghiar, a făcut şi următoare le contribuţii pentru diferite societăţi s t ră ine din Arad: .

Soc . Crucea-roşie din Arad 200 cor., Soc. Crucea-albâ 100, Fondului de ajutorare a Reun. înv. magh. din Arad 50, Reun. înv. din provincie 50, Reun. de binefacere a fem. israelite 100, Aradi nepkonyha 50, La fondul orfanilor 100, La fondul notarial 100, La fondul notarial de pensiune din com. Arad 100, Şcoalei de surdo-muţi 100, Asilului de bătrâni 100, Reun. pentru a jutorarea copiilor săraci 100, Fondului de pen­siune al poliţiştilor şi al pompieri lor 100, Chewra Ka-discha 50, Reun. de ajutorare a elevilor dela şcoala comercia lă din Arad 200, pentru copii săraci dela şcoala din Şega 50, pentru copii săraci dela şcoala din strada Csutora 50, Reun. de cântări „Gutenberg" 50, Reun. de patronaj 2C0, Societăţii de luptă contra tuberculozei 100, Reun. fem. de binefacere 100, Reun. meseriaşi lor 100, Reun. de ajutorare a tinerimii dela şcoala super ioară din Arad 100, Soc. de ajutorare a tinerimii dela gimn. sup. din Arad 100, Reun. de aju­torare a elevilor dela şcoala meseriei de lemn şi de metal 100, parohiei gr.-or. sârbeşti 100, Reun. de aju­torare a ziariştilor maghiari din Arad 100 cor.

„Muzeul Grigurescu". Alaltăieri a avut loc la Ate­neul român din Bucureşti inaugurarea „Muzeului Gri-gorescu", în prezenţa minsţrului cultelor.

Se ştie că operile lui Grigoresc se găseau până acuma răspândi te pe la diferite autorităţi , şi la Palatul Artelor. Din iniţiativa dlui I. G. Duca ministrul cultelor,

ele au fost s t rânse în t r 'un singur loc, într 'o vastă sa lă care va purta n u m e l e : „Muzeul artistic al pictorului Grigorescu" şi care va fi în p remanen ţă deschisă pentru public.

f loan Zaicu. Murind loan Zaicu am rămas mai săraci cu un artist de valoare şi cu un bun Român. Sufletul lui nobil, idealismul şi dragostea lui faţă de cultura neamului nostru se reoglindeşte a tâ t din ar ta sa cu care ne-a împodobit o mulţ ime de biserici, cât mai ales din dispoziţiile lui luate înainte de moar te cu câteva săptămâni .

Eram lângă p a t d lui, când mi-a comunicat voinţa de a face o fundaţiune de 20.000 coroane cu scopul ca din interesele acestui capital sa se crească an de an studenţi pentru pictură. Administrarea acestei fun-daţiuni să se facă pr in „Asociaţiunea" din Sibiiu. F u n -daţ iunea să poarte numele de „Fundaţ iunea lui loan Zaicu şi soţia Viora".

„ Văd şi ştiu că suntem săraci şi că din aceeastă cauză nu avem tineri cualificaţi în pictură, de aceia fac aceste dispoziţii", — îmi vorbea fieertatul. D n a / Z a i c u născ. Viora Ruga a luat asupra d-sale acest obliga-ment de a împlini dorinţa iubitului său soţ, şi având toată încrederea în promisiunile soţiei sale a abstat dela facerea testamentului în direcţia aceasta .

loan Zaicu s'a născut în comuna Fiizes din co­mitatul Caraş-Sever in din părinţ i plugari. După t e rmi ­na rea studiilor academice din Viena a înt repr ins mai multe pictări de biserici. In 1897 a terminat pictura bisericei din Zsombolya, nnde cunoscându se cu familia Ruga, s'a căsători t cu Viora Ruga. I n l e sn indu i - s e po ­ziţia mater ia lă prin sprijinul familiei Ruga, a putut să întreprindă pictarea mai multor biserici. Astfel a pictat dela anul 1897 până la 1913 bisericele d i n : Nădlac, Vărsând, Jădani, Cerneteăz, Săcusigiu, Sebeşul-săsesc, St.-Nieolaul-mare, Borlova, lladia, Şiclâu-Pociovelişte, Checia-română, Ciănadul-unguresc, Feniş, Doclin şi în urmă biserica din Timişoara-Fabric, la care s'a şi îm­bolnăvit, contractându-şi un morb de rinichi din ma­teria veninoasă, din care t rebuia sâ-şi formeze diferitele colori.

A căzut deci jerfă abnegaţiunei şi sârguinţei cu care a muncit to tdeauna pe acest teren. A fost omul muncii care a lucrat fără larmă şi reclamă, şi în urmă din sudoarea feţii lui lasă o bună par te neamului , din care a făcut par te .

A lăsat în urma lui şi mai multe tablouri de o rară valoare.

Dumnezeu sâ-1 od ihnească! Timişoara, la 17 Martie 1914.

Dr. P. Cioban.

Catavasieriul de C. Diaconovi-ciu-Loga, exemplar bine conservat curat, se află de vânzare la Efta Craşovan în Szephely.

Cronica bibliografică. A apărut revista pent ru l i teratură, a r tă şi ştiinţă

„Luceafărul" Nr 5, 1914 cu următorul cuprins bogat şi va r i a t : T. C o d r u : Ardealul în România. P. Papazissu: Iubire-ascunsă (poezie). Livia R e b r e a n u : Crizanteme (poezie). V Demet r lus : Şoriceachea. Oct. Smighelschi : Pictura bizantină românească . Const. Ki r icu ţâ : Prin parc (poezie). P. Papazissu : Sonet or iental (poezie).

Radu S. Dragnea : Poetul Şt. O. Iosif. Dări de s e a m ă : D. N. Ciotor i : M. B e z a : Pe drumuri . Cron ic i : Sofia C io ra : Gheorghe Asachi în Roma. Dr. P. Roşea : Henri Bergson. î n s e m n ă r i : Bomba dela Dobriţin. învăţători i români sălăgeni în lumina adevăra tă . Desluciri de un dascăl sălăgean. Reorganizarea „Convorbirilor l i te rare" . Şegescu — înt rerupe. Domnul Notar. Cursuri le „Aso-ciaţiunii". Corespondentul „Românului" . — Bibliografie. I lus t ra ţ iuni : Octavian Goga. Octavian Smighelschi : înă l ţarea Domnulu i : Naşterea Domnulu i ; Profetul Daniil. Henri Bergson.

Concurse. în baza ordinului Ven. Conzistor o rădan de Nr.

4787/913, se publică din nou concurs , pentru îndepli­nirea parohiei de cl. II din Leş (Vâradles), cu termin de alegere de 30 zile dela pr ima publ icare în organul diecezan „Bis. şi Şcoa la" .

Beneficiul este u r m ă t o r u l : 1. Pământ parohial 22 jug. 2. Bir de fiecare nr.

de casă 1 vică (30 1.) bucate , par te săcarâ , par te cucuruz sfărmat. 3 . Stolele îndat inate. 4, întregirea dela stat. 5. De locuinţă, până când parohia va edifică casă parohială, se va îngriji alesul.

Dările după beneficiu, cad în sarcina alesului. Alesul va avea să provadă catehizări le la ori-ce şcoală din parohie, fără să aibă drept a pre t inde pent ru aceasta r emunera ţ iune dela biserică.

Reflectanţii sunt poftiţi, ca rugările adjustate cu documente le originale, să le înainteze P. O. oficiu proto-popesc în Oradea-mare (Velenţa), în terminul regula­mentar , având in acest rest imp a se prezentă — cu stricta observare a prescriselor Reg. p. par . — în vre-o Duminecă ori să rbă toare în biserică, spre a-şi a ră tă dester i tatea in cant, serviciu şi orator ie .

Comitetul parohial. în eonţelegere c u : Ândreiu Horvath protopop.

— • — 1—3 Pentru îndeplinirea staţiunei învăţătoreşt i de prunci

din comuna Nadăş (Zarândnâdas) protopopia tul Buteni deveni tă vacantă prin penzionarea învăţătorului Mihai Voluntir , prin aceas ta se escrie concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în foaia oficioasă „Bise­r ica şt Şcoa la" .

Venitele împreuna te cu acest post sun t : 1. Salar fundamental 1000 cor. plătit din cassa

cul tuală. 2. întregire la salar şi cvincvenale prescrise de

lege fostul învăţător le-a avut dela stat şi se vor cere şi în viitor conform anilor de serviciu.

3 . Pent ru grădina de legumi 20 cor. 4. Locuinţă l iberă care în anul curent se va edi­

fica din nou. 5. Venitele cantora le ce vor obveni în parohii

dela înmormân ta re mare 2 cor. mică sub 7 ani 1 cor. 6. Pent ru înfiinţarea corului va fi remunera t . Alegândal învăţă tor e obligat a presta cantoratul

în sfta biserică a conduce şcolarii regulat la sfta bi­serică în dumineci şi sărbători a instruâ în clasele la cari va fi designat şi la şcoala de repet i ţ ie .

Recursele adresate comitetului parohial gr. or. rom. din Nâdab şi adjustate conform regulamentelor în vigoare, sunt a se înainta în terminul concursului Prea On. Oficiu protopresbi teral rora. gr. or. în Buteni (Korosbokeny) com. Arad, având recurenţ i i a se pre ­zentă înaintea alegătorilor în cutare duminecă ori săr ­bă toare spre a-şi arătă dester i ta tea în cant şi tipic.

Din şedinţa comitetului parohial ţ inută la 2/15 februarie 1914.

Comitetul parohial. In eonţelegere cu : Florian Roxin ppbiter, insp. şcolar.

— • — 2—3 Pentru îndeplinirea postului al lV-lea învăţă toresc-

cantoral dela şcoala confesională gr or. r omână din Sân Nicolaul Mare. (Nagyszentmiklos) tra tul B. Comlo-şului (comit. Torontal) în nex. cu ordinul Ven. Con-sistor diecezan de sub Nr. 4547/912 se publică concurs cu termin de 30 zile dela prima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumentele împreunate cu acest post s u n t : 1. Salar fundamental în bani gata 1200 cor. 2. Pent ru conferinţă 20 cor. 3. Pent ru scripturist ică 10 cor. 4. Pentru cvartir 360 cor. până când comuna biser i ­cească va dă cvartir în natură . 5. Venitele cantora le uzuate .

Alesul învăţător va fi obligat a îndeplini agendele cantora le în şi afară de biserică. A conduce clasa care i-se va încredinţa din par tea comit. par . Cei cari sunt apţi a conduce cor vor fi preferiţi.

Alesul va fi deobligat a-şi ocupă postul cu în­ceperea anului scolastic 1914/1915 adecă în 1 Sept, 1914. Reflectanţii sunt poftiţi ca recurse le adjustate cu documente originale şi a n u m e : a) Estras de botez, b) Diploma de învăţător, c) Atestat de apar t inenţă dela antistia comunei natale, d) Atestat despre serviciul de până aici şi adresa te comit. par . să-le înainteze în terminul legal la oficiul protoprezbiteral gr. or. rom. din B. Comloş (Nagy Komlos) având a se prezentă în careva Duminecă ori să rbă toare în sf. biserică spre a^-şi a ră tă desteri tatea în cântare şi tipic.

Dat din şedinţa comit. par. din Sân Nicolaul Mare ţ inută la 5/18 Febr. 1914.

Ioan Popoviciu Dr. Livius Luczay paroh, preşedinte. notar. In eonţelegere c u : Mihai Păcâţian, protoprezbi ter ,

inspector tractual . — • — 3—3

in CĂRŢI BISERICEŞTI CU LITERE LATINE : Penticostarul, leg. în piele roşie 14*— Cazania 14*— Molitvelnicul 14*— Triodul cu strajnicul , . 27*— Octoichul mare . . . . 27*— Mineile 1 2 voi. pe 1 2 luni leg. în piele 186*— Apostol 11-50 Evangelia, cu litere latine 25*—

ri C

De vânzare la:

I Librăria Diecezană I Arad, Strada Deâk Ferencz N-rul 35

Mare depozit io ornate recuizite bisericeşti §i anume: Ornate (odăjdii) în. cele mai variate execuţiuni

după ritul bisericei ort. române dela , . 5 0 — 1 0 0 0 cor. Potire de aur, argint, bronz aurit, sau argintat

dela' 3 6 — 2 0 0 cor. Potire de sticlă 10 cor. Cruci pentru aîtare, pentru funcţiuni, din tot

soiul de metal şi lemn dela . 4 — 100 cor. Cădelniţe de bronz şi argint dela . . . . . . 2 0 — 100 cor. Candele de argint dela 6 — 100 cor. Disc cu stea de bronz şi aur, dela 15— 5 0 cor. Litier argint china 130 cor. Cutie pentru mir şi pentru cuminecătura celor

bolnavi, din argint, cu preţul de 34 cor. Icoane pictate pe pânză în diferite colori şi mă­

rimi, dela . . 8 — 100 cor. Prăznicare pe lemn ori tinichea 9 cor. Evanghelie cu litere latine şi cirile legată mai

simplu dela 2 4 — 4 0 cor., în leiătură catifea 1 0 0 — 130 cor. Apostol, Octoichul cel mare, Ceaslov, Cazania, Mineile pe 12

luni, Molitvelnic cu litere latine sau cirile şi cu toate cele­lalte necesare bisericilor noastre.

• la dorinţă servim la moment cu iiiformaţioni şi desluşiri mai detailate. • Serviciu prompt. = Preţuri moderate. = Nr. telefonului 2 6 6 .

Redactor ruţuubii: Roman R. Ciorogariu. • # Tipării ţi aditara Tiiagratai Oiieuaii dia Arad.