ANUL XIV, NR. 161, aprilie 2015

®

ISSN: 2066 - 4974

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

EDITORIAL

Înapoi la un viitor nuclear 2

Back to a nuclear future

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES

Priorități pentru Strategia Energetică a României 5

Priorities for the Romania’s Energy Strategy

Metoda elementului finit folosită pentru investigareadefectelor suporților liniei de by-pass a turbinei 13

A finite-element based investigation for turbine by-pass linesnubber failure

Brichetarea lignitului, o soluție pentru obținerea de combustibil ecologic 19

The lignite briquetting, a solution to biofuel

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY

Uniunea Energetică: energie sigură, durabilă, competitivă la un preț accesibil pentru fiecare european 22

Energy Union: secure, sustainable, competitive, affordableenergy for every European

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY

Informații din „WEC INSIDE”, și din „World Energy Focus” 24

„WEC INSIDE” News and „World Energy Focus”

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY

Consiliul Științific CNR-CME 2015-2016 29WEC-RNC 2015-2016 Scientific Board

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR

Întâlnire de lucru a membrilor VLER cu membrii Secretariatului Executiv al CNR-CME 32FEL work meeting with WEC-RNC Executive Secretariat staff

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGYDialog de suflet cu dl. ing. Dragoș Gabor, specialist în energetica nucleară 35Interview with Mr. Eng. Dragoș Gabor, specialist in nuclear

INFO CNR-CME

Prezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CME 45

Conferința: „Integrarea resurselor regenerabile de energieîn sistemul electroenergetic” 56

CNE Cernavodă

Editorial

Decizia primului ministruShinzo Abe de a convoca alegerian ti ci pa te în decembrie 2014 s-a încheiat cu o victorie decisivă- re în no i rea mandatului co a li ţi -ei de guvernare. Unul dintreprimele pun cte pe lista pri o -rităţilor politice va fi energia,dat fiind rolul său e sențial îneconomie. Japonia va beneficiade pre ţu ri le scăzute la petroldin mo ment ce acestea re ducpovara unei dependențe gre lede im por turile de com bus ti bilfosil. Cu toate acestea – dinmoment ce nu se cunoaşte câtva fi men ți nut preţul scăzut lape trol – gu ver nul primului mi -nis tru Abe se va concentra pedouă probleme le gate de e ner -gie cu un mare im pact e co no -mic: repornirea cen tralelornucleare încă i nac ti ve şi re du -ce rea subvenţiilor pen trusursele re ge nerabile.

Rezultatul alegerilor a fost tot ceeace şi-ar fi putut dori Abe - cu ex cep -ţia unui auditoriu scăzut. După ce aorganizat alegerile ca referendumîn programul său de revitalizareeco nomică – numit „Abenomics” –Abe şi-a văzut Partidul său De mo -cra tic Liberal (LDP) câştigând 291din cele 475 de voturi în CameraDe putaţilor, în timp ce partidul co a -li ţiei de juniori, Komeito, a câştigat35 de voturi. În mod hotărâtoracest lucru a însemnat că, coaliţia aob ţinut o majoritate de 2/3 ne ce sa -ră Camerei Deputaţilor să poatăadopta legi fără a mai fi ne voie de

acordul Senatului. Acest man datreînnoit îl aduce pe Abe într-o po zi -ţi e puternică pentru următorii pa truani, cu mari implicaţii pentru sec to -rul energetic. Cel mai im por tantlucru este faptul că Abe susţine pu -ternic repornirea reactoarelor nu -cleare închise.

Până la evenimentele de laFukushima din martie 2011, era dene conceput ca Japonia să nu aibă oca pacitate de producere a energieinu cleare activă. Cele 54 de re ac -toa re nucleare ale ţării care fur ni -zau la acea dată 30 % din energiaţării – o contribuție esenţială, în ce -ea ce priveşte costul, a u to a pro vi zi -o narea şi emisile de gaze cu efectde seră (GES), într-o țară care esteac tualmente dependentă în pro por -ţi e de 90% de importurile deenergie. După Fukushima, temeripri vind siguranţa au determinat care actoarele oprite pentru o în tre ţi -ne re ob li ga to rie periodică, să nuaibă permisiunea să fie repornite,înainte de a fi verificate şi de a pri -mi aprobări de la Autoritatea deReglementare Nu cleară (NRA) şi dela ad mi nis tra ția locală. Până înseptembrie 2013, toate erau oprite.

Se aşteaptă ca cele două re ac -toa re nucleare de la centralanu cleară Kyushu Electric Sendaisă fie primele din parcul de 48de reactoare ale Japoniei caresă fie re pornite, probabil înprima ju mă tate a anului 2015.

În ciuda eforturilor impresionantedepuse de po pulaţie şi de mediul de

afaceri din Japonia de economisirea energiei, importurile de com bus - tibili fosili au crescut pentru a com -pensa lipsa de surse de energie. Cuun preţ al pe tro lului de peste 100$/baril şi cu prețul ga zului naturallichefiat (LNG) stabilit pe bazalegăturii cu petrolul, fac tu ra laenergie a ţării a crescut ver ti gi nos.În decembrie 2014, Japonia aînregistrat cel de-al 30-lea deficitco mercial lunar, deși ienul s-aprăbuşit. Importurile de ener gie, îngeneral stabilite în do lari americani,au fost un factor important.

Repornirea nucleară

În momentul de faţă se pare că celedouă reactoare de la centrala nu -cle ară Sendai, deţinute de com pa -nia Kyushu Electric Power, ar puteafi repornite în prima jumătate aacestui an. NRA a concluzionat însep tembrie că reactoarele erau încon formitate cu standardele noi desi guranţă. În noiembrie, ad mi nis -tra ția locală a regiunii în care se gă -seș te centrala nucleară cât şi pre -fec tul prefecturii Kagoshima şi-audat aprobarea pentru repornireaacestora. Se aşteaptă şi a pro ba -rea NRA în câteva luni.

Ce alte reactoare vor urma înacest interval de timp este o pro -ble mă tratată în raportul pu bli catrecent de către Institutul deEconomie Energetică, Japonia(IEEJ) – denumit Perspectiva pri -vind Economia şi Energia Japonieipen tru Anul Fiscal 2015 (anul fis -cal 2015, care a debutat la în ce -

Înapoi la un viitor nuclear Semnificația mandatului reînnoit al primului ministru Shinzo Abepentru sectorul energetic din Japonia *)

*) Preluare din revista World Energy Focus #8, februarie 2015

Shinzo Abe’s decision to call a snap election in December paid off with a de cisive victory – renewing the man-date of the ruling coalition. High on the list of policy priorities will be energy, given its crucial role in the econ-omy. Japan will benefit from low oil prices as they reduce the burdens of heavy dependence on fossil fuel imports.However – as there is no knowing how long the low oil price will last – Abe’s government will be focusing ontwo energy issues with big economic impacts: re-starting still-dormant nuclear power stations, and scaling backrenewables subsidies.

2 aprilie 2015

pu tul lunii aprilie). Autorii –Yanagisawa Akira, R. Ikarii, S.Iwata, I. H. Hwang, K. Tomokawa,Y. Shibata şi K. Ito – au realizatpa tru scenarii care fac referire lace ar putea aduce viitorul.

• În „Cazul Nivelului NuclearMediu”, cele două reactoareSendai şi al te le 7 vor fi repornitepâ nă la finalul a nului fiscal 2015.Cele nouă re ac toare vor operapen tru o pe ri oa dă medie de 6 luni,ge nerând 44,4TWh pe parcursulanului. Acest lucru se compară cu288,2TWh pe care sectorul nu cle -ar i-a generat în anul fiscal 2010.O pro blemă esențială în re por ni -rea re actoarelor este nivelul deex per ti ză şi personalul pe careNRA este ca pabilă să îl pună ladis poziţie pen tru realizarea stu di i -lor in gi ne reşti complexe şi maricon su ma toa re de timp necesarepen tru re vi ziile de siguranţă şipen tru aprobări.

• În „Cazul Nivelului NuclearRidicat”, autorii presupun că NRAîşi folosește personalul şi ra ţi o na -li zează procedurile de examinareale centralei pe baza experienţeisa le până la momentul de faţă, re -du când impactul problemei de re -gle mentare. Un total de 20 de re -ac toare vor putea fi repornitepână la finalul anului fiscal 2015,care ar o pera o medie de 7 luni şiar genera 95,8 TWh pe parcursulanului.

• „Cazul Nivelului Nuclear Scă zut”,i lustrează ne si gu ran ţa în jurul si -tu ației re por nirii reactoarelor. Înacest sce na riu doar două re ac toa -re Sendai vor fi repornite până lafi nalul anu lui 2015, generând opro ducție nesemnificativă de 1,0TWh pe par cur sul anului.

• Autorii includ, de asemenea ,ce -ea ce descriu ca fiind „un caz i po -te tic de referinţă”. Acest scenariupre su pune că toate reactoareledin parcul de 48 de reactoare aleJaponiei, dintre care 32 mai au ovia ţă re zo na bil de lungă de fun cţi -o nare vor fi puse în funcţiune întim pul anului şi vor funcţiona la unfac tor de capacitate de 80%, ge -ne rând 233 TWh – stabilind un

prag te oretic (efectiv nu foarte di -fe rit de cum ar fi fost situaţia ac -tu ală dacă nu s-ar fi întâmplatevenimentele de la Fukushima).

Impactul asupra economiei șimediului

Impactul economic al acestor sce -na rii este determinat de scădereapre ţului la petrol şi de factorii decapacitate relativ scăzuţi pe carere ac toarele ar putea să le atingăîn pri mul an de funcţionare. A u to -rii pre supun un preţ mediu al pe -tro lu lui CIF (cost, asigurare şitran s port) pentru anul fiscal 2015de 67$ / baril. Japonia simte dejabe ne ficiile preţurilor mai scăzutela pe trol din moment ce prețurilela LNG sunt legate de prețurile lape trol cu o întârziere de trei luni.

În scenariul nivel mediu, costurilede producere a energiei ar creștecu JPY3,0/kWh (US ¢ 2,5 / kWh )com parativ cu anul 2010 deJPY8,2/kWh (US¢7,0/kWh). În ul -ti mul caz (cazul i potetic) creştereaes te mult mai mi că JPY 1,3/kWh.Con sumul de pe trol a scăzut 16,5gi galitri (Gl) față de 232,3 Gl în2010, datorită fap tu lui că cerereaîn sectorul de tran s porturi a scă -zut şi pentru că e nergia nuclearăar avea tendinţa de a scoate înpri mul rând energia pe bază depe trol din mixul energetic. În ca -zul ipotetic, consumul de petrol arscă dea cu 25,1 Gl. Importurile de

LNG sunt cu 14,5 milioane de tone(Mt) mai mari decât cele 70,6 Mtim por tate în 2010. În cazul i po te -tic, a cestea ar putea fi cu 1,5 Mtmai mici.

Impactul asupra mediului estesem nificativ, scoţând în evidenţăro lul pe care energia nucleară îlpoa te juca în reducerea emisiilorto tale de GES rezultate ca urmarea producerii de energie electrică.În cazul nivelului mediu, emisiilede CO2 ar crește cu 45 Mt față de1.123 Mt în anul 2010, în timp ceîn cazul i potetic acestea ar scădeacu 52Mt. Privind dintr-o altă per -spec ti vă, în cazul nivelului mediu,ni ve lul emisiilor ar fi cu 2,9% maiscă zut decât în anul fiscal 2005, întimp ce în cazul ipotetic, nivelulaces tora ar fi cu 10,9% mai scă -zut. Acest lucru este semnificativdat fiind faptul că Japonia trebuiesă depună planurile sale privindre ducerea emisiilor GES în cadrulCon venţiei – Cadru a ONU privindschim bările climatice până la fi na -lul primului trimestru al acestuian, ca parte a pregătirii pentrudez ba terile privind schimbarea cli -ma ti că din decembrie de la Paris.Ipotezele privind repornirea nu -cle ară vor constitui o mare di fe -ren ţă privind ceea ce este fezabil.

Nivelul ridicat de nesiguranţă pre -zent în scenariile IEEJ este în ma -re parte o reflecţie a opiniei pu bli -

Trei scenarii pentru repornirea parcului de reactoare nucleare ale

Japoniei (Sursa: IEEJ)

aprilie 2015 3

4 aprilie 2015

ce în Japonia privind rolul pe caree nergia nucleară ar trebui să-ljoa ce în mixul energetic al uneiţări predispuse la cutremure. Son -da jele tind să arate că mai multeper soane sunt împotriva reporniriire actoarelor nucleare decât pen -tru repornire. De exemplu, unson daj re a li zat în noiembrie de că -tre un crai nic NHK, a relevat fap tulcă 57% din tre persoanele in ter vi -e vate au fost împotriva aces tora şinu mai 32 au fost pentru. Cu toatea ces tea, a ti tu di ni le s-au schimbatde-a lun gul tim pului. Acestea suntafec tate de o mare varietate defac tori, unul din tre aceştia fiind

fap tul că fac tu ri le la energie suntîn mod sem ni fi ca tiv mai ridicate de -cât în trecut – şi nu doar datorităîn chiderilor nu cle are. Semnificativemai sunt şi per spectivele perceputepen tru al ter nativele la energia nu -cle ară. În toa te analizele de per -spec tivă sunt lu ate în consideraresur sele re ge ne ra bile de energie.

Subvenții prea generoase

Unul dintre răspunsurile clasei po li -ti ce la criza energiei nucleare a fostun sprijin pentru promovarea sur -se lor regenerabile de energie, înspe cial a energiei solare. La ju mă -ta tea anului 2012, guvernul an te ri -or a introdus tarifele fixe (feed-intariffs - FITs) care la o analizăulterioară au pă rut ca fiind foartegeneroase şi scumpe. Re zultatul afost o incertitudine în dez vol ta reade noi proiecte care au avut unimpact semnificativ în două direcții.Una dintre acestea este costul sub -ven ţiilor; cealaltă este efectul a su -pra stabilităţii rețelelor de energiee lectrică ca urmare a unei creșteribruş te a producției intermitente dinsurse regenerabile de ener gie.

În raportul IEEJ, autorii au calculatfap tul că: „Povara cumulativă pen -tru capacitatea de producere a u to -ri zată a energiei din surse re ge ne -

ra bile ar pu tea fi de 46 bilioane JPY(390 bi li oane $) [în următorii 20 deani], e chivalentul a 11 % din ener -gia utilizată pentru locuințe şi 21%din energia folosită pentru u ti li za to -rii industriali mari. La sfârşitul a nu -lui fiscal 2015, ca pacitatea o pe ra -ţională de pro du ce re a energiei dinsurse re ge nerabile va ajun ge la50GW.” (Cu toate a ces tea, cea maima re parte va consta din pa no urifo toelectrice ne re zi den ţi ale, aşa -nu mitele „mega-solare”).

Atracţia pentru Japonia de a creştee nergia produsă din surse re ge ne -ra bile este clară: aceas ta constituieo sursă de e ner gie locală într-o țarăcare este foar te mult dependentăde importul de energie şi care nuemite deloc di o xid de carbon,oferind două so lu ţii po tențiale ca oînlocuire a ener giei nu cleare. Însă,afirmă ra por tul IEEJ: „Capacitateade pro du ce re a energiei din sursere generabile a crescut prea rapid,du când la posibilitatea unei ex tin -deri şi a unei funcționări ne con tro -la te.” Fă ră a fi deloc surprinzător,gu ver nul a lu at deja în considerarere du ce rea sub venţiilor şi di mi nu a -rea ra tei de ex pansiune.

Problema stabilităţii reţelei nu artre bui deloc subestimată. „Ap li ca ți i -le pentru obținerea FIT au cres cutprea rapid în unele regiuni, a me nin -ţând securitatea alimentării cu e -ner gie”, afirmă raportul IEEJ. „Cinciser vicii publice de furnizare a e ner -gi ei electrice au blocat răs pun su rilela noi aplicaţii de conectare la re ţeaa surselor regenerabile de energie.”

În primul număr al World EnergyFocus (publicat în iulie 2014), înrubrica “Country Focus” dedicatăJaponiei, Teruaki Masumoto –preşedintele Asociatiei Japonezepentru Energie şi al ComitetuluiMembru CME – a descris politicaenergetică a Japoniei ca fiind un“talmeş-balmeş” datorită “lipseiinţelegerii problemelor energetice”.O dată cu reînnoirea mandatului,Abe şi guvernul condus de el au nunumai posibilitatea repornirii unorreactoare nucleare ci şi a reformăriipoliticii energetice japoneze. n

Impactul repornirii centralelor nucleare asupra costurilor de producție,asupra importurilor de combustibil fosil și asupra emisiilor de CO

2

Capacitate instalată de producțiede energie regenerabilă

aprilie 2015 5

Urgenţele generate de situaţiastra tegică a sectorului energeticro mânesc includ: - O „Foaie de Parcurs” pentru sec -to rul gazelor naturale; - Asigurarea finanţării dezvoltăriistru c turilor de transport e lec tri ci -ta te şi gazenaturale; - Adoptarea legislaţiei de eficiențăe nergetică optimă pentru situaţiaşi priorităţile sectorului; - Calibrarea schemei de spri ji n / a -ju tor de stat pentru electricitateadin surse regenerabile de energie,atât în ce priveşte investiţiile e xis -ten te cât şi în domeniul promovăriiteh nologiilor care până acum audo vedit „market failure”;- Decizia şi soluţiile privind spri ji ni -rea mineritului energetic prin mă -suri specifice pieţelor concurenţialede electricitate şi energie termică; - Definirea rolului statului în sec to -rul energetic în următorii ani şipro punerea mecanismelor de ac ţi -u ne/intervenţie pentru im ple men -ta rea acestui rol; - Deblocarea finanţării private pen -tru proiectele de producere a e ner -gi ei electrice şi termice prin a men -da rea legii energiei electrice şi ga -zelor naturale, însoţită de mo di fi -cări co res pun ză toa re / re le van te alecadrului de re gle men tare aferent;

- Întărirea instituţională, pentrusa tisfacerea criteriului ad mi nis tra -tiv de apartenenţă la familia sta te -lor membre ale UE şi pentru în tă ri -rea vocii României în dez ba te rilepur tate la Bruxelles, Strasbourg,Ljubljana şi alte capitale europenecu privire la dezvoltarea şi im ple -men tarea acquis-ului comunitar; - O abordare mult mai consistentăa domeniului energiei termice, atâtîn sectorul industrial cât şi în celre zidenţial şi al clădirilor ad mi nis -tra tive, dată fiind ponderea masivăîn consumul naţional de energie.

Introducere

În articole anterioare [VLA DES CU -2012] şi [VLADESCU 2010], a u to -rul a formulat o listă exhaustivă depri orităţi pentru strategia e ner ge ti -că a României şi a propus chiar uncu prins pentru documentul de stra -te gie energetică, document care arfi urmat să fie elaborat de diversegru puri de lu cru sub coordonareaComitetului Interministerial pentruStrategia de Securitate Energetică.În acest con text, articolul din acestan, se li mitează doar la cele maiim por tan te priorităţi ale mo men tu -lui, în con diţiile în care majoritateae le men telor semnalate în articolele

an terioare nu s-au modificat iarcon sideraţiile din aceste articole ră -mân în general valabile.

În acest context, prezentul text vae vita reiterarea obiectivelor fun da -men tale ale strategiei energetice,e nunţate în versiunile anterioare şise va concentra, din motive decon strângeri de spaţiu disponibil, lau nele dintre principalele imperativeale momentului în domeniul stra te -gi ei energetice a ţării.

Definirea rolului statului în sec -to rul energetic în următorii anişi propunerea mecanismelor deac ţiune/intervenţie pentru im -ple mentarea acestui rol

Energeticienii români cu o anumităve chime în domeniu au rămas încon tinuare tributari unei concepţiicon form căreia statul român, prina utorităţile sale şi societăţile co -mer ciale pe care le controlează,este singurul investitor în sector,iar strategia energetică este defapt un set de planuri de acţiune(pla nuri de investiţii folosind re sur -se financiare controlate de stat)por nind de la un studiu de dez vol -ta re cu costuri minime a parculuide ge ne rare a energiei electrice.

Priorități pentru Strategia Energetică a României *) Dr. ing. Alexandru Valeriu Binig

The emergencies generated by the strategic status of the Romanian energy sector include: - A „Roadmap” for thenatural gas sector; - Securing funding for the development of electricity and natural gas transmission networks;- Adopting the optimal energy efficiency legislation for the sector situation and pri orities; - Calibrating thesupport/state aid scheme for electricity from renewable energy sources, both with re gard to existing investmentand to the promotion of technologies that have proven till now „market failure”; - Decisions and solutions forsupporting the coal mining using measures specific to competitive electricity and heat markets; - Defining the roleof the state in the energy sector during the next years and proposing the ac tion/intervention mechanisms for theimplementation of such a role; -Unblocking the financing for the pro jects in power and heat generation byamending the electricity and natural gas law, followed by the relevant a mendment of the regulatory framework;- Institutional reinforcement for fulfilling the administrative cri te ri on of EU membership and for reinforcingRomania’s voice in debates held in Brussels, Strasbourg, Ljubljana and other European capitals related to thedevelopment and implementation of the community acquis; - A much more consistent approach on the thermalenergy field, both in the industrial field and in the residential and administrative sector, given the massive weightin the national energy consumption.

Politici energetice

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014 (Premiul III- Secțiunea 1)

Se aşteaptă în continuare ca statul săpla nifice utilizarea resurselor şi să ie rar -hi zeze tehnologiile şi proiectele de in -ves tiţii, pornind de la unele obiectivestra tegice de genul reducerii de pen den -ţei de importuri (securitatea alimentăriicu energie), reducerii facturii energeticea economiei şi populaţiei (com pe ti ti vi ta -tea) sau minimizării impactului asuprame diului (sustenabilitatea).

În [BIN 2006] se arată că, în triunghiulre glementatorului în România, statulapare şi ca elaborator de strategii şi co -lec tor de taxe, dar şi ca investitor însec tor şi consumator. În acest contextnu era considerată o surpriză ingerinţasta tului în actul de reglementare.

Por nind de la aceste considerente, sepot enunţa câteva judecăți cu privire laro lul statului în noua etapă:

- Statul nu mai este principalul in ves ti -tor în sector:

● Sectorul distribuţiei energiei electriceşi gazelor naturale este dominat de in -ves titori privaţi;

● Schema de sprijin pusă în operă deau torităţile române cu acordul ComisieiEuropene a dus la investiţii de peste 6mi liarde de Euro în capacităţi de ge ne -ra re a electricităţii folosind surse re ge -ne rabile de energie;

● În domeniul producerii convenţionalea electricităţii, statul poate raporta câ te -va obiective hidro puse în funcţiune, întimp ce investiţiile private de genulPetrobrazi, investiţia Adrem Invest de laSuceava, investiţia Dalkia de la Ploieşti,ca pacităţile noi de cogenerare in dus tri a -lă, etc, eclipsează eforturile din ce în cemai nesemnificative de reabilitare saucon formare la cerinţele de mediu în por -to foliul existent controlat de stat; sepoa te concluziona că în sectorul ge ne ră -rii energiei electrice statul este un de ţi -nă tor/proprietar majoritar, dar nu maieste investitorul dominant, fiind în că u -ta re de parteneriate şi alte forme deatra gere a capitalului privat în proiectelede investiţii pe care le-a iniţiat;

● În sectorul transportului energiei e lec -tri ce şi gazelor naturale, investitorii pri -vaţi, individuali sau instituţionali, auasi gurat o mare parte din fondurile ne -ce sare dezvoltării în cadrul proceselorde listare/emisiune de acţiuni, iar a ces -te surse, combinate cu sursele propriiale societăţilor comerciale de profil, nu

a coperă necesarul enorm de investiţiidu când la necesitatea intervenţiei fon -du rilor publice (dar nu ale statului) pen -tru a acoperi deficitul de finanţare;

- Statul alocă din ce în ce mai multă im -por tanţă veniturilor fiscale provenite dinsec torul energetic, ajungând un cam pi -on european al fiscalităţii, al ponderii ta -xe lor şi accizelor în preţul final al e ner -gi ei la consumator;

- Statul se preocupă de creşterea ve ni -tu rilor din redevenţele pentru accesareare surselor naturale ale României, do va -dă şi actualizarea nivelului redevenţelorsau dezbaterile privind nivelul taxelorde concesiune pentru activităţi noi (ex -ploa tarea resurselor din subsolul MăriiNegre, exploatarea surselor ne con ven ţi -o nale de gaze naturale, etc);

- Statul a implementat schema de a ju -tor de stat destinată promovării e lec tri -ci tăţii din surse regenerabile;

- Statul direcţionează fondurile struc tu -ra le şi alte instrumente de cofinanţare(re surse publice, precum Fondul deMediu, investiţiile „verzi” bazate pe su -me le provenite din licitaţii pentru drep -turi de emisie de gaze cu efect de seră)că tre proiecte de investiţii destinatepro movării obiectivelor Agendei 2020;

- Sub presiunea instituţiilor financiareinternaţionale, din ce în ce mai multepro ceduri de privatizare sunt pregătiteşi implementate la momente favorabile,cu scopul reducerii influenţei statului însec tor, promovării unei concurențe să -nă toase, îmbunatăţirii guvernanței cor -po rative şi mobilizării resurselor fi nan ci -a re pe care statul nu le mai poate a si gu -ra pentru dezvoltarea sectorului.

În concluzie, în următoarea etapă, rolulstatului este aşteptat a se modifica:

- De la investitor, acţionar majoritar, re -gle mentator, elaborator de strategii, co -lec tor de taxe, consumator, la

- Elaborator de strategii, colector de ta -xe, acţionar minoritar/deţinător de pa -che te de control, gestionar de ajutor destat.

Decizia şi soluţiile privind spri ji ni -rea mineritului energetic prin mă -suri specifice pieţelor concurenţialede electricitate şi energie termică

www.tractebel-engineering-gdfsuez.com

6 aprilie 2015

Se remarcă în ultimul timp proliferareaso luţiilor de tip „integrare pe verticală”ca re duc la crearea de complexe e ner ge -ti ce ce regrupează unităţi miniere şicen trale termoelectrice.

Această tendinţă este bazată pe o gre -şea lă strategică ce poate duce la dis pa -ri ţia ambelor verigi integrate pe ver ti -cală. În general unităţile miniere, sunt înproces de reducere a activităţii, de „ca -ni balizare” a unor exploatări prin tran -sfer de utilaje şi piese de schimb cătreex ploatări păstrate în funcţiune şi în ge -ne ral duc la costuri variabile masivepen tru producerea electricităţii, carescot de pe pieţele de electricitate cen -tra lele termoelectrice care ard acel com -bus tibil. Câtă vreme centralele ter mo e -lec trice au putut cumpăra acel cărbunela un preţ care să le permită să ofertezecom petitiv pe piaţa de electricitate, pier -de rile generate de costul prohibitiv alGcal (de cărbune) produse de unităţilemi niere au rămas în situaţiile financiareale unităţilor miniere. Acestea mai potbe neficia în unele cazuri de anumite for -me de ajutor de stat sau situaţia lordramatică poate trage nişte semnale dealarmă legate de posibila închidere, re -con versii, etc. Prin crearea acestor com -ple xe energetice, pierderile generate decos tul mare al cărbunelui produs in di -gen, se transmit în lanţul valoric alacestor complexe, apărând în final subfor mă de pierderi date de diferenţa întrepre ţul de vânzare al MWh pe pieţelecen tralizate concurenţiale şi costul pro -du cerii acestui MWh. Dar în acest caz a -ces te societăţi comerciale (complexelee nergetice) sunt producători de e lec tri -ci tate şi căldură, aflaţi în competiţie cuteh nologii de tip hidro, nuclear, dar şi re -ge nerabile care au avantajul priorităţii ladis pecerizare şi pot oferta electricitateala preţ zero în scopul dispecerizării şi ob -ţi nerii preţului de închidere al pieţeispot.

Dacă înainte, în soluţia „separată” sepu teau identifica măsuri specifice in dus -tri ei miniere pentru protecţia societăţilordin minerit, în acest moment situaţia secom plică prin aducerea problemei înpia ţa foarte concurenţială de energieelectrică.

Iar acum trebuie formulate decizii ma jo -re, legate de închiderea sau continuareaac tivităţilor de minerit şi producere dee lectricitate din cărbune. În cazul de ci zi -i lor de continuare, aceste complexe

ener getice trebuie salvate prin măsurispe cifice pieţei de energie electrică saucăldură.

Se pot imagina contracte pentru serviciiteh nologice de sistem, dar acestea nusunt suficiente. Probabil trebuie apelatla articolul din directivele privind li be ra -li zarea pieţei de electricitate care per mi -te statelor membre să ia măsuri de pro -te jare a producţiei de combustibil in di -gen prin preluare preferenţială de e lec -tri citate, în limita a 15% din producţianaţională. Totuşi, măsurile trebuie e la -bo rate mai atent şi mai în detaliu, pen -tru a evita situaţia anterioară a HG1470/2013 care avea acelaşi obiectivdar nu a avut efectele scontate. Mai pre -cis, probabil că vor trebui reintrodusecon tracte bilaterale reglementate pepia ţa angro cu furnizorii consumatorilorcap tivi (contracte ce tocmai au fost e li -mi nate de către ANRE), după o analizăa tentă a implicaţiilor asupra concurenţeipe asemenea pieţe.

De asemenea, se poate introduce piaţade capacităţi, care să remunereze maie chitabil contribuţia acestor centrale pecăr bune la securitatea alimentării cuener gie a ţării.

O „Foaie de Parcurs” pentru sec to -rul gazelor naturale

În acest sector se remarcă unele pre si -uni interne şi externe, din partea di fe ri -te lor părţi implicate („stakeholderi”). Sere marcă de asemenea diferite procesecare necesită planuri de acţiune, a se me -nea planuri de acţiune necesitând ar mo -nizare şi abordare simultană pentru în -ţelegerea intercondiționalităților.

Pe lista părţilor interesate în domeniulre formei pieţei gazelor naturale şi e vo lu -ţi ei preţurilor şi aranjamentelor de piaţă,se pot evidenţia:

- Producătorii actuali de gaze, noii in -ves titori în explorarea şi ulterior ex ploa -ta rea de noi gaze naturale, operatorii detran sport şi stocare, traderii de gaze,fur nizorii de gaze, consumatorii de gaze,sta tul ca şi colector de taxe, ComisiaEuropeană ca organism de im ple men ta -re a acquis-ului în domeniu, Fon dulMonetar Internaţional, etc;

Se pot evidenţia câteva procese ca reurmează să se deruleze în pa ralel şicare vor necesita ar mo ni zare. Se poateremarca faptul că u nele părţi implicate

aprilie 2015 7

8 aprilie 2015

vor fi a fec ta te de mai multeprocese si mul tan şi au nevoie să-şi facă cunoscut pun ctul de vederecu privire la mai mul te procese.

Un proces fundamental este a li ni -e rea preţurilor gazului indigen, laun „nivel in ternaţional”. Un astfelde proces este u neori numit şi „li -be ralizare” (practic a pie ţei angrode gaze). Acest proces afec teazăîn mod evident consumatorii in -dus triali, care sunt interesaţi de ope ri oadă de tranziţie care să eviteun şoc ur mat de o închidere a a fa -ce rilor. În acest proces apar maimul te părţi in te re sate decât pro -du cătorii şi con su ma to rii de gazena turale, iar cel mai im por tantnou -venit este statul, în ca li ta tede co lector de taxe. De a se me nea,in ves ti to rii în noile surse de ga zeur măresc cu a tenţie evoluţia a ces -tui pro ces şi a di a lo gului aferent,având în ve dere că au ne voie depre dic ti bilitate/vizibilitate pen trumo mentul în ca re vor intra pe pia -ţa românească de ga ze, dacă estesă-şi continue eforturile in ves ti ţi o -na le din prezent.

Diferenţa între costul actual depro du ce re a gazului indigen (pre -ţul re gle men tat) şi preţul de im -port (referinţă in ter na ţională depreţ - în această regiune este pre -ţul gazului din Rusia - Româniacare nu are o diversificare a sur -se lor de im port) se constituie într-o „avuţie na ţi o nală”, pe care gu -ver nul o poate di rec ți o na în fun cţi -e de obiectivele sale de po li ti căener getică şi economică. Pânăacum un an, întreaga această„avu ţie” era direcţionată cătrecon sumatori, con sti tuind practic osub venţie. Sub pre siunea FMI, gu -ver nul s-a angajat la ma jo rareapre ţului gazului indigen pentru in -dus trie cu cca. 143% în doi ani.Prac tic această avuţie naţionalăera re tra să ca sprijin pentru in -dus tri e / con su ma torii ne re zi den ţi -ali, întrebarea fun da men tală fi indcine urma să beneficieze de ea încon tinuare. Conform OG 7/2013,pro du că torii de gaze urmau să be -ne ficieze în mod substanţial de a -ceas tă avuţie na ţi o nală, atât prinde duc ti bi li ta tea sumelor in vestiteîn dezvoltarea in frastructurii ga zi -e re cât şi prin re ţi ne rea a 40% din

ve niturile suplimentare ob ţinuteprin această „liberalizare a pre ţu -ri lor gazelor”. Dar elementul deno u ta te fundamental este apariţiasta tului, în calitate de colector deta xe, în această ecuaţie. În timpce apare ca le gi timă alocarea uneipărţi din această „a vuţie na ţi o na -lă” către investitorii în pro ducţiade gaze, dilema fundamentală es -te legată de destinaţia celor 60%din ve niturile suplimentare. Nutre buie uitat că, dacă se aliniazăpre ţurile conform acor dului cuFMI, industria urmează să plă -teas că preţul internaţional şi prac -tic să piardă orice urmă de sub -ven ţie. În schimb această sub ven -ţi e (dacă in dus tria reuşeşte să oplă tească la acelaşi vo lum fără aîn chide activităţile) ur mea ză să fiere ţinută de către stat sub for măde venituri fiscale. Apare ne ce si -ta tea unei decizii de natură ma -cro e co no mi că, cu privire la des ti -na ţia celor 60% din diferenţa depreţ - fie este lăsată ca o sub ven -ţi e pentru industria ro mâ neas că,fie este colectată la bugetul destat, cu ameninţarea fermă a în -chi derii ac ti vi tă ţilor care ar plătiaceste taxe prin preţul majorat.

Figura 1 de mai jos prezintă într-un grafic sintetic procesul de tran -zi ţie în alo carea „avuţiei na ţi o na -le” descrise mai sus. Treptele dema jorare a preţului ga zului in di -gen sunt cele prevăzute în ca len -

da rul de „liberalizare” (aliniere lani velul internaţional) agreate deGu ver nul României cu FMI cuocazia ultimului acord - conformTa belului 1 de mai jos. De fapt, înacest moment s-a renunțat la im -ple mentarea acestui calendar decreş tere a preţurilor pentru in dus -tri e, cu jus tificarea că preţul ga zu -lui indigen este deja suficient dea proape de pre ţu ri le practicatepen tru gazul livrat angro în hub-uri precum Baumgarten.

Un alt proces fundamental estede reglementarea pieţei de retail(e liminarea preţurilor re gle men ta -te la consumatorii finali) - acestpro ces poate fi numit şi li be ra li za -rea pieţei cu amănuntul, de şi e xis -tă şi denumirea întregului pro cesca „dereglementare”. Tre bu ie re a -min tit, în conjuncţie cu cele de maisus, că România încă nu a de finitconsumatorii vulnerabili de ga zenaturale.

Tranziţia gazului din piaţa angro înpia ţa cu amănuntul este realizatăde traderi/furnizori, care preiau ga -zul angro şi îl revând cu a mă nun tul,ei solicitând o reformă şi o îm bu -nătăţire a cadrului de re gle men ta rea pieţei, un cod funcţional al re ţeleişi o platformă de echilibrare. Pro -cesul poate fi numit reforma ca dru -lui de reglementare a pieţelor.

Urmează, desigur, renegocierea re -gi mului redevenţelor petroliere, in -

Fig. 1 Graficul tranziției în alocarea „avuției naționale”

aprilie 2015 9

clu siv reforma/modernizarea sis te -mu lui de redevenţe petroliere înRomânia. În acelaşi timp, este ne -ce sară corelarea între nivelul re de -ven ţelor şi nivelul taxării, pentru aa sigura un cadru convenabil pentrua facerile investitorilor în producţiade hidrocarburi.

Un alt proces de importanţă majorăeste cuplarea pieţei de gaze ro mâ -neşti cu cea a Europei Centrale, în -ce pând cu realizarea condiţiilor teh -nice pentru circulaţia dublu flux agazului natural. Până acum, pre si -unea de funcţionare a sistemuluiro mânesc de transport al gazelorna turale, mai mică decât cea dinEuropa Centrală, se constituie într-un obstacol tehnic pentru exportulde gaz românesc „ieftin” cătreEuropa Centrală. În acest context,România este ameninţată de pro ce -duri de „infringement” legate de a -si gurarea posibilităţii de comerţtrans -frontalier cu gaz natural încon diţiile regulamentului 1775 / -2009 al Consiliului European. Ges ti -onarea acestui proces, de des chi -de re „tehnică” în corelare cu a li ni e -rea preţurilor, se constituie într-unalt proces important de tratat într-ofoa ie de parcurs.

Toate aceste procese au părţi in te -re sate dar uneori aceste părţi in te -re sate au interese în proceseparalele. Aceste considerente con -duc la necesitatea definirii unei „Foi

de Parcurs pentru sectorul gazelorna turale în România”, care să re zul -te după o consultare cu părţile im -pli cate, să armonizeze pe cât po si -bil interesele acestora sau să re -flec te decizia politică în cazul lipseiunei armonizări totale, dar care săfa că parte ulterior din strategiaener getică a ţării.

Asigurarea finanţării dezvoltăriistruc turilor de transport e lec -tri citate şi gaze naturale

Principalele provocări investiţionaleale etapei actuale de dezvoltare asec torului energetic românesc suntlo calizate în domeniul transportuluie nergiei, atât sub formă de e lec tri -ci tate cât şi de gaze naturale.

Penetrarea generatorilor de e lec tri -ci tate folosind surse regenerabile,în alte zone geografice decât cele înca re se aflau capacităţile de pro -duc ţie majoritare, a schimbat e chi -li brul sistemului energetic naţional,du când la creşterea pierderilor înre ţeaua de transport şi la necesităţide investiţii urgente. Se constatăun deficit masiv de viteză in ves ti ţi -o nală între capacităţile de pro duc ţi edin surse regenerabile şi o pe ra to rulreţelei de transport. Mai mult, o -peratorul de transport al e lec tri ci tă -ţii nu reuşeşte să mobilizeze toa tefondurile necesare în timp util fo -losind soluţiile de finanţare con sa -crate gen credite, etc. Această si -tuaţie este comună în Uniunea Eu -

ropeană, care caută soluţii i no va -toare, majoritatea acestora im pli -când surse publice de fonduri, chiardacă uneori acestea sunt pu se ladispoziţie prin instrumente co mer - ciale de piaţă. Este de remarcat e -fortul Transelectrica de a se fi nan ţaprin emisiune de obligaţiuni, dar seva remarca în curând că atât emi -terea de acţiuni cât şi emiterea seobligaţiuni nu vor rezolva pro ble madeficitului de finanţare. Mai mul teconsiderente sunt descrise în[BINIG2011].

În mod similar, apariţia unei/unornoi surse de gaz natural, care aupo tenţialul de a depăşi necesităţilede import ale României, va generane cesitatea unor investiţii în sis te -mul de transport al gazelor na tu ra -le, care să permită preluarea ga zu -lui natural de la noile surse (on-shore sau off-shore) şi transportulpâ nă la frontierele/interfeţele cupia ţa centrală europeană de gazena turale.

Nici în sectorul gazelor naturale,sur sele de finanţare „tradiţionale”nu sunt suficiente şi este nevoie dein tervenţia sectorului public pentrua coperirea deficitului de finanţare şipentru remunerarea investiţiilor însecuritatea alimentării cu e ner gie.

În acest context apare discuţia le -ga tă de utilizarea fondurilor struc -tu rale pentru finanţarea investiţiilorîn „transportul inteligent”. În timpce pentru energia electrică esteuşor de definit această noţiune câtăvre me se referă la sprijinirea ra cor -dă rii noilor generatori din surse re -ge nerabile, în sectorul gazieraceas tă definiţie este mult mai greude explicitat şi exemplificat.

To tuşi, principala problemă e datăde insuficiența surselor pe aceastăfi lieră - numai cca. 40 milioaneeuro pen tru o perioadă de 7 ani, încon diţiile în care deficitul de fi nan -ţa re pro ba bil depăşeşte 1 miliardde Euro. Având în vedere şi in su fi ci -ența fon du rilor disponibile în ca drulCo nnec ting Europe Facility, probabilcă vor trebui avute în ve de re re a şe -zări de fonduri peste 2-3 ani dinPar teneriatul pentru Europa alRomâniei pentru finanţarea de fi ci -tu lui de finanţare pentru care egreu să se întrevadă alte soluţii.

Tabelul 1: Planificarea agreată cu FMI pentru alinierea prețurilor gazuluiindigen Sursa: Guvernul României

În acest context merită menţionatăne cesitatea actualizării studiului defe zabilitate pentru depozitul sub te -ran de la Roman-Mărgineni, de cca.2 miliarde mc, care ar putea servipen tru stocare transfrontalieră aunor cantităţi de gaze ce ar putea fili v rate spre Republica Moldova.Acest proiect a fost considerat ne -fe zabil în condiţiile în care lipsea osur să de gaz dinspre Marea Cas pi -că. În condiţiile în care MareaNeagră poate furniza acest surplusde gaze ce ar putea fi exportat spreMol dova, proiectul de depozitaresub terană poate fi reconsiderat.

Cazul acestui proiect este relevantpen tru întregul proces de regândirea filozofiei funcţionale a sistemuluina ţional de transport al gazelor na -tu rale. El a fost iniţial gândit pentrua transporta gazul dinspre punctelede producere interne către locurilede consum, apoi a fost pregătitpen tru a se integra într-un flux ma -siv intra-continental de energie dela est la vest şi chiar de la nord lasud. Iată că în perioada cea mai re -cen tă, el trebuie să se adaptezeunei posibile circulaţii a gazului dela sud către nord (dinspre Bulgaria,din spre Marea Neagră) şi chiar dela vest către est (importul din Un -ga ria, exportul spre Republica Mol -dova).

Şi acest proces de re de fi ni re/ re con -figurare ar trebui avut în ve dere înnoua Foaie de Parcurs pen tru sec -torul gazului natural din România.

Calibrarea schemei de spri jin / -a jutor de stat pentru e lec tri ci -ta tea din surse regenerabile dee nergie, atât în ce priveşte in -ves tiţiile existente cât şi în do -me niul promovării tehnologiilorca re până acum au dovedit„mar ket failure”

România se afla într-o situaţie i ne -di tă, reuşind să îndeplinească cri te -riul din Agenda 2020 legat de pon -de rea energiilor regenerabile înaco perirea consumului brut de e -ner gie primară de peste 24% încădin 2014, în loc de anul ţintă 2020.De şi aparent, autorităţile românear trebui felicitate pentru con tri bu -ţia la protecţia mediului în UniuneaEuropeană şi combaterea schim bă -

ri lor climatice, de fapt ele au an ga -jat economia şi populaţia Românieila plata unei scheme de sprijin pen -tru electricitatea din surse re ge ne -ra bile cu 6 ani mai devreme decâtera planificat. Se pare că economiaşi populaţia României nu sunt la ni -ve lul de dezvoltare a capacităţii depla tă care să permită 6 ani su pli -men tari de sprijin şi au transmisacest semnal ferm către autorităţilero mâne în anii 2013-2014. A pa -rent, au găsit suficientă înţelegere,ast fel încât schema de sprijin carear trebui să permită investitorilor îne nergii regenerabile să recuperezecca. 6 miliarde de Euro investiţii înac tive în România, a fost a men da -tă, într-un mod care generează lip -sa de predictibilitate, incertitudineşi frustrare.

România este acum teatrul unorcam panii de „advocacy”, orientatecă tre autorităţile române, către o pi -ni a publică, către Comisia E u ro pea -nă, etc, iar autorităţile ro mâ ne audi ficila sarcină de a transmite unme saj de echilibru, care să permităcon sumatorilor plătitori de cer ti fi ca -te verzi să supravieţuiască în com -pe tiţia din piaţa internă a UniuniiEu ropene dar şi în competiţia cupro ducători din ţări non-UE care nuspri jină energiile regenerabile, darsă ofere şi predictibilitate in ves ti to -ri lor şi finanţatorilor acestora.

Aparent, la acest moment, balanțaa tenţiei/simpatiei autorităţilor pareîn clinată spre tabăra con su ma to ri -lor şi acest lucru este natural încon textul unor campanii electoralecu miză uriaşă pentru politicienii ro -mâni. Dar investitorii în re ge ne ra bi -le s-au regrupat şi organizat, austruc turat mesaje pe care le-autran smis prin reprezentanţi a u to ri -zaţi, inclusiv cu sprijinul am ba sa de -lor. Există interpretări conformcărora amendamentele la schemade sprijin care afectează investitoriie xistenţi, proiectele puse în fun cţi -une, pot fi contestate ca şi mo di fi -cări retroactive care ar încălca„grand fathering principle” - prin ci -piul nemodificării unei scheme dea jutor de stat după momentul luăriide ciziei de investire. Se men ţi o nea -ză posibilităţi de lansare de litigii laICSID în Washington sau alte curţi

com petente pentru protecţia in ves -ti ţiilor străine. În acest context, ex -pu nerea României poate devenisem nificativă, suma potenţialelordes păgubiri (probabil acoperite dela bugetul de stat) putând depăşiva loarea „economiilor” realizate deplă titorii români de certificate verzi.În acest context, probabil a u to ri tă -ţi le române ar trebui să dea un me -saj de „liniștire” către investitoriifru s traţi, privind o ameliorare acon diţiilor pentru proiectele dejare alizate, care să permită o re fi nan -ţa re/renegociere a condiţiilor de fi -nan ţare, cu extinderea perioadei dere cuperare a investiţiilor, dar cumen ţinerea ei în limite de re zo na bi -li tate pentru sector. În acest mod s-ar evita retrageri din România, alein vestitorilor şi activelor lor (care arpu tea pune în pericol atingerea o -biec tivului României pentru 2020)dar şi proceduri de litigii in ter na ţi o -na le cu riscuri majore pentru bu ge -tul României.

În acelaşi timp, România îşi pro pu -ne să valorifice potenţialul de bi o -ma să şi biogaz pentru producereae nergiei electrice şi termice. Acestgen de tehnologii, alături de pro du -ce rea electricităţii în hidrocentralede mică putere, nu au proliferat lani velul aşteptărilor, potenţialului şiprog nozelor din Planul Naţional deAc ţiune în Domeniul Energiilor Re -ge nerabile. Din acest motiv, pro iec -tul Parteneriatului pentru Europa,în versiunea actuală, prevede a lo -ca rea de fonduri structurale pentrua cest gen de proiecte. Lecţiile în vă -ţa te din perioada de programare2007-2013 arată că astfel de pro -iec te au avut mari dificultăţi în a si -gu rarea finanţării sub formă de ca -pi tal propriu, chiar dacă au pututbe neficia de finanţări ne ram bur sa -bi le de până la 70% din investiţiato tală. Mai mult, trebuie avută înve dere situaţia de pe piaţa cen tra li -za tă a certificatelor verzi şi astfelde proiecte în viitor trebuie de mon -stra te ca viabile fără prea multespe ranţe de la schema de sprijinprin certificate verzi. Experţii spuncă, având în vedere producţia re la -tiv constantă şi duratele mari de u -ti lizare a puterii anuale, astfel deteh nologii ajung la costuri ale MWhmult mai interesante decât teh no -

10 aprilie 2015

lo giile bazate pe surse ne con tro la -bi le precum eolian sau solar.

În domeniul utilizării biomasei însco puri energetice cu generare dee lectricitate, există două tendinţe:

- Cea predominantă susţine soluţiatran sportării biomasei de la locul deco lectare la amplasamentul cen tra -lei, ales în vecinătatea consumuluide căldură - câştigul din vânzareade energie termică e considerat capre valând asupra riscurilor legatede fiabilitatea lanţului de a li men ta -re cu materie primă;

- Cea de-a doua renunţă deliberatla vânzările de energie termică şisus ţine amplasarea centralei (e lec -tri ce) cât mai aproape de locul deco lectare a biomasei, în vecinătateaunui punct de racordare la reţeauae lectrică, renunţând la a mai ardemo torina pentru a transporta de şe -uri lemnoase, considerând că re du -ce rea costurilor permite renunţareala venitul suplimentar din vânzareade energie electrică şi chiar la bo -nu sul de cogenerare aferent.

Autorităţile române vor fi în faţaunei provocări legate de penetrareaa cestor tehnologii, cu ajutor destat, în condiţiile supra-saturăriipie ţei cu capacităţi utilizând teh no -lo giile consacrate în România. Pro -ba bil va trebui folosită calea bo nu -su lui de cogenerare, fondurilorstruc turale (inclusiv pentru pro tec -ţia mediului) şi a tarifelor de tip„feed -in” pentru a evita su pra ag lo -me rarea suplimentară a pieţei decer tificate verzi.

Deblocarea finanţării privatepen tru proiectele de producerea energiei electrice şi termiceprin amendarea legii energieielec trice şi gazelor naturale, în -so ţită de modificări co res pun -ză toare/relevante ale cadruluide reglementare aferent

Legea 123/2012, a energiei e lec tri -ce şi gazelor naturale, a introdus,prin celebrele articole 23, 28, etc, oso luţie de natură legislativă, pentruo problemă de guvernanţă cor po ra -ti vă: în condiţiile în care acţionariimi noritari nu puteau impune so ci e -tă ţilor controlate de stat co mer ci a li -za rea producţiei de electricitateprin mecanisme concurenţiale în

re gim de transparență, cu a sen ti -men tul unor instituţii financiare in -ter naţionale şi altor părţi interesateex terne, a fost adoptată o bli ga ti vi -ta tea prin lege a ofertării şi tran -zac ţionării producţiei de energieelec trică pe platforme centralizate.Practic au fost interzise contractelebi laterale negociate, pe care multebănci le vedeau ca instrumenteban cabile de garantare pentru cre -di tele destinate dezvoltării sec to ru -lui de generare a energiei electrice.

Imediat după adoptarea legii, auapă rut reacţii puternice din parteasec torului privat şi a sectorului ban -car, care au indicat că măsurile carese impuneau în acea etapă pentrua genţii economici controlaţi de statnu trebuiau să se aplice o pe ra to ri -lor privaţi, cărora le îngrădeau li -ber tatea de a tranzacţiona „marfa”pro dusă. Au fost încercări, eşuateîn final, de abordare diferită în le -gis laţia primară, a agenţilor e co no -mici privaţi şi controlaţi de stat. Înfinal, legislaţia scrisă pentru entităţide stat a rămas aplicabilă şi en ti tă -ţi lor private.

Au fost depuse eforturi sem ni fi ca ti -ve pentru a extinde paleta de plat -for me de comercializare astfel încâtsă se ofere mai multă libertate detran zacţionare agenţilor privaţi,păs trând în acelaşi timp principiiledin lege legate de tranzacţionareacen tralizată. Rămân în continuare dificultăţisem nificative pentru proiectele detip greenfield. Când o societate co -mer cială este proaspăt înfiinţată,din momentul în care îşi include îno biectul de activitate „producereade energie electrică” ea este, însen sul legii 123/2012, un pro du că -tor de energie electrică, obligat să-şi oferteze întreaga producţie peplat formele centralizate, chiar dacăla acel moment nu deţine active dege nerare. De asemenea, nu-şi poa -te oferi viitoarea producţie pe plat -for me centralizate, neputând par ti -ci pa la acele pieţe în absenţa uneili cenţe de generare. Acea licenţă nupoa te fi obţinută, în absenţa unoractive, care nu pot fi construite înab senţa unei finanţări, care nu poa -te fi obţinută în absenţa unui con -tract bilateral pe termen mediu saulung.

Mai mult, noua schema de sprijinba zată pe tarife „feed-in” pentruge neratorii din surse regenerabilecu capacităţi mici, sub limite a pro -ba te, ar putea fi în contradicţie cupre vederile articolelor 23 şi 28 alele gii 123/2012, în condiţiile în careîn final energia ar fi tranzacţionatăprin contracte la preţ reglementat.

De asemenea, capacităţile de co ge -ne rare industrială de mică putere,dez voltate de entităţi juridice di fe ri -te de entităţile juridice gazdă, aravea dificultăţi în semnarea unorcon tracte bilaterale pentru energiae lectrică, prin prisma obligaţiilorpre văzute de legea 123. La ora ac -tu ală, dezvoltatorii de astfel de ca -pa cităţi sunt obligaţi să aplice so lu -ţii marginale pentru a-şi putea con -ti nua activitatea.

Însă, această complicaţie este dena tură să afecteze fi nan ţa rea / dez -voltarea marilor proiecte de natură„con venţională” (incluzând aici cen -tra le hidroelectrice mari sau cen tra -le nucleare). Pentru deblocarea in -ves tiţiilor în noi proiecte strategice,pro babil această obligativitate atran zacţionării pe platforme cen tra -li zate va trebui revăzută.

Întărirea instituţională, pentrusa tisfacerea criteriului ad mi nis -tra tiv de apartenenţă la familiasta telor membre ale UE şi pen -tru întărirea vocii României îndez baterile purtate la Bru -xelles, Strasbourg, Ljubljana şial te capitale e u ro pe ne cu pri vi -re la dezvoltarea şi im ple men -ta rea acquis-ului comunitar;

În acest domeniu, este de salutata pariţia Departamentului pentruEner gie ca organ al administraţieicen trale cu puteri din ce în ce maimari. În rest, citatul din [VLA DES -CU2012] rămâne la fel de actual caacum doi ani:

,,III.1 În domeniul reformei şiîn tăririi instituţionale:

- Instituţiile cu autorităţi şi com p e -ten ţe în sectorul energetic au ne vo -ie de întăriri în ceea ce priveşte:

● Autoritatea - legislaţia şi practicagu vernamentală ar trebui să le o fe -re accesul necesar la resurse (ma -

aprilie 2015 11

12 aprilie 2015

te riale, umane, logistice, etc) şi su -fi cientă independenţă/autonomiepen tru a-şi îndeplini rolul;

● Competenţa - instituţiile specificesec torului energetic trebuie îm pu -ter nicite prin legislaţie să for mu le -ze/adopte decizii vital necesarepentru sectorul energetic şi ar tre -bu i populate cu competenţele ne ce -sa re care permit o bună înţelegerea imperativelor momentului şi unbun (informat şi proporţional) pro -ces de reglementare;

● Reorganizarea şi cre a rea / în tă ri -rea unor noi funcţii pentru a facefa ţă imperativelor anilor care vin(re glementarea sectorului energieiter mice, a industriei nucleare, asec torului energiilor regenerabile,etc); un alt exemplu este dat deacor darea de autorizaţii de con stru -i re pe platoul continental al MăriiNe gre sau pentru construirea decon ducte offshore de hidrocarburipen tru aducerea acestora la ţărm;

● Cazul fostei agenţii pentru con -ser varea energiei este foarte re le -vant: are nevoie de o repoziţionare,îm puterniciri. Cadru legislativ şi dere glementare, subordonare co rec -tă, competenţe, afilieri, resurseuma ne adecvate, resurse financiareadecvate;

● Reprezentarea României în faţain stituţiilor UE pe probleme deener gie pare să necesite întărire înter meni de resurse umane şi a lo ca -re de resurse suplimentare, e ven -tu al prin utilizarea şi a organizaţiilorre levante de lobby - vocea Ro mâ ni -ei trebuie să fie mai bine a u zită şipri orităţile României trebuie să fiemai des pe agenda le giu i to ri lor e u -ro peni.”

Ar mai fi doar de adăugat ne ce si ta -tea întăririi capacităţii de re gle men -ta re în domeniul protecţiei me diu -lui, sănătăţii şi securităţii muncii cua plicare la domeniul explorării şiex tracţiei de hidrocarburi, date fiindpro vocările prezentului legate defo raje în subsolul Marii Negre sauex plorarea resurselor de gaze deşist. Sunt de salutat şi intenţiile no -u lui Ministru Delegat pentru E ner -

gie legate de întărirea vocii Ro mâ -ni ei în cadrul instituţiilor Uniunii E u -ro pe ne, intenţii care tre bu ie spri ji -ni te cu acţiuni concrete, in clu siv dea li an ţe cu statele mai noi mem breale UE care au pro ble me si milare însec torul energetic şi al pro tecţieime diului.

O abordare mult mai con sis ten -tă a domeniului energiei ter mi -ce, atât în sectorul industrialcât şi în cel rezidenţial şi al clă -di rilor administrative, dată fiindpon derea masivă în consumulna ţional de energie

Având în vedere limitările de spa -ţiu, autorul nu poate decât să re i te -re ze o propunere formulată în mul -te lucrări anterioare: - Piaţa de energie termică este opia ţă locală, pentru care soluţiiletre buie definite local; - Conceptele energetice ale lo ca li -tă ţilor trebuie adoptate de de ci den -ţii locali, cu sprijin de la a utorităţilecen trale sub formă de ex pertiză şime canisme de ga ran ta re pentrupro iectele de investiţii de ci se încon textul conceptului e ner ge ticlocal; - Conceptele energetice locale tre -bu ie să fie subiectul unui consenspo litic local, pentru a evita schim - ba rea lor la schimbarea ma jo ri tăţiiîn organismele de conducere lo cale.

Concluzii finale

Strategia energetică a României es -te deja definită, pe bucăţi, în di fe ri -te lucrări sau surse de stocare a in -for maţiei (inclusiv creiere). Lip seş -te doar operaţiunea de a sam bla reca re ar urma prioritizării şi ar mo ni -ză rii unor obiective. Până în acelmo ment, actul de guvernare în sec -tor va rămâne dominat de de ci ziipen tru termen scurt, unele cu ca -rac ter reactiv la evenimente ex ter -ne sau interne.

Probabil primul pas ar trebui să fieva lidarea oficială a cuprinsului do -cu mentului de strategie, care arofe ri o primă ghidare în des fă şu ra -rea analizelor şi deciziilor. Între timp însă, România şi a u to ri -tă ţile sale au de pus în aplicare pla -

nuri de acţiune şi de reacţie pentrupro vocări regionale de natură e ner -ge tică sau naţionale de natură ma -cro -economică sau socială, care şiele trebuie să aibă în vedere măcarun nucleu de principii al acesteistra tegii energetice.

Printre provocările cele mai strin -gen te pe termen scurt se numărăcele care rezultă din angajamentein ternaţionale care nu au fost a dre -sa te la timp (transpunere de acquisco munitar în relaţia cu Comisia E u -ro peană, implementare de ca len da -re de aliniere de preţuri în relaţia cuFon dul Monetar Internaţional, etc).

Toate aceste considerente întărescme sajul privind necesitatea întăririiin stituţionale. Investiţia publică înast fel de structuri şi în mobilizareade resurse umane de valoare estere cuperată imediat prin venituri su -pli mentare ale sectorului de statsau economii din sume masive pu -se la risc. Principala provocare estede finirea/dezvoltarea de structurica re să nu mai fie supuse rigorilorbu getului de stat şi să permităsche me de remunerare ce ar atragepro fesionişti ce ar avea şi alte o por -tu nităţi în sector. Un exemplu ar fia genţia pentru eficienţă energetică,pen tru care s-ar putea redefini sur -se extra-bugetare de venituri spe ci -fi ce activităţii.

Bibliografie:

[1] [VLĂDESCU2010] - Vlădescu,Anton; Binig, Alexandru Valeriu -FOREN 2010 - „Priorităţi pentrustra tegia energetică a României” -Sec ţia 1 - Lucrarea S 1.1.7 [2] [BINIG2011] - Binig, Alexandru-Valeriu; Scripcariu, Diana - „Ra -cor darea la reţea a producătorilorde energie regenerabilă modificăpri orităţile de dezvoltare ale SEN” -Re vista Energetică - Volumul 59,Nr. 5-6/2011 [3] [VLADESCU2012] - Vlădescu,Anton, Binig, Alexandru-Valeriu -Pri orităţi pentru strategia e ner ge ti -că a României - FOREN 2012 - Sec -ţi a 1 - Lucrarea S1.11 n

aprilie 2015 13

A finite-element based investigation for turbine by-passline snubber failure *) Alexandru Gheorghiță, Radu M. Bilegan, Ștefan Nicolici, Subsidiary of Technologyand Engineering for Nuclear Projects (CITON)

The studies presented in this paper were prepared based on Cernavodă NPP engineering division request,having the objective to identify the causes that led to the appearance of cracks at the supports level for theturbine bypass piping system. The applied procedure in our work for root cause analysis consisted in stressevaluation at the cracked areas level for different types of loadings arising in normal operation of the turbinebypass line. Subsequently, the classification of the loads by the stresses produced has allowed identifying acommon cause of the encountered problems.

The analyses performed in this paper aimed to evaluate the stresses in the clamping systems of the snubbersupport type found defective subjected to two types of loading, namely: external static and thermal transitoryloads. The calculations were performed using the finite element models developed in Ansys Mechanical. It wasconcluded that the major contributor to the cracks initiation and propagation is the thermal shock producingdifferential thermal dilatations in the clamping devices of the supports.

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014 (Premiul III - Secțiunea 3)

1. Introduction

Turbine by-pass system is one of the heaviest loadedsystems in any plant due to its important main fun ctio -nal role; that is discharging 100% main steam flow co -rres ponding to turbine full load. Moreover in a NuclearPower Plant (NPP) it has the mission to maintain theboi ler steaming rate at the constant value of 60% FullPo wer (FP) preventing reactor poisoning and main tai -ning the continuous reactor operation after a turbinetrip by providing the steam generation pressure con -trol [1, 2].

Thus when 2007-2011-2013 outage field inspectionsat Cernavodă NPP discovered several defects of the su -pport clamping system it became obvious that i den ti -fy ing and solving the potential failure causes is a cri ti -cal task. Being a high energy steam system it has acom plex combination of rigid hangers, spring hangers,guides, snubbers and anchors each having a specificpur pose in accordance with the layout design.

Piping support problems have been denounced in theli terature [3] because of poor material proprieties, im -pro per installation, insufficient flexibility for pipingther mal dilatation, improper design, unanticipated loa -dings or thermal shocks.

The technical purpose of the work it involved followingse veral steps for being able to cover all the importantissues:- Plant walk downs and visual inspection of the pipelineand pipe support in the affected area (vibrationassess ment, inappropriate installation, deviation fromdesign);- Performing detailed CFD analysis for steam hammertran sient phenomena occurring during CSDV fastopening;

- Performing pipe flexibility and stress analysis in orderto assess load on the supports occurred during di -fferent load cases;- Performing local stress analysis for the failed su -pports using advanced FEA methods for obtaining de -tai led stress level results in area of interest.

Based on the Non Destructive Evaluation (NDE) severecra cking was found on snubbers positioned on thedowncomers of all turbine by-pass lines.

- On July 2007-the tie rods at the nut junctions werefound broken. A root cause analysis (RCA) performedin the same year concluded that material defects, badspring quality, construction deficiencies and deviationfrom design were the reasons of the issues. All pro -blems were fixed.

- In 2011 and 2013 new damages were found con sis -ting in cracks in the welds between the snubber platesand ribs for the big saddle and between gussets andribs for the small saddle of the snubber supports.The visual inspection of the lines, the operating con di -tions and the preliminary qualitative analysis of the da -ma ges has led us to consider the potential root causes:

● Hydraulic shocks;

● Welding deficiencies;

● Design weaknesses;

●Thermal fatigue/shocks.

Also, it was remarked that the vibration level in normaloperation of the power plant is not significant, thusexcluding the vibration fatigue from the analysis.

2. Performed analyses

2.1 Hydraulic analysis

A detailed transient discharge thermal hydraulic a na ly -sis was conducted in ANSYS CFX [4] computer code, inor der to assess the reaction forces arising in variouspipe elements (mainly elbows) during steam dischargephe nomenon on the turbine by-pass lines. After a na ly -zing the results of the simulation we obtained the fo llo -wing reaction forces for each important pipe element(which changes the flow direction):

● CSDV valve: 4tf (x direction)/6tf (y direction);● Elbow #1: 3.5tf (x direction);● Elbow #2: 2tf (z direction);● Elbow #3: 1.8tf (y direction).

2.2 Pipe stress analysis

A flexibility and stress analysis of the entire piping sys -tem was conducted for the purpose of:● Finding main effective stress in the piping elementsfor all the cases in interest;● Code comparison with allowable design stress forANSI B 31.1 1980 ed. Code [5];● Finding forces and displacements induced by all o pe -ra ting load cases in the piping system for all theaffected supports;

A mathematical model was created using ADLPIPENuclear F.10 [6], specialized pipe stress analysis pro -gram capabilities in which it were simulated the mainin terest load cases:● Deadweight + internal pressure (S1);● Thermal design (S2);Steam hammer during the CSDV valve opening (S3);

The resulted loads were combined as following

The maximum resulting loads after applying the aboveequation are given in Table 2.1:

2.3 Thermal analysis

In order to find the thermal stress, it was necessary toe valuate the temperature distributions for transientdis charge phenomena. The present analysis co rres -ponds to the most conservative scenario in terms ofstre sses which is:● Steam temperature of 241oC inside the pipe (sa tu ra -tion temperature for 34.13 bars);

● Outer air temperature of 22oC;● For the dynamic regime we considered that the by-pass system is initially at a temperature of 22oC and inthe pipe the temperature variation is a step functionbe tween 22oC and 241oC.

The outer wall of the pipe was considered isolated andper fect adiabatic, heat losses occurring only at theclam ping system plates. The heat transfer coefficienton plates corresponds to the natural convections in theair [7].● For vertical plates the convective heat transfercoefficient was calculated using:

● For horizontal plates the following expressions havebeen used:- hot surface facing up

- hot surface facing down

where k is the thermal conductivity of the air, the cha -rac teristic length, L is according to the spatial positionsof the plate, and Ra is the Rayleigh criterion.

A thermal transitory analysis was conducted for a 3600s transitory regime and a variable time step between10 and 100 s, having a support-pipe assembly initialtem perature of 220C, an adiabatic (isolated) pipe ex te -ri or surface and a fluid temperature inside the pipe of2410C. The obtained results can be seen in Figure 2.1and 2.2:

2.4 Local stress analysis

The analysis performed in this section sought to e va lu -ate the stresses in the clamping system of the snubbersu pport type found defective subjected to differenttypes of loading, namely: external static and thermaltran sitory loads. The calculations were performedusing the finite element models developed in ANSYSMechanical.

The constructive details needed for creating the ge o -me tric model in ANSYS Design Modeler were taken

Support type Fx(daN) Fy(daN) Fz(daN) SN +/-3641 0 +/-648

Table 2.1 Maximum loads resulted from the ADLPIPEglobal piping analysis

14 aprilie 2015

from design reference [8]. As can be seen in Figure 2.3the clamping system is symmetric, so in some a na ly -ses was considered only half of the real model.

The four tie-rods and disk washers system was a ssi mi -la ted with four pre-tensioned springs for which theelas tic constant was calculated based on the positionand the elastic constant of the disk washers. The con -struc tive characteristics taken into account are asfollow:

● Disk washer type: A / De = 63 mm / D i= 31 mm / s = -3.5mm ● Maximal elongation: h=1.4mm;● Elastic constant: kdisk washer=1530/1.05=1457.14 da N -/ mm=1457e7 N/m;● No. of disk washers: 5;● Disk positioning: alternative;● Equivalent elastic constant: kspring = 1530 / (5* 1.05) = -291.4 daN/mm=2.914e6 N/m;

Between the base plates of the clamping system andthe pipe, axial and circumferential friction forces a ppe -ar due to disk-rod assembly tightness. The size anddis tribution of these forces depend on the normal for -ces on the surface of the plates and on the frictional

co efficient at the interface. In the absence of reliableda ta on the actual behavior of the system for variousex ternal loads we have analyzed the system with afric tional coefficient µ=0.2 (contact “Frictional”). Thenon linear contact between clamping system and thepipe was modelled with TARGE170 and CONTA174 fi -nite element from ANSYS library [9].

For assuring the independence of the results reportedat the meshing grid three models of the same struc -ture were tested with different mesh grid refinementas can be seen in Table 2.2:

Linearized stress for all the three models in the wel -ding zone of one of the snubber clamping systemplates subjected to the same load case can be seen inTa ble 2.3. It can be seen that bending and membranestress are almost the same, the difference being seenon ly in peak stresses which depend on the grid e le -ment size. For the present paper it was chosen Mo -del#2 grid type with SOLID 187 element (10 in te gra -tion points).

For assessing the external loads two types of analysiswere made. One for the stress derived from the tie-rods-disk tightening with cold system; and the otherfor the stress derived from the design load cases of thesystem.

For design loads maximum absolute values werechosen for the two directions (x and z) which are asfollow:● Fx = 55460 N and Fz = 24690 N

Fig. 2.1 Measuring points and temperaturedistributions for t=3600s

012

016

020

[C]

erat

u

0

40

80

0 040 080

atu

repTe

m

0012 0016 0020 0024s] [emTi

0028 0032 0036

Fig. 2.2 Temperature variation in cracked zones

Fig. 2.3 Snubber clamping system

No Grid Element Size [m] Nodes Elements 1 Model#1 2e-2 136910 78001 2 Model#2 1e-2 475360 304233 3 Model#3 5e-3 2163077 1465452

Table 2.2 Meshing grid details

No Grid Membrane stress [MPa] Bending stress [MPa] Peak stress [MPa] 1 Model#1 60 60 128 2 Model#2 60 64 148 3 Model#3 60 54.7 149

Table 2.3 Linearized stresses for mesh testingsimulations

aprilie 2015 15

The results obtained from the external forces andtran si tory thermal loads in terms of stresses at thelevel of cracked welded connections are given in Table2.4. It was noticed that the maximum values of stressare ob tained when the clamping system are subjectedto dy na mic thermal distributions, producing atdifferent mo ments of time during the transientdifferential thermal stre sses. The variations in time ofthese stresses for all types of support are given inFigure 2.4, and the stress li nearizations at the momentof maximum values are gi ven in Figures 2.5 and 2.6.

2.5 Welding stress concentration factor e va lu -ation

Peak stresses generated by welding joints betweenplates cannot be exactly evaluated using 3D FE modelsbe cause of inherent method errors. The goal of our a -na lysis is evaluating stress concentration factors in thewel ded zone for the snubber support using semi em pi -ri cal relations which take account of the ge o me triccha racteristic of the welding bracket.

Load case Stress Intensity big saddle Stress Intensity-small saddle

Design Fx=±55460 / Fz=±24690 N 47.4 [MPa] 49.3 [MPa]

Thermic Transitory 253.3 [MPa] 247.4 [MPa]

Table 2.4 Maximum stress intensities in crackedzones

0

40

80

120

160

200

240

280

0 400 800 1200 1600 2000 2400 2800 3200 3600

Stre

ss In

tens

ity [M

Pa]

Time [s]

Big saddle

Small saddle

Fig. 2.4 Stress variation in cracked zones

0

50

100

150

200

250

300

0 5 10 15 20 25 30

Stre

ss In

ten

sity

[M

Pa]

Distance [mm]

Membrane

Bending

Total

Fig 2.5 Linearized stress in cracked zone-big plate

0

50

100

150

200

250

300

0 10 20 30 40

Stre

ss In

tens

ity [M

Pa]

Distance [mm]

Membrane

Bending

Total

Fig. 2.6: Linearized stress in cracked zone-small plate

16 aprilie 2015

Linearized stress intensities on the plate thicknessstar ting from point A in Figure 2.7 it is independentfrom the geometric parameters of the welding. Stresscon centration factors which appear in the relation (5)for evaluating the peak stress are determined for pureaxial (....) and bending loads (....) and areindependent of applied load amplitude [10].

Membrane and bending stress evaluation for a specificge ometry configuration can be evaluated with a FEMsoft ware, in our case ANSYS Mechanical. Stress con -cen tration factors for bending and membrane loadingswere analyzed using the following relations:

● Stress concentration factors near one sided filletweld under axial load

● Stress concentration factors near one sided filletweld under bending loadwhere:

Three reference points [11] were chosen for checkingstress distributions and stress dissipation in front ofthe notch and these are: 0.4t/0.7t/1.0t; where t is theplate thickness, in our case 30 mm. The loadingapplied to the model was the temperature distributionre sulted from the thermal transitory analysis att=100s (moment when maximal values appear).

It can be noticed from Table 2.5 that the stress con -cen trators’ factors for both mem brane and bendingstress vary lar gely between 1.5÷3.6. The results ob -tained using the brick model created in Ansys Me cha ni -cal including the weld ge o metrical characteristics area pproa ching the analytical values when the stress li ne -a rization distance from the not ch is 0.4t. This par ti cu -la rity seen from the numerical results it also has beenhi ghlighted in the literature.

3. CONCLUSIONS

For snubber support type analyzed in this paper it hasbeen found that stre sses resulting from externalloadings (dead weight, piping thermal dilatations andsteam hammer) in those areas iden tified with defectsare not large enough to cause cracking of the welds. It

Fig. 2.7: Real and linearized stress distribution in awelded zone

Table 2.4 Analyzed weld geometric features

r 0.6 1.65 2.75 3.75 4.8 m

hstK , = 2.955067 2.012967 1.726764 1.594073 1.506003

bhstK , = 3.667401 2.747781 2.344429 2.113159 1.936309

mhs[MPa] 94 93.04 92.603 92.46 92.28

0.4t bhs[MPa] 8.67 8.45 8.369 8.29 8.1468 mhs[MPa] 69 68.66 68.515 68.376 68.29

0.7t bhs[MPa] 1.27 1.183 1.209 1.151 1.2096 mhs[MPa] 61.25 61.093 60.954 60.819 60.689

1.0t bhs[MPa] 0.96 1.009 1.029 1.103 1.1145

Table 2.5 Membrane and bending stress and Stressconcentration factors

0.6 1.65 2.75 3.75 4.8 r [mm] 0.4t 309.5727 210.5052 179.5241 164.9061 154.74868

peak

[Mpa] 0.7t 208.5572 141.461 121.1437 111.4286 105.18711 1.0t 184.5186 125.7507 107.6656 99.28072 93.555836

312 183.91 182.08 188.36 187.73 ANSYS

Table 2.6 Peak stresses

aprilie 2015 17

ANRE

www.nuclearagency.ro

18 aprilie 2015

was noted that during the transientther mal load the maximum stresses ob -tained at the beginning of the transientare 3.3 to 5 times higher than those ob -tained for the thermal stabilized load.These values are due to large tem pe ra -ture gradients recorded during the hea -ting of the pipe and clamping systems.

Regarding the purpose of the work, itcan be concluded that the thermal dy na -mic shock and the differential ex pan -sions of the clamping systems in com bi -na tion with the existence of potential in -ten sification factors and/or possibleresidual stresses in the welds lead tofatigue and cracking.

4. REFERENCES

[1] RAAN-CITON – „Design manual forBSI 36110/63611/ Steam by-pass sys -tem”. Document code: 82-3611-6031-DM, Rev. 2, 2005.

[2] RAAN-CITON – „Design manual forBSI 43310/64311/ Steam by-pass sys -tem”. Document code: 82-43310-6011-DM, Rev. 2, 2006.

[3] W. J. Thurley, H. Thieisch, „Criticalcom ponent failures associated with pipesu pports-causes and prevention”, ASME

Pre ssure Vessels and Piping Conference,New Orleans, Lousiana, June 1992.

[4] SAS IP Inc. – „Ansys CFX TheoryGuide”. 2011.

[5] ANSI B31.1 Code, Edition 1980.

[6] ADLPIPE Nuclear 10- User Manual.

[7] J. R. Welty; C. E. Wicks; R. E.Wilson; G. L. Rorrer. „Fundamentals ofMo mentum, Heat and Mass transfer (5the dition)”. John Wiley and Sons. ISBN978- 0470128688, 2007.

[8] SNN-Romania, CNE Cernavoda Unit2 – „Special Support G001/11”. Dwg.no. 82-43310-R024-DD-B, Rev. 9,08.2007.

[9] SAS IP Inc. – „Ansys WorkbenchHelp”. 2011.

[10] A. Chattopadhyay, G. Glinka, M. El-Zein, J. Qian, R. Formas, „Stress A na ly -sis and Fatigue of welded structures”,Wel ding in the World, Volume 55, Issue7-8, pp 2-21, July 2011.

[11] Hobbacher A., editor. Re co mmen -da tions for fatigue design of weldedjoints and components. IIW-Doc. XIII-1965-03/XV-1127-03, International In -sti tute of Welding, Final draft 2005. n

0

50

100

150

200

250

300

350

0 1 2 3 4 5 6

Lini

arize

d st

ress

[MPa

]

r [mm]

Model analitic#1Model analitic#2Model analitic#3Model Numeric

Fig. 2.8: Real and linearized stress distribution in a welded zone

www.raten.ro

aprilie 2015 19

Pe plan mondial producţia de bri -che te ecologice a fost dez voltată înspe cial pentru crearea energiei ter -mi ce me najere. La început s-a doritca acest produs să fie o sur să al ter -na tivă la petrol şi gaze dar preţurilepro du se lor petroliere au scăzut ver -ti ginos atunci când s-au în ceputafa ceri de anvergură cu brichete şiîn con se cin ţă a trebuit să se re nun -ţe la extinderea tehnologiilor de fa -bri care. Actuala conjunctură e ner -ge tică mondială pre vede creş teriale preţurilor gazelor naturale ceeace fa ce ca aceste tehnologii de va -lo rificare a com bus ti bi li lor solizi săfie readuse în atenţie.

Ecobrichetarea este tehnologia careîşi propune a dap ta rea tehnologiilorcla sice de brichetare pentru pro du -ce rea în condiţii de impact minimasu pra mediului a unor combustibiliso lizi numiţi brichete ecologice.

Orientarea cea mai raţională, încon junctura actuală, este spre stu -diul posibilităţilor de obţinere a bi o -bri che te lor, produs care să poată fiva lorificat pentru con su ma torii cas -nici prin lansarea în piaţă a unuicom bustibil cu cât mai puţine emisiipo luante.

În China, care este un mare con su -ma tor de com bus ti bil solid şi înspe cial de cărbune, brichetele e co -lo gice sunt produse din cărbune,var şi biomasă. Aceste in gre dientesunt amestecate şi apoi supusepre sării în ma şina de brichetat. Bri -che tele ecologice sunt con si de ra tea fi compatibile cu capacitatea me -diu lui de a u to e pu rare, cenuşa re -zul tată având o compoziţie fa vo ra -bi lă u tilizării pentru ameliorareasolului.

Principalale caracteristici ale bi o căr -bunelui sunt:

- generează mai puţin fum decâtar derea cărbunelui în sta re na tu ra -lă;

- se aprinde mult mai uşor datorităfi brelor lemnoase pre zente în com -po ziţie;

- este împiedicată formarea zguriida torită cenuşii re zul tate la ardereafi brelor lemnoase care sunt pre zen -te în tre particulele de cărbune;

- scade conţinutul de SO2 în gazelee manate la ardere da torită pre zen -ţei agentului desulfurizant care fa -vo ri zea ză reacţia catalitică cu sulfulcon ţinut în combustibil şi fixarea a60 – 80% din elementul poluant încom pu șii solizi.

Industria cărbunelui din România atre cut şi trece în con tinuare printr-un proces de restructurare care areca obiective consolidarea ca pa ci tă -ţi lor viabile şi de per spec tivă pre -cum şi reducerea costurilor de ex -trac ţie a căr bunelui pentru a fi com -pe titiv pe piaţă.

Cu precădere lignitul este folositatât pentru pro du ce rea energieielec trice în termocentrale cât şipen tru pro ducerea energiei termice(prin cogenerare) pentru în călzirealo calităţilor urbane.

O parte din can titatea de lig nitexploatată este u tilizată de con su -ma torii casnici (po pulaţie) pentruîn călzirea lo cu in ţe lor individuale.

Arderea acestor combustibili fosilidu ce la emisia în at mos feră a unorpo luanţi care se evacuează pe co -şu rile de fum. Dintre aceşti poluanţio importanţă deosebită din punctde vedere al protecţiei mediului ore prezintă e misiile de pulberi (par -ti cule de cenuşă antrenate pe coş)şi emisiile de SO2, NOx şi CO2.

În cazul termocentralelor în ultimiiani au fost investite su me foartemari de bani pentru realizarea in -sta laţiilor de desulfurare în vedereare ducerii oxizilor de sulf ema naţi înat mosferă şi încadrarea emisiilor înnor mele e uropene de mediu.

Brichetarea lignitului, o soluție pentru obținerea decombustibil ecologic Dr. ing. Sorin Bălăcescu - Șef Serviciu Contrace Urmărire Desfacere Vânzări, SucursalaDivizia Minieră, CEO Tg-Jiu, Dr. ing. Antonie Daniel - Director Sucursala Divizia Minieră,CEO Tg-Jiu, Dr. ing. Ionuț Predoiu - Inginer Biroul Planificare Urmărire Producție,Sucursala Divizia Minieră, CEO Tg-Jiu

*) Lucrare premiată în cadrul Forumului Regional al Energiei FOREN 2014, 22-26 iunie 2014 (Premiul III - Secțiunea 3)

Dacă pentru marii consumatori decăr bune acestă pro ble mă a fost înma re măsură rezolvată în cazulcon su ma torilor casnici, ce u ti li zea -ză pentru încălzire acest tip decom bustibil, nu au fost întreprinseac ţiuni care să vizeze reducerea no -xe lor emanate în atmosferă. Avândîn vedere că pe parcursul unui anca lendaristic se ard de către po pu -la ţie câteva zeci de mii de tone delig nit, emisiile de oxizi de sulf suntîn procente destul de mari.

Pornind de la aceste aspecte m-ampre ocupat de re al i za rea unui com -bus tibil din lignit care să co res pun dăce rinţelor de mediu şi în acelaşi timpsă valorifice su pe rior fracţia mă runtăde cărbune care în pro ce sul de tran -sport, depozitare şi ar de re creeazădestul de multe pro bleme. Metodacea mai simplă de ob ţinere a unuicom bustibil care să în deplineascăcon diţiile de mediu, im puse de le gis -la ţia în vigoare, este bri chetarea căr -bu ne lui. Tehnologic, bri chetarea serealizează prin pre sa rea directă acărbunelui mărunt cu sau fără adaosde liant. Din punct de vedere alvalorii lor, bri che tele sunt su perioarecărbunilor bul gări datorită puteriicalorifice su pe rioare, a formei regu -late şi a gre u tăţii specifice mai mari.

Acest procedeu nu este unul noudar până acum la noi în ţară nu aue xistat încercări de realizare a bri -che telor ecologice. Cu toate că pa -re un procedeu simplu acesta în re -a litate este unul complex de oa re cetre buie să se aibă în vedere o se ri ede factori care pot influenţa şi decare depinde procesul de bri che -tare.

Cărbunele este cel care are ceamai mare influenţă asupra pro ce su -lui de brichetare şi trebuie ţinutcont de elemente referitoare la: na -tu ra cărbunelui, conţinutul de ce nu -şă, conţinutul de umiditate şi nu înultimul rând granulaţia cărbunelui.

Referitor la natura cărbunelui tre -buie menţionat faptul că stadiul deme tamorfozare nu poate fi mo di fi -cat. Friabilitatea cărbunelui precumşi prezenţa intercalaţiilor şistoase încăr bune sunt elemente care dă u -nea ză procesului de brichetare prinslă birea rezistenţei brichetelor.

Conţinutul de cenuşă are influenţăa supra puterii calorifice, măreştecon sumul de liant, provoacă um fla -rea brichetei şi duce la pierderi decăr bune nears. Dacă în masa căr -bu nelui există un conţinut mare deste ril cuarţos acesta duce la uzu rara pidă a utilajelor. Un con ţi nut ri di -cat de componente argiloase pro -voa că scăderea rezistenţei la apă abri chetelor, îngreunează pro ce sulde ardere deoarece aerul nu pă -trun de prin argilă şi astfel ran da -men tele de ardere sunt mult maiscă zute.

Conţinutul de umiditate in flu en ţea zăadeziunea dintre particulele de căr -bune şi liant, scade presiunea de bri -chetare, influenţează de a se me neacomportarea brichetelor în timpuldepozitării şi la ardere. De oa receumiditatea este de o im por tan ţăhotărâtoare în producerea bri -chetelor de cărbune, iar lignitul are oumiditate foarte mare, pro ce sul deuscare trebuie condus cu gri jă elintrând cu un coeficient foarte ma reîn preţul de producere al acestuiprodus. Uscarea cărbunelui esteobligatorie dar trebuie să se fa că înanumite limite fără a se de pă şivaloarea umidităţii hi gros co pice.

Granulaţia materialului influenţeazăca litatea brichetelor obţinute. Cucât amestecul de brichetat este maifin cu atât se obţin brichete maicom pacte dar în acelaşi timp creştecon sumul de liant necesar legăriiele mentelor între ele. Dimensiuneama ximă a granulelor de cărbune nupoa te depăși anumite limite de oa -re ce în urma procesului de presarebucăţile de dimensiuni mari se potspar ge fără a reuşi legarea lor co -res punzătoare dând posibilitateaapariţiei zonelor de fisurare şi dede gradare granulometrică a bri che -te lor.

Liantul pentru a se putea obţinebri chete ecologice şi cu o bună re -zis tenţă mecanică trebuie ales ast -fel încât să satisfacă anumite con -diţii şi anume:

- trebuie să fie uşor de procurat;-dacă este posibil, ideal este să mă -rescă puterea calorică a bri chetei;- să nu producă dificultăţi teh no lo -gice în procesul de brichetare;

- să aibă un consum specific redus;

- să aibă o mare putere de legare(a glomerare) a particulelor de căr -bu ne;

- să aibă o combustie uşoară şi săfie cât mai ecologic.

Modului de obţinere a materialuluide brichetat trebuie să i se acordeo atenţie deosebită deoarece estein dicată o repartizare cât mai u ni -for mă a liantului în masa de bri che -tat astfel încât la presare să se poa -tă asigura legarea particulelor întreele.

O mare importanţă are şi pre si u -nea de brichetare deoarece creş -te rea presiunii îmbunătăţeşte ca li -ta tea brichetelor dar ridică cos tu -rile. Este de reţinut că u ti li zareaunor pre si uni foarte mari în ca zulbrichetării cu liant are efect negativdatorită mic şo ră rii re zis ten ţei bri -che telor ca urmare a de gradăriigra nulelor mari de cărbune în tim -pul presării. De asemenea, pre siuniprea mici nu asigură re du ce reaspa ţiilor din tre granule şi nu se a si -gu ră o bună ade ziune şi com pac -tare a amestecului de brichetat.

Utilizarea brichetelor pe bază delignit pre zintă următoarele avantaje:

● satisfacerea cererii pieţei internede com bustibil solid la un preţcompetitiv;

● utilizarea resurselor interne(produse se cundare ale producţieide cărbune);

● îmbunătăţirea protecţiei şireabilitarea me diului prin:

- reducerea consumului de lemnpentru în călzire;

- reducerea emisiilor de compuşi aisul fu lui prin utilizarea lignituluiprelucrat sub formă de brichete;

- utilizarea unui liant care nu areefecte po luante asupra mediului;

● eliminarea lucrărilor de pregătirea com bustibilului solid la con su ma -tori (nu ne cesită mă run ţi rea com -bustibilului ca în cazul lemnelor defoc şi a cărbunelui bul gări)

● se utilizează resurse energeticein ter ne.

20 aprilie 2015

Din analiza datelor de la DirecţiaNaţională de Statistică peste 60 % dinpo pulaţie are locuinţele individuale do -ta te pentru încălzire cu sobe sau cen tra -le care utilizează lemn, cărbune sau altcom bustibil solid şi în acest contextexis tă un beneficiar sigur al brichetelore cologice.

Dacă se are în vedere că 35% din su pra -fa ţa ţării este deficitară în lemn şi acestaeste din ce în ce mai scump, rezultă căbri chetele ecologice din lignit pot re pre -zen ta cea mai viabilă sursă de pro du ce -re a căldurii pentru populaţia rurală.

Biocărbunele este adecvat consumuluicas nic, fiind un combustibil cu arderecu rată pentru sobe, cazane de aburi saucup toare de gătit, precum şi aplicaţii in -dus triale ca de exemplu încălzirea se re -lor, instituţiilor, birouri, etc.

Prin utilizarea biocărbunelui (brichetelee cologice din cărbune) se realizează ore ducere a pierderilor de masă lem noa -

să inferior valorificată prin ardere şiacesta poate fi un argument major înim plementarea tehnologiilor de pro du -ce re a brichetelor ecologice.

În acest sens Complexul EnergeticOltenia are în vedrere punerea în fun cţi -u ne în anul 2014 a unei linii de pro du ce -re a brichetelor ecologice din lignit.

Bibliografie:

[1] Bold Octavian Valerian, Bă lă ces -cu Sorin, Toth Blaga Petru, MicleaAlexandru, Nica Toma – Bri che tareacărbunilor şi materialelor, EdituraUniversitas, Petroşani, 2010;

[2] Bălăcescu Sorin – Cercetări pri -vind brichetarea lignitului în vederea ob -ţi nerii unui combustibil nepoluant, Tezăde doctorat, 2007;

[3] Bălăcescu Sorin – Ecobrichetele,com bustibil solid pentru consumul po pu -la ţiei, Revista Minelor nr.7(181)/2006. n

aprilie 2015 21

Partenerul ideal pentruDumneavoastră!

www.saem.ro

www.ucmgroup.ro

www.axpo.com

www.grampet.ro

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. Ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. Ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin ViltReferent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa DurăuTehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo ProductionSecretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 021/211 41 55; 021/211 41 56;

E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; mesagerul-energetic@cnr-cme.roWebsite: www.cnr-cme.ro

®

*Notă: toate drepturile asupra acestei publicaţii sunt rezervate Asociaţiei CNR-CME. Oricereproducere, integrală sau parţială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute înpaginile publicaţiei se poate face numai cu aprobarea Asociaţiei. Opiniile exprimate înarticolele publicate în Buletinul Informativ aparţin autorilor.

22 aprilie 2015

Energia este folosită la încălzirea şiră cirea clădirilor şi locuințelor, pen -tru transportul bunurilor şi pentrupro pulsarea economiei. Însă cu oin frastructură învechită, pieţe slabintegrate şi politici ne co or do na te,u tilizatorii noştri, gos po dă ri ile şicom paniile nu beneficiază de o a le -ge re variată sau de preţuri mai scă -zu te la energie. Este momentul fi -na lizării pieţei unice a energiei înEuropa. Pentru realizarea acesteipri orităţi e senţiale de pe agendapo litică a pre ședintelui Juncker, înaceste mo men te, Comisia E u ro pea -nă îşi sta bi leşte strategia pen tru aob ține o Uniune a Energiei op ti mis -tă cu o po litică orientată privind li -mi tarea schim bă rilor climatice.

Uniunea Energetică înseamnă înspe cial:• Solidaritate: reducerea de pen -den ţei de furnizori unici, bazată înîntregime pe vecinii lor, în specialcând s-au confruntat cu întreruperiîn alimentarea cu energie. Mai mul -tă transparență în momentul în ca -re ţările membre ale Uniunii E u ro -pe ne încheie tranzacţii pentru a chi -zi ţia de energie sau gaze de la țăridin afara UE;

• Trasee de energie, ca şi cândar fi o a Cincea libertate: tran zi -tul li ber al energiei dincolo de gra -ni ţe – ceea ce impune regulile cu -rente stricte în domenii precum pri -vatizarea com paniilor din do me niulenergiei şi independența re gle men -tatorilor – in tentând acţiuni în in -stanţă la ne vo ie. Redefinirea pie ţeide energie e lectrică, de a fi mai in - ter co nec ta tă, de a include mai mul -tă energie din surse re ge ne ra bi le, şide a fi mai flexibilă. Ve ri fi ca reaatentă a in tervenţiilor statului înpiaţa in ter nă, şi eliminarea sub ven -ţiilor la sursele care dis trug mediul.

• Eficiența energetică întâi detoa te: regândirea fundamentală ae ficienţei energetice şi tratareaaces teia ca o sursă reală de e ner gi -e, astfel încât să con cureze pe pi -cior de egalitate cu ca pacitățile deproducţie;

• Tranziţia către o societatesustenabilă cu emi sii scăzute decarbon: asigurarea fap tu lui căenergia produsă la nivel lo cal – in -clu siv cea din surse re ge ne rabile dee nergie – poate fi absorbită cu u şu -rin ţă şi eficient în reţea; pro mo va -rea leadership-ului tehnologic la ni -ve lul UE, prin dezvoltarea ge ne ra ţi - ei viitoare de tehnologie pentrusur sele regenerabile de energie şitran sformarea în lider în e lec tro mo -bi litate, în timp ce companiile e u -ro pene extind exporturile şi con cu -rea ză la nivel mondial.

Într-o Uniune a Energiei, cetăţeniise găsesc din nou în centrul a ten ţi -ei. Preţurile plătite de aceştia artre bui să fie la un nivel accesibil şicom petitive. Energia ar trebui să fiesi gură şi sustenabilă, iar fiecare u ti -li zator să beneficieze de mai mul tăcom petiţie şi de o alegere variată.

Aceste angajamente cât şi altelestau la baza unui plan de acţiunepen tru îndeplinirea acestor o biec ti -ve ambiţioase în politica noastră e -ner getică şi de limitare a schim bă ri -lor cli ma tice.

Jean-Claude Juncker, PreşedinteleComisiei, a afirmat „Energia a fostprea mult timp absolvită de li ber tă -ţi le fundamentale ale Uniunii noas -tre. Evenimentele actuale aratăfaptul că mulţi europeni se tem cănu vor beneficia de energia ne ce sa -ră pen tru încălzirea locuinţelor.Acest lu cru face referire la statelemem bre ale Europei care trebuie să

ac ţi o neze împreună pe termenlung. Îmi doresc ca energia carespri jină e conomia noastră să fie re -zi lientă, de încredere, sigură, cu oco tă în creș tere a energiei care pro -vi ne din sur se regenerabile cât şisus te na bilă.“

Maroš Šefčovič, Vicepreşedinteleres ponsabil pentru Uniunea E ner gi -ei a afirmat: „Lansăm în a ces te mo -men te cel mai ambiţios pro iect e u -ro pean de la Comunitatea E u ro pea -nă a Cărbunelui şi Oţelului. Un pro - iect care va integra cele 28 de pie ţeeuropene ale noastre pri vind e ner -gi a într-o singură Uniune a Ener gi -ei, fapt ce ar putea face E u ro pa maipu ţin dependentă de e ner gie şi aro feri predictibilitatea de ca re in ves -ti torii au atât de multă ne voie pen -tru a crea locuri de mun că şi dez -vol tare. Punem în mişcare o tran zi -ţi e fundamentală către o eco nomiecu emisii scăzute de car bon şi pri e -te noase cu mediul, către o Uniune aEnergiei care pune ce tă ţe nii pe pri -mul loc, oferindu-le o energie la unpreț mai accesibil, si gu ră şi sus te -na bilă. Sunt hotărât, cu sus ţinereaîn tregii Comisii, să tran sfor maceas tă Uniune a Energiei în re a li -ta te alături de alţi Comisari cu ca ream lucrat împreună în echipa pro -iec tului.”

Miguel Arias Cañete, Comisarpentru Acţiune Climatică şi Energiea afirmat: „Să ne apucăm de lucru.Am stabilit în aceste momente cur -sul pentru o piaţă energetică co -nec tată, integrată şi sigură înEuropa. A sosit vremea să o tran -sfor măm în realitate. Calea către ose curitate energetică reală şi cătrepro tecţia mediului începe aici, a ca -să. Acesta este motivul pentru ca remă voi concentra pe con stru i reapie ței noastre comune de e ner gie,pe economisirea de mai multă

Uniunea Energetică: energie sigură, durabilă,competitivă, la un preţ accesibil pentru fiecareeuropean *)

Din Energetica UE

*) Preluare din IP/15/4497, Comunicat de presă - Comisia Europeană, Bruxelles

aprilie 2015 23

ener gie, pe extinderea surselor re ge -nerabile de energie, şi pe di ver si fi careasurselor de alimentare cu ener gie. Dupăatâtea perioade de în târziere, nu vompierde o altă opor tunitate de a construio uniune a ener giei. Potrivit domnuluiJun cker, Co mi sia tratează lucrurile im - por tante aşa cum trebuie.“

Cifre esenţiale

• UE este cel mai mare importator de e - ner gie din lume, importând 53% dinener gia sa, la un cost anual de a pro xi -ma tiv 400 bilioane euro.

• 12 state membre ale UE [1] nu în de -plinesc obiectivul minim de in ter co nec - tare a UE – ca cel puţin 10% din ca - pacitatea in stalată de producţie a e ner -giei e lec tri ce ar trebui să poată „tre cegra niţa”. UE a enumerat 137 pro iecte deenergie elec trică, in clu siv 35 des ti na tein ter co nec tării ener giei electrice: întreacestea, aces te proiecte ar putea să in -clu dă interconectări a 12 până la 2 sta temembre.

• O reţea de energie electrică e u ro pea năin terconectată adecvat ar pu tea să-iajute pe utilizatori să e conomiseascăpâ nă la 40 miliarde euro pe an.

• 6 state membre ale UE [2] sunt de -pen den te de un singur furnizor ex ternpen tru toate importurile lor de gaze.

• 75% din parcul nostru imobiliar esteine ficient energetic; 94% din tran spor -turi se bazează pe produse pe troliere,din care 90% sunt im por tate.

• Peste 1 trilion euro este necesar a fiin ves tit doar în sectorul energie al UEpâ nă în 2020.

• Preţurile en gros la energia e lec tri că înEuropa sunt cu 30% mai ri di ca te, iarpre ţurile en gros la gaze cu pes te 100%mai ridicate decât în SUA.

• Companiile europene din domeniulener giei din surse regenerabile au o ci -fră a nu ală de afaceri de 129 bilioane eu -ro, cu peste un mi lion de angajaţi. Pro -vo carea este de a păs tra rolul de li der alEuropei în investițiile la nivel mon dial însur sele regenerabile de energie.

• Emisiile de gaze cu efect de seră auscă zut în UE cu 18% în perioada 1990-2011.• Până în 2030, UE intenţionează să re -

du că e misiile gazelor cu efect de se ră cucel pu ţin 40%, să crească co ta energieidin surse re ge nerabile cu cel pu ţin 27%,şi să îm bu nă tăţească efi cienţa e ner ge ti -că cu cel puţin 27%.

Concluziile acestei întâlniri

• O strategie-Cadru pentru o Uniune Re -zi li entă a Energiei cu o Politică orientatăspre limitarea Schimbărilor Cli ma ti ce.Aceasta sta bileşte, în cinci di men siunipo litice co relate, scopurile unei uniuni ae nergiei – şi măsurile de taliate pe careCo misia Juncker le va lua pentru în de pli -ni rea aces tora, in clusiv o nouă legislaţiepentru re con figurarea şi lărgirea pie ţeide energie electrică, asigurând o maima re transparență a con trac te lor de ga -ze, dezvoltând în mod sub stan ţial co o -perarea regională ca un pas importantcă tre o piaţă in te gra tă, cu un cadru re -gle mentat mai pu ternic, cu o nouă le gis -la ţie care să asigure furnizarea energieie lec tri ce şi a gazului, un grad de fi nan -ţa re ridicat din partea UE pen tru e fi ci en -ţa energetică sau pentru un nou pachetde energie produsă din surse re ge ne ra -bi le, con cen trându-se pe o stra te gie e -nergetică e uropeană de C&I (Cer ce tareşi I no va re), raportând a nual cu privire la„Sta rea Uniunii E ner gi ei”, doar pentru anu mi câteva.

• O Comunicare eficientă, care să per -mi tă sta bi lirea măsurilor necesare pen -tru ob ţi ne rea obiectivului de 10% de in -ter co nec tare a e ner giei electrice până în2020, ca ne cesar minim pen tru ca e ner -gi a e lec tri că să cir cu le şi să poată fitran zac ţi o na tă între sta tele membre.Co municarea arată care sta te membreîn deplinesc ac tual men te ținta – şi carepro iecte sunt ne cesare a fi parcurse pâ -nă în anul 2020.

• O Comunicare care stabileşte o vi zi unepen tru un acord climatic la ni vel mondialla Paris în decembrie. Proiectul priveşteun acord global o b li gatoriu, transparentşi dinamic cu angajamente corecte şiam bi ţi oa se din partea tuturor părţilor in -te resate. Comunicarea transpune de a -se menea deciziile luate la Summitul E u -ro pean din octombrie 2014 în obiectivulpro pu s al UE de re du ce re a emisiilor(aşa-nu mita Con tri bu ţie Acceptată De -ter mi nată la Ni vel Naţional sau INDC)pentru no ul acord. n

www.gdfsuez.com

www.elcen.com

www.ansaldonucleare.it

24 aprilie 2015

Din activitatea CME

*) Preluare din WEC Inside, CME, martie 2015

WEC Inside March 2015

Global Electricity InitiativeThe Global Electricity Initiative (GEI) has been intensifying its engagement with utilities and the broader energy sector over the past few months.

The GEI report was launched at the COP-20 climate conference in Peru, Lima, on 9 December. The launch took place in a press conference and at an official side event with the International Energy Agency (IEA). Launching the report at the side event, GEI Executive Chair Philippe Joubert held a panel discussion with Maria van der Hoeven, IEA Executive Director; José da Costa Carvalho Neto, CEO of Brazil’s Eletrobras and Chair of the Council’s Programme Committee; and José Antonio Vargas Lleras, CEO of Colombia’s Codensa and the Council’s Vice-Chair for Latin America and the Caribbean.

The GEI’s 2014 report, drawing onthe views of CEOs of utilities from countries which together account for about 80% of the global installed generating capacity, emphasises that a meaningful price for CO2 is crucial in facilitating significant change in the fuel mix of the global electricity sector. Itfinds that a joint adaptation and mitigation approach, new energy storage technologies, and stable policies along with a meaningful carbon price will be required if countries are to deliver universal access while reducing emissions.

In January, Philippe Joubert presented the initiative and the report’s findings to participants of the Austrian Energy Circle in Brussels, Belgium. This

exclusive high-level event was attended by senior representatives from the European utilities as well as Members of the European Parliament and the European Commission. Mr Joubert also took part in various panels at the recent Africa Energy Indaba in Johannesburg, South Africa. On 12–17 April, he will present the GEI at the World Water Forum in Daegu, South Korea.

This year the Initiative will continue its outreach activities and efforts to establish a global electricity leaders’ community and prepare for the next global utilities survey. Due to the retirement of a few members of the GEI Industry Leaders’ Advisory Board, the GEI will be recruiting new members to represent Central and Eastern Europe, Sub-Saharan Africa, North Africa, North America and South-East Asia.

The GEI team is currently exploring which areas it could focus on for its next survey of utilities, to be conducted during 2016.

Building on the findings of the recent report, the next survey may focus on regional integration as a top issue. The GEI team believes it could help bring the voice of the industry to support this issue. This topic could also be supported by the work of the Council’s Renewable Energy Systems Integration and the Performance of Generating Plant (PGP) Knowledge Networks, which are conducting in-depth research on the underlying issues.

Energy–water nexus and electricity storage are two other topics on which

GEI could work closely with the relatedactivities in other projects of the Council: Scenarios, Financing Resilient Energy Infrastructures, and World Energy Resources. The GEI could support and facilitate these work streams by disseminating relevant information through its outreach activities, thus helping to bring them up for discussion at the CEO level. The real price and cost of electricity and the price of CO2 could also be taken into consideration for the next survey.The GEI would welcome any feedback or suggestions from the Council’s members about the next phase of its work.

– by Alexander Wirp

Alexander Wirp (pictured) has been coordinating the activities of the Global Electricity Initiative for the past two years, supporting Philippe Joubert, Executive Chair. His efforts have helped raise the level of engagement of the GEI with the utilities worldwide and with our member committees.

Alex, who had been seconded by VNG,is departing the World Energy Council this month. We would like to take this opportunity to thank him for his immense contribution and wish him the very best in the future.

Alex’s tasks on the GEI will be taken over by Kristina Acker(acker@worldenergy.org), who will continue to serve on Council’s communications teamat the same time. We welcome Kristina to the GEI.

Financing Resilient Energy InfrastructureThe Financing Resilient Energy Infrastructure project team will be holding a workshop on 27–28 April in Zurich, Switzerland.

The event, “Extreme Weather Industry and Expert Forum”, will be hosted by Swiss Re, one of the project partners.

Financing Resilient Energy Infrastructure seeks to find out how the energy and finance sectors can work together and with other sectors to better understand risk and uncertainty in energy infrastructure, and thereby unlock the capital needed to accelerate

the transition to a resilient global energy economy.

This workshop, on the impact of extreme weather and climate change on the energy sector, is part of a series that examines the different risks to the energy sector. A solid understanding of the nature of these risks and appropriately adapted energy financing mechanisms and infrastructure designis necessary in order to avoid an investment impasse which could threaten to cripple global energy systems.

In particular, this workshop will

elaborate on the physical and economic impact of extreme weather events, drivers and trends in regard to extremeweather and climate change, physical and technical defensive measures, and solutions for energy infrastructure financing. Participation is by invitation only.

For further information on the workshop: http://bit.ly/18HQhH9More on the project: http://bit.ly/1qUDJxc– by Katrina Kelly, Project Manager

(kelly@worldenergy.org)

aprilie 2015 25

Este nevoie de o mai mare implicare a statelor membreale Uniunii Europene în promovarea pieţei unice aenergiei *)

World Energy Trilemma

Joan MacNaughton, Executive Chair of World Energy Trilemma, at the recent Paris workshop

One of the most significant overarching areas of uncertainty facing the energy sector today is policy and regulatory uncertainty, and in particular the unclear development of an international or global climate framework. Whatever the nature of the agreement, the stabilisation of emissions at levels

compatible with the internationally agreed 2°C temperature target will mean a fundamental transformation of the energy industry worldwide over the next few decades.

That is why the involvement of energy policymakers and leaders from the business sector is fundamental not only for the success of a post-2015climate agreement and the new development goals, but also to secure sustainable energy systems that will address the challenges of the ‘energy trilemma’. The Council’s 2015 Trilemma work will highlight the challenges and opportunities for its member countries across the globe in adjusting their energy supply and use to meet post-2015 sustainability goals. Moreover, it will consider the expected impact on social and economic development, as well as policy, regulation and market design.

To gather insights across its network, the Trilemma team has

conducted a number of national workshops (in Colombia, India, and Slovakia), regional discussions (in Africa, the Middle East or Europe), and individual interviews with top-level energy leaders from the public and private sector throughout January to March 2015. The insights gained will be analysed and synthesised by the end of April and published by the end of May this year.

The Trilemma report will allow the Council to bring the perspective of the energy sector to discussions taking place on a national and international level throughout 2015, including the Clean Energy Ministerial in May and the UNFCCC’s COP negotiations in December.

– by Diletta Giuliani and Sandra Winkler, World Energy Trilemma team

Figuri de marcă ale sectorului e ner -ge tic din Europa şi Germania s-au în -tâlnit din dorinţa lor de a realiza omai mare integrare în pieţele deener gie europene la evenimentul im -portant organizat de WEC Germaniacare a avut loc în luna oc tombrie2014. Este necesară o mai mareintegrare pentru a realiza mul teoportunităţi care nu puteau fi re -alizate cu iniţiative naţionale i zo la te,lucruri care au fost aduse la cu -noștință persoanelor prezente la E -nergietag (sau „Ziua Energiei”) or -ganizată pe 30 septembrie la Berlin.

În faţa unui public de 300 de per soa -ne – cu delegaţi din sectorul po li tic,al academiei, al mediului de afa cerişi din media – Comisarul Ener giei lanivelul UE Günther Oettinger,Secretarul de Stat Rainer Baake dinpartea Ministerului Fe de ral alEconomiei şi Lex Hartman, CEO aloperatorului de sistem Te nnet, auvorbit printre altele, des pre

„Strategiile energetice din alte ţări –ce putem în văţa de la vecinii noş tri”,oferind o per spec tivă proas pă tădezbaterii din Germania şi pre -zentând dificultatea a le ge rii ce lor -lalte ţări între cele trei aspecte aletrilemei energiei.

Secretarul General al ConsiliuluiMon dial al Energiei, Christoph Frei aprezentat primele idei cu privire laMonitorul Pro ble melor Globale dinDomeniul Energiei din 2015. A ces taa subliniat com ple xi ta tea şi vi tezaevenimentelor care au avut loc pepiaţa energiei care afectează şi„Energiewende” a Germaniei, tran -ziţia am biţioasă a ţării de la mi xulenergetic ac tual la 80 % cota o cu -pată de re ge ne ra bile până în pre -zent.

O perspectivă fascinantă asupra vi i -to ru lui a fost transmisă de către ul ti -mul pa nel de discuţii, „O privire asu -pra mingii de cristal: scenarii ale

sectorului e ner ge tic pe termen lung”.Reprezentanţi ai producerii deenergie precum RWE, re pre zen tanţimajori ai industriei precum Siemensşi BASF, cât şi ai a ca de mi ei au fostinvitaţi să-şi expună pă re rea cuprivire la progresele e sen ţi ale din do -me niul energiei precum pe trolul,preţul la car bon şi cota ener gieiprodusă din sur se re ge ne ra bile înpro ducerea de energie elec trică în2035. Aceştia au îm păr tă șit ceea ceau considerat a fi fac tori decisivi înteh nologia din ur mă torii 20 de ani:pri mele poziţii de pe agenda a ces to -ra au fost ocupate de soluţiile ener - getice descentralizate, e nergia e o li a -nă offshore, date im por tante în e -nergie şi bateriile ieftine.

Evenimentul a fost continuat de odis cuţie cu un grup de Tineri E ner ge -ticieni Profesionişti din com pa ni i legermane mem bre ale ConsiliuluiMondial al Energiei. n

*) Preluare din WEC Inside, CME, octombrie 2014

26 aprilie 2015

Se consideră că energia e lec tri -că poate răspunde creşterii ce -re rii de energie în economiileemer gente. A răspunde acesteice reri ridicate într-un mod si -gur, accesibil şi sustenabil va fio adevărată provocare pentruBrazilia, cea mai mare ţară aAmericii de Sud şi cu peste 200de milioane de locuitori – ceamai populată ţară. Jose daCosta Carvailho Neto este CEOal Eletrobras, cea mai marecom panie de energie electrică aBraziliei. În interviul său a cor -dat în exclusivitate, acesta ex -plică modul în care compania sepre găteşte pentru a răspundene voilor viitoare pentru energieelectrică.

Electrobras este considerată a fi„prin cipala companie responsabilăpen tru domeniul energie a Braziliei,con siderată cea de-a doua cea maicu rată ţară şi cu cel mai mare po -ten ţial de energie din resurse re ge -ne rabile din lume”. Acest lucru estejus tificat de ponderea de 85 % dinpro ducţia care provine din surse hi -dro şi 8,5 % din nuclear. Care sunt

a vantajele şi dezavantajele energieihi dro care este dominantă în pu te -rea instalată?

Energia hidro este o modalitate ief -ti nă de a produce energie. Maimult, nu distruge atât de mult me -diul pe termen lung. Râurile dinBrazilia se găsesc printre cele cude bitul cel mai mare din lume. Ar fipă cat să nu se folosească energiahi dro şi să se folosească în schimbre surse mai scumpe şi care po lu ea -ză mai mult, precum petrolul. Unsis tem predominant hidroelectric,ca cel pe care îl deţinem noi, ne ce -si tă o combinaţie între bazinelecom plementare şi sursele termicede energie pentru a menţine si gu -ran ţa sistemului.

Trebuie să facem orice este posibilpen tru a diminua impactul acestorcon strucţii. Eletrobras a fost în tot -de a una preocupată de acest lucru.Tucurui, Furnas, Xingo, Itaipu şi ba -ra jele pe care le construim înAmazon – precum Belo Monte –sunt e xemple bune. În toate acestecon struc ţii încercăm să combinămi ni ţi a tivele de mediu promovate depo pu laţiile locale şi care aduc

beneficii e conomice regiunii, cufurnizarea de energie de calitate.

În ceea ce priveşte Belo Monte, tre -bu ie să subliniem nu numai an ga ja -men tele de mediu cât şi investiţiileso ciale pe care le-am făcut înaceas tă regiune. Am furnizat sis te -me de canalizare, apă şi scurgere.Am investit în facilităţi şcolare, apăşi scurgere de care au beneficiatpes te 20.000 de studenţi şi în fa ci li -tăţi privind sănătatea, în construcţiişi în echiparea a 27 de unităţi me di -ca le de bază. Am înregistrat o re du -ce re cu 85% a cazurilor de malarie:Nu mai este cazul să mai men ți o -năm faptul că centrala din Be -lo Monte va furniza energie la 60 demi lioane de brazilieni.

La începutul anului acesta auexis tat rapoarte potrivit căroramo dificarea sistemului poatede termina pericole privind ocri ză a energiei electrice da to ri -tă sistemului de generare aener giei electrice din Brazilia –în jur de 4/5 – care provine dine nergia hidro. Care este situaţiaac tuală?

O problemă dificil de rezolvat - Provocarea Braziliei de arăspunde nevoii în creștere de energie *)

*) Preluare din World Energy Focus, octombrie 2014

Agenda

WEC global and regional events

WORLD ENERGY CONGRESSIstanbul, Turkey 10�13 October 2016 Theme: Embracing new frontiers

2015 EXECUTIVE ASSEMBLY Addis Ababa, Ethiopia 26�30 October 2015

REGIONAL MEETINGS World Energy Leaders� Summit Manila, Philippines 17�18 June 2015 To be held within the Asia Clean Energy Forum

STUDY GROUP MEETINGSFinancing Resilient Energy Systems Extreme Weather Industry and Expert Forum

Zurich, Switzerland27�28 April 2015

Renewables Systems Integration Knowledge Network with sub-regional meeting for Eastern and Central Europe Bucharest, Romania 29 May 2015

More events onwww.worldenergy.org/events/

aprilie 2015 27

Aceasta a fost una dintre cele mai se ce -toa se perioade din Brazilia din mo men -tul în care am început să mă surăm ni ve -lul precipitaţiilor cu 80 de ani în urmă.Însă am reuşit să menţinem furnizarea,da torită ter mocentralelor construite re -cent şi a interconexiunilor între bazineleflu viale – care permit regiunilor cu ceamai mare producţie hi dro e lec tri că săfur nizeze energie altor regiuni.

Eletrobras desfăşoară câteva pro -iec te hidro la scară mare. De e xem -plu, proiectul Belo Monte va aduceîn plus 11233 MW. Sun teţi de a se -me nea implicaţi în studii pentrupro iecte de e ner gie hidro pe râulTapajos şi la Garabi şi Panami pe râ -ul Uruguay. Nu ar fi o idee mai bu năsă diversificaţi mixul de ge ne rare?

Diversificarea are deja loc. Pe lângă pro -iectele pe care le-am menţionat de ja,construim o centrală nucleară Angra 3cu o putere instalată de 1405 MW; 6parcuri eoliene cu o pu tere totală de1263 MW şi ter mo cen trala Maua 3 cu oputere in sta la tă de 590 MW în Manaus,Amazonas. Aşa cum am spus mai de -vreme, Brazilia a fost bi ne cu vân ta tă curâurile sale şi nu ar avea rost – în ceeace priveşte con si de ren tele economice şide mediu – să nu le folosim. Potenţialulhi dro e lec tric al Braziliei este de 260 GW.În ciu da acestui lucru, intenţionăm săcon tinuăm diversificarea.

Există păreri conform cărora pro -iectele mari de hidroenergie au unefect distrugător asupra me diului.Care este părerea dum neavoastră?

Am subliniat că energia hi dro e lec tri căpoate fi mai ieftină şi mai pu ţin dă u nă -toa re mediului decât alte sur se de e ner -gi e. În studiile re cen te, Centrul nostrude Cercetare pen tru Energie Electrică(Ce Pel) a re levat faptul că emisiile decar bon ale unei centrale hidroelecricepot fi ne gative în unele cazuri. Impactulcon struirii de centrale poate fi di mi nu atîn mod corespunzător atunci când me to -de le de construire res pec tă parametriiso ciali şi de mediu.

În ce mod contribuie inovarea teh -nologică la provocările cu ca re văcon fruntaţi?

Tre buie să optimizăm folosirea re sur se -lor noastre. Pentru a face acest lucru,ino varea este e sen ţi a lă. Tehnologia poa -

te face diferenţa în multe domenii – deexemplu: în sto carea energiei solare şie oliene; în stocarea carbonului, per mi -ţând fo losirea surselor poluante pentru aavea impact asupra mediului; şi, bi ne în -ţe les în reţelele inteligente. Eletrobras aales inovaţia ca fiind un mesaj esențialîn planificarea co municării pentru anul2015.

O provocare identificată deNaţiunile Unite cât şi de alte statees te de a permite accesul la sur semo derne de energie pen tru mi li oa -ne de oameni care fie nu au acces lae nergie sau ca re în că se mai ba zea -ză pe com bus ti bil tradiţional pentrugă tit. Care sunt măsurile în tre prin sede Eletrobras pentru a mă ri ac ce sulla energie în Brazilia?

Datorită programului Luz para Todos(Energie pentru Toţi) – o i ni ţi ativă fe de -ra lă a guvernului ad mi nis trată de cătreEletrobras – un nu măr de alţi 15 mi li oa -ne de bra zi li eni au acces la energie.Eletrobras es te de asemenea res pon sa -bi lă pen tru proiectul Centro Co mu ni ta -rios de Produçao (CCP) care pro mo vea -ză cooperarea dintre regiunile în ca re sedes făşoară proiectul Luz para Todos.

Care sunt planurile dum nea voas trăpen tru a extinde pro du ce rea deener gie din sur se nu cle are?

Avem două centrale nucleare în fun -cțiune- Angra 1 şi Angra 2, cu o pu tereto tală instalată de 2000 MW – cu ni ve -luri de performanţă cele mai ridicate dinlu me. Construim An gra 3, cu o puterede 1405 MW. Brazilia deţine cea de-a șa -sea mare re zervă de uraniu din lume şiam pros pectat doar o treime a te ri to riu -lui nostru. Brazilia este de a se me neauna dintre puţinele țări care şi-au însuşittoa tă tehnologia cic lu lui de uraniu. Prinur mare, dacă gu ver nul decide ex tin de -rea pro gra mu lui nuclear, Eletrobras va fiin te re sată să participe.

Ce ne puteţi spune despre ce le lal tesur se de energie precum cen tralelee oliene şi solare?

Deţinem un potenţial eolian on shore de340 GW. Potenţialul eolian este cea maira pidă sursă de dez vol tare din Braziliadin ziua de azi şi ar trebui să rămânăast fel cel puţin o perioadă. Spre de o se -bi re de alte ţă ri, energia eoliană nu arene voie aici de subvenţii. Eletrobras şi

www.chevron.ro

www.incdecoind.ro

www.gspoffshore.com

www.icr.ro

28 aprilie 2015

com pa niile sale au o putere instalată dee nergie eoliană de 150 MW şi în jur de1263 MW în construcţie.

În ceea ce priveşte energia solară,Brazilia are un mare potenţial da to ri tăunei incidențe mari a razelor soa relui pepar cursul anului. Avem un proiect însud, administrat de com pania noastrăEletrobras E le tro sul, numit „MegawattSo lar” ca re a conectat 1 MW de surseso la re la sis temul naţional in ter co nec tat.Pe lân gă asta, deţinem ex per ti za în mi -cro generare, folosind pa no u rile so lare însis temele izolate pen tru a fur niza e ner -gi e co mu ni tă ţi lor mici din Acre şiAmazonas.

Care sunt acţiunile concrete în tre -prin se de Eletrobras ca per soa nă ju -ri dică pentru a se pre gă ti pentruviitor? Care sunt pla nurile de in ves -ti ție ale com pa niei?

În momentul de faţă revizuim Pla nulnostru Strategic care stabileşte un o ri -zont de business pentru 2030. În cadrulacestuia, Planul nos tru de Business pen -tru 2015-2019 a stabilit unele acţiuni:

- Optimizarea structurii corporatiste şior ganizaţionale;

- Îmbunătăţirea sistemului nostru dema nagement pentru schimbul de ser viciişi promovare a stan dar di ză rii şi in for ma -ti zării proceselor – cât şi automatizareaoperaţiilor în u ne le locuri; şi

- Reducerea costurilor de operare prinrealizarea unui plan de sti mu la re a pen -si onării, care a redus numărul an ga -jaţilor – în momentul de faţă an ga jaţimai tineri au o mai mare o por tunitate dea pro gre sa. In ter na ţi onalizarea este oaltă i ni ţiativă, în spe cial în AmericaLatină şi Africa.

Intenţionăm ca în perioada 2014-2018să investim 60,8 miliarde R$ (25miliarde UŞ$) - în jur de 44,8 mi liardeR$ (74%) pentru a mări ca pacitatea de

producere şi a li ni i lor de transport şi 5miliarde R$ (8%) pentru a măricapacitatea de dis tribuţie.

Aţi devenit recent Preşedinte alParteneriatului Global de E ner gi eSustenabilă. Care sunt pla nu riledumneavoastră în ca li ta te depreşedinte GSEP?

Provocarea principală este de a răs pun -de nevoii de energie sigură, de ca litate,sustenabilă şi la tarife mici – şi trebuiesă realizăm acest lucru cu un scenariu încare cererea pen tru energie este încreştere la fel şi cos turile, pentru că înfiecare zi ne con fruntăm cu mai multecon strân geri de mediu. În prezent, pur -tăm dis cuţii cu cei 12 membrii ai GSEPcu privire la modul în care ar trebui săin teracţionăm cu părţile in te re sa te. Tre -bu ie să găsim modalităţi pen tru a con -vin ge şi negocia. Tre bu ie să răspundemla întrebarea: „Care sunt cele mai buneprac tici şi li mite ale afacerii noastre?”Acestea sunt câteva dintre subiectele peca re le vom discuta pe parcursul în tâl ni -ri lor noastre de la Foz do Iguaçu, Recifeşi Rio de Janeiro în ce pând de acum şipâ nă la ju mă ta tea anului 2015.

Care este rolul pe care îl va juca in -tegrarea regională în a face e ner giamai sigură, mai ac ce si bi lă şi maisustenabilă în America Latină ?

Integrarea Americii Latine este o o por -tu nitate pentru toate ţările. Cu toa teacestea, trebuie să re cu noaș tem că maisunt multe lucruri de par curs cu multene gocieri di plo ma tice şi tehnice care voravea loc pas cu pas pentru a asigura oin te gra re reală. Brazilia, datorită mă ri -mii sale şi datorită faptului că se în ve ci -nea ză cu apropare orice ţară dinAmerica de Sud, trebuie să joa ce un rolcen tral. Şi trebuie să re ţi nem un prin ci -piu de bază – par te ne riatele trebuie săfie întotdeauna benefice pentru ambelepărţi. n

Interviu realizat de Alex Forbes

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

we are poweringyour business

www.ispe.ro

ImplicareSeriozitateCalitateEficienţă

www.isce.ro

I S C E

icpet_dpm@pcnet.ro

www.isph.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

Competenţă şi seriozitate în cercetarea şi dezvoltarea

de echipamente de protecţia mediului.

aprilie 2015 29

�

�

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC CNR-CME 2015-2016

Preşedinte: Prof. dr. ing. Niculae Napoleon ANTONESCU – Consilier CNR-CME,

Rector Onorific Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti

Vicepreşedinte: Ing. Ovidiu APOSTOL – Director ROMELECTRO

Secretar Tehnic: Ing. Silvia PRUNDIANU – Şef Departament Evenimente, Comunicare şi

Relaţii Publice Interne CNR-CME

MEMBRII CONSILIULUI ŞTIINŢIFIC (in ordine alfabetică)

Dr. ing. Carmencita Constantin Director General ALSTOM THERMAL SERVICES

Dr. ing. Gheorghe Indre Director TRANSELECTRICA

Ing. Gheorghe Ţucu Preşedinte ASRO

Dr. ing. Anca Popescu Consilier ISPE

Dr. ing. Gheorghe Radu Președinte SIPG

Prof. dr. ing. Daniela Scripcariu Director General TRACTEBEL Engineering

Dr. ing. Ilie Turcu Director RATEN ICN

Ing. Victor Vernescu Consilier CNR-CME

Dr. ing. Dragoş Zachia Director General HIDROSERV

GRUPELE DE LUCRU

Nr.

Crt. Grupa de lucru Coordonator Program

Unitatea pe care o

reprezintă

1. Politici și programe

energetice, de mediu şi

dezvoltare sustenabilă

Prof. dr. ing. Virgil MUŞATESCU CNR-CME

2. Cercetarea şi resursele

umane în domeniul energiei şi

mediului

Prof. dr. ing. Ionuţ PURICA Institutul de Prognoză

Economică, Academia

Română

3. Producere energie electrică şi

energie termică. Centrale

termoelectrice, nucleare,

hidro şi surse regenerabile

Ing. Anton VLĂDESCU CNR-CME

4. Reţele electrice de transport

și distribuţie. Rețele

inteligente

Drd. Ing. Călin Radu VILT CNR-CME

5. Piaţa de energie electrică Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV CNR-CME

6. Petrol şi gaze Dr. ing. Alexandru PĂTRUŢI CNR-CME

7. Cărbune şi alte resurse fosile Prof. dr. ing. Nicolae ILIAŞ Universitatea din

Petroşani

8. Eficienţă energetică.

Calitatea energiei.

Promovarea utilizării eficiente

a energiei

Dr. ing. Vasile RUGINĂ CNR - CME

9. Echipamente şi servicii pentru

industria energiei

Ing. Dragoş GABOR CNR-CME

Din activitatea CNR-CME

30 aprilie 2015

Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei

Secretariatul Executiv�

�

�

�

CONSILIUL ŞTIINTIFIC CNR-CME

PROGRAM DE LUCRU 2015-2016

ACTIVITĂŢI ANUALE

� Programul Anual de Manifestări CNR – CME

� Tematica Forumului Regional al Energiei

� Temele/ Subiectele pentru Evenimentele Importante FOREN

� Selectarea referatelor din punct de vedere ştiinţific şi oportunitate

pentru admiterea în sesiunile de comunicări ale FOREN

� Puncte de vedere, opinii, documente de poziţie la politicile energetice

elaborate de organele în drept, în domeniul energie – mediu

� Concluziile, recomandările şi măsurile rezultate din lucrările şi

dezbaterile din cadrul FOREN

� Puncte de vedere şi avizare proiecte naţionale sau europene, care sunt

în responsabilitate proprie

� Calitatea de Consiliu Ştiinţific CNR – CME pentru Strategia Energetică

Naţională, care se elaborează de Ministerul Energiei

� Avizarea rapoartelor Grupelor de Studii CME din punct de vedere al

aplicării concluziilor, recomandărilor în sectorul energiei din Romania

aprilie 2015 31

VIITORII LIDERI ENERGETICIENI DIN ROMÂNIA – VLER

Comitetul de Conducere VLER

În conformitate cu Statutul Asociației CNR-CME, cu Regulamentul de Organizare și Funcționare a Programului

Viitorii Lideri Enegeticieni din România – VLER și cu Codul de Etică VLER, se decide înființarea Comitetului de

Conducere VLER în următoarea componență:

1. Prof. Elena RATCU - Manager program VLER

2. Conf.dr.ing. Lucian TOMA - Coordonator Program VLER

3. Ing. Emil MACOVEI - Membru

4. Drd.ing. Alisa MANOLOIU - Membru

5. Ing. George CONSTANTIN - Membru

ATRIBUȚII

a. Să cunoască Statutul Asociației CNR-CME, procedurile care reglementează activitatea acesteia,

Regulamemtul de organizare și Funcționare VLER și Codul de Etică VLER

b. Să urmărească și să contribuie la îmbunătățirea activității Programului VLER și la ridicarea prestigiului

acestuia

c. Să coordoneze realizarea activităților de Planul anual de activități VLER

d. Să coordoneze și să participe activ la organizarea de workshopuri și vizite tehnice VLER la obiective

energetice și să se implice activ în realizarea acestora, împreună cu membrii Programului VLER

e. Să aibă cunoștințe profesionale aprofundate în domeniul lor de activitate

f. Să aibă abilități de realizare de studii, cercetări și proiecte energetice

g. Să aibă creativitate și gândire inovativă, precum și abilități de comunicare scrisă și orală

h. Să aibă abilități de conducere, organizare și de realizare a posibilelor sarcini suplimentare ce apar în cadrul

Programului VLER

i. Să aprobe afilierea de noi membri VLER

j. Să retragă calitatea de membru VLER a tinerilor care încalcă normele etice și de comportament VLER și al

tinerilor care absenteză nemotivat de la activitățile curente ale Programului VLER

k. Expunerea punctelor de vedere proprii în cadrul activităților CNR-CME

l. Prezentarea unor materiale de sinteză ale acțiunilor realizate de CNR-CME

m. Semnarea în nume propriu, în limita prevederilor Statulului CNR-CME, a unor materiale/lucrări înaintate

CNR-CME

DREPTURI

a. Participare gratuită la evenimentele organizate de CNR-CME, inclusiv la Forumurile FOREN

b. Colaborarea cu membrii conducerii executive a CNR-CME

c. Participare cu lucrări și referate la conferințele, simpozioanele, mesele rotunde organizate de CNR-CME

în tară și în străinătate

d. Primirea de premii pentru cele mai bune și reprezentative lucrări prezentate în cadrul evenimentelor

CNR-CME

e. Prezentarea punctelor de vedere asupra documentelor elaborate de CNR-CME și documentele

elaborate de factorii de decizie economici și politici

f. Oportunitatea de a-și îmbunătăți abilitățile de a oferi recomandări factorilor de decizie și liderilor din

domeniul energiei

Iulian Iancu Gheorge Bălan

Președinte CNR-CME Director General Executiv CNR-CME

Elena Ratcu

Manager VLER, CNR-CME

Noi suntem viitorul energeticii românești

�

�

�

�

32 aprilie 2015

Întâlnirea de lucru VLER din ziua de 1apri lie 2015 cu membrii SecretariatuluiExecutiv CNR-CME a fost un evenimentex trem de bine-venit. La întâlnire au participat 26 de membriVLER din cadrul a 12 entități: UPB,Nuclearelectrica, Romelectro, Trac -te bel Engineering, Electrica, AdremAutomation, Ernst & Young, OMVPe trom, Energo Dynamics, WingMe dia, EFdeN, CNR-CME.

Acestora li s-au alăturat conducereaexe cutivă și echipa de consilieri aiCNR-CME, precum și doi invitați: dl.Marian Cernat, director general, ANREși dl. Dragoș Gabor, expert în e ner ge ti -că nucleară.

Scopul întâlnirii a fost analizarea Pro -gra melor de activități pentru anul 2015ale CNR-CME, ale Consiliului Mondial alE nergiei și VLER și identificarea celormai bune modalități de a integra tineriiVLER în structurile și programele or ga ni -za torice ale acestora, pentru realizareaunui schimb real de informații și ex pe ri -en ță și pentru a da posibilitatea tinereige nerații de energeticieni să participe lapro cesele decizionale ale acestor or ga -nis me și să interacționeze cu specialiștide marcă din țară și din străinătate.

Întâlnirea a fost condusă de dl.Gheorghe Bălan, director general e xe cu tiv CNR-CME și de dna. Elena Ratcu,Ma nagerul Programului VLER. Puncte deve dere pertinente au fost transmise decă tre membrii Comitetului de ConducereVLER, dna. Alisa Manoloiu-UPB, dl.Geo rge Constantin, Romelectro și dl.Emil Macovei, Nuclearelectrica.

În prima parte a întâlnirii s-au dis cu -tat următoarele probleme:- Utilitatea și periodiciatea întâlnirilor de

lucru formale ale membrilor ProgramuluiVLER;- Organizarea Vizitei Tehnice VLER laCNE Cernavodă, în ziua de 22 aprilie2015, cu sprijinul Nuclearelectrica și alCNR-CME;- Participarea tinerilor VLER la întâlnirileCon siliului Director CNR-CME și ale Con -si liului Ştiinţific CNR-CME;- Nominalizarea de membri VLER în cele10 Grupe de Studii ale Consiliului Mon di -al al Energiei pentru perioda 2015-2016,în cele 9 Grupe de Lucru ale CNR-CME,în Consiliul de Etică și Onoare al CNR-CME și în Comitetul de redacție al pu bli -ca ției Mesagerul Energetic, editată lunarde CNR-CME;- Implicarea tinerilor VLER la realizareapro gramului de activități și evenimenteCNR-CME pentru anul 2015, ca par ti ci -panți, vorbitori și autori de lucrări;Participarea tinerilor VLER la FOREN2016, ca autori de lucrări și ca sprijin o -fe rit colectivului de organizare;- Participarea tinerilor VLER la discuțiileini țiate de CNR-CME privind realizareaStra tegiei Energtice Naționale pentrupe rioada 2015-2035;- Analizarea programului VLER pentruanul 2015.

Participanților la întâlnirea de lucru VLERli s-au oferit toate documentațiile pri vi -toa re la subiectele prezentate în cadruldiscuțiilor.

La finalul primei părți, domnii ClaudiuButacu și Mihai Toader Pasti de laEFdeN au prezentat prototipul realizatde către echipa EFdeN : locuință so la -ră, extrem de eficientă energetic,sus tenabilă și forte prietenoasă cume diul, prototip cu care EFdeN a re pre -zen tat România la competiția in ter na ți o -na lă Solar Decathlon Europe (SDE), e di -ți a 2014 de la Versailles.

www.generalelectric.ro

www.siemens.ro

www.romelectro.ro

www.comoti.ro

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

www.adrem.ro

www.amicom.ro

www.edelman.com

Întâlnirea de lucru a membrilor VLER cumembrii Secretariatului Executiv CNR-CMESinteza evenimentului Prof. Elena Ratcu, Manager Program VLER

aprilie 2015 33

www.repower.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

Proiectul tinerilor de la EFdeN a suscitatun viu interes, iar dl. Victor Vernescu,con silier CNR-CME le-a propus re dac ta -rea unui articol pentru publicațiaEMERG,realizată de Editura AGIR în co -la borare cu CNR –CME și a unui articolpen tru publicația „Mesagerul Energetic”e ditată de CNR-CME.

În partea a doua a întâlnirii s-a a na -li zat modul de organizare al work sho pu -lui național VLER din luna august 2015 șisu biectele ce se vor aborda în cadrulacestuia.

La aceste discuții, conduse de dna.Elena Ratcu, au participat un numărde10 membri VLER : Alisa Manoloiu-UPB, Irina Stoica șiEmil Macovei-Nuclerelectrica, GeorgeConstantin-Romelectro, Mihai Ma ca -ri e- Adrem Atuomation, Ioana Gafton– Ernst & Young, Sebastian Jin gu les -cu OMV Petrom, Claudiu Butacu și Mi -hai Toader Pasti-EFdeN, LuminițaDu rău-CNR-CME. Acestora li s-au a lă tu -rat domnii Dragoș Gabor și Călin Vilt.

Într-un climat deschis, lucrativ și pro ac -tiv participanții la discuții au propus deco mun acord ca workshopul să abordezepro blema legată de Strategia e ner -getică.

Titlul propus de membrii VLER pen -tru workshop este: „Viziunea VLER-A pelul tinerilor privind StrategiaEner getică a României pentru pe ri -oa da 2015-2035”.

Mod de lucru propus pentru des fă șu ra -rea workshopului: - Prezentarea de către tinerii VLER acinci lucrări care să abordeze cele cincica pitole ale Strategiei Energetice;- Formarea de cinci echipe, conduse fi e -ca re de către un team-leader;- Colaborarea strânsă cu consilierii CNR-CME specializați pe problema strategiilore nergetice, în particular cu domnii prof.dr. Virgil Mușatescu şi dr. ing. AntonVlădescu;- Prezentarea fiecărei lucrări în cadrulwork shopului de către team-leader;- Discuții proactive după fiecare pre zen -ta re între tinerii VLRER și ceilalți par ti ci -panți la eveniment.

Toate materialele analizare în cadrul în -tâl nirii de lucru VLER, precum și sintezaa cesteia vor fi transmise tuturor mem -bri lor programului VLER, CNR-CME.

Întâlnirea de lucru s-a dovedit extremde utilă, iar problemele discutate ur -mea ză să fie reluate în detaliu prin or ga -ni zarea de întâlniri informale, prin co -res pondență (e-mail, LinkedIn etc).

Evident, ne-am fi dorit ca numărulmem brilor VLER la această întâlnire să fifost mai mare, având în vedere că pro -gra mul VLER cuprinde 58 de membri.Unii dintre ei au lipsit din motive o biec -ti ve și ne-au informat în acest sens.

Reiterăm și pe această cale rugăminteasă fim informați din timp dacă tineriiVLER întâmpină probleme privind a cor -

34 aprilie 2015

Programul VLER vine în întâmpinarea formării viitorilor specialiști șipotențiali lideri energeticieni și oferă oportunități extraordinare deafirmare a tinerilor atât în țară cât și în străinătate, prin identificarea șiîncurajarea dezvoltării unei rețele naționale de specialiști energeticienicare să reprezinte viitorul real al unui leadership energetic.

Viitorul energiei aparține tinerilor care pot oferi soluțíi concrete și viabileprovocărilor uriașe cu care se confruntă domeniul energetic: securitateaalimentării cu energie, schimbările climatice și inegalitatea socială(Trilema energiei - CME). Ar fi păcat să nu se realizeze aceste dezideratede către toți membrii Programului VLER și de către conducătorii entitățilorunde aceștia sunt angajați.

www.cenhd.ro

Complexul EnergeticOltenia SA

www.ceoltenia.ro

www.acue.ro

www.teb.com.ro

www.louisberger.com

dul șefilor lor ierarhici pentru par ti ci pa -rea la activitățile VLER, pentru a puteain terveni acolo unde este cazul.

Mulțumim și pe această cale tuturorparticipanților la această întâlnire delucru, pe care-i menționăm în cele ceurmează:

VLER : Alisa Manoloiu - UPBGeorge Constantin – RomelectroEmil Macovei - NuclearelectricaIoana Gafton – Ernst & YoungMihai Macarie – ADREM AutomationLivia Chițu – NuclearelectricaRobert Ghena- EnergyDynamicsAndreea Radu – Tractebel EngineeringMarius Lefter – Wing MediaVioleta Pera – CNR-CMELuminiţa Durău – CNR-CMEGabriela Sava – UPBFlorian Mihalce – Electrica

Claudiu Butacu – EFdeNMihai Toader Pasti – EfdeNMonica Mancaș- UPBRamona Vătu – UPBSebastian Jingulescu – OMV Petrom

CNR-CME :Gheorghe Bălan – Director generalexecutiv Elena Ratcu – Manager Program VLERNicolae Golovanov - consilier științificAnton Vlădescu – consilier științificVictor Vernescu – consilier științificCălin Vilt- consilier științificCătălin Marinescu – consilier științificSilvia Prundianu - șef dept. ComunicareinternăAdina Zafiu - șef dept. Economic

InvitațiDragoş Gabor - expert energeticănuclearăMarian Cernat – director general ANRE

aprilie 2015 35

Seniorii EnergieiDialog de suflet cu dl. ing. Dragoș GABOR - specialist înenergetica nucleară Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR - CME

Recunosc, am avut ceva emoții când am decis un interviu cu unul din cei mai buni experțiai noștri în energetica nucleară. Nucleariștii sunt oameni cu totul speciali care s-au educatși s-au format în timp, prin mult studiu, dar mai ales prin practică, direct la locul de muncă,în miezul problemelor, pe șantierele Centralei Nucleare de la Cernavodă, oameni pentrucare cuvântul „acasă” se confundă cu centrala, iar familia cu colegii, oameni pentru careexigența a devenit parte din modul lor de a fi. Domnul Dragoș Gabor, cu o carte de vizităimpresionantă și o activitate continuă într-unul din cele mai sofisticate, provocatoare și -mai nou- controversate domenii ale energeticii, a avut amabilitatea să răspundă în tre bă -ri lor mele și chiar mi-a venit în întâmpinare cu o serie de materiale biografice care mi-aufost de mare ajutor. Pasionat de profesia sa, riguros, intransigent, disciplinat, domnulDragos Gabor abordează problemele cu o seriozitate care impune și care a fost modelpentru mulți dintre colaboratorii săi, într-o perioadă în care energetica nuclearăromânească s-a născut, s-a dezvoltat și a realizat cerinţele standardelor internaţionale.

Sucevean de origine, domnul ing.Dragoș Gabor este absolvent al Fa cul -tă ții de Energetică, Secția Hi dro e ner ge -tică, Institutul Politehnic București,promoția 1955. A debutat în carierapro fesională ca inginer în energeticacla sică, după care s-a dedicat complete nergeticii nucleare. În activitatea sa ao cupat diferite funcţii: inginer de ser vi -ciu și inginer șef adjunct la Ter mo cen -trala Paroșeni (1955-1957), inginerprin cipal la serviciul energetic dinMinisterul Industriei Chimiei și Pe tro lu -lui, București și inginer șef laÎntreprinderea de Reparații Utilaj E lec -tric, Câmpina (1957-1963), inginer șefla Energomontaj-București (1963-1970), director tehnic la Comitetul deStat pentru Energia Nucleară, (1970-1971), moment decisiv în cariera sa,când a trecut de la energetica clasică lae nergetica nucleară, unde a și rămas totres tul vieții sale profesionale. Între1971-1989 a fost director la În tre prin -de rea însărcinată cu realizarea primeicentrale nuclearoelectrice din România,pe trecând perioada 1979-1989 pe șan -ti erul CNE Cernavodă, perioadă în carea urmat un stagiu de pregatire de 3 lunila School of Nuclear Engineering de laTechnological Institute of Georgia, SUAși a participat la multe deplasări pentrutra tative și documentare în Canada,SUA, URSS, Belgia, Italia, Bulgaria,Cehoslovacia. Între 1989-1997 domnulGabor a lucrat ca inginer specialist, con -si lier și șef serviciu în domeniul cen tra -le lor nuclearoelectrice la RENEL și laCNE Cernavodă, iar după pensionare(1997) a continuat să lucreze, până înanul 2010, în sectorul privat, cea mailun gă perioadă fiind cea de director al

Asociatiei Furnizorilor din România deEchi pamente, Materiale și Servicii pen -tru Centrale Nuclearoelectrice (AFEN).În prezent este membru activ în A so ci -a țiile CNR-CME și AREN. Pentru meritede osebite a fost decorat cu OrdinulMun cii clasa a III–a.

„Am ales secția de hidroenergeticădin romantism”

Elena Ratcu: Ați început cursurileFacultății de Electrotehnică în anul1950, la un an de la elaborarea Pla -nu lui de Electrificare a țării care,prin tre altele, avea ca obiectiv și opu ternică dezvoltare a hi dro e ner ge -ti cii. De ce ați ales să optați pentruhi droenergetică, student fiind laElectrotehnică?

Dragoș Gabor: În anul 1951, noi, ab -sol venţii anului I al Facultăţii de E lec tro -teh nică, am avut posibilitatea să optămîn tre secţiile nou înfiinţatei Facultăţi deEnergetică: electroenergetică, hi dro e -ner getică și termoenergetică. Planul deE lectrificare a ţării din 1950 prevedea opu ternică dezvoltare a hidroenergeticiiîn cadrul Sistemului Energetic Naţional.Din romantism, aș zice, eu am ales sec -ţi a de hidroenergetică, n-am avut altee lemente de decizie. Poate nu în tâm plă -tor, în noua secţie majoritatea stu den ți -lor erau buni, cu înclinare către studiu,calități confirmate ulterior în activitatealor din producţie. În 1955 însă, când amab solvit facultatea, Planul de E lec tri fi ca -re își modificase însă priorităţile; e co no -mi a naţională nu putea încă susţinecosturile mari ale proiectelor de a me na -ja re hidroenergetică şi s-a pus accentul

pe construcţia de termocentrale. Astfelcă, la repartiţia în producţie, sectorul hi -dro era reprezentat numai de şantierulde construcţii hidrotehnice de la Bicaz.De şi fusesem unul din studenţii pre fe -raţi ai profesorului de construcţii hi dro -teh nice, Alexandru Diaconu, re pro fi -la rea mea ca inginer de construcţii hi -dro tehnice nu m-a atras şi am ales sămă duc la CTE Paroşeni în echipa carese pregătea pentru exploatare. Ceva dinro mantismul epocii s-a păstrat, CTEParoşeni fiind echipată cu două grupuride 50 MW pe cărbune, cele mai marigru puri energetice din ţară, la acea da -tă. Aici am avut ocazia să fiu „elevul” in -gi nerului Constantin Dinulescu zis„Leul”, mare îndrumător din acea vremeal tinerilor ingineri. El nu ne dădea in -for maţii tehnice, ci ne învăţa să gândimteh nic. Trebuie să recunosc, lăsând la opar te conotaţiile politice, că în anii1955-1960, noi, tinerii ingineri, pu -team aspira la construirea unei cariereşi la dobândirea recunoaşterii ei, în ca -drul unei economii în plină dezvoltaremai ales în sectorul energiei electrice.

─ Timp de 15 ani ați activat în sec to -rul energeticii clasice. Ce amintirimai pregnante aveți din acea pe ri -oa dă și cu ce personalități ale vre -mii ați colaborat?

─ Poate cea mai frumoasă şi rodnică ac -ti vitate a mea din anii aceia a fost ceade inginer şef la Întreprinderea de Mon -taj Centrale Electrice (IMCE), devenităulterior Întreprinderea și apoi TrustulEner gomontaj. Ocupându-mă de lu cră -ri le noi care vizau dezvoltarea sis te mu -

36 aprilie 2015

lui energetic, am coordonat deschiderileno ilor şantiere, proiectarea şi urmărireae xecuţiei organizărilor de şantier, e la bo -ra rea tehnologiilor de montaj şi în che ie -rea contractelor de şef-montaj cufirmele furnizoare de echipamente. Amavut privilegiul să lucrez împreună cuper sonalităţi recunoscute din sectorulde montaj echipamente electrice și me -ca nice, sisteme de conducte, gospodăriide cable, gospodării de combustibil, totce ea ce alcătuieşte o centrală electricăter mo sau hidro. Așa a fost dr. ing.Gheorghe Miliţescu care a condus în -tre prinderea 28 de ani și de la care amîn văţat preocuparea pentru problemeleso ciale ale colectivului ce îmi fusese în -cre dinţat, la un moment dat, să-l con -duc. Îmi amintesc, de asemenea, deing. Niculaie Decusară, primul di rec -tor tehnic al întreprinderii, un fenomende forţă fizică, psihică şi tehnică pusă însluj ba sarcinilor de serviciu. Avea o ca -pa citate organizatorică şi o per se ve ren -ţă în urmărirea şuvoiului de sarcini carecurgeau nestăvilit, pe care noi o nu -meam „diabolică”, exprimându-ne în fe -lul acesta plastic, admiraţia pentru ca -pa citatea lui de muncă, efort şi com pe -ten ţă tehnică. Am învăţat de la el cumtre buie să te dedici profesiei tale. Nu-lpot omite pe dr.ing. Anatolie Măcriş,care a fost pentru o vreme director teh -nic. Personaj epicurian, mult diferit deing. Decusară, Anatolie Măcriș era re cu -nos cut pentru capabilitatea sa tehnică şiorganizatorică, dar și pentru modul încare știa să-și apropie colaboratorii. Dela el ar fi trebuit să învăţ că umorul esteun instrument la îndemâna manageruluicu care poate conduce oamenii spre re -a lizarea unor sarcini de producţie grelesau anoste. Dar nu i-am prins harul. Ac -ti vitatea de la Energomontaj mi-a per -mis să mă reîntâlnesc și cu profilul meude inginer hidroenergeticean, fiind im -pli cat în pregătirea lucrărilor de la hi dro -cen tralele de pe Bistriţa în aval de Bicaz,de pe Argeş, de la Porţile de Fier şi a me -na jarea râului Lotru.

„De aici începe istoria mea în e ner -ge tica nucleară”

─ Ce frumos ați remarcat acest mi -ra culos instrument în actul de con -du cere: umorul. Cum de v-a fas ci -nat atât de mult domeniul nuclear,încât nu l-ați mai părăsit niciodată?

─ În energetica nucleară am ajuns în1970 şi de 40 de ani mă ocup numai deacest domeniu. Nu l-am părăsit nicicând m-am pensionat. Energetica nu -cle ară s-a născut în 1955 la ConferinţaIn ternațională a Naţiunilor Unite de laGeneva, dedicată folosirii paşnice aener giei nucleare. Cea mai importantău tilizare era atunci producţia de energie

e lectrică în centrale nuclearoelectrice.România a reacţionat prompt la aceastădes chidere prin înfiinţarea Comitetuluipen tru Energie Nucleară (CEN), menitsă coordoneze cercetarea în domeniulnu clear şi elaborarea politicii statului înu tilizarea pașnică a energiei nucleare.Pe plan internaţional, între 1956-1957s-au pus în funcţiune primele centralenu clearelectrice comerciale de mon stra -ti ve: Obninsk-URSS, Shippingport-SUA,Calder Hall-Anglia, Marcoule-Franța, iarîn 1968 Douglas Point-Canada (pe bazare actorului nuclear de putere de mon -stra tivă cu o capacitate de 22 MW pus înfun cţiune în 1962). Pe plan intern, între1960-1969 a avut loc procesul de op ţi u -ne a ţării noastre privind filiera na ți o na -lă de reactoare nucleare şi structuraPro gramului Nuclear Național (PNN).Prin activitatea specialiştilor Institutuluide Fizică Atomică, coordonat de CEN, sefun damentează adoptarea filierei de re -ac toare cu uraniu natural, răcite şi mo -de rate cu apă grea sub presiune(PHWR), filieră care prevenea de pen -den ţa energeticii noastre de marile pu -teri, singurele care realizau combustibilnuclear îmbogaţit. Nu știu câți spe cia -liști mai trăiesc dintre cei care au avutcom petența și curajul să decidă ce erabi ne pentru țară în legătură cu filieranu cleară ce trebuia adoptată, dar cuunul dintre ei mă întâlnesc adesea și-mifa ce plăcere să-i ascult amintirile. Estein ginerul Dumitru Stoian din Măr gi ni -mea Sibiului, una din marile per so na li -tăți ale energeticii nucleare românești.PNN, aprobat în 1968, prevedea re a li za -rea unei centrale nuclearoelectrice(CNE) de 300 MW, cu reactor PHWR șiam plasament în vecinătatea oraşuluiHârşova. În acest scop s-au dus tra ta ti -ve cu firmele Atomic Energy of CanadaLtd (AECL) și Kraft Werk Union (KWU-RF Germania) pentru livrarea unei cen -tra le cu reactor cu tuburi de presiune(AECL) sau cu vas de presiune (KWU).

To todată, se prevedea realizarea uneicen trale nuclearoelectrice cu un reactorcu uraniu îmbogăţit răcit şi moderat cuapă uşoară sub presiune de 440 MW(VVER), tipul de reactor livrat de URSSpen tru ţările CAER, în amplasamentulStrejeşti pe Olt, lângă centrala hi dro e -lec trică prevăzută a se construi în ve ci -nă tate, lângă Slatina. Această centralănu clearoelectrică nu făcea parte din fi li -e ra naţională, construcţia ei având ra ţi -uni politice. Încă din 1968, împreună cualţi colegi de la Energomontaj şi sub„ba gheta” domnului director AnatolieMacriş, eu silabiseam acronimele fi li e re -lor nucleare (PWR, PHWR, BWR, LWGR,AGR, HTGR și altele). Era remarcabilăpre ocuparea de păstrare permanentă ades chiderii pentru tot ce însemna noulîn tehnologie, într-o întreprindere careera doar o verigă din lanţul factorilor ca -re contribuiau la crearea energeticii ro -mâ neşti. În anul următor am condustra tativele pentru contractele de şef-mon taj cu cei doi competitori pentru li -vra rea centralei nucleare PHWR de 300MW. Cu acest „remarcabil background”în domeniul nuclear am fost numit înapri lie 1970 în funcţia de director tehnical Direcţiei Generale de Centrale Nu cle -ar electrice din proaspătul înfiinţat Co mi -tet de Stat pentru Energia Nucleară(CSEN). De aici începe istoria mea înener getica nucleară.

„Nu cunosc decizie mai păguboasăde cât construcția termocentralei dela Anina”

─ Cât de grele au fost începuturilee nergeticii nucleare în țara noas -tră?

─ Începuturile energeticii nucleare la noiîn țară nu au fost uşoare. După fi na li za -rea tratativelor pentru centrala nu cle ar -e lectrică de 300 MW, Nota Comună su -pu să aprobării la 13 iulie 1970, care

Semnarea la Romenergo a unui contract de import echipamente - 1984

aprilie 2015 37

recomanda achiziționarea reactorului cu u -raniu natural răcit și moderat cu apă grea, însoluția AECL cu tuburi de pre si u ne, nu a fostaprobată, din două mo ti ve: 1) marileinundații din iunie 1970 generaseră pierderimari în economia ță rii și s-a decis amânareaefortului va lu tar implicat de acest import. 2)a mâ na rea permitea verificarea mai bună a fi -abilității soluției propuse, deoarece la acelmoment nu existau în funcțiune de câtreactorul de putere demonstrativ de 22 MWde la Chalck River (1962) și cen tra lanuclearelectrică demonstrativă de 200 MWde la Douglas Point (1968). Pri mul grup de600 MW de la CNE Pickering avea să fie pusîn funcțiune în 1972. Nota Comună nu s-abucurat nici de susținerea industrieiconstructoare de mașini care nu avea încăca pa bi li ta tea de a participa semnificativ la li -vră ri le de echipamente. Tot atunci s-a decisca pentru înlocuirea în balanța e ner ge ti că acentralei nucleare, ar trebui va lo ri fi cateresursele de șisturi bituminoase din Banatprin construcția centralei ter mo electrice de laAnina. Nu cunosc altă de cizie la fel depăguboasă pentru e co no mia națională, caaceasta. În cadrul fi lierei cu uraniu natural s-au continuat cer cetările pentru producerea înțară a apei grele, prin construcția instalațieipi lot de la Govora- Vâlcea, o acțiune de suc -ces care a condus la construcția Combinatuluide apă grea de la Halânga și la asigurarea înțară a apei grele ne ce sare programului dereactoare nu cle a re cu uraniu natural. Privitorla pro duc ți a de energie, în septembrie 1970am pri mit sarcina de a începe tratativele pen -tru contractarea proiectului tehnic al CNEStrejești cu reactor VVER 440 MW. Contractula fost încheiat în ianuarie 1971. În acelașitimp s-a luat decizia constituirii întreprinderiibe neficiare a investiției respective, CentralaNuclearoelectrică Strejeşti, și, la solicitareamea, mi s-a încredințat sarcina de director alnoii întreprinderi. Poate că a apărut ca o re -tro gradare voluntară a mea, din funcția de di -rec tor tehnic de Direcție Generală, dar măsim țeam tânăr, doream să desfășor o ac ti vi -ta te concretă în energetica nucleară și acestaera un bun prilej. Nu ascund faptul că mi s-apro mis că odată cu reluarea programului decen trale cu uraniu natural, voi putea opta sătrec pe noua filieră. Proiectul tehnic al CNEStrejești, predat de partea sovietică în martie1972, prevedea realizarea unei centrale pro -iec tată pentru un accident de bază de proiectmai puțin semnificativ decât cel prevăzut denor mele internaționale și, în conseciință, fărăan velopa de protecție a reactorului prevăzutăde aceleași norme. Proiectul nu a fost avizatde Consiliul Tehnico-Științific al CSEN și nu afost acceptat de comisia de analiză, formatădin 50 de specialiști și constituită de con du -ce rea de stat din acele vremuri. Aceasta seve dea pusă în situația destul de dificilă de are fuza un proiect sovietic aplicat pe scară lar -gă în cadrul țărilor CAER (Bulgaria, Ce hos lo -va cia, Ungaria, Republica Democrată Ger -mană).

─ Presupun însă că oamenii de știință dela noi au avut totuși un cuvânt de spus șică au luptat pentru menținera pozițieilor

─ Opinia comunității oamenilor de știință dințară a fost acceptată de conducerea de stat șia început o întreagă corespondență la nivelulșefilor de guverne în care noi ne explicampoziția noastră și ceream Părții Sovietice săadopte normele de securitate internaționalepentru proiectul nostru și să fie de acord cuaplicarea la CNE Strejești a soluției adoptatăpentru CNE Loviisa (Finlanda). Aceasta în -sem na ca URSS să ne livreze partea nuclearăși partea clasică a centralei nuclearoelectriceși să colaboreze cu partea română care urmasă echipeze centrala cu sistemele de pro tec -ție necesare aducerii acesteia la nivelul nor -me lor internaționale de securitate nucleară.În principal, centrala urma să fie echipată cucon densatori cu gheață pentru reducereapre siunii în incinta nucleară la accidentul deba ză de proiect prevăzut de normele in ter na -ţi onale (licență Westingouse), cu anvelopă depro tecție pentru protejarea mediului în caz deac cident și cu alte pompe de răcire a re ac to -ru lui, întrucât partea sovietică nu garantapom pele sale pentru condițiile de mediu dinan velopa de protecție. Pe parcursul tra ta ti ve -lor partea română a refuzat și o soluție maievo luată de securitate nucleară pentru cen -tra la VVER 440 decât cea oferită iniţial șianu me cu „instalația de barbotaj”. Aceastare ducea presiunea aburului degajat la un ac -ci dent, dar tot nu se prevedea protecția me -diu lui prin anvelopă de protecție a clădirii re -ac torului. În final, la 30 decembrie 1974 a www.aem.ro

www.wecotravel.ro

www.icemenerg-service.ro

www.hitachi.ro

www.aree.ro

www.amromco.com

Anvelopa clădirii reactorului 1 în glisare- 1983

38 aprilie 2015

fost semnat la Moscova Suplimentul la A cor -dul din 1970 pentru realizarea în România acen tralei nucleare cu reactor VVER 440 MW,prin care se convenea realizarea unei cen tra -le cu anvelopă de protecție, partea românăpre luînd răspunderea pentru sistemul de an -ve lopare. La tratativele menționate mai sus,co ordonate de Adrian Georgescu, ministruad junct al energiei electrice, am participat întoa te fazele, alături de directorii DumitruStoian din minister și Cornel Burducea dinISPE, șeful de proiect Tudorel Mocanu și șe -ful de serviciu de la Romenergo Ioan Stroie.

„Cunoștințele în domeniul nuclear mi le-am însușit prin activitatea în domeniu șiprin studiul individual”

După reorganizarea din iulie 1972, res pon sa -bi litatea de titular de investiție pentru cen tra -le nuclearoelectrice a fost transferată de laCSEN la Ministerul Energiei Electrice (MEE).Tot în 1972, am urmat cursurile de toamnăde la Georgia Technological Institute – Nu cle -ar High Scool (SUA), aceasta fiind singurafor mă organizată de care am beneficiatpentru pregătirea mea în domeniul nuclear.Restul cu noștințelor mi le-am însușit, atât câtam re uşit, prin activitatea în domeniu și prinstu diul individual. In trimestrul I, 1973 a fostdes ființată Direcția Generală de CentraleNu clearoelectrice care fusese tran s fe ra -tă de la CSEN la MEE, întreprinderea be -ne ficiară a fost reorganizată sub numele deÎntreprinderea Nuclearoelectrică Olt (INO),iar numărul posturilor de conducere a fostre dus de la opt la patru, dintre care cel de di -rec tor fizician era unic în economie. Am fostre confirmat în funcția de director al acesteiîn treprinderi.

─ Ca director al INO, presupun că ați im -pul sionat și mai mult tratativele pentrure alizarea în România a centralei nu cle a -re cu reactor VVER 440 MW, așa cum ațimen ționat adineauri

─ În anul 1975 și primul semestru din 1976,Romenergo, INO și ISPE au dus tratativeleco merciale pentru achiziționarea din import aser viciilor și echipamentelor necesare re a li ză -rii sistemelor de anvelopare a clădirii re ac to -ru lui VVER 440 MW de la CNE Strejești, fo lo -sind modelul finlandez pentru CNE Loviisa. Îniunie 1976 s-a prezentat conducerii statuluiSin teza Notei Comune prin care se solicitaapro barea importului. Documentul nu a fosta probat, motivându-se că organizațiile ro mâ -ne își asumă răspunderi prea mari în re a li za -rea obiectivului nuclear. Am înțeles ulteriorcă, înainte de a examina cererea noastră deim port, Ceaușescu avusese o întâlnire cu mi -nis trul energiei electice din URSS, venit laBucurești pentru o şedinţă CAER, care l-a sfă -tu it să renunțe la proiectul de anveloparepro mițându-i că, în scurt timp, URSS ne vapu tea prezenta o ofertă pentru o CentralăNu clearoelectrică anvelopată cu reactor

VVER de 500 MW, pe baza proiectului pe careîl lucrau pentru Cuba. Așa s-a încheiat ac ti vi -ta tea pentru construcția în România a uneicen trale nuclearoelectrice cu reactor VVER.Re actorul VVER de 500 MW nu a mai fostcon struit în Cuba și nici ofertat nouă. Ro mâ -ni a făcuse o opțiune fermă pentru filieraCANDU și insistența URSS de a ne alinia la fi -li era proprie VVER, răspândită în țările CAER,a fost sortită eșecului.

„România a făcut o opțiune fermă pen -tru filiera CANDU”

─ Să revenim puțin la anul 1973, când,eli berat de sarcina de a realiza o cen tra -lă nuclearoelectrică în colaborare cuURSS, CSEN-România și-a menținut pre -o cuparea pentru filiera CANDU. Ce s-aîn tâmplat după aceea?

─ Urmărind permanent succesul înregistratde Canada prin punerea în funcțiune a patrugru puri de câte 600 MW la centrala nu cle ar o -e lectrică Pickering (1971-1973), care fun cți o -nau cu cei mai înalți factori de disponibilitatea puterii instalate înregistrați pe plan mondialpen tru centrale nuclearoelectrice și in for -mând periodic conducera statului despreaces te succese, CSEN a obținut aprobareade reluare a tratativelor pentru filiera CANDU.La propunerea firmei AECL, în toamna anului1976 a fost realizat în Canada studiul comun„Fe zabilitatea tehnică și economică a uneicen trale 4x600 MWe CANDU PHW înRomânia”. Am participat și eu la elaborareastu diului, ca reprezentant al MEE-titularul dein vestiții pentru centrale nuclearoelectrice-,a lături de Nelu Vasilescu și ConstantinMingiuc (ISPE), Alexandru Olaru (CSEN),Ștefan Bârsănescu (Romenergo), re pre -zen tanți din Ministerul Construcției de Mașiniși Ministerul Comerțului Exterior și CooperăriiEconomice Internaționale. Cu acest prilej,par tea canadiană a refuzat oferta unui con -tract cu preț fix pentru proiect, aşa cum o fe -ri se în 1970 pentru grupul de 300 MW,deoarece înregistrase pierderi mari la un con -tract cu preţ fix în Argentina, unde nu a pututcon trola costurile locale din cauza unei inflaţiimo netare mari. Ni s-a oferit alternativa unuicon tract cu costuri rambursabile: se plăteştede beneficiar ceea ce se cheltuie de furnizor.Va rianta oferită nu a fost acceptată de a u to ri -tă ţile române, deoarece nu asigura o pre vi zi -bi litate a costurilor şi un control al lor. Studiuldes pre care am povestit a contribuit la ac -tualizarea Planului Nuclear Național care pre -ve dea construcția în țara noastră a 10-12cen trale nuclearoelectrice de tip CANDU, laca re să fie implicate activ cercetarea, pro iec -ta rea și industria din țara noastră. Programulse baza pe un contract de licență prin carecum păram, cu preţuri fixe, tehnologia CANDUși dreptul de a o folosi. Transferul de teh no lo -gie și know-how urma să aibă loc pe par cur -sul realizării primei unități a CNE Cernavodăpen tru care AECL avea calitatea de proiectantge neral. În acest scop s-a încheiat un con -

georgescu@3t.org.rooffice@energy.org.ro

aprilie 2015 39

tract de inginerie pentru proiectarea șicon struc ția CNE Cernavodă, careprevedea un preţ fix pentru proiectulUnităţii 1 şi tarife pen tru serviciile deasistenţă tehnică al căror vo lum sedecidea de beneficiar. S-a încheiat și uncontract de procurare a echipamentelordin import pentru primele două unitați,care sti pula clauze prin care AECLacorda şi a sis ten ța tehnică pentruachiziționarea de la fur ni zorii deechipamente a licențelor, teh no lo gi i lor șiknow-how pentru fabricația în țară aechi pamentelor aferente celorlalteunități din pro gram. Contractulprevedea un comision ce se plătea cătreAECL pentru serviciile de pro cu rare.Contractele de furnitură se în che iau di -rect între furnizor şi în tre prin derearomână de comerţ exterior, atât pentruechipamente şi materiale, pentru carebeneficiar intern era be neficiarul deinvestiţie, cât şi pentru trans fe rul delicenţe, tehnologii şi know-how de fa bri -caţie pentru care beneficiar in tern erafa bri ca ce avea sarcina de a a simila fa -bri carea e chi pa men tului sau ma te ri a le -lor respective. Pe baza trans fe rurilor delicenţe, tehnologii și know-how și a unorinvestiții de cca. 5 mld. USD, industriadin România s-a pregătit pen trurealizarea programului de con struc ții decen trale nu cle a ro e lec trice. Nu s-a maire pe tat eroarea din 1970 când in dustrianu a fost im pli ca tă de la în ce put înrealizarea obiec ti vului de in vestiții. Amparticipat la ne gocierea a cestor con -tracte pe care le-am pa rafat ca re pre -zentant al titularului și be ne fi cia rului deinvestiție. Con trac te le au fost sem nateîn decembrie 1978. Am par ti ci pat de a -se menea şi la ne go ci erea con trac tuluipen tru partea clasică a cen tra lei, cu Ge -ne ral Elec tric şi Ansaldo, care s-a sem -nat în 1981. În septembrie 1976, pre șe -din tele CSEN, pro fe sorul Ioan Ursu afost înlocuit cu Cornel Mihulecea,care, chiar dacă nu avea o pre gă tire îndo meniul fizicii nucleare, ca pre de ce so -rul său, aducea cu el experiența uneiperioade de dezvoltare a industrieielectrotehnice și electronicei in dustrialede care răspunsese 10 ani de zi le, încalitate de adjunct al ministrului con -strucțiilor de mașini. S-a atașat pu ter nicde acest nou domeniu pe care l-a con -dus cu multă energie și implicare.

„La 17 aprilie 1979 s-a săpat primacu pă de excavator pentru a me na ja -rea terenului CNN Cernavodă”

─ Stiu că un deceniu întreg l-ați pe -tre cut pe șantierul centralei nu cle -ar electrice de la Cernavodă. Vorbiți-mi, vă rog puțin despre anii aceia

─ Anul 1979 a fost începutul deceniuluipe care l-am petrecut la Cernavodă, pe

șan tierul centralei nuclearoelectrice, înca litate de director al INC. În ianuarie1979 sarcina de titular de investițiepen tru programul de centrale nu cle ar o -e lectrice fusese trecută de la MEE laCSEN. INO a devenit INC și a fost trans -fe rată de asemenea la CSEN, păs trân -du-i-se conducerea și personalul. S-aapro bat începerea derogatorie a lu cră ri -lor (adică înainte de aprobarea do cu -men tației tehnico-economice a in ves ti ți -ei) și la 17 aprilie, 1979 s-a săpat primacu pă de excavator pentru amenajareate renului pentru noua investiție în ve -chea carieră de calcar „llie Barză” a fa -bri cii de ciment alb din orașul de peDunăre. La 9 mai sediul INC a fost mu -tat de la București la Cernavodă, iar la15 septembrie mi-am mutat întreagafa milie în Cernavodă (aveam de acum 3co pii), pentru că nu concepeam să con -duc un asemenea proiect de investițiedin poziția de navetist. Doream astfel sădau un semnal și celor pe care îi re cru -tam pentru conducerea investiției, darmai ales pentru exploatare, im pul si o -nân du-i să își aducă familiile la viitorullor loc de muncă. Multe ar fi de povestitdes pre cele întâmplate în cei zece anipe trecuţi pe acest şantier, dar voi men -ți ona doar câteva aspecte. În februarie1985 funcţia de titular de investiţie pen -tru centrale nuclearoelectrice a fosttran sferată de la CSEN la MEE; era celde al treilea transfer. Mişcarea a fost ra -ţi onală, întrucât CSEN trebuia sa fie oau toritate de reglementare, autorizareşi control şi nu putea fi făcut responsabilşi pentru realizarea obiectivului nuclear.Pen tru investiţie nu a fost un câştig, de -oa rece MEE era tracasat de problemeleex ploatării sistemului energetic carefun cţiona la frecvenţe de avarie din lipsăde putere disponibilă şi, de multe ori,con ducerea lui nu avea timp şi nici cre -di bilitate să promoveze şi să rezolve la

con ducerea statului toate problemelein vestiţiei de la Cernavodă.

─ Ritmul de lucru pentru realizareaunei investiții de asemenea pro por -ții era infernal, iar efortul oamenilorera uriaș, nu-i așa? De ce, totuși,re alizarea CNN Cernavodă a ne ce si -tat un interval de timp atât de lung?

─ Lucrările de investiţie pentru Unitatea1 de la CNE Cernavodă au necesitatefor turi mari sub toate aspectele. Între1979-1989, s-a realizat 45% din vo lu -mul de lucrări aferente Unităţii 1, con -du cerea lucrărilor aparţinând or ga ni za -ţi ilor române. Între 1991-1995 s-a re a -li zat restul de 55% din volumul de lu -crări, conducerea lucrărilor aparţinândConsorţiului AECL- ANSALDO. În anul1990, marcat de frământările sociale depe şantier după evenimentele din de -cem brie 1989, s-au executat mai multlu crări de remediere a unor ne con for mi -tăţi. Anul 1996 a fost anul probelor depu nere în funcţiune, iar punerea înfunc ţi une comercială s-a realizat înluna de cembrie 1996. Principalele cauzeale du ratei lungi de realizare a in ves ti -ției ar fi următoarele: lucrările deamenajare a teritoriului pentru lucrărilede bază şi or ganizarea de şantier pânăla primul be ton (subradierul clădirii re -ac torului) au durat un an şi jumătate(aprilie 1979 – septembrie 1980) şi defapt duratele de execuţie se considerăde la primul be ton. Între 1981-1982România a in trat în incapacitate de pla -tă, iar AECL a în trerupt livrările dedocumentaţii; din această cauză şi dinca uza lipsei de fon duri valutare pentrupro curarea e chi pa men telor de pre com -primare, radierul clă dirii reactorului afost turnat la doi ani după turnareasubradierului (tri mes trul III 1982).Asimilarea de către in dus tria română a

Întâlnire cu proiectanții pe șantier, 1981

40 aprilie 2015

oţelului inoxidabil pen tru piesele în glo -bate din planşeele clă dirilor reactoruluia întârziat cu aproa pe un an execuţiastructurilor in ter ne de beton a acesteiclă diri. Astfel, du rata de realizare acelor 45% din vo lu mul de lucrări, a fostde cinci ani şi ju mă tate, nu prea departede cei cinci ani fo losiţi de canadieni pen -tru terminarea ce lorlalte 55% dinlucrare. Mai trebuie sub liniate și con -diţiile în care a fost des fă şurată aceastălu crare: climatul de eco nomie autarhică,susţinut ideologic şi lipsa resurselor va -lu tare au de ter mi nat programe ne re a lis -te de asimilări de pro duse în industrie şimai ales ne con tro labile privitor la ter -me nele de re a li za re, ceea ce a condus laîntârzieri şi la lip sa controlului asupragra ficelor de exe cutie. Erau, de a se me -nea, dificultăți în recrutarea și sta bi li za -rea forței de mun că calificată a oa me ni -lor, din lipsă de stimulente ma te riale şidin cauza con diţiilor de viaţă pre care depe șan ti er, care reflectau de fapt nivelulde trai scă zut al României din aceaperioadă, ceea ce a condus la po liticade zas tru oa să a detaşărilor mun ci torilorcalificaţi la şan tierul Cernavodă peperioade li mi ta te de timp. De a se me -nea, a fost o e roa re faptul că execuţialucrărilor de con struc ţii şi mon taj nu aufost încredinţate unor an tre pri ze mari,cum erau trus tu ri le Energoconstrucţia şiEnergomontaj, ca re dispuneau de forţăde muncă înalt ca lificată. Din rațiuni șihotărâri politice ale vremii au fost în fi in -ţate, din nimic, u nităţi noi: Trustul deConstrucţii şi In sta laţii pentru CentraleNu cle ar o e lec tri ce (TCI-CNE) şi În tre -prinderea Nu cle ar mon taj care s-auconfruntat cu lipsa de for ţă de muncă.Au fost şi deficienţe de ma nagement allucrării, din lipsa de ex pe rienţă înproiecte de asemenea an ver gură și maiales din cauza politizării ex cesive aobiectivului.

„Ni s-a cerut să lucrăm în acelaşitimp la cinci unităţi CANDU”

Termenele de finalizare stabilite în pe ri -oa de succesive de conducerea co mu nis -tă de atunci nu permiteau o planificarerealistă a lucrărilor. Trebuie să subliniezcă ni s-a cerut să lucrăm în acelaşi timpla cinci unităţi CANDU, ceea ce a produso dispersare a activităţilor de ma na ge -ment şi execuţie. Îmi amintesc, deexemplu, de o vizită pe şantier a con du -ce rii ţării când mi s-a cerut să prezintfron tul de lucru de la Unitatea 5 şi s-acon statat că o echipă conştiincioasăpre gătea turnarea betonului de e ga li za -re a fundaţiei reactorului. Spre uimireamea, am constatat că, în vălmăşagul depre ocupări pe care îl producea pe şan ti -er vizita la nivel înalt, mai existau oa -me ni care îşi vedeau în linişte de muncalor anonimă.

─ Responsabilitatea era uriașă, pe -ri oada în care se realizau lucrărileera dificilă. Sunteți perfecționist șinu cred că ați avea ceva să vă re -pro șați

─ Ba, da, îmi reproşez totuși faptul de anu fi insistat asupra punerii în practică aprin cipiilor de şef montaj din contractelede furnitură încheiate, pe care le tra ta -sem personal şi care dădeau dreptul şichiar obligau specialiştii străini de peşan tier să se implice în conducerea teh -ni că efectivă a lucrărilor şi nu să se pla -se ze în poziţia de consultant care sărăs pundă numai la problemele ridicatede executanţii români. Pentru a puteaim plementa un asemenea mod de lucruar fi trebuit însă luptat cu opoziţia or ga -ni zaţiilor de execuţie şi cu iritarea or ga -ne lor de partid locale care se simţeaustân jenite de punerea în evidenţă decătre specialiştii străini a lipsurilor dema teriale (în asimilare!) şi de forţă demuncă.

─ Cu siguranță, acest prim deceniual proiectului a revoluționat multtoa tă zona și a avut multe efectebe nefice pe toate planurile.

─ Da, au fost şi multe aspecte pozitiveîn istoria primilor 10 ani ai acestui pro -iect. Activitatea complexă de tran spor -turi agabaritice, pentru care în cadrulMEE nu exista o experienţă directă la ni -ve lul cerut, a fost executată exemplarde către beneficiarul de investiţie, INC.Planurile de transport au fost întocmitela timp şi profesionist, întreprinderea s-a dotat la timp cu mijloace de transportspe ciale (trailer, gabară) proiectate peba za temelor de proiectare ale INC și s-au construit rampe de descărcare flu vi -a lă la cererea noastră. Un aport de o se -bit la succesul acestei activităţi l-a avuting. Ionel Bucur care, ulterior, şi-a do -ve dit deplina capacitate la conducereaexploatării celor două grupuri de laCernavodă. Proiectul CNE a oferit de laîn ceput oportunităţi de locuri de muncăşi o perspectivă profesională pentru ti -ne retul din oraşul Cernavodă: chiar dinanul 1981 s-a obţinut, la cererea be ne fi -ci arului, crearea unei clase de fízică-ma tematică în cadrul liceului agricol dinCernavodă, atât pentru copiii per so na -lu lui centralei cât şi pentru copiii lo cal ni -ci lor, ceeea ce a ridicat standardul în vă -ţă mântului local şi perspectiva accesuluiîn învăţământul superior; înfiinţareaunui liceu energetic a fost un obiectivur mărit permanent, dar realizat numaii mediat după 1989. Între 1982-1985eu, personal am solicitat primului mi nis -tru și șefului statului aprobarea unuiPro gram social pentru construirea înCer navodă de obiective edilitare, socialesi culturale, care să creeze condiţii de

via ţă corespunzătoare personalului deex ploatare a centralei nucleare. Pro mi -si unile acestora nu au fost îndeplinite.O biectivele edilitare, sociale şi culturalece rute au fost realizate după 1989. Pro -iec tul Cernavodă a asigurat din primiisăi ani de existenţă o preocupare per -ma nentă pentru atragerea şi formareade personal pentru procesul de in ves -tiţie şi pentru viitoarea exploatare acen tra lei nuclearoelectrice. Între 1982-1983 au fost pregătiți în Canada un nu -măr de cca. 20 ingineri, în generalpentru activitățile de exploatare. Deasemenea, proiectul Cernavodă a for -mat un valoros corp de proiectanți desis teme și componente nucleare prinim plicarea completă a Institutului deRe actori Nucleari Energetici – Sectorulde Proiectare (IRNE) în preluarea șiadap tarea proiectului canadian la me to -do logiile de pe șantier și din industrie.Chiar dacă statul român nu a folosit cla -u za contractuală care-i permitea să tri -mi tă proiectanți în birourile de pro iec ta -re din Canada, așa zisa „ro mâ ni zare aproiectului”, munca de documentare in -di viduală și asistența tehnică asiguratăde specialiștii străini de pe șantier și decei din Grupul de Asigurare a Calității aua sigurat transferul de tehnologie depro iectare a sistemelor și com po nen te -lor centralei nucleare. Ca beneficiar dein vestiție am avut o colaborare foartebu nă cu întregul corp de proiectanți dinca re voi aminti numai de NeluVasilescu directorul departamentuluisis teme şi Constantin Mingiuc, di rec -to rul de proiect complex, pentru a nune dreptăți pe mulți din cei cu care amlu crat. După 1989 mulți proiectanți autre cut în posturi de conducere dinRENEL și apoi în Societatea NaționalăNuclearelectrica. Proiectul Cernavodă aim pus și formarea Autorității Naționalede Reglementare și Control a Ac ti vi tă ți -lor Nucleare, la început ca un de par ta -ment (ISCAN) în cadrul CSEN, ceea cenu era normal, CSEN fiind la acea datăun organism de stat care răspundea depro movarea şi realizarea obiectivelornu cleare. A desfășurat totuși o activitateme ritorie de implementare a regulilorde securitate nucleară și de asigurare aca lității și a reglementărilor in ter na ți o -na le din domeniu, datorită personalitățiipu ternice a conducătorul ei, dr.ing.Ștefan Olariu.

─ De ce și în ce condiții ați plecat dela Cernavodă?

─ În 27 august 1989 am fost demis dela conducerea INC pentru că nu a si gu ra -sem punerea în funcțiune a Unității 1 lada ta de 23 august 1989, așa cum sta bi -li se conducerea statului, cu ocazia vi zi -tei pe șantier din luna martie a aceluiașian. Schimbarea mea a fost pusă în a pli -

ca re de prim-viceprim ministrul IonDincă. În martie 1990 am avut prilejulsă citesc declarația pe care a dat-o IonDincă la Procuratura Generală, din nouasa poziție de arestat și învinuit pentrude zastrul produs economiei naționale, șiîn care afirma că schimbarea mea a fosto nedreptate pentru care este vinovatnu el, ci primul ministru ConstantinDăscălescu și propunea repararea ei.În septembrie 1989 mi s-a acordat tran -sfe rul în interesul serviciului la TrustulEnergomontaj. Era cumva o tradiție însis temul energetic ca cei care erau în de -păr tați din funcții de conducere din ex -ploa tare să se încadreze la organizațiade montaj, iar în plus eu mai lucrasemîn această organizație. Am fost re par ti -zat consilier la Antrepriza Nu cle ar mon -taj care făcea parte din acest trust șiașa am ținut mai departe legătura cu lu -cra rea de la Cernavodă. În martie 1990m-am prezentat la MEE, iar după unsta giu ca șef serviciu investiții în Di rec -ția Generală de Centrale Nu cle ar o e lec -tri ce, am fost numit în funcția de di rec -tor general al CNE Cernavodă. În modfi resc, în Cernavodă conducerea a fostpre luată ulterior de o valoroasă tânărăge nerație: Viorel Mărculescu, MihaiBoboș, Cristian Talmazan, IonelBucur, Silviu Popa, Marian Șerban.

─ Ce s-a întâmplat pe șantiertul dela Cernavodă după 1990?

─ În 1990 și în primul semestru al a nu -lui 1991 șantierul s-a relaxat de toatecon strângerile la care fusese supus. Aufost retrași soldații aduși pentru muncilene calificate, au plecat oamenii detașațipe șantier și mulți din tinerii inginerista giari. Personalul rămas a început să-și exercite cu pasiune și interes drep tu -ri le sindicale de care fusese privat pânăatunci: greve, manifestații, negocieri desa larii, de alte drepturi, de program demun că. O pasiune dezlănțuită a fost șia ceea de schimbare a cadrelor de con -du cere, mai ales a celor care con du se -se ră cu mână forte. Dar, așa cum se în -tâm plă în toate mișcările sociale, nu aufost înlocuite numai cadrele care me ri -tau să fie înlocuite și nu toate cadrelepro pulsate de mase s-au dovedit demnede încrederea lor. Ritmul forțat de ac ti -vi tate care urmărea punerea în fun cți u -ne într-un termen nerealist a dispărut șio preocupare majoră a devenit re me di -e rea neconformităților de execuție carefu seseră înregistrate pe parcursul re a li -ză rii lucrărilor, dar a căror remedierefusese amânată în goana de re a li -za re a graficului obiectivului. De a se -me nea, letargia în care se complăceașan tierul era un prilej de efectuare denoi inspecții detaliate asupra lucrărilore xecutate. O misiune OSART a Agenției

In ternaționale de Energie Atomică de laViena (AIEA) a confirmat viabilitateapro iectului, dar a recomandat ma na ge -men tul furnizorului de concept. Tra ta ti -ve le cu AECL pentru contractul de ma -na gement au intrat în impas când AECLa refuzat să-și asume un buget fix pen -tru lucrare și a cerut să dispună la a pre -ci erea lui de resursele financiare alepro iectului. Neacceptarea de către ing.Ioan Bărbulescu, vice președintele dere sort al RENEL, şi de către mine aacestei clauze abuzive a condus la de -mi terea noastră, iar contractul s-a în -che iat în august 1991 în condițiile im pu -se de AECL. Am rămas în Grupul deEner gie Nucleară (GEN) al nou în fi in ţa -tei Regii Naționale de Energie Electrică(RENEL) ca ing. principal specialist, iardin 1993 ca șef serviciu derulare con -tract la CNE Cernavodă, de unde amfost pensiont în 1997. Contractul dema nagement s-a desfășurat cu succesteh nic deplin, chiar dacă cu o întârzierede un an a punerii în funcţiune faţă depre vederea din contract. ConducereaCNE a luptat cu perseverență pentru apre veni, în măsura în care i-a fost po si -bil, abuzurile financiare ale echipei dema nagement. Dintre cele care nu aupu tut fi prevenite în totalitate pot indicade păşirea cu 10 milioane dolari ca na di -eni a cheltuielilor cu asistenţa tehnică aper sonalului canadian ca urmare a a du -ce rii pe şantier a unor persoane a căroractivitate putea fi efectuată, uneorichiar mai bine, de personal român. Dinaceastă frământare, la care am par ti ci -pat activ și cred că şi responsabil, m-am ales cu antipatia din partea projectma nagerului Roland Boucher, cu careco laborasem foarte bine din anii 1989-1990, dar care nu m-a invitat la recepțiaoferită de AECL la punerea în funcțiunea unității I. Am putut constata ulteriorcă îmi păstrasem simpatia și aș spune șia precierea specialiștilor AECL de peșan tier și din Centrala firmei care se pa -re că au înțeles că poziția mea apăra in -

te resele beneficiarului și nu era în drep -ta tă împotriva proiectului sau firmei lor.

„Viața mea nu s–a despărțit ni cio -da tă de energetica nucleară”

─ Este ciudat să pronunț cuvântulpen sionar în cazul dumneavoastră,mai ales că nu v-ați îndepărtat ni -cio dată de nucleariștii dum nea -voas tră.

─ Viața mea de pensionar, începută întoam na anului 1997, nu s-a despărțit dee nergetica nucleară. În mai 1998 m-amîn cadrat, în calitate de consilier, laNuclearmontaj SA, care a realizat, înca litate de antreprenor general pentrulu crările de construcţii-montaj şi de pro -cu rist pentru materialele şi e chi pa men -te le din România, în subantreprizaAECL, primele două module ale de po zi -tu lui intermediar uscat pentru com bus -ti bilul uzat al CNE Cernavodă. Dr. ing.Gheorghe Lucaciu a fost şeful de pro -iect din partea părţii române iar eu ad -jun ctul său. Lucrarea a fost un succesdin punct de vedere tehnic. Între 2003-2004 am coordonat evaluarea ca pa bi li -tă ţii industriei nucleare din România încadrul Grupului de Lucru pentru Pro gra -mul Nuclear Naţional constituit deROMATOM, organizație non-gu ver na -men tală (Forumul Atomic Român) şi ame laborat lucrarea „Capabilitatea in dus -tri ei româneşti de a participa la re a li za -rea Unităţii 3 a CNE Cernavodă cu fur ni -turi de echipamente, materiale şi ser vi -cii”. În perioada aceea, Nu cle ar mon tajde ținea preşedinţia ROMATOM. În oc -tom brie 2004 s-a constituit o a so ci aţiepro-profit a furnizorilor de e chi pa men te,ma teriale şi servicii (AFEN), pen tru par -ti ciparea la proiectul Unităţilor 3 şi 4 dela CNE Cernavodă formată iniţial din pa -tru firme, în cadrul căreia Nu cle ar mon -taj a fost desemnată ca lider, ing. IoanAvram a fost numit preşedintele Con si -liu lui Director, iar eu am fost numit di -

aprilie 2015 41

Amplasamentul CNE Cernavodă

42 aprilie 2015

rec torul executiv. În ianuarie 2010 AFENavea 15 membrii activi şi 6 membrii co -la boratori și a participat la toate e ve ni -men tele din ţară pentru promovareaenergeticii nucleare. Toate acţiunile auur mărit asigurarea condiţiilor ca in dus -tri a română de profil să poată participade pe o poziţie avantajoasă la realizareapro iectului nuclear din ţară, dar şi lapro iecte nucleare peste hotare. Ammun cit cu pasiune în cadrul AFEN de oa -re ce convingerea mea fermă este că in -dus tria română trebuie să aibă şansa dea participa la realizarea proiectului nu -cle ar pentru ca o parte cât mai sem ni fi -ca tivă din fondurile alocate acestuiobiectiv să contribuie direct la creştereae conomiei noastre naţionale. Totodată,a ceastă participare ar fi şi un bun prilejpen tru ca industria română să-şi ridiceni velul de tehnicitate confruntându-secu exigenţele deosebite care se solicităunei industrii nucleare.

─ Deși în ianuarie 2010 v-ați pen si -o nat cu adevărat, sunteți în con ti -nua re implicat în multe activități,le gate, evident, tot de domeniulnuclear

─ La 1 ianuarie 2010 m-am retras dinori ce activitate normată, trecând în a de -vă rata pensionare. După ianuarie 2010am continuat să particip la activităţileor ganizate CNR-CME, ROMATOM șiAREN. Pe măsura priceperii mele par ti -cip la dezbaterea problemelor de e ner -ge tică nucleară cu prilejul acţiunilor or -ga nizate de entităţile menţionate maisus şi în cadrul grupului de discuţiiRomânia Nucleară de pe reţeaua de so -ci alizare LinkedIn. În perioada no iem -bri e 2012 – aprilie 2013 am participat laac tivităţile Grupului de lucru ad-hoc or -ga nizat de ROMATOM pentru in ves ti ga -rea capabilităţii industriei nucleare ro -mâ neşti privind participarea la proiectul„Fi nalizarea Unităţilor 3 şi 4 – CNE Cer -na vodă”. Studiul întocmit de acest grupa ajuns la concluzia că industria nu cle a -ră românească are capacitatea de apar ticipa cu echipamente şi servicii re -pre zentând 40-45% din valoarea totalăa proiectului, identificând în acest sensun număr de 47 agenţi economici in te -re saţi şi capabili de o asemenea par ti ci -pa re; unii dintre aceştia colaborează înprezent cu firme de notoritate mondialăîn fabricaţia de componente nuclearepen tru obiective din străinătate. De a se -menea, urmăresc cu interes derulareaacţiunilor pentru promovarea proiectului„Finalizarea Unităţilor 3&4 de la CNECernavodă”. Sunt convins că dez vol ta -rea energeticii nucleare româneşti pe fi -li era CANDU serveşte dezvoltării sus te -na bile a energeticii naţionale, con tri bu -ind la „decarbonizarea” şi modernizareaei. Realizarea unui proiect de aşa mare

an vergură, pentru care noi avem o in -fra structură încă funcţională, ar con tri -bu i la creşterea economică internă.

─ În întreaga carieră ați coordonatco laboratori de diverse pregătiri șivâr ste, iar oamenii v-au simțitaproa pe și v-au prețuit. Cred că edi fícil să câștigi încrederea oa me ni -lor în condiții grele de lucru și destres, când apar multe evenimentene prevăzute…

─ În primul rând am căutat sa fiu re cep -tiv la problemele personale ale co la bo -ra torilor: locuință corespunzatoare, lastan dardele amplasamentului(!), ser vi -cii pentru soții, soluții școlare pentrucopii. Când construiești un colectiv, maiales într-un mediu insuficient dezvoltate conomic şi social, trebuie să ții seamade toate aspectele vieții. Apoi am căutatsă particip la viața socială a co lec ti vu -lui. Munceam mult, astfel că puteamce re mult colaboratorilor. Poate am gre -șit adesea, nedelegând sarcinile în su fi -ci entă măsură, dar căutam per ma nentsă evidențiez realizările colaboratorilor.Nu eram aspru cu cei care greșeau, ce -ea ce nu a fost întodeauna o calitate.

─ Ați avut multe proiecte de pi o nie -rat, însuși sectorul nuclear fiind undo meniu de pionierat la noi în țară.Ca re dintre proiecte v-a dat cel maimult de furcă, care a fost cel mai in -ci tant, pe care dintre ele l-ați iubitcel mai mult și de ce?

─ Proiectul de bază al vieții mele pro fe -si onale a fost construcția centralei nu -cle are de la Cernavodă unde am avut dela bun început resposabilitatea de di rec -tor al întreprinderii beneficiare. Mi-a datcel mai mult de furcă, a fost cel mai in -ci tant, l-am iubit cel mai mult, căci alfelnu-i puteam dedica 10 ani din viața meași a familiei mele. De ce ? Pentru că afost un proiect mare, complex care îmiso licita la maxim competența mea pro -fe sională. În ce măsură am câștigat lup -ta între competența mea și com ple xi ta -tea proiectului este locul altora să e va -lu eze, ținând însă seama și de condițiileîn care s-a desfășurat această luptă.

─ Ați avut o meserie frumoasă,grea, provocatoare, cu multe res -pon sabilități, dar cu rezultate deex cepție într-o perioadă de dez vol -ta re efervescentă a economiei ro -mâ nești. Cum ați reușit să formațiși să stimulați tinerii din jurul dum -nea voastră ? Ce ar trebui să facăma nagerii de astăzi pentru mo ti va -rea și fidelizarea tinerilor angajați ?

─ Dezvoltarea efervescentă a e co no mi -ei, cum bine o caracterizați, era însoțită

și de o foame mare de cadre tehnice șie conomice. Ca rezultat, tinerilor inginerili se încredințau imediat sarcini pro fe si -o nale, asfel încât formarea lor se făceaîn cadrul procesului de producție. În pri -mii ani de pe șantierul de la Cernavodăam folosit și metoda delegării pe câteun an, la centralele termoelectrice înfun cțiune, a tinerilor încadrați la noi, casă câștige un minim de experiență înex ploatarea unor instalații energetice.Sti mularea tinerilor consta în con frun ta -rea lor cu probleme profesionale din ceîn ce mai complexe și recunoașterea re -zul tatelor pe care le obțineau. Ma na ge -ri lor de astăzi le-aș spune să plece de laideea simplă că tinerii care intră în firmăre prezintă viitorul firmei. Dacă te pre o -cu pă acest viitor, trebuie să te preocupeși formarea acestor tineri. Metoda for -mă rii și fidelizării tinerilor rămâne a ce -eași din trecut: încredințarea cu curaj asar cinilor și responsabilităților și re cu -noaș terea performațelor pe care le de -mon strează. Între aceste două repereau loc celelalte activități: urmărireamun cii lor, sprijin prin consiliere și a cor -da rea de oportunități de pregătire, re -com pensări.

─ Ați resimțit vreodată, în vreun felpe ricolul energeticii nucleare? Undeerați, cum ați reacționat și ce ațisim țit la producerea accidentuluinu clear de la Centrala A to mo e lec -tri că de la Cernobâl din 26 aprilie1986, urmat de contaminarea zo ne -lor înconjurătoare ? A fost acestaun real pericol pentru populație daras cuns cu grijă de conducerea co -mu nistă de atunci?

─ Prima dată când am trăit intens sen ti -men tul riscului nuclear a fost în 1972.Era în perioada când se ducea lupta petă râm tehnic și politic de respingere apro iectului sovietic pentru reactorulVVER-440 neanvelopat, oferit pentru ocen trala nuclearoelectrică ce urma să secon struiască în România. Noi, cei dincon ducerea întreprinderii beneficiare acen tralei nucleare fuseserăm trimiși îndocumentare la CNE Novovoronej dinURSS. Într-o noapte, în timpul viziteinoas tre, am fost sculați de un zgomotte ribil. Stiind că reactoarele nucleare aleacestei centrale erau neanvelopate, înbui măceala trezirii din somn am trăitspai ma expunerii la un accident nuclearfa ță de care nu eram protejat. Mi-amspus atunci că voi fi mereu alături de ceica re solicitau fie anveloparea re ac to ru -lui sovietic în soluția adoptată pentruFinlanda, fie renunțarea la construcțiacen tralei nucleare respective cum defapt s-a și întâmplat. Zgomotul se da to -ra se unei puternice eșapări de abur înurma pierderii de sarcină electrică, fărăsă fie însoțită de vreo problemă la par -

tea nucleară a centralei. Când a avut locac cidentul de la Cernobâl, eram pe șan -ti e rul CNE Cernavodă. Am aflat de ac ci -dent la două zile de la producerea lui,când am fost contactați de primul se cre -tar al județenei de partid care ne-a ce -rut părerea privind consecințele pentrujudețul Constanța. Nu aveam la aceada tă aparatura necesară măsurătorilorde radioactivitate, așa că nu am pututsă răspundem concret întrebării puse.Ne -am conformat și noi măsurilor tar di -ve de protecție dispuse de autorități (li -mi tarea expunerii în aer liber mai ales aco piilor, ingerarea de pastile cu iodurăde potasiu). Fără îndoială că a existatun pericol real pentru populația țăriinoas tre, dată fiind proximitatea. Șansanoas tră a constat în faptul că norul desub stanțe radioactive a luat inițial di rec -ți a spre Belorusia și țările nord-e u ro pe -ne. Am fost în situația de a explica în de -lung că reactorul ce se construia laCernavodă este de cu tot alt tip decâtre actorul care luase foc la Cernobâl, căcen trala noastră are anvelopă de pro -tec ție care a lipsit la Cernobâl.

─ După explozia reactorului nuclearde la Fukushima din martie 2011, e -nergia nucleară a mai pierdut dinpo pularitate pe plan mondial. Carecre deți că este viitorul energeticiinu cleare în lume și la noi în țară ?

─ Accidentul de la Fukushima nu a fostca uzat de un fenomen intrinsec pro ce -se lor sau instalaţiilor nucleare, ci de unrăs puns neadecvat la un fenomen na tu -ral extrem (seism/tsunami) care a de -pă șit așteptările celor care au gestionatacest proiect. Unele puncte slabe dincon ceptul filierei (BWR) căreia îi aparţinre actoarele acestei centrale au favorizatdez voltarea accidentului, cu ne aş tep ta -te efecte sociale şi economice (evacuăride populaţii, părăsirea unor zone ex tin -se). După depăşirea şocului psihologicpro vocat de accident şi stabilirea, cuapli care imediată, a măsurilor care săîn tă rească conceptual securitatea nu cle -

a ră, energetica nucleară şi-a reluat dez -vol tarea ei. Nevoile mari de energie îndez voltarea economiei globale sunt u ri -a şe şi omenirea apelează la toate teh -no logiile care pot contribui la rezolvareaco rectă a provocărilor pe care „TrilemaE nergiei” i le pune. Energetica nuclearăes te una din aceste tehnologii. Toatesur sele de energie comportă un anumitni vel de risc; importantă este analizaaten tă şi onestă a riscurilor pentru re -du cerea lor cât este practic posibil. Înener getica nucleară aceste analize seprac tică nu numai la nivel de disciplinăteh nică, ci la nivel de ştiinţă. Privitor lasi tuaţia din ţara noastră, analizele post-Fukushima au arătat că filiera de re ac -toa re adoptată este mai sigură decâtcea de la centrala avariată iar adaptareala caracteristicele amplasamentului prince rinţele iniţiale de proiectare ale cen -tra lei (gradul seismic de calcul, nivelulde risc la inundaţii) corespund cerinţelorac tuale.

─ Dacă, ipotetic vorbind, ar avea locun incident nuclear în țara noastră,care ar trebui să fie primele măsurilu ate pentru protecția angajaților șia populației din proximitatea CNECernavodă ?

─ Pentru incidentele în care apariţiaemi siilor radioactive au loc în in te ri o rulcentralei și, deci nu afectează po pulaţia,se aplică măsurile de pro tecţie pentruan gajaţii centralei: in tervenţia în cos tu -me speciale, a dă pos tirea, evacuarea,ad ministrarea de pas tile de iodură depo tasiu, de con ta mi na re. Pentru in ci den -te le în care apariţia e misiilor radioactiveafectează po pu la ţia, SN Nuclearelectricaîmpreună cu Pri măria Cernavodă şi ISUConstanţa au sta bilit un Plan de urgenţăcare descrie foar te clar modul cum tre -bu ie să se com porte populaţia la di fe ri -tele grade de accident: atenţie mărită,adăpostirea în incinte închise, e va cu a -rea, ad mi nis tra rea de pastile de iodurăde potasiu. Pla nul a fost distribuit tu tu -ror familiilor din oraş. La apariţia unui

in cident din aceas tă categorie, la cen -tra la nu cle ar e lec trică se iniţiază a sam -bla rea Structurii Or ganizatorice pentruSituaţii de Ur gen ţă, în cadrul căreia fun -cţi onează Centrul de Control al Urgenţeide pe Am pla sa ment (CCUA), localizatpe am pla sa men tul centralei dar în afarain cintei unităţilor în exploatare, dotat cuper so nal înalt calificat şi instruit care ţi -ne le gă tura cu autorităţile locale şi înfun cţie de cantitatea emisiei radioactiveşi de fe nomenele atmosferice (direcţiavân tu lui, ploaie, zăpadă ş.a.) stabileştece zo ne din oraş sau din împrejurimisunt afec tate şi măsurile de protecţieca re se im pun conform prevederilor dinPla nul de urgenţă.

„Pentru realizarea reactoarelor 3 și4 trebuie voința politică a statului”

─ Care sunt perspectivele realizăriire actoarelor 3 și 4 ale CentraleiNuclerelectrice de la Cernavodă?

─ Un asemenea proiect de in fra struc tu -ră energetică, complex, cu o valoarema re şi cu o durată semnificativă de re -a lizare, nu se poate iniţia decât dacăexis tă voinţa politică a statului. Gu ver -nul trebuie să fie conştient de ne ce si ta -tea proiectului şi să se implice în de fi ni -rea schemei de finanţare, cu atât maimult cu cât partenerul ales pentru acestpro iect este o companie de stat dintr-unstat cu jumătate din economia naţionalăîn sectorul public. Tratativele par intrateîn impas şi reprezentanţii SNN relateazăîn presă că partenerul cere prea multegaranţii.Un alt aspect care ar trebuiavut în vedere de Guvern, în cursul tra -ta tivelor, este promovarea implicăriieco nomiei naţionale în livrările de e chi -pa mente, materiale şi servicii pentruacest proiect, astfel că realizarea lui săai bă impactul favorabil maxim pentrucreş terea economică internă, inclusivcre area de locuri de muncă. Aş sugeraca Guvernul să analizeze situaţia dinMa rea Britanie unde statul sprijină e fi ci -ent aplicarea unui mare program deener getică nucleară, a acceptat o sche -mă de finanţare bazată pe participareasta tului (contribuabililor) la riscul fi nan -ci ar şi monitorizează cota de participarea economiei interne pentru fiecare pro -iect iniţiat.

─ Dacă ar fi să retrăiți unul din celemai plăcute momente ale viețiidum neavoastră de până acum, carear fi acela ?

─ Din punct de vedere profesional, afost momentul în care conducerea CSENmi-a aprobat trecerea mea din funcţiade director tehnic în Direcţia GeneralăCen trale Nuclearoelectrice în funcţia dedi rector a întreprinderii beneficiare pen -

aprilie 2015 43

Amplasamentul CNE Cernavodă

44 aprilie 2015

tru prima centrală nuclearoelectrică din ţa ranoastră (denumită atunci Centrala I),acordându-mi o poliţă în alb. Am con sideratatunci că am obţinut un pro gram pentruactivitatea mea pro fe si o na lă. Nu bănuiam căurmează să par curg, împreună cu cei șasecolegi cu ca re porneam la drum, un traseusinuos care urma să dureze 18 ani, lasfârşitul că rora lăsam o întreprindere cu cca.1500 de salariaţi şi un şantier în care 5 u -nităţi CANDU erau realizate în proporţii între45% pentru Unitatea 1 şi 10% pen truUnitatea 5. Dar despre istoria aceas ta ammai vorbit.

─ Meseria și locul unde ați practicat-o,CNE Cernavodă, v-au de ter mi nat săfaceți schimbări majore în via ța defamilie. Timp de 10 ani, v-ati adus soțiași cei trei copii la Cer na vodă, iar ei autrebuit să se a dap te ze noilor condiții. În1989 ați re ve nit din nou în București cutoții. Ați re gre tat vreodată aceste, să lezicem « sacrificii » pe plan personal ?

─ Plecarea din Bucureşti pe şantierul de laCernavodă nu am considerat-o ca un sa cri fi -ciu făcut profesiei. Ea se încadra în proiectula doptat o dată cu decizia de a prelua con du -ce rea întreprinderii beneficiare. Atât eu cât şisoţia ne trăisem copilăria şi începuturile depro fesii în provincie, nu eram legaţi deBucureşti. Cei trei copii erau mici, între 3 şi 6ani şi aveam toată încrederea că le vom pu -tea asigura o dezvoltare normală şi în pro vin -ci e. Recunosc că şederea pe şantier s-a pre -lun git mai mult decât apreciasem iniţial, du -rând 10 ani. Personal îmi asum activitateades făşurată la Cernavodă, cu bune şi cu relecum se spune, fără conotaţii de « sacrificii ».Copiii au făcut toţi studii superioare şi sunt laca sele lor. Fiul meu a ales să se întoarcă laCernavodă şi lucrează în prezent ca Dispecerşef de tură la Unitatea 1. Ceea ce regret, estefap tul că deoarece nu am primit aprobareaîn cadrării soţiei mele la întreprinderea la careeram director, ea a trebuit să renunţe la s pe -ci alizarea în proiectarea de instalaţii nucleareîn cepută anterior ca inginer automatist laIRNE şi, pentru o perioadă de timp, să lu cre -ze în domeniul asigurării calităţii activităţilorde construcţii civile şi montaje mecanice,elec trice şi de automatizări, la diferite firmedin şantier. Dar şi la ea, pasiunea pentru « lu -crul bine făcut » a estompat în final ideea de« sacrificiu ». Ea a rămas cea mai legată delo curile şi oamenii alături de care am trăit înCer navodă.

„Am fost un om ambițios și mi-a plăcutsă fiu pe scenă”

─ Dincolo de profesionistul de excepțieca re este Dragoș Gabor, cum este omul

Dragoș Gabor ? Ce vă face plăcere și cede testați cel mai mult, cum depășiti mo -men tele grele, cum vă relaxați ?

─ Recunosc că am fost un om ambiţios şi mi-a plăcut să fiu pe scenă. Am detestat i nac ti vi -ta tea, chiulul, abordarea neserioasă a o bli ga -ţi ilor sau sarcinilor. Momentele grele le de pă -şesc…cu greu, dar cu speranţa că vor trece.M-a relaxat şi mă relaxează întotdeauna lec -tu ra, mai ales în domeniul istoriei, ca dis ci pli -nă nu ca istorie romanţată şi în domeniul fi zi -cii mai ales la contactul ei cu cosmogonia, darşi lecturarea beletristicii de calitate. Mă re la -xea ză de asemenea contactul cu natura, ceeace în tinereţe se traducea în colindatul mun ţi -lor.

─ Ați fost și sunteți în continuare foarteac tiv, iar colaboratorii, colegii și pri e te -nii vă admiră mult spiritul tânăr și ca rac -te rul integru și întotdeauna apelează ladum neavoastră pentru o opinie sau unsfat de specialitate. Ce iubiți cel maimult la oameni ?

─ Capacitatea de a acorda o prietenie sincerăşi trainică. Anul trecut am sărbătorit 70 deani de prietenie cu un coleg cu care am în ce -put clasa III de liceu având amândoi statutulde nou veniţi în acea clasă, aduşi de valurilerăz boiului care se apropia de sfârşit.

─ Ce vă doriți cel mai mult în prezent ?

─ Cel mai mult îmi doresc sănătate, ca să potfi prezent în familia mea lărgită de trei copii şipa tru nepoţi şi să asist la spectacolul fas ci -nant al lumii inclusiv la dezvoltarea e ner ge ti -cii nucleare căreia i-am dedicat 40 de ani dinvia ţă.

─ Domnule Dragoș Gabor, vă mulțumescfru mos pentru răbdarea cu care ați par -ti cipat la acest interviu și pentru co la bo -ra rea frumoasă pe care am avut-o îm -pre ună pentru finalizarea acestuia. Toa -te întâmplările și istorisirile dum nea -voas tră au fost atât de interesante, încâtpar că aș fi urmărit un film de science fic -tion. Sunt întâmplări irepetabile, în tâm -plări care trebuie cunoscute, de la carefi ecare energetician, indiferent de vâr -stă, poate învăța câte ceva și chiar areda toria de a învăța ceva. Se spune că oa -me nii sunt apreciați nu după ceea ce auîn ceput, ci după ceea ce au terminat.Dum neavoastră ați avut satisfacția de afi început un mare proiect de im por tan țănațională strategică și de a-l fi văzut fi -nalizat. Ce mulțumire sufletească poa tefi mai mare? Să vă dea Dumnezeu să nă -ta te și ani mulți pentru a putea asista laspec tacolul fascinant al lumii noastre. n

www.energymag.gr

www.energynomics.ro

aprilie 2015 45

Info CNR-CMEPrezentarea de lucrãri originale ale membrilor CNR-CMERecenzie carte: „Optimizarea schimbării în piața deenergie” Ing. Victor Vernescu, Consilier CNR-CME

Prin hotărârea Adunării Ge ne ra -le/2015, Buletinul Informativ -Mesagerul Energetic realizează ono uă rubrică: „Prezentarea de lu -crări originale” ale membrilor A so -ci ației CNR-CME. Cu bucurie și cu ine galabilă plăcere deschidemaceastă nouă rubrică prezentândlu crarea „Optimizarea schim bă -rii în piața de energie”, apărutăla Editura Expert, sub semnăturade autor a domnului dr.ing. pro fe -sor Ionuț Purica.

Pornind de la teoria optimului pa re -tian, aplicată în cadrul piețelor con -curențiale monopoliste sau al pie -țelor disputabile, în cartea sa „Op -timizarea schimbării în pia ța deenergie” autorul Ionuț Puricaanalizează evoluția pieței de e -nergie, cu scopul identificării ca rac -teristicilor sale generale, legate deexistența unui optimum, în con tex -tul dinamicii firmelor în această pia -ță și al externalităților specifice.Ne cesitatea acestei analize rezultădin faptul că sectorul energetic (ca -re are caracter strategic în oriceeco nomie) trece periodic prinschim bări importante, constând înprin cipal din dezagregarea fostelormo nopoluri naturale în piețe de e -ner gie. Acest proces nu are loc înmod izolat față de restul economieiși față de mediul înconjurător, ci in -te racționează în mod complex.Ana liza dinamicii acestui procescon stituie obiectivul general al lu -cră rii domnului Ionuț Purica. Înpar ticular, este urmărită dinamicaschim bării din relațiile bazate pemo nopol în relații de piață con cu -ren țială disputabilă și nu com por ta -rea monopolului sau/și a pieței con -cu rențiale disputabile, obiectivulur mărit fiind identificarea po si bi li tă -ții de apariție de regimuri optimalede evoluție dinamică. Starea de op -

tim în această situație, este re pre -zen tată prin minimizarea influențeișo curilor schimbării, date de struc -tu ra noii piețe, de externalitățile deme diu, de riscurile asociate, decos turile privatizării și de dinamicape netrării de noi firme în aceastăpia ță; toate aceste costuri sunt in -ter nalizate în prețul energiei șitran sferate către utilizatorii re zi -den țiali și economici.

Cartea este structurată pe șase ca -pi tole de bază (Considerații ge ne ra -le asupra regimurilor optimale, De -za gregarea monopolurilor de e ner -gi e electrică integrate vertical,Cost-beneficiu în schimbarea struc -tu rală a sectorului energetic, Im -pac tul dinamicii sectorului e ner ge -tic asupra economiei, Externalitățide mediu, Analiza riscurilor și ratingîn piața de energie), un capitol in -tro ductiv și unul de concluzii.

În cele opt capitole de bază suntana lizate schimbările în piața deener gie în contextul optimului pa re -tian și al eficienței de ordinul unu șidoi. Pentru a particulariza teoriage nerală la cazul pieței de energie

(ca piață disputabilă, care ajungeast fel prin schimbarea de la piațamo nopolistă), autorul a urmăritpro cesul de schimbare a mo no po lu -lui natural de energie în piața de e -ner gie.

Ca o concluzie principală autorul re -le vă că piața de energie este pa re -to eficientă de ordinul doi, optim-ulva riind cu variația condițiilor de pia -ță disputabilă, prin intrarea și ie și -rea de firme, reglementări, efecteale externalităților și ale alocăriiener giei către sectoarele e co no mi -ce, rezidențiale și industriale, pre -cum și implementarea de noi teh -no logii.

În finalul lucrării, autorul afirmă cuper tinență că intrarea României înUniunea Europeană nu a schimbatcu nimic modul climatologic de ma -ni festare a consecințelor schim bă ri -lor climatice și nici, pe termenscurt, utilizarea energiei, atât castruc tură de generare, cât și de fo -lo sire. Un lucru se schimbă totuși:este vorba de necesitatea de aprac tica un joc de echipă la nivelulîn tregii economii continentale care,ca și în cazul deplasării persoanelor,în cepe să aibă cu totul alte limite dema nifestare.

Dr. Ing. Ionuț Purica

46 aprilie 2015

Recenzie carte: „Piața de energie electrică” Prof. Dr. Ing. Nicolae Golovanov, Consilier CNR-CME

Aspectele de mediu, afirmă autorulcu valoare de atenționare, devinim portante și în asociere cu e vo lu ți -a situației resurselor energetice dinzo na lărgită a Europei (Marea Cas -picã, nor dul Africii, Marea Nordului,Rusia, Orientul Mijlociu). Gazul șipe trolul din Marea Nordului se ter -mi nă – noile zăcăminte nu sunt ex -ploa tabile imediat. Rusia deține unmo nopol al gazului datorat con duc -te lor de transport bine dezvoltate,iar resursele caspice nu sunt încădis ponibile în cantități suficientepen tru UE; există, de altfel, un riscde orientare a lor masivă spre e co -no miile asiatice în dezvoltare ex -plozivă.

Toate acestea impun consensul e u -ro pean spre o strategie unitară deenergie și de răspuns la schimbărilecli matice. Energia alternativă, teh -no logii noi pentru resursele clasice,pre cum și eficiența energetică petot fluxul de energie până la u ti li za -

to rii rezidențiali și cei industriali de -vin elemente integrate de acțiunicon certate la nivelul tuturor țărilordin UE. Considerând că banii, mun -ca și energia sunt fluxurile dinamicedin orice economie, este foarte pro -ba bil ca, după unificarea monetarăși aceea mai lentă a pieței muncii,să asistăm în anii ce vin la o u ni fi -ca re de viziune strategică în do me -niul energiei, asociată, evident, șicu strategiile de răspuns la schim -bă rile climatice.

Important este, spune autorul, săștim ce vrem, unde suntem și undevrem să ajungem și să fim pregătițisă absorbim costurile (financiare,so ciale, educaționale etc.) cu carene vom confrunta. Este posibil caop timul pentru UE să nu fie sumaoptimurilor pentru fiecare dintresta tele membre și este de dorit șine cesar ca fiecare să-și asume pre -lu area diferenței sale specifice. Tre -bu ie să ne obișnuim cu a ne dez vol -

ta viziunea care face să construimpro iecte importante și credibile, de -oa rece credibilitatea atrage bani defi nanțare a proiectelor menționate,in diferent din ce surse vin aceștibani.

Lucrarea domnului Ionuț Purica seîn cheie cu un bogat material in for -ma tiv și documentar: 13 anexe, 21ta bele, 58 figuri ilustrative, si nop ti -ce și explicite.Fiecare capitol be ne -fi ciază de o cu prin zătoare și de ma -re actualitate bib liografie.

În ce mă privește, la terminarealec turării și a ultimei pagini (266) alu crării „Optimizarea schimbării înpia ța de energie” semnată de dom -nul Ionuț Purica pot afirma fără e zi -ta re că am terminat de citit unbest-seller în materie, comod lalec turare, ușor în asimilarea de no -ți uni, informații, relații politice șiso ciale provocate de actuala și de o -se bit de animata temă a pieței deenergie. n

Cartea poate fi consultată la sediul Asociației CNR-CME sau achiziționată de la Editura Expert

De curand, a intrat in BibliotecaCNR-CME lucrarea „Piaţa deenergie electricã – Crearea, fun cţi -o narea şi dezvoltarea pieţei deenergie electricã în România”, a u -tori Victor Vaida şi Nicolae Coroiu,ed. AGIR-2014, 278 pagini, car to -na tã, bogat şi imaginativ i lus tra -tã.Transformările majore pe carele-a cunoscut sectorul energieielec trice în ultimii 20 ani au condusla trecerea de la o construcţie de tipmo nopol la o structură con cu ren -ţială în care energia electrică estecon siderată ca o marfă ce are ca -rac teristici speciale. În mod firesc aînceput construcţia unei pieţe deener gie electrică destinată să im -ple menteze legile de piaţă în acestdo meniu. Stabilirea modelului depiaţă şi a platformelor de tran zac ţi -o nare au făcut subiectul unor am -ple discuţii între specialişti, luând încon siderare aspecte specifice sis te -

mu lui energetic din România dar şio biectivul pe termen lung al co nec -tă rii în piaţa unică europeană. Mo -

de lele de piaţă şi platformele detran zacţionare elaborate au suferitper fecţionări continue, eliminând u -ne le disfuncţionalităţi apărute pepar cursul aplicării practice, astfelcă, în prezent, piaţa de energieelec trică este funcţională, iar o pe -ra torii de piaţă sunt dotaţi cu toatein strumentele informatice necesarede rulării diferitelor procese de pepiaţă.

Doi remarcabili specialişti din sec -to rul energetic, cu o bogată ac ti -vitate în acest domeniu dar şi cuimportantă experienţă didactică şi-au unit forţele pentru a scrie o lu -crare în care să fie prezentate înmod clar, concret şi aprofundatprin cipalele legi care guverneazăpia ţa de energie electrică, tipurilede instrumente dezvoltate pentru aa sigura funcţionalitatea pieţei, con -di ţiile pentru asigurarea securităţiiîn funcţionarea sistemului e ner ge -

aprilie 2015 47

tic, dar şi a obiectivelor economice. Implicarea directă a autorilorlucrării în dezvoltarea conceptelortehnice şi economice ale pieţei dee nergie electrică, cunoscută şi prinlu crările elaborate în acest domeniuîn anii anteriori, cunoaşterea pro -fun dă a mecanismelor actuale alepieţei de energie electrică dar şi aim plicaţiilor acestor mecanismeasu pra funcţionării sistemului e ner -ge tic au permis elaborarea uneilucrări de anvergură, cu analizaatentă a legităţilor fiecăreia dintrepieţele actuale de energie electrică,a obiectivelor acestora, a mărimilorde influenţă precum şi aelementelor necesare asigurăriiunei funcţionări corecte a pieţei.

Sunt analizate cu competenţăproblemele specifice pieţelorfuncţionale din România:− piaţa pentru ziua următoare(PZU);− piaţa contractelor bilaterale;− piaţa de echilibrare (PE);− piaţa serviciilor de sistem;− piaţa de alocare a capacităţilortransfrontieră;− piaţa intrazilnică.

Dezvoltarea surselor regenerabilede energie, cu problemele specificeacestora, a impus elaborarea unor

mecanisme pe baza legilor pieţei,pentru ca acestea să poată intra pepia ţa concurenţială. Mecanismulcer tificatelor verzi, cu avantajelepen tru realizarea obiectivelor pri -vind sursele regenerabile, dar şi cuimplicaţiile negative asupra preţuluie nergiei electrice şi deci asupracom petitivităţii industriei naţionalepe plan global, este tratat în pro -fun zime, corelat cu legislaţia în vi -goare şi cu tendinţele pe planeuropean.

De asemenea, sunt analizate pro -blemele specifice actuale ale pieţeide instrumente financiare cu re fe ri -re la energia electrică.

Un interes deosebit în cadrullucrării îl prezintă analiza în detaliua problemelor legate de realizareaobiectivului de integrare a pieţelor,pentru început în pieţe regionale şi,apoi, în piaţa unică europeană. Înacest sens, cunoaşterea în detaliu alegislaţiei europene în domeniu şi aprevederilor specifice permite a u to -rilor sublinierea unor conceptedeosebit de utile pentru elaborareapaşilor viitori în dezvoltarea pieţei.Funcţionarea eficientă a pieţei şi

realizarea obiectivelor preconizatenecesită specialiști, cu profunde cu -noș tinţe tehnice, economice, fi nan -ciare și juridice.

Referințele la experienţa altor ţăridin Europa privind funcţionareapieţelor de energie electrică este unbun prilej pentru cititori de a cu -noaş te modul în care s-au dezvoltatdi feritele pieţe de energie electrică,a problemelor cu care s-au con frun -tat şi mai ales a diferenţelor carevor trebui atenuate pentru a realizacu plarea pieţelor naţionale în piaţaunică europeană.

Lucrarea realizată de cei doi autori(Victor Vaida și Nicolae Coroiu) esteba zată pe o cunoaştere intimă ame canismelor de piaţă, a paşilorpar curşi de piaţa de energie e lec tri -că din România, a preocupărilor şirealizărilor în domeniu pe plan in -ter naţional şi, mai ales, cuprindeidei şi contribuţii proprii, reeşite dinam pla experienţă şi directa im pli -care în problemele specifice sis -temului energetic.

Prin bogăţia datelor cuprinse, prina naliza clară şi concretă a pro ble -me lor pieţelor de energie electrică,lu crarea poate fi deosebit de utilăstu denţilor, masteranzilor, doc to -ran zilor, tuturor specialiştilor dinsis temul electroenergetic, dar şi ce -lor care doresc să înţeleagă me ca -nis mele specifice ale pieţelor deenergie electrică.

Cartea, editată la AGIR, în 2014,cuprinde 12 capitole de fond ( de laContextul legislativ la Bursa deenergie, trecând prin Administrareapieței angro, Piața contractelorbilaterale, Piața de echilibrare, Pia -ța centralizată a serviciilor de sis -tem, Piața certificatelor verzi, Piațaeuropeană și celelalte forme) șidispune de o Bibliografie care, deșiselectivă, cuprinde 96 de titluri demare actualitate. n

Cartea poate fi consultată la sediul Asociației CNR-CME sau achiziționată de la Editura Agir sau de la Librăria AGIR

Nicolae Coroiu

Victor Vaida

a Sustainable Development

GR NOCY

Development

RESS 14 – WREC XIV

GRESS 14 – WREC XIV

tion egistra

t den

ticipants includes:or authors/par o

vide evidencots must pr

eynot, k

ee f f

s and PhD studenying person.ompancr acWREN membersts*, den

pril til Ats unticipan /par

ticipants includes:

operly signed and sealed of their a�lia, previde evidenc

2015 til A, unerse speakeynotl 30, 20er At 30, 2015, 400 € af ft

pril 30, 20 pril

tion ed of their a�lia

pril 30, 201er At 0 € af ftpril 30, 2015,

01

le

2015 , 250 € 15,

GRESS 14 – NOCRLD RENEOW

WREC XIVGRESS 14 – LE ENEBAWWARLD RENE

WREC XIVGY RLE ENE

o 12, 2015tune 8 Jt – serachuB

o 12, 2015O / Rt –

ala dinneree b o�o� C

tion fegistrahe rT

ome elcala dinner

ee bro�onfhe CTes ongr

g C C G W

C G

sala dinner

yin s , lunches lunc

n erson eakseaks br

ying person ying pe so nor accompanee f o tion f

ocktailcome ala dinner

ts during the Ceshmenefr, lunches and reaksee brerials (including the Cte Maencernffer

echnico all tess tce (acendancttess Aticipants includes:or authors/par

includes: :

essongrts during the Ctaining the conam and the CD cogrress Pongrerials (including the C

xhibitions of the Cal sessions and eechnic

ts ),ace abstrenceronfftaining the cess),ongrxhibitions of the C

O

ome

e

elclcelcala dinner

me the nam se do as Pleas

an trank tran t will be made b

Bymenyaa

OD O

P

METHO

G W

c

AY

pe

will

tt

get g

ocktail

a ti i

c erome nner

P

e of th t and paper(s) ID i

nticipan e the par o ot f i 5 ” in the paWREC 2015” ” in the pa“e o notget torror f for o not f for

s ho ounco the aced ters should be wirnsff sff t will be made .eransffery bank tr ade b

OF PAYMENT NT

n e �eld and t and paper(s) ID

nd ncencereft rymen pa n the p. www o belot belooun

th e e e t th eque fer rsfansf nsft the trt t hae hae thae sure �eld and mak

est h ws est sho

me

nt

or IBAN f o or IBAN f o

ccount

la

A

plaiul Ia

(SSp a CBanc

a ccount:Bank A

e the name

RO96RNCB0723126144180001 *

31

ym RO96RNCB0723126144180001 * ON) RO96RNCB0723126144180001 *

1

t

C

p

R/ €

) ID

nLEI (RON): RO96RNCB0723126144180001 *yment in ): RO96RNCB0723126144180001 * pa R/ € o (EUR/

r pa R/ €): Rr

NI ELur

a n Eyment in

UMN r pa

MNI ELAL„tia

B

sociaso

esti,

: Aoldert H

ec, Sucurre 313, B BC n nă

ei nr r.313, Bndentendomână (BCR),

plaiul Indepgentia P BCR), Acială Rci

e of the

omerccount:

t and paper(s) IDnticipan e o e par

RO96RNCB0723126144180001 *

.

a

RO96RNCB0723126144180001 * 144180002 RO69RNCB07231261 02

514 227, fax: +40 21 2270 509)

TH” L T

el +40 373 5 a

or 6, t tel +40 373 514 227, fax: +40 21 2270 509)tto eca cehnicolitgentia P

. D D

+

yment inLEI (RON): RO96RNCB0723126144180001 *

+40 21 2270 509)

mou ASH ON

o the p tyme aayments in lo* P PaencerReffer

: RSWIFT

y (LE

OBU

/R

ia o the o�c i er t to the o�ce��er tse r re� plea ase ryyenccyrrenc cur rry pash b by parae paid in c caee will b unt of f fee will b

N SITE

.yy.yment da ay pa ayment daON) will y (LEI/Rccy (LEI/Renccy (LEI/R

015 – rrencal cur rrca ents in lo

WREC20 – Name of P: e �eld

RNCBROBU

etachange r raal ex xchange rersed papesentted papipants without pr resentticcipants without pr ar

e of t tte of the Naersion r ravont the c oe made a l baper ID(s)).ticipant (ParWREC2015 – Name of P

e ongrress Dt C Congry*, aenccy*, arrencON cur rr, only in Rrss, only in R

erresporrromania c oank of Rtional Bae of the N

.eskess D

onding esp

rveniU

uBf oCA Is LITEHNOy Ptir

t serachu

wwww

or.cerw

ia o the o�c i er t to the o�ce��er tse r re�, plea ase ryy, pleaenccyrrenc ur rr

.ee.tachange r raal ex xchange r

C

une 8 - 12, 2015JrarbiLy tisrveniUl artne

yr

RE RE

RE RE ED R

ENS ES

E EN EN

o 12, 2015tune 8 J / WREC

E E

o 12, 2015GRESS 14 – WREC XIV

GY RLE ENE

lean Energy for a Sustainable DevelopmentC

Deve a Sustainable Deve

e e

LauV

T

a (Romania)raFtiu nerLau(Romania)el Badescu rioV

e Co-Chair:eitmmoCl aal hnicecchT

a (Romania)(Romania)

e Co-Chair:

LITEHNOty PisrevniUU

world.involved in a permanent dialogue with great universities in Europe and all over the

UPB is undergoing Today, the reason. schoolmasters and of the

years 195 over in developed most prestigious universities in Romania. The tradition of our institution, Is the largest and the oldest technical university in the country and among the

erahcuBf oCA ILITEHN

involved in a permanent dialogue with great universities in Europe and all over the a continuous modernization process, being UPB is undergoing

only convincing generations of students, is not the schoolmasters and of the important most the of e�ort the through years

most prestigious universities in Romania. The tradition of our institution, Is the largest and the oldest technical university in the country and among the

B)Pt (Use

a sound educational and research-development policy with the participation of the ty distinctive pro�le. In order to face these complex challenges, the UPB is planning as well as the use of technological innovation are elements that de�ne the universieducation and professional training, disseminating it by information technologies, economy. Creating knowledge mainly by scienti�c research, giving it out by innovation, which represents a key towards a knowledge-based society and The mission of UPB has been thought over as a blend of education, research and

involved in a permanent dialogue with great universities in Europe and all over the a continuous modernization process, being

only convincing nation’s important

most prestigious universities in Romania. The tradition of our institution, Is the largest and the oldest technical university in the country and among the

a sound educational and research-development policy with the participation of the ty distinctive pro�le. In order to face these complex challenges, the UPB is planning as well as the use of technological innovation are elements that de�ne the universieducation and professional training, disseminating it by information technologies, economy. Creating knowledge mainly by scienti�c research, giving it out by innovation, which represents a key towards a knowledge-based society and The mission of UPB has been thought over as a blend of education, research and

a sound educational and research-development policy with the participation of the ty distinctive pro�le. In order to face these complex challenges, the UPB is planning

-as well as the use of technological innovation are elements that de�ne the universieducation and professional training, disseminating it by information technologies, economy. Creating knowledge mainly by scienti�c research, giving it out by innovation, which represents a key towards a knowledge-based society and The mission of UPB has been thought over as a blend of education, research and

M

ATPNo

T

Blanka Bartok (Romania)

John Boland (Australia)

Georgeta Bandoc

omania)R(in Bica raM

(Romania)

omania)R(ian Badea rdAomania)R(oltposAiu ribeTomania)R(ndea Aetru P

narF(bid Aifa ra CherNo

eeitmmoCl aal hnicecchT

Blanka Bartok (Romania)

John Boland (Australia)

(Romania)Georgeta Bandoc

ahlRich-rinHainer Rolf Hanitsch R

gescu reoGmen raCgescu reoGei rndAiliuc rvaGt robeR

omania)

(Romania)

omania)omania)omania)

ce)n

e trael IstcraMtin Isbasoiu nonstaC

Ioana Ionel Blanka Bartok (Romania)

John Boland (Australia)

(Romania)

eG(es wahly)nmareG(

omania)R(gescu omania)R(omania)R(

omania)R(omania )R(tin Isbasoiu omania)R(

y)nmar

tata(I(o

ala So craMoRR((o

ta fft aSmen raCoRR((

K

osca Ril rvaGel craM

K(U(Uemier rPGiuliano

oRR(( (R

opescu Pghe rGheoMihai Predescu (Ro

(I (It (U

Marco Ragazzi (USteven Pretlove

lyaly)om n )omania)omani )omania)

))KK

oma iaomania) oma ia omania)

a y) aly) UK UK)

Mission Statementworld.

energy renewable range of future. Our mission is to promote enabling policies and to further develop a broad Renewables are the cornerstones and the foundation of a truly sustainable energy demand globally.and provide rapidly increasing contributions to urgently needed electricity world-wide. Renewables can drastically reduce dependence on energy imports globally and triggering annual investment of more then 250 bilion dollars Renewable energy is growing fast – providing jobs for mor 6 milion people

Mission Statement

all in applications technologies and energy future. Our mission is to promote enabling policies and to further develop a broad Renewables are the cornerstones and the foundation of a truly sustainable energy

and provide rapidly increasing contributions to urgently needed electricity world-wide. Renewables can drastically reduce dependence on energy imports globally and triggering annual investment of more then 250 bilion dollars Renewable energy is growing fast – providing jobs for mor 6 milion people

entire community.

sectors – for all future. Our mission is to promote enabling policies and to further develop a broad Renewables are the cornerstones and the foundation of a truly sustainable energy

and provide rapidly increasing contributions to urgently needed electricity world-wide. Renewables can drastically reduce dependence on energy imports globally and triggering annual investment of more then 250 bilion dollars Renewable energy is growing fast – providing jobs for mor 6 milion people

green sources - well above the European average.percent from 2004 to 2012 and In the last 10 years, Romania has increased energy from sources technologies.Romania is an example of good practice in implementation of renewable energy in 2004.

percent of 14.1 contributed EU28, in 2012, energy from the Acroos

green sources - well above the European average.23 percent of now draws almost percent from 2004 to 2012 and

renewables more then 7 In the last 10 years, Romania has increased energy from sources technologies.Romania is an example of good practice in implementation of renewable energy

consumption, up from 8.3 gross �nal energy percent of renewable sources was EU28, in 2012, energy from

RuxandAC

G

MC

Ioan

power from 23 percent of renewables more then 7

Romania is an example of good practice in implementation of renewable energy

percent consumption, up from 8.3 estimated to have renewable sources was

Sorin Cheval

Roxana Bojariu (Romania)

Gianfranco Chicco (Italy)Adrian Ciocanea

Diana Maria Bucur

omania)R(escu truCa rRuxandomania)R(aciunescu rCelian ruAomania)R(oșoiu Costin Ioan C

iocan (Canada)Ciel Dan rabG

(Sweden)es tnavreCichel Momania )R(tin Bulac nonstaC

omania)R(za roBIoan

(Romania)Sorin Cheval

Roxana Bojariu (Romania)

Gianfranco Chicco (Italy) (Romania)Adrian Ciocanea

(Romania)Diana Maria Bucur

omania)omania)omania)

iocan (Canada)

(Sweden)omania )

omania)

olae Olao ronso Nastff lA

gescu ruMIon

na Mladin reCaii rizMHussein

aican Mdmond EWilhelm Kappell (Romania)

Nicolaie Maruntelu (Romania)

Roxana Bojariu (Romania)

Radu Munteanu (Romania)

Geo Leonard Manescu

Gianfranco Chicco (Italy)Sebastian Muntean (Romania) (Romania)

(Romania)Cosmin Marculescu

omania)(taly)I(omania)R(

omania )R()K(U

omania)R(Wilhelm Kappell (Romania)

(Romania)Nicolaie Maruntelu

Radu Munteanu (Romania)

(Romania)Geo Leonard Manescu

Sebastian Muntean (Romania)

(Romania)Cosmin Marculescu

o

omania)R(el UrsurioVomania)R(ache rudoTiu ribeT

omania)R(eanu reodoTTDan oP(a Jose reixeiTTonio tnAK(U-Hook tfftwiSonald D

oRRo

(a kjesDDjoia-tSius raMoRR((

(Roefănescu tSIoan

Ion Tristiu (Romania)

(Ro Is

Ioan Stamatin

Romeo Susan-Resiga (Romania)

(IsrAkiba Sebal

a)

omania)omania)

omania)g )tugal)

man a)

ro)K

omania)m n )omania)

yy

omani )

Ion Tristiu (Romania)

omania)

oma ia omania)

a l) rael)

Forum topics

applications and for the transport sectors. heating and cooling, agricultural applications, water desalination, industrial

energy renewable range of

d Hydro nd Hybrid mass,Biofuels stainable and Photovoltaic & S

applications and for the transport sectors. heating and cooling, agricultural applications, water desalination, industrial

all in applications technologies and energy

5. Water and Hydropower 4. Wind and Hybrid Energy3. Biomass,Biofuels and Waste-to-Energy 2. Sustainable and Low Energy Architecture1. Photovoltaic & Solar Thermal Technologies and Systems

Technical University of Civil Engineering BucharestUniversity POLITEHNICA of BucharestThe Romanian AcademyWorld Renewable Energy Congress & Network (

�e Forum is organized by:

heating and cooling, agricultural applications, water desalination, industrial sectors – for all

Cleaner and Safer world.Therefore we can say that Romania is fully involved in developing a Better, green sources - well above the European average.

1. Photovoltaic & Solar Thermal Technologies and Systems

Technical University of Civil Engineering BucharestUniversity POLITEHNICA of BucharestThe Romanian AcademyWorld Renewable Energy Congress & Network (

�e Forum is organized by:

Cleaner and Safer world.Therefore we can say that Romania is fully involved in developing a Better, green sources - well above the European average.

Technical University of Civil Engineering Bucharest

)WRENWorld Renewable Energy Congress & Network (R

In orF

HoAMJazaer D

RuxandATherefore we can say that Romania is fully involved in developing a Better,

niotlaugen RiotartisgeR

eonffo be included in the Cder tIn or-author rot least one cor each paper aF

omania)R(escu rumitDia rHoomania )R(escu cviorobDxandru elAomania)R(tu raegeDea criM

eden)wS(ody waJazaer D

omania)R(escu truCa rRuxandRomania)(na-Maria Dabija A

tion and faegistramm the rogrre Penceree must be paid ution f fe aegistr-author r

omania)omania )omania)

eden)

omania)

opescPvian atcOihai Mopescu Pbu rEmil Ba

iu rolae OlaciNRomania) Cristian Oprea (Romania)

Marius Paulescu (Romania)Radu Polizu (Romania)

t should be done unymenee pation and fApril 30, 2015.til ee must be paid un

omania)R(uopescomania)R(opescu

omania)R(Cristian Oprea (Romania)Marius Paulescu (Romania)Radu Polizu (Romania)

UK

April 30, 2015 til t should be done un

omania)R(isa VIoan taly)I(itale VGianpaolo

omania)R(lam raVVaihai M

Ildiko Wantuchne-Dobi (Hungary)

(Romania)Nicolae Vasile

(UKArthur Williams

ania)omania)yaly)

a)omania)

unga y ungary)

n a)omania)

) K)

e d F l Ene y

2015o April 10, 2015tw

2015

y d Education em Integration

7. Hydrogen and Fuel Cells6. Geothermal Energy 5. Water and Hydropower

The Conference Language is English.

Technical University of Civil Engineering Bucharest

proceedings after the Congress. Also 50 papers will be selected andAll full paper will be peer reviewed and will appear in the conference

Full papers should be complete up to date - June 8, 2015

o April 10, 2015

The Conference Language is English.

Technical University of Civil Engineering Bucharest

proceedings after the Congress. Also 50 papers will be selected andAll full paper will be peer reviewed and will appear in the conference

Full papers should be complete up to date - June 8, 2015

Technical University of Civil Engineering Bucharest

Email: o�ce@wrec.ro. Address: Spl. Independentei nr 313, sector 6, RO-60042, Bucharest, RomaniaFor further inquiry please contact: Congress secretariatF

proceedings after the Congress. Also 50 papers will be selected andAll full paper will be peer reviewed and will appear in the conference

Full papers should be complete up to date - June 8, 2015

T

ec.ro. Address: Spl. Independentei nr 313, sector 6, RO-60042, Bucharest, RomaniaFor further inquiry please contact: Congress secretariat

orm, see our ftion aegistrror details & F

ed the submission of morwe is not alloherT

Email: o�ce@wrec ro

Address: Spl. Independentei nr 313, sector 6, RO-60042, Bucharest, RomaniaFor further inquiry please contact: Congress secretariat

.cer.wwwwe: tebsiworm, see our

egistor a ro papers f fo wte than ed the submission of mor

Address: Spl. Independentei nr 313, sector 6, RO-60042, Bucharest, Romania

o r

.ed authoreregist

u

o pag

published in prestigious journals.

the abov

e or.cerrww.wwwwebwebsite:The registration form will be downloaded from the conference The abstract will be sent together with the registration form.

ve name e, uthors

es A4, sing ingle

published in prestigious journals.

The registration form will be downloaded from the conference The abstract will be sent together with the registration form.

The registration form will be downloaded from the conference The abstract will be sent together with the registration form.

Organizatori

Parteneri Oficiali:

Parteneri: ADREM INVEST, ANRE, ENEL ROMANIA, E.ON ROMANIA, ENERGOBIT, TRANSELECTRICA

CONFERIN A IINNTTEEGGRRAARREEAA SSUURRSSEELLOORR RREEGGEENNEERRAABBIILLEE DDEE EENNEERRGGIIEE ÎÎNN SSIISSTTEEMMUULL EELLEECCTTRROOEENNEERRGGEETTIICC

28 mai 2015, orele 10.00-14.00 ELECTRICA SA, Sala Radu Zane

MOTIVA IE: Dezvoltarea accelerat a Gener rii Distribuite (GD

II

OBIECTIVE: II

Ne iei e e în riscuril II Definirea criteriilor

SUBIECTE DE INTERES: II

II II

MODERATORI Iulian IANCU- - Elena NEKHAEV- Ioan RO CA- Marian CERNAT- Doina VORNICU - Doina ILI IU-

09:30 – 10:00

10:00 – 10:15 CUVÂNT INTRODUCTIV Iulian Iancu - -CME

10:15 – 10.25 - 10:25 – 10.45 Alessandro Clerici- Pre

Prezentarea activit ii KN on RES 10:45 – 13:15 CONFERIN EI

Marian CERNAT - Director ANRE

Dumitru FEDERENCIUC - Director ELECTRICA ie

Doina -Director TRANSELECTRICA ional

Doina VORNICU -

Emil CONSTANTINESCU - Director ENEL

Stelian BULIGA - Director Management Re ele E.ON Romania

tefan GHEORGHE - Director ENERGOBIT

Ramona VATU -

13:15 – 13:45

13:45 – 14:00 -ULUI Iulian -Pre -CME; -Consilier -CME

in tate ; ânia: elor: ;

-

ialciifOierentarP

:

oritazniOrga

IINNTTEEGGRRAARREEAAA

ialciifOierentarP

ierentarP : EMRDA

IINNTTEEGGRRAARARREAEA

VAITOM EI :eltolD

AA SSUURRSSEELLOORR RREEGGEENNEE

:

RELENE,RNA,STVENIEM

AA SSUURRSSEELLOORR RREEGGEENNEER0010.e elro2015,aim28 -14.

at G (itibtisDii GD

RRRAAABBIILLEE DDEE EENNEERRGGIIEE ÎÎNN

AINAMORNOE.,AINAMOR

NERINFCO AARARABBIILLEE DDEE EENNEERRGGRGIIEE ÎÎNNÎN

0014. SAACCAIRTTRECEL

GD

NN SSIISSTTEEMMUULL EELLEECCTTRROO

ECSELNART,TIBOGEREN,

NN SSIISSTTEEMMUULL EELLEECCTTRROOROenaZudaRalSa,SA

EENNEERRGGEETTIICC

ACIRTEC

EENNEERRGGEETTIICC

erelcacea artolvezD

VEITECIBO :

Ne

NIE DE TECIBSU

ater erenGa (eituibrtisDii r GDII

eiie

ESERTN :

II

GD

riscurin îe

II

ra cerniiefDIIlri

IIorliiertir

II

RIOTARDEOM

-UIILIa nioDRNIOVaniDoRNCEnairaM

-CAORanoIAKHENa enlE-UANCIaniluI

30 09: – 0010:

1510:–00 10: CUI

--CU -ATRN

--VEA

--

VÂCU ÂV VICTUDORTNINTcuanIaniluI -

- MEC

15 10: – 2510.4510.–2510: A

P10:45 – 13:15

M

D

D

Do

-i-ierrilCClorroddrnessalA -ci rePtivitcaea arrea entezrrezP REnoNKii

NIRENFCO EIaniarM ATRNCE - ArotcerDi

rutmiuD CUNCIEREDEF - Di

a nioD - ANSRTrotcerDi

CURNIOVaniDo -

SRE

ENR A

CARICTEL Erotcerie

CARICTELEANS

ie

onali

Do

E

S

R

13:15 – 13:45

00414513:

CURNIOVaniDo

limE UCSENIANTTSNCO - D

anieltS AGILBU - MroectriD

aneft HERGOHEG - otcerDi

a noamR UATVA -

-

LEN EroectriD

eRtenemagan oRNO.Ee el

TBIORGENEro

- IUUL

aianm

00:41–4513: I

aniluI - rePPrein teta

:aniâ

IUUL- E; C ; ME

; :roel

- erilsinoC - MEC

-

;