Colectia ANIM,

Colecfie apiiruta sub fngrijirea Prof Dr.Iolanda Mitrofan

Adrian Nuta.. -,

DESPRE IUBlREANONPOSESIV.A

~I EXU'BERANT.A'

Editura SPERColectia "ANIM", Nr. 7

Bucu're~ti, 2005

Cartea a aparut sub egid,;l ..' .' '"Societatii de Psihb&f<ipYeExpiileh!i1lIa Romana

© 2005 Editura SPERISBN 973-8383-31-5

Toate drepturile sunt rezervate editurii.

Nici 0 parte a lucrarii nu poate fi copiata, tradusa saureprodusa in orice fel Tara acordul scris al editurii.

Descrierea elP a Bibliotecii Nationale a Romaniei)i.:' ~.," '. -~ 1.. ~->:'- . .: -~ ..- ~

NUrA., AJ)RIAf'l:~.JJ .:),,". _" jDespre iubife'ai16nposesiva ~i exuberanta I

Ad1iiaTI;~u!a'-:-~:Bucut.'Y~ti:Edifur;:t..S.P.E.R., 2005" Bibliogr> \. ; . '! '. i>.,} ..•••

ISBN 973-8383-31-5

159.922.1

Difuzare - Editura SPER

Bdul. Chi~inau ).2,$ect. 2, Bucure~tiTellFax: 021:'314.89.72

Culegere computerizat~: Mirela Agavriloaie ~iAna Mafia MiiQiuca

Tel)J:lor:edactare~i copqt~:;Madali na;G:impeal?u-$teTanesc u

CUPRINS

PRINCIPIUL MASCULIN $1PRINCIPIUL FEMININ 9

1. Zei ~i zeite ; 9

2. Atribute polare 12

3. Atractie, magnetism, fascinatie 18

A POSEDA, A DElINE, A STApANI 23

1. Posesivitate ~i agresivitate 24

2. Posesivitate ~i frica 26

3. Cum stai cu puterea interioara? 30

GELOZIA 34

-1. Definitie. Radacini vechi ~i noi 34

2. Esenta geloziei este frica 41

3. Cine este responsabil pentru gelozia mea? 44

4. Situatii declan~atoare 48

5. Textura geloziei - idei ~i credinte irationale 51

6. Infidelitatea 54

TRANSFIGURAREA 59

1. Dincolo de experienta psihologica 59

2. Suflete pereche 633. Identificarea Principiului Arhetipal-mecanisme ~i efecte 68

IN CA TE FELURI IUBESC OAMENII? 73

1. Iubirea-raspuns 74

2. Iubirea-daruire 82

Pentru lnia

} PRINCIPIULMASCULIN ~IPRINCIPIDL FEMININ

ered cu putere di tot ceea ce existii in Universeste expresialntalnirii ~i combinatiei, la diferiteniveluri, a doua principii originare; arhetipale, pecare Ie numesc Principiul Masculin ~i PrincipiulFeminin. Bazele acestei credinte sunt doua:propriile mele experiente~i apoi 'invatflturilespecifice curentelor' initiatice, 'invatflturi potrivitcarora Absolutul Divin· s-a polarizat In'douaprincipii opuse. Barbatul ~i femeia nu sunt decatreflexii; la nivel biologic, ale acestor principiitranscendeIite, supraindividuale. Oricine sau orieealtceva din Univers reprezintii fuziunea, 'in diferitegrade ~i pe diferite planuri, a acestor principii­potente de ordin transindividuaI. Acest amestecnu are loc niciodatii 'in proportii strict egale; motivpentru care arice obiect sau fiintfl are, pe oricar€diIitre 'nivelurile'lui, 0 'domiIiantii masculina saufeminina.

LumeatraditionaIa,mult mai deschisaspiritual dedit lumea' modernii; a sesizatc' cuclaritate ace'astiipolariiarearhetipala, exprimand-ofie·'in concepte filosofice; ftesub forma Ull(:)t figuridivine ~i mifologice. Aceasta nil este 0 proiectieadiferentierii sexuale asupra necunoscututui, cumsunt convin~i partizanii explicatiilor antropo-

9

...~:(..•,---------------------~

morfice;' :'cVexact pe dosi Avand m"a'i,trezitefacultatile de'pel1ceppe:ate lurnilorsubtile, oameniidin vechime "au V8zut", pur ~i simplu, joculacestor principii cosmice, joc pe care I-aucodificat, pentru a fi pe intelesl1l,tuturQr, intr-ovarietate de figuri divine, zei ~i zeite, cucaraGteristici in mod evident omene~t~.d_

,;Prin,un:nar,e,;lumei;l nu ex:.i~t~i,pentruca dOliap,ersoane;'.;Adam. ~iEvai,·S.h~va ~i,Shakti,~aJlge;ne:r,at-o,ci pentru ca dOl:laprincipji spiritual~,~rhetjpaJe, infinjte~i mis.terioase S7auintglnit §iGOntiOl,la,sa I,se intalneasca" intr-un procescreator pI;<2babit fa,ta sfaqit. AG:"este dOJl[iprincipii Sllnt dqar ,sirpbolizat~J'_de Shiva ~!Sl,lakti, deU;1) b~rbat ~i,ofeIu~ie, tot a~a cum,i.Iiltrar,eaJa metrQU este 's,iW,boliz;;ttiide un ailUmiJpa,l)OU,prin care este inllt\\ s[i incerc<i.a;trece,Wenttu a ,cobori hsubteran;. '

Cele doua mar), prin~ipii, divine, perfecteG:hilibrate111AbsolutuVNernanifestat (numit deKabala Ain S;Oph·.J,\liIJ sunt,diferentiate ~iactiya:te, prin', pobni~are,:~; ;:ts.tfel, ineat; dinintalnit¢a lor vie'l1,tlzuWi,oric'e:'Obiect,fiintii;sa,~fenomen. Principiul Masculin ~i PrindpiulFeminin sUnt po;teRtialuri. cosmlce ,i\1y~:z;ibile,arhetipale, car~jnteractioneaza ~i,,s~)unesc,_ indifertte' grade' de intensitate; generand, fOlTI,lemultipJ~ ~iapoi, distrugandu-Ie, ·~ntr-o~Jilc~rcaJ:emerell'reinnoita de a realiza unitatea ,orig\nara,din ,care!au !zvorat. LP'"

10

Barbatii ~i·femeile concrete sunt un fel dehaine~'peritru" aceste principii; indivizi trebatoriin c-are se iIive$manteaza pentr-i1ase mahifesta;~i din care se retrag la un moment dat,numaipentru a; semanifesta'din nou, 'in' altepersoualitati- efemere. Modi:Jlatiile aeestorprinc'ip-ii, eriipiri;c numite,barbati ~i femei,Iili Ieafecteaza in niei un fel coritinuturile abisale ~i;transcon~tiente; ,tot a~a cum hainele unui 'bm nuii. i-iBica ~i nti iicoboara nivelu( de inteligenta(eomparatie inaplicabila in cazul men, care suntun monurrient~('de' stupiditate in- costujnJ ~'i'~ravafa; iti imaginezi, 'prin -urmare, ce inteligentsunt in treningr ' . ;,I Aceste' doua contrarii, Eternul Masculin ~iEternul Feminin, sunt 'parintii no~tri "cere~ti'·\Ele alcatuiesc - diada metafizica, 'polaritateito'riginara transsubstantiala '~i transfiziolo"gic'a;·realitatea arhetipaJa saturata' ili continuturi,desIa.~urandu-se ~i actualizandu-se grad at ineeea ce obi~nuim sa numim Viata.

Eehilibrate la modul absoltit, i' ele refaemisterul Totalitatii, realizeaza Intregul,Dej:Jlinatatea. Privite' dintr-un -plan superior,vieti1e noa'stre: nu' pal"a·'fi';altcewa'decat calatoriiIn directia' acestei' unitati, C dlatorii cel maiadesea incon$tiente,- paria .in 'dipa in care'nelumin:am-. ~i . intelegem sel'lsul mai adanc, f'alfaptulilide ''a ifi~vii_Din aC'el mOnient.incepeciHat6Joia'con~tienNi a- Eroului, ;adica'povesteaarhetipala) dirl i 'spate-Ie tuturor £)I{egelldelor,

11

"'"

miJurilor~i basm~I<?r:."Etoul pjerde ceva'?au i

se.lrl9redinteaz~. 0 z.mis,iune, plly,adi la, dr~m;in~alne~te oponenti ~i .p.e,~soane care ilajl!ta,

dob~nde~te unobiect mira91l1os, infruni:?dl}~manul, llinvinge, uneori este ~.i,elinsemnatip. !u,pta. 9bti~ei~e dorea:sau. ce· trebuie- sa

recupere:z:e . ~i, porne~tej jnapoi n$pre q~sa, .ii,alunga p~ U1;m~r.it0!'i:~i conclJyenti. Povestea seinc4~i~ ~P9i QU. Jl!Jnta S9-U urcarea pe }ro):).ultaJii.~.i( (W .. Burkert, apud Bonzhaf, 2Q03).Acea~t'l. ~~te', in. mare, str~etura narqt(ya.a

vieti-Iorno.astre, povestell din ~pa~ele pove~tilorp,e car,e !Ie traim, poveste;,sare s~ des:fa~oar~dup~ un plan care ne scapa sau p~care credemea ll!faurim~ poveste al earei.sem;.ul.tim pare a fiaeela.ge.a neintreg,j, adie~a uni:(i9a toate partilefiilhtei ,'noastre .. jntr-ul); tqtr ;~nitar. In puthne

cuv~pte,; p:. ar[l1Ql)iza .principiile arhet~pale,inlalJntrul nostru. 'iT< "H~ -,'B'~.

- 'r'- ~ '_if'

,2.. _f\.trib.ute polare· ;;q, ~r

t'." L<l- pivel .fizie,i.Ji>;r,ineipigl ,MasCl'Jin !estedOlJlinanh: <}I)J~~I,llJ..qarb.atj, ,;Exp;!;lf.sjajj Iacestei

domin~nte ·este .penisul ..J~rinc\pi~L felninin estedominant· intr-o J' femeie ..:dhpre§i~: r<;ieeste

dominante .este vaginul. I.Q~j.i' oriee, ,-bilrb<.ltcOntine., up."BrJncipiu. fernlnin, 9rice. ;fem.tti,eCOl1tine.un.Principiu.Masculil). Iflr detenJ1\l)&];i1e

acestQrprincipii ;nuse re~l.!'ro[l,in :nici ,uI!tcaz,lfl

12

.•

caracteristicile ~Lfizice··. E'le(sunt' extrem de

bogate, JllQ1~vpentni)care nu le voi prezenta, incOl!tinuare, d~~t'pe cele. care mi se .par maiimportante:';l ,J::"4:;'.

fL.:,

PRINCIPIULMASCULIN /

Corpul u!1ui ';i r

biirbatPenis

DreptLlnie dreaptii(liniar) .

RigidLegea~ n(,jEl1J.a j (

. Autoritate .A domina

Activ, dinamicA emite

A da, a oferi"A actionaTensiune ,'r iJ.

9rdine,orgamzareRationalLogos ?

Se mi~ca (mobil) !A interzice

Competitie

PRINCIPIUV;"FEMININ : ,

CorpuLunei f'emei

Vagin "OndulatLinie curbii .

(ciclic)Flexibil

Spontaneitatea; .ulsiunea .

SubordonareA se conforma

Pasiv, staticA receptaA primi ',:,:;.,A a~teptaRelaxare. '1"

D~zordine, ha9~')';

, (

13

1-4

,~,el?arare'Jruptura CO,eziun~,;<;",;"'i

. soliQaritate."

Distanta; i:

Apropim:"-Abstract Concret

DirectIndirect

Analiza,Sinteza

A transfonnaA conserva

Cuvant, notiuneImagine.,

A innoiA pastra,

A desparti,,' .A lega

Extern

,,'Intern IA descoperi

,A acoperi'Luminos

Intunecat,"

.

misterios

Clar, ,1impedeN eclar, .ambiguu

ConstantSchimbiitor,

:r 1

curgiltor

Exigenta,< 'Blandete,

,I

severitate,"

•induJgenta

Colturos> !Rotund

Inflexibil

<Adaptabil,

, ,;,. "

maleabil <,

Soarei," '

Luna

Foe

"

'Apa"

, '

UscatUmed..•., r t, ~. ,

Aer (Cer)Pam antL ~

<

,Sus

.,1 ,.-:Jos

Energie;

ii' .,Ma.terie, forma ,

Concentrat. Diluat

Centru".':r· Periferie,~ ~;1 .

.Excitatie, " Destindere,, Iincordare

relaxare

Con~tient:-InGon~tient

CunoscutNecunoscut

DezasimilatieAsimilatie

ViitorTrecut

Dreapta. Stanga

Penetrare, intraEste penetrat

Cauzalitate' Analogie'

Gandire. 'Traire emotionala

FortaVulnerabilitate

DuritateSensibilitate '

Extrem, radical .'Moderat

Tare (hard)Moale (soft)

In afadi (exterior)Inauntru (interior)

ZiNoapte.

Initiaza, daUrmeaz~, se

impulsul.supune

DetaliuAnsamblu:, ',(focalizare)

Se concentreazaSe.disperseaza

A vorbi (a,emite .' '

A asculta (a,sunete)

l!ec~pta sunet~)Verbal

Nonverba'.Rationamentul

Intuitia,psiholpgica

,

fd1j

Aceste~alitati, tendJnte. sau cllracteristici segasesc In egatamasura 1;1,.biirbati ~i la femei.Repet: In egalii masura! Diferenta consta in

15

gradul lor ,.de:;iactivare. Unele, sunt litente,potentiaJe, neutilizate..: sau blocate, altele soottrezlte lntr-o.1l1asura mai mica sau mai mare,.dinamizate sau c\1iar~amplificate.' ~

Exemple: .: Un barbat ca,r,eeste autorltar 'in familia lui,

care ia: singur" cide:?inai importante deciziireprezinta PrinCipil,!L}1asculin. 0 femeie careeste autotitara 'in familia ei, de care sotul ascultatara ,si1.ccomentez~l' reprezinta tot Pri~8ipiulMasculin. Principiul feminln este repr~zentatde 'sotul'ei submlsiv. ", . , . ~

Un barbat·'- foarteactiv, tat timpul Inmi~care, manlfest~)' Principiul '~ascutin.- 0femeie - neabasita,', . dinamica man ifesta tatPrincipi'til Masc~lir;', 'p,ecand ul;/barbat mai lentsau mai Iene~mA:nifestaPrineipiul Feminin'.

Un barb at , este' dispus sa caoperezedeoarece estestimulat de PrineipiulPeminin, pednd a femeie intra In campetitie impl1lsianatade Principiul Masculin ..

"Cando :persoana este inflexibila, nu vrea saeedeze eu niei un'·chip ~i este rezistenta ia' orice

tip de argum~~nte,'i,ndi~erentdaea este barbaJ saufemeie, 'in plan' mental, 'in aeel. moment, ,estepalarizata masolIliri. Invers, '0 persaanaflexibila, e'tas6ta ~i" supla 'in gandire estepalarizata feminin.

Cand cineva; se· 'exprima" Iimpede, tara

aeali~uri, fie ea' ~ste 'Mrbat, fie, ea este fern.eie,, ,t',1

16

este polariZat masculin.' )CeI, care- vbrbe~tediploma.tic$i in'valuitbr eskpolaiizat feminin.>

A~ maida ~i alte exemple; insa acesta: ar fiun exces de"corectitudirie pcilitic~'?:'hl'j>lJs; !lla

ba.zez pe C"apacitafea.:ta de in!elegere.' Ideea· esimpla: "PRINCIPHLE'NU. SUNT CORPURl!La fel de bine'putem opera in locde PrincipiulMasculin cu Principiul Yang ~i in" loc" dePrincipiul Feminin cu Principiul Yin. Feminin~i masculin, yin ~i yang sunt doar ni~te nume,simboluri lingvistice care fac trimitere laaspectele fundamentale ale realitatii, anumeprincipiile arhetipale ..

Ceea ee mi se pare cel mai important este\~arecunoa~terri: aceste principii in actiune,'; salntelegem'ce Ie activeaza ~i'ce Ie blocheaza, dece sunt supradinamizate sau reprimate, care Iesunt nivelurile (primitive/rafinate) ~i, mai ales,cum pot fi· armonizate. ,In planul corpului ;fizic,echilibnil ~i armonia acestor principii~"enume$te' sarfatate fizica, in plan merital senume~te sanatate psihologica. Ipoteza niea deunificationist (adica ins care crede inuri\jficafe)este 'oa ace.e planuri tiu exista disociat,' adi'caceea ce se Intampla Intr-un plan (de exemplu, incel psiholbgicJ'se reflecta :~i"ln celiHalt(planulfizic). Prill urmare, 0 'disfllnctie la nivelul unuiorgan fizic este corelata cu 0 disfunc#e:lalliveh.:ilullui';,orgail?"p'sihblogic, adica traduce 0perturbare psifl6Iogiea.· Aceasta·' ipo'tezadeschide un'~ean1jJuluitor analizei psihologice,

17

caII;ip ce a lnceput 'sa fie explqrat de orient~rilepsihologice psihodinamice ~i experientiale,raman~nd insa inchis pentru cei 'care nu ~i-autrezit; posibilitati1e mentale _de a opera cuafinitati ~i analogii. Jar Terapia Experientiala aUnificarii (TEU);aplicata transgene,rational, imipare a fi dus psihologia la cea mai avansatiifrontiera a ei.

3. Atractie, magnetism, fascinatie

Ce se intampla cand 0 femeie este atrasa,deunbarbat? Cand un biirbat este atras de 0

femeie? Ce sm la baza .atractiei (~i nu ma referdoar la atractia erotica)? Diferenta ,de polaritatedintre cele doua ·principii. Cu cat qiferenta depolaritate este. mai mare, cu atat atractia estemaHntensa. Altfel spus, polarizare puternica.=atraqie intensa.

Oricare dintre noi (barb at, femr;:ie) i~i cautapolul opus" De ce? Pentrua se unifica ~i a realizaplenitudinea. Plenitu9inea este experimentatiisubiectiv ca 0 stare extatica. Aceasta stare este

fugitiva ~i efe(Qera cata .vreme echilibru)principiilor este fragij, .devine .mai profunda ,~iindelungata pe masura ce echilibrul ·sestabi Iizeaza.

In exp~rjentele erQtice este. atins uneori acestvan extatic,flIlume atunciceand cele,doua principii,in aspectullor e!ementar, interactionyaziifuziop.and,

18

declan~ando uri~ cantita'te ~de eliergieascensionala care se raspajlde~te in intregul 'corpsub foona unui fior incancitdr. Insa acest tip deplacere amoroasa nu face dedit sa prefigurezefericirea infinit mai:il'ltensa promisa --de inmlnirea­annonioasa a principiilor arhetipalein aspectele lorsublime, spirituale~

~i atunci, ce- cauta, de fapt; ,un ;'harbat(respectiv, 0 femeie)? Un anumit corp, un anumitchip, 0 categorie anume de tahe sau de bust?Nimic,din toate acestea. Un barbat nu cauta':o

anNmita feme ie, ci Principiul polar opus 'care seexprima, cel mai bine, printr-o anumita femeie.o femeie nu cauta un anume barbat, ci unanumePrincipiu, pe' care nu-I poate regasi'decatreflectat, cer mai bine, de un barbat ce devine;astfel, sp'ecial.

Daca femeia-'sau barbatul respectiv l1U maimanifesta Principiul corespondent, attactiascade sail inceteaza! 'Maghetismul ce ii unea(erotic/ertlOtionallintelectual) dispare· s'au' sedilueaza-; Ce s-a intamplat? E ca ~i 'cumPriricipiul at fi plecat. In realitate,Phnci'pi'Ul(MasculiniFeminin) nu a plecat, doar a trecut'instare potentiaIa,a fosHlocat 'sau deplasat' petillalt nivel. Siatunci barbatulsail 'feineia pleaca incautarea unei alte persoaiie pe care sa 0iubeasca, cauta sa descopere Principiul IInaltcineva:"-·> -

Nuiubim niclodiltauh b'arb::itsau 0 ferr'teie". '. ' I

pentru i calitatile' -16t-. -Calitiiti1e sulit dMr

19

interfata",un plan iI)termediar in care se·exprimaFiinta Arhetipala,pplul care ne Iipse~te ~i rarade care nu p.utem.fi intr·egi. Simetric, nimeni nune iube~te. pentru c~ea~ce suntem noi, caindiYizi-determinati1 ci pentru ceea ce reflectam,pentru Principiul ,invizibil]a care am reu~it saavem acces ~i pe care iI manifestam spontan.

Principii Ie se cauta unul pe celalalt, lanesfar~it, servindu-se,in' vederea acestui s.<;:opultim, de barbati ~i femei. deopotriva, uneoridinamitand sau pun and sub semnul intrebariimentali~ali);conventii sociale, reguli ~i legi, adicaform.<:diverse de conditionare sociala elaborate~i re,c.ompensate de viata "civilizata". Literatura,proquctiile. teatrale ~i cinematografice, inspirate,cum altfel, din realitate, au exploatat cu su<;:cestribulatiile fatale ale celor doua principii pe acestplan, atat, ,de >exterior~i de sl,lperficial, planulsociaLJi

Dragostea prof'lna "traduce" mereu erosulsacrflhzat, voltajul unei", intalniri profunde,real,izata la niveluri secrete, incon~tiente, alefiintei. Forta primara, indicibila a principii lorarhetipale activate ii, mi~ca pt,:: oameni unii spreceil::!:lti,uneori exact caJpe,marionete.

Ace~sta afirmatie;. poate parea ~ocantapentru .ciqeva care J}U: a simtit fortaacestorimpulsurifabisale.,Nll ;-te-a~ pute.a convjnge,dragul meu cititor lipsit de experientji;}.decatamintindu~ti uria~adWerel1ta ~e:nive,l en,ergeticdintre Eu ~i, pul~iu}1ile incon~tiente. Ceea;\ce

20

poate face,cel mult, Eul este sa eolaboreze eu:;tceste impulsuri,. sa Ie - orienteze, sa Iecanalizeze, in nici un caz· sa Ie ahihileze.Aceasta ultima incercare, ce ar putea'1avea 0aura de maretie tragiea daca nu ar fi atat destupida, seamana cu tentativa de a face Dunareasa dispara la Portile de Fier.. Oamenii inteligentiau inteles asta,~i au rncut acolo nu 0 gaura Inpamant, ci 0 hidrocentrala performanta.

Ceea ce cauta mereu ~i mereu un om esteparte a complementara din el Insu~i, principiulopus latent in sine dar aetivat In altcineva, cusperanta Intotdeauna Innoita, In ciuda tuturordezamagirilor, de a se uni cu el ~i a deveni,astfel, intreg.

Intr-un .tarziu, omul intelege ca aceastafuziune nu eposibila decat in interiorul hii, eacelalalt doarll ajuta sa-~i trezeasca polaritateaadormita ~i nediferentiata. Aceasta intelegereeste eliberatoare, debarece creaza premiseleunei relatii, pentru prima oara,nonposesive,deta~ate.

Deta~area de un "obiect" fInit -{un'barbat/ofemeie) este Insotita de procesul corespondent;ata~area de Intregul Divin, de Sine, deDumnezeu. Acest salt pe un alt nivel al fiintei seoperationalizeaza In capacitatea de a identifica ~ia contempla Principiile Arhetipale. Le pbti vedeala lucru in iubitul sau In iubita ta, dar ~i In altioameni. Este ca ~icum ai detine 0 bagheta sau 0cheie magid, ce iti permite accesul nelngradit la

21

intimitatea proceselorcosmice, bucurfmdu-te defrumusetea' $i subtilitatea lor, .mra, a, J'e epu1za,vreodata; misteru!. ~y.>\!.' ,

Aceasta este marea iubire, iubirea ultima ~ie'tem;ia,Indintat0are! $i savuroasa, .Este 0 iubirespil'ituaUi;' exuberanta;t".: 've~niaa" PrincipiileArhetlp:a:le sunt nepievitoate, ·nesfar~it 'de b6gateIn virtualitati ~i, de:,;aceea, mer~u supri1izIltoare.Este imposihil sate p~ictise~ti. "",: ;'i

Pe de altiiparte, iubirea umana nu dureaza.Ma.teria este oxidabila, ·TIU· rezista forteicorozive a timpului: Sper sa nu: InteJegij de aiclca "iti propun sanu mai iube~ti oameni.Dimpotriva! Ceea ce afirm este ca, ·&vandaccesla Principiile Arhetipale (MasculinJFerninin),vei iubi pentru prima data, cuadevarat, oarneni.

Poate ai trait spontan 0 astfel:de experienWSa iube~ti cu adevarat, adica deiinteresat,' tarasa urinare~ti un beneficiuegocentric, bucuria tapersonala fiind aceea de .'aCrea conditii-demanifestare Principiului "JDivinpe care ill puteaiadmira ~i adora. Pentru ca ce altceva poti facteatunci· cand ai ~ansa,de a simti Sinele Inmanifestare? ;, )'

'.1 -:1'1 I-J, J~"J.,.i r,:~

,.-! "i

, )

22

A POSEDA, A DETINE, A STAPANI, . ; ;> J~

Prietena ta a hotarat sa iasa In ora:~,Insearaaceasta, cu un fost', prieten din facultate. Aiaeceptat, binelnteles (doar e~ti un tip civilizat).E~ti tnsa foade iritabil ~i eei din jur iti vorbesceu grija, eventual eu prudenta.

Iubitul tau prive~te admirativ 0 femeie, eucare natura a fost mai mult"deeat geneioasa. Nuspui niinic, ba ehiai" te prefaei ca nu obs~~vi.rnsa in ininia ta ceva se strange. ',.

Ce se intampla?' De ee te d6are faptuI capaitetlbra ta se' simtt{bine eu un ilt barb~t·? Deee suferi dud prietenul tau este atras ,d~ Q'altafemeie? Dirt' ee,abisuri ale sufletli'Iui aparsuferinta,' anxietatea, tfistetea, furia? Ce este

'. -f'- .'~

insuportabil)n faptul ca partenerul tau'de cupluse bucura tie campania alteuiva?' ."

, lata ee a;,al itez III eontiimare: In'sperailta cageea ee este identifidat ciar peate fi 61abonit ~igestionat inteIigent. Nu doat dirt motive stiIistice,prefer sa nuri1ese aeest ceva "demon". Demonuiposesivitiitii, unul d'itl c1-'iria~limin!ilot noastfe,odihllindu-se prin ~'agaurlile eipentru a'seoate

.- ". (' -,;

capiliia supr~fata, din dnd in cand.· >.'-, ' .

23

.•,-------------------------

1. Posesivitate ~iagresivitate

A poseda inseamna a avea ceva inproprietate; a dispune de ceva cum dore~ti, astapani ceva. Daca ma uit putin in jurul meu,imi voi da seama ca nu posed prea multe, poatecu exc~pt.ia unor carti. Daca ma uit pe fereastra,irni . dau' seama e~ mi~ai placea sa fiuproprietaiul frumoasei vile de vis-a.-vis (care,culmea, e profesor universitar: cum ° fi r<;<u~it?)sau macar al uneia dintre'ma~inile scumpe careparcheaz~. ostentativ in fata casei alaturate. ,

Deocamdata, imisatisfac aceste dori,nte in

reve5ie sau in vis, fJ1\1ltumindu-Iji,a cucopyright-ul unor carti ca,re vor imbogatiediturile, p,rQbq.bilmult dupa moartea mea. Cealtceva a~ mai putea poseda? Tu cum. rezolviproblel11a proprietatii? .

Da~a e~~iJprec~m flYi,mai multi_oamyni (~iprobabil ca e~ti). trebuie sa a~ ~i tu aceastanevoie de a detine ceva, d,e a fi stapanul unuiteritoriu pe care "sa faci legea". Cand nev,oiaeste,tens,ionata in rap~rt QU realitatea hicruriJorneinsu'fletite aJ G~ror.propr~etar poti fi, ea se

, "'.: J

deplaseaza ~j,sc;. Je~ga' de "obiecte" cu t?tulparticulare: semenii ,tai. Oamenii devin obiec(~

.'{. ,"' .t ~~ !' I

pentmp\l]siunea dl?9-ominatie,~i contr?!. <

; Gandireapsi,l)analitidi ,~'adus' mu!ta luminain aceasta zona: Pleca,rid de]~ duWa~ni~car~deretentie ~i evacuare, pe care ~copiJullnvata sa 0stapaneasca in timpul fazei anale de dezvoltare,24

vointa. de supunere" se extinde a~upra altora.c.. ' "~,.' .• ' iI,,",,,, . - ' I. l' _. -J" • '.'

Plikerea controluluisflncteiian' este cautata,... ~'';'''I ... ~~)1 •. ; ..;. ~. j •

sV9stitutiv, pe alteplanm:i. Nevoia P,filnari\strict biologica, de ~ontrolanal, se reflecta; pealt ni.vel, ill nevoia de' a-I . s~pllne pe' a1tiJ­propriei alltoritati.

A poseda vine din l~tinescul "po~~pere",.carece crezi ca insearmia'?' "A se a~e:lil 'deasllpra".Deasupra cui? Deas1,lpra. excremen!elor, lainceput. $i mai ~rziu? Deasupra altorobiecte,un.eori oameni, car~ sunt, ast{el, un feI9~ ... (Oh,'Dumnezeule, ce sdirbos pot sa fiu!)

A fi deasupra cuiva inseamna a aveaautoritate asupra llii. iera~hiile exista deoar,ececineva este" simbolic;. deasupraa)tcuiya. In.toate' formde de orgal'liza're 'soci\lla e' ne,voie ,deierarhlj pel).tnl a .tr f~nctionale. F~ra"ierarhii,autoritate ~i'cOtltro'(haosul e garantat.' ,

Nu la fel.stau luc11l\ilein relatiile'tnterumanedill' afara firmei, intreprinderii sau institutiei. $ipentru a nu deturna analiza Intr-una so2'ioiogica,ma r~f~r ~trict la"relatiile de cupl.u. Inacestea

, .' '" .• t

oamenii. intra, (sau ar treblli sa ii1tre) liberi.. ,- , . i '...I i'-

Secretara de la' facultate .TIU:este .secretara In• -"J' :, .

relatia cu sotul ~i. I?omnul colonel de'la ,U1~itatenu este ofiter ~ipentru sotia lui." I,' .', ",

,Sy intiimpla as~~,oar~,?N,'1I 8ut~~,,fi at~~q~naivi. Nevoia ,de co!1trol",insuficjent satisIacutii", .. (, ; . tJ'I"

In activitatea profesionala sau ,In alte. forme de.' •• I -

manipulare't o,biecJ~~p~,s!1~~J),lfesta, deghiiata,"acasa". Ea produ,ce:rapOIturile de fOlta, a~eaza." .•. t .••.· . 1 )r i. ~ •• '.;.. ~.' i.,

25

relatiiie mai mult 'pe, aiihiamenteie tiominati~i ~jmai putin pe eele ale iubirii. A poseda Inseamnaa dbrrriha, ra-ti exei-ei'ta autoritatea, a raspundegratifieator vointei de plitete.

2. Posesivitate ~i friCa

Posesivitatea ~i, agresivitatea (voiilta deputere) reprezihta 0 linie de analiza ... , I

lata ~i a doua iinie de analiza: posesivitatea~i friea. , '

Iheetearea de"a-l poseda pe-2elalalt este 0aparare' 'inipotriva fdeii. Ce fati'aturiei cand'il1eerClsa pUi stapanire pe'parteiierui tau sall pepaHeneta: ta?"Te agat1 de.':e~. be ee 'te ag~ti?Pentru ca 'iti e frica:. Deceariume Iti este friea?

Sunt mai 'multe obiecte:

1. ;,te temi de singu'ratate (dinamieaahandoriului) ' .. ;,"!

2.' 'te tertii de ',s6himbare (dinamieaobsesionalii)' ! '.

3. te temi de' 0 edri}paratie negativii:cdinainiea inferiorltati i) j

Pe'ntru . a evita' coiifhinta'reaeu aeeste

angoase (nll sinW' e~'ai lIn' Ell sufiCiel1t depl1terHkpefitrll a Ie fa'ee tara); ealIti, '1mii'multSaU" iiiai putii1'coli~iieilt; sa-ti ebntrd1t!zi ~i sa-tiposezipfittenerul. 'h"" I ,

TragiCi\' situatje, n'tl-i' a~a"1-C~au de-a faceaee~te ri1ecan~silief,j psiW610giee eu iubitea?

26

Nimic. Iubirea nu taiearipJ:le;nu Ie leagafedele~, rni Ie cbndamna. Iubirea nu ia ostatici,nu leaga oamenii ,de piciorul scaunului,~optindu-Ie: - "E~ti foarte" 'important pentrumine". Iubirea nu construie~te.lnchisori" nulnalla ziduri, nu angajeaza deteotivi particulari.Inchisorile, oricat de atragatoare pe dinafara sausofisticate pe dinauntru, raman inchisori. Elesunt construite din ffica.

~. Iubirea' nu este posesiva' ~i nici ealculata,'Nu-l ,retine pe· celalalt, Cll forta,. n'u-lmanipuleaza, nu-l ~antajeaza,'nu-I,' cumpara' cupromisiunVDaca el~sta: cb tine pentru ca tu lioferi ceva la' schimb( casa, ma~ina., bani, pozitie­socialaetc.), elnu ramahepentru tine, ci pel1truace I 'ceva. Relatiavoastraar trebui sa p'oarte unnillne,sa fie ]'nregistrata la Registrul Comertului~i saplatiti pentru eaun impozitde 16%.

'Iubirea ,'nu 'lngrade~te, ci respecta ~iarripfifica libertatea. Daca 0 iube~t1 CUi adevaratpe aceasta'feMeie, 0 'vei ajuta sa fie thai intensoriginala ~i libeFa. Daca ]'1 iube~ti(eu adevarat pe'acesr' barbat, i ii'vei permite' sa flil'an4fe-ste,maimuM spontaneitate ~i creativitate., f " ,

J-i respeqi alegerlle'$i disponibilitatea de aiubi. Daca ,place '~il'pe' alteinevil,' daca se]'ndragoste~te de'altcineva, daca' vrea sa-~i oferetimplll; I afeqillnea"sau "'corpul" ~i-,altcuiva,resp-ecti ~i asta.' {!:rezi;caLai atc1tde mu-Ita fortainteridara? fh.r -,;1' ;~ r; .'

. ,,

27

o iube~ti ~uft.aient ,de mult pentr.u a',ayeaIlicrl;lderein luciditatea ei? II iube~ti,suficient demult p~ntru a,avt{q'lncredere In Intelegerea lui?Daca alegerikceluilalt te'fac·pe tine. sa ,sllferj,aceasta esteproblema. ta ~i nu problema lui.Pentru. ca ,tu',nu suferi, din dragoste, ci:"dingelozie.lar gelozia este, Gum spersa fi aflat, In,mod esential frici.\..'" ,', . "

"Te iubesc" este 0 etich.eta sub lima pentru;pac.hete mult mai ieftine ~i prozaice: Ea IIascunde pe"Iti apartin. Sunt al tau" sallpe"Imiapartii. Te posed.",' ,';,

Este ~icaz41 tau? AfI~ ce;anumelte detetl'l1iniijsa,posezi ~ali sa devii; proprietatea cuiva ..Q fii1:1taJcare se lasa,posedata deyine un ,obiect. Cine yreasa renuntyla demnitatea de subieQ:t?Cine !1.u·aexperimentat-a sau nu.o valori;zeaza. -lar·ceJ car,enu vrea sa uenunte, «e face? Lupta. Relati·ile Incare demonul posesivitatii S-a activat sunt relatiide:lupta~ Luptele nu sunt.intotdeaunape fatij.darpFQduc victime, ulle.Ori~i victime, colaterale (inacest caz copiii),., , ; <..

ItL propun 0 reformu,lare. (de fapt, doua)pentru "Te iubesc". Iata-l~: _ .

1. Imi :aparti11' ismil 0 persoiwa Iibera.,2'. Iti apartii:: E~ti oipersoana libera.

~.'Nu te infioara". aceste perspeqJive~ Eu, teiubesG,dar: asta nu ma transfOlma ,In)s,<;:lavllitau

~i nu te 'face nic1 pe tine prizoniera,mea. ilul;>,v-eaconserva ~i amplifica libertatea. Am mai spus~o?o repet pentru ca e 0 chestie super tare III,care

28

cred Intr-un fel aproape dogmatic.'lubirearespecta ~i extinde libertatea. fUbirea,respecm ~iextinde Iibertatea. Poate nu e suficient de clar.! "

IUBIREA RESPECTA ~I EXTINDELIBERTATEA.

Iubirea creaza' libertate ~i bucuri~. Daca

simti ca ai e~u~t In ~ragoste, t~ rog, nu acuzaiilbirea pentru- 'asta. Incearcasa' m'Iliei'd ~i savezi care este responsabilitatea'ta.

Trebuie sa :fi avut anumite a~teptari_Anumite pretentii. Cereri pe care flU 'le-aiexprimat niciodata. Dorinte pe care' ti Ie-a!interzis sau dei'.care nu ai fost con$tient Toateacestea Iti apartin,; simt fapte subiective alefiintei tale. E~ti responsabil pentfu ele.Nu au[tici 0 legaturacu iubirea, dihtr-o tatiJne extremde simpla: iubireaeste datuire, Imp·arta~ire.' i

lei In iubire nu exi'stif victime. Vidimele eX:1sm

doar In lupta. Daca stai acum~i pHingi,acesta11ueste semnul ca ai iubit Este serrimil caiai'pierdutlupta. Te gande~ti Ca'a~ putea' fi mai suportiv?Sunt'lnai iniilt 'decat-atat Iti spun t6ate lucrurileastea dill'compasitine (~i; simult-a'n,mi Ie spun i~imie). Eskca ~i cum ai fi addhil:it ~l;l11vis, ti separe ca :iube~ti.'Eu vin ~H\arunc'pl1tinaapa recepe fata. Treze$te-te la realitate'!' Cauta sa fi'i maic011$tient Daca vei ~ontirruasa'viseii ca iube~ti;ntI vei' experimenta ""niciodam' iubirea ' dinn;alitate. A~a<cevi'mi s~pafe,cumpiit. De ace'eastaucu 'apa liiriga mirie. Si data e 'nevoie, Ifdau~i doua perechi de palme. Pe moment, 11-0sa-ti

2'9

placa, poate chiar 0 sa l1)aura~ti.Cu timpul, insa,i!i voi de,v~ni drag ~i ma veicaut1;l pentru a-mimultumi.

3. Cum stai eu puterea interioara?

Ata~an}entul posesiv face din cel iubit 0anexa a propriului Eu. Teiubesc, adica e~ti "almeu", i!TIi apartii, am drepturi asupra ta.Aceasta este 0 idee cu ).)ngust mult mai dulceca ll),ierea. 1.\ renunta la ea este ca ~i cum ai b.easucul unei lamai, asortate cu un. grapefruit. Cumsplmeam, daca ai . suficientil ~aturitateemotionaJa~i putere. launtrica, vei acceptanevoile celqil~It, vei intelege. ca este 0 persoanalibera ~i"daca)ubire~.este mare, poate chiar veLcontribui Ia;;satisfacerea lor, :tara a pretinde cevain schimb.A<;esta.ar fi un exemplu splendid deiubire :tara conditii. ,

Daca nu poti renunta la posesivitate, mai bineretrage-!e. Cui c~e.~ica ii':,servesc amenintilrile,acyzatiile, .suspjCiuneai, culpabilitatea saucontrolul tau? Rel~tia, voa,stra vafi 11ncamp deI~lpta,' pe ~a.repl.utesG. emotii negative ~idistructive .. Ce poate' cre~te intr-o asemeneaatmosfera, cUIT\sepot dezvo]ta bucuria, zambetul,.veselia? in pl~s, dac;ain acestspatil!"~resc ~icopii,datorita gradului In.al!;de r~ceptjvitate, specificvan?tei, .vor absorbi, "~i . mai . u~or toxicitate~

30

~.mQtiOl~al~,din jyr.Jneeare~, s~)rezi, l~,di~tant8-,eQn~eeintel~aeestlli ,~ipqe epnyiytuire .. j ': .' ".

,pin alt, punet d~ vedere, s!';ntimenttil... ~ ' . -" .. , - ....gelp~}yi, pe e<l;re.p()~~~ivite.teilir ge.l};er,eaq;esteceva, absolutmjnun:;}L El iti qraHi.,pa'na)n eepune! ai evolu'at, adki. wlde ,stint Ilmitele 1;aleaetua,le. Credeai ea iubirea taeste~¢xceptional~,~Q;n'antica, feeric~.' qelozjil t~trezy~te ¢j~l.~C~~t- ..;~ .. ' ."." ~_'';L,t~·.: \_~~,.t.,:4

vis caraghios. Devenitcon~tie,Q.,t,delimite1e.~ale,

d~pinde numai de·d;H~.PflC~vrei:~a le.!d~p~~y~tisau nu. Daea te si\ntipre,Jiiatit sautnu. P~C?,Rotianticipa ceea este ,dillcolo.de ele, daca iti PQtireprezent,a iU,birean~ilpo'sesiya, '. ," I

:. Acestaeste "un proc'es de' dezyo 1ta;~eperson,ala,o autoextensie ~ce, are jn'cyptl~v...• ' I • ~• ~; ! , ' , ," . "" ' , , ,< I ",' ,.

amplificarea capacitatii d,e p. iubj. Credint~ weaest~ ca nim~ni; nl.,l',I)Pate i}l,Pi.Iiber,; (, 'altaper~oana dac~ 'nu.se',c;oriecteaza, mai ilitai, faizvorul ie ,iub\r~ dil;~~~t~uU.l,li.UI~,eorrn)lmeseacest i~o;': .}S.i~yle;,.'~lte~,riiCsp,un' Dulni1~zeu.Numele, ,~~;~t~;~uii;putirI;~portant~1 Cu ad~ya'r~~ir~wortant este. s~ r~ll~e~fj.~a st~bil,e~ti' a~hastaconeXiU\le,Car~ iti,y.a permite s~ pijme~~i,apoi• j. ~ , .< '~. _". , .• , . , ,_ ~ • ,. I

sa ,P1ii,J;nai deI?~rte,;~Ilergia iHRir!ii;:" ,,," ," Geeace numin;r juqire.iu mod o&i~nuit este~thctia p~~t~u,0" r~~htat~,e~ter;li Ge~v'~ca ~a!J.. __.". '; _ . '.>'., ~, '.1 ~ ~ -•.•• .,.. 1." :. , ,} .. i i .' .

activeaza", .intr~Ot~l1uruit~.lllasura" 0 reaUtate

i!1!ini4·i))!fjs,u!t~hi/ ,iiir2Hn,i\te\e, ap~~ c'aI1dr.~~lit~te~,.ef,!ern~ (ba~qgtpl ,s;au felpeia e~re t«atrag«~ illeepe $.a,,~f:l,~cornportealtfel dep~t t«\ ,-. I. " .'." • ': I ,.~".••..J f.:"l.l .' •. , - -', ...•" ..' ",!

~~teN~,)n i8,az~i!nagiBH;''1xistenty il)~uli..~r~!tau:31

Te ata~ez; de exterior deoarece extetibrul teajuHi sa-ti revelezi interiorul, sa avansezi in, ~,procesul de implinire interna. Insa exteriorul nuse suprapune. niciodata perfect peste interior.Exteriorul are gtadele h:/i de libertate, nu toateu~or de acceptat pentru tine.

Gelozia pe care 0 resimti arata masura ill carellU permiti lumii din afara ta sa fieceea ce este.Ea creaza 0 situatie extraordinara, te stimuleazasa cauti un raspuns la ihtrebarea: ce ti-ar trebui

pentril a'a?cepta mai mult nevoile, sehtimentele ~iprefetihtele celui/celei de langa tine?

Nu lasa posesivitatea sa-ti paralizezeiubirea. Nu renunta la iubire ill favoareagelotiei. Sa renunti la iubire e foarte u~or, nutrebuie 's~ depui nici un efbrt. Este'sufltient saspui: "Relatia rioastdi s~a illcheiat. Nu te maiiubesc. De <istazitu nu mai exi~ti pentru mine".

Sa invingi getozia poale fi chinuitor. Enevoie de mUllca,' pbate mai ceYa decat ihtr-ocariera de piatfa. Trebtiie' sa afli cUm e cudrepturile ~i libertati1e, s~ lnveti sa fii maitolerant, sa-I la~i pe' celalalt sa evolueze intitmui lill, pe dtumiiI IU1,lilaturi de cine dore~te.

E~ti pregatit pentrl1 aceasta tortuta? E~tigata sa renunti' la:controlli! asupra celuilaltdilltr~tih respeCt superior p~lltni lirJertatealtii?Daca ai fost dezamagit din <;Iragoste("el/ea m-alJi~elat" saU' ';,e1/ea pli1ce~i 'pe altci~eva") efloare ia Ureche sad parase~tj.Sa.nu te inaideschizi' iti' {ita hirrl~tibj ,IS~llI saihtri la

32

manastire, pretextiha'ia~sfu:gu'rul care merita safie iubit este Dumnezeu,

Provocarea imensa este sa-ti transformiposesivitatea, s~lnveti sa~iube~titara'~(fi geJos,tara a suferi atunci c~nd celalalt este fericit ~i cualtcineva,' '~i daca ai' 'lnvatat sa iube~tilncuriijand, stirtii1larid'~l;hranind libertatea celordinjur, da-'ini'un te'lefon, pentru a[ma convihgecanu vorbesc'(sau scriu) In'pustiu, r 1

..

' ..

t'!

I,

"

h

1

'li

iJL

'li·,l'·

-' ~~ 1

..::...1

(;

"

.-

·~G;:.::,;: ~Yt:;l'-,

r':~'" !.)" :;.,

rl~

I,

.. '( \f~ . 'l.!

33

I

, GELOZIA

I,

.1. ,Definitie.lla~acini vechi ~i qoi'-

Mai Intai, definitia. Numesc gelQzie una,nsamblu de' trairi elpotionale, ganduri ~iactiuni care apar ~i se dez~oltii atunci card 0relatie semnificativa este perceputa ca fiindamenintata de un rival.

Pentro a fi gelos trebuie sa ai ceva (pecineva), In sensul de a avea sentir)1entul ca acelceva/cineva Iti apartine. 0 aha persoanaameninta sa te priveze (sa te deposedeze) deacel ceva/cineva. Aceasta este gelozia. Ea esteIn mod net diferita de invidie, care se refera laceea ce un altu! are iar tu nu.

Exemplu: tu beneficiezi de atentiaparintilor. E minunat. Apoi se na~te fratele tau,care deturneaza 0 parte din aceasta atentie (ti-ofura, te deposedeaza de ea). Trairea pe care 0 aifata de fratele tau (rivalul) este gelozie.

La fel de bine poti fi invidios pe fratele taudin urmatorul motiv: e! are acele caracteristicicare-i permit sa atraga atentia parintilor. Deci elare calitati (caracteristici) pe care tu nu Ie ai, darti Ie dore~ti, Intrucat se pare ca te-ar aj4ta saprime~ti '}tentia parintilor.

Acesta este un caz !n care gelozia ~i invidiase suprapun. Ge!ozia presupune adesea invidie,nu Insa ~i invers. Poti ft invidios fara a fi gelos.34

RadaCinile geloziei 'sunt de doua.felur.i;I. riidaeini vechi ,I (mo~tenirea~, :nbastra

istoriea);2. radaeini'noi-(istoria personala de viata) .

.PsihoJogia evolutionistaare un punet' devedere foarte interesantasNpra -ge10ziei. Easpune ~caidaca exista'acum, inseamna .ea a j ueatun roLiinp6rtant in reproducerea speeiei. Altfelspus,"a fi,gelos a,reprezentat un atributvalords·pentru::specie, ..atribubcare.ia' fost c_pnservat::;;ireprodus de-a lungul generatiiloLi Cei care·:nuau Jost gelo~i au avut maLputini de.scendenti,eeicare aUif0stgelo~iau a\1ut ~ans€mai mari dea ajunge pana·in, pre~et:lt, ..1', ' oj·-"

··Iata$'iargumenteleoL'!, .. _': ": ·.Suntem..In ;zorii umanitatii 'euooscut€, lin,

mij locuLunor populatii de)vanatori -'-culegatoi1iJcare trebuie sa supravietuiasca io conditii dd)duritate'l iirimaginabila astazi." .Ace~tia! ,.suntpaiinfi i nQ~tri:iFldepartati (de acwm.milioaL'ie'deani). Gelozia"p:e..careoamenii acestor timputLo.resimt este pusa3n serviciul succesului'genetie,in felul'urmator: .. ; ),,;

'Barbatul' este gelQs deoarec.e 'l1U vI;easahraneasca a'lti'CDpii:detaLaidui:·.Daca nu arfigel6s~ ;daca;')j~a:rp_ermite':Jf€meii'sale ';sa !fi~feClmdata ~de_ralti>barbati,h(deci:;sanasca alticopii~, $ansele: de isu:pravie~1!lire;~,eopi.ilor saivor sc;aderu.7He'ee?'Deoareee,hrana'pe eare,[etOaduee se va imparti la mailInulti eapii (eDpiiHuiplus eopiii altor barbati, ereseuti de femeia lui ~i

35

hraniti de el). Copiii lui VOT beneficia de maiputina hrana, ceea ce Ie diminueazii '~ansele desupravietuire .

.Femeia este ~i ea.geloasa. Ea nu dore~te cabarbatul ei sa fecundeze 0 aIm femeie, deci saaiM ~i alti copii, carora sa Ie ofere 0 parte dinhrana. Pericolul pe care gelozia femeii 11evitiieste dispersarea resurselor. Daca barbatul eiofera hranwgrija ~i altar copii, copiii ei vorprimi mai putin, deci ~ansa ei de a-~i transmitegeneie va fi mai mica.

In acele timpuri,nu era delocun lucmsimplu. Adesea biirbatull~i risca viata, cheltuiaimportante resurse fizice~i energetice. Caruibarbat i-ar fi convenit sa-~i puna viata In pericolpentru a aduce hrana unOr copii care nu sunt ailui, adica pentru a facilita transmiterea geneloraltui barbat? Ce femeie s-ar fi bucurat pentrubarbatul ei, care I~i consuma energia pentru aoferi 0 parte din vanat altor copii, privandu'-iastfel pe aiei de 0 hrana Indestulatoare?

Controlul pe ·care gelozia I-a instituit apermis succesul reproducerii. Genele s-autransmis din generatie In generatie ~i acesta emotivul pentru care, la un nivel arhaic alpsihismului, ~i tu, clragulmeu cititor; e~ti gelos.

In plus, nevoia de succesgenetic explica)~ide ce barbatii sunt instinetiv' atra~i. de femeitimire ~i frumoase,pe cand fefueile preferabarbati puternici, realizati social.

36

," Cine-:suntcele. mai fecunde ~i) sanat@asefemei?' Femeile ·tinere: Ce ..se lntamplw.cufrumuseteape m~suri.L ce., timpul .trece? Sepierde. Prin urmare; fwmusete' =;(. tinerete =fecundita.te:, De-ce e a~a de importantafecunditatea? Pentru a'.avea garantia transmiteriigeJ'lelox,.(, -,,: ·1 '" .

,Ce au facut ~i~'ifac femeae). observandinclinatia naturala a barbatilor? Cauta.;sa. fre,atragatoare, cochete, tinere, frumoase, dezirabile.Oindustrie_uria~a prospera pe aceasta bazi'i.

- De c~ prefera r feme:iIe; barba~i cu statutsuperior ,(fie·a.otual; fie'senmaland clm::ca 11VOl'

obtine In' viator)? Deoarece un ;statut ,dnaltgaranteaza' resurS.e abuhderite· pentm> ele . ~icopiii lor':Jara~i, ~ansemari de succes genetic.

Ce au; facut ~i\c,e~ fac barbatii sesizandaceastil; prefer,intii? Dep~~efQrt; rhuncesc. dingreu, lupt~i-<pentrua'ajunge"cat mai 8US:.Ei suntanimati·· de .ne~oi ,de,'performanta, . pe. dndfemeiJe, sunt! animate: de tie\{qLestetice. In bunalogic-a,barbatii intra 1i1_competi~ie:~iiSJlnt.gelo~ipe barbati CU'.'personalitate puterilica\1afirmativi~i .siguri..deei,'Pendnd,Jemeile al,l carivalefemeile puternice ~i frumoase. Cine.se afla,insa, III s1Jatele acestor lurte, competitii ~irivalitati,.. mai multsauo• maio .puta,T'Icon~tiente?,Special ~. H.:J".j. " .j

. ':.Tot,:, psihO,logiary;evolutiOnista. "(Le1ord,_~iAndre, 2003) explidlidisponibilitatea superi.oaraa, femeii de alierta it;,:nelatie strict sexuaIa!~

37

barhatului ei cud alta femeie. Ea TIU se teme In

acest> caz' de dispersia -'resurselor. Aceastaametiintare se ive~te doar atunci cand ba-rbatulei are· rell daar (;)'legi'itura. sexuala cu 0 aItafemeiel ci ~i 'una emotionala. Angajandu-seafectiv," acordand valoare, unei alte ifemei,barbatul va fi I'nclinat sa-i ofere 0 parte "dinresurse. Acesta este tipul del relatie pe carepartenera" sa "oficiala" 11 detesta, de eare seteme ~i pecareHva!iertamai greu.

La barb at lucrurile stau diferit.' El tolereaza

mai greu.l'n:sa~·i.implicarea· se.xuala a partenereisale, I'ntrucat aceasta,dnce El fecnmtfarti:'.'Cumam mentionatideja, iru are nici<tin interes saofere'resurse unar'copii care nu sunt ai lui.

Aceasta;ar fi radacina istorica pe ,care toti 0continem, prin simplul fapt de a fi vii ~i dea nesituapeG linie;transgenerationala eu originicese piedll'n'negura timpurilor (sau a pe~terilor) .., Radacina mai nolia (chiar extrem de noua,

In raport.eu PIiima),prive§te istoria' personrula deviata;oadica.tipu,1 de familie I'n care .am'c{escut(frati/surori),iTnodelele parentale, 'conditionarea,cultLitaJa~i reJ.igioasa, ~prilJlele' ;experient~amowase etc. ';, ..

Gelozia fratema nerezolvata :este 0 sursaputernica."a geloziei'ide ma:i tarziu; din,Miataadulta. Este imposibil caparintii sa-~i iubeascaI'n atela~i fel copii\.- RatiuniIe!{sunt simple dinpunct'de vedere psihologic.Copiii se mistdncontexte dliferite, ,. adioa sunt c1i1conjurati,

38

incredintati. sau investitL eu misiuni, dorinte,a~teptari diferite. Iubirea parentaJa nu are cumsa fie dreapta (oricat vor nega parintii!),. iarcopiii sunt primii care simt asta.

Copilul va face' fata geloziei ~i 0 va elaboradaca, in loc de a i se spune "trebuiesa-l iube~tipe fratele tau!",.(emotionalii este .imposibil;celmult poate, pretindeasta),' .sentimentele~. degelozie ii vor fi confirm ate ~i acceptate(,,lnteleg ca e~ti gelos pe fratele tau, ca te simtiiubit mai putin de cand s-a nascut").

in nota psihanalitica, alte Surse ale gelozieisunt retragerea sanului '~i iubirea pe care mamao are pentru tata (copilul ,se .simte __,tradat,observa ca exista un rival; cineva pe care mamail prefera, uneori).

Acestea sunt rani niciodata vindecate, doarinchise superficial ~i catese redeschid, de pilda,in relatiade cuplu, atunci cand ciueva ilrevendica sau ameninta sa-l ia pe cel care ,aregrija de tine. Cu catsuferinta;in copilarie a fostmai intensa, cu atM e posibiL 'qa~:relatia, degelozie" la'distanta, sane mai gryuJd~ inteles.

i Barbatu:l maitanar-, care'danseaza /cu

partenera ta nu este tot una cu_fratele ·tau maimic, care a acaparat-o'pe. inama,da un momentdat: Lucrurile'nu suntt'jatfel.ddimpezi, insa, inincon~tient, care opereazi:i, :~cll'-.identificariirationale, absurde.

Trauma' unei infidelitati anterioarereprezinta 0 alta sursa a geloziei. II transferi pe

39

parten~rul' care te-a I'n~elat In noul tau'partener;manifestand, peace~sffi. baza, 0 suspiciunes.pecare,:ehnu 6 p0ate Intelege (~i nici tu;daca nue~ti con~tienta).

'Alte surse sunf,infidelitatea observaw. a

unuiparinte,(sau '<:ieconspiraffi~isanctionata decelalalt parinte) ~i'11'ivelul redu'sal stimei desine. eu alte cuvinte,:daca nu ai Incrooere Intine,idaca ti~e pare,ca partenerul tau este "pest~nivehrltau", Iti va ·fi,teama sa nu te paraseasca,­gasind pe cineval.mai bun ca ·tine. Geloiiatraduce; In acest caz, .0 credinta de:·tipul "Nusunt suficient de interesant(a) pentru a ramaneculitine0 perioada;niaimare de timp" ..,.;Marii .. gelo~i sunt combinatii letale desuspiciune ~i dependentaemotionala; .Insuficientde maturi pentrufaf~i asuma risculldea :fiparasiti(risc absolut .obiectiv, ~.lntrucat.niine:t;linu. esteperfect)' ~i Cli"un nivel· de suspiciune peste eeeace.este eo'nsidetat normal;Jn grupul social de careapartin, viata lor esteehinuitoare eel putin, dacanu cumva,tragica:. ; ;; " h

In sfar~itJ;p~rerea proasta despre 'fidelitateasexului .'copus, alimenteaza ~iea .' .gel'ozia.A~teptarea..;ea :celalalLsa te jn~ele (nupentrucaare arnamite;'c~acteristici, ci pentttl .ca apartinede un: anuFl}itisexFsubinineazii reJatia, 0 fadedificilii ~iangoasantii. ; ,i" ><.( 0,

40

.,;, ;') j

'2. Esenta gelozi~i'~ste friCa

< .' ~ . ~~; -' .,~ : - •••

In relatiade clIplu,:ipentni a fi gelostrebuiesa te a~tepti sail 'sa'te"simti Indreptatit ii10iaJitatesexuala din'partea partenerului tau. Folbsescsintagma "loialitate sexuala" debarece easimbolizeaza eel mai bine legaturamateriaUi/obiectiva dintre doua persoane ~i estestrans legata de placere Intr-o relatie presupusaca avand un graq, Inalt de intimitate: ',anume

•. ' <,1' .. ! ",

relatla de cuplu. " . "Gelozia ,este trezita de credinta ca partenerl1l

\ioleaza, nu respecta, abandQnea~ saudispretuie~te, angajamentul vostru fundamental(explicit/implicit), anume de a va incredintaintimitatea fizica ~i psihica unul altuia. ''; Tu poti avea a~teptari pe lini~ loialitatiisexuaie tara a fi cdn~tient de ele. Part1:lrterultaU:,idem. Mai mult deeM atat, el poate, sa-tiImparta~eascii sau nu ,fidelitatea,' pe " care, 0

•. '::1,. if'_ - ... -., J •• r.':_' .

recla~t, (s.allIii care te a~t~pti,In secret): Atuli2i,cand flU Ci face sau cand 0 facb '(b 1111P~~~e$te)dar tu 11suspectezi de ,cQntrar, judet~da t~:este

foc,alizatii pe lipsa de recipr6citate; pe inju~titie ~itiiidare, tundalul'emotional a:ltrairHor de geloz,ie.

','La' a analizii m~i at~TItii,;'lns~, gelozials'e:na~te dill cevamai1{danc dedit ;a~teptarea at

. : "",(f' ''i '- '> ~ ,'I t • , " d: Ipartene't:ul sii-ti fie fidel. Altfel spus, 'aceastii

~ , ,.~. ' .f"') ",I .~, r 1 _.•

a~tepta~,y este ,exp,tesia unar mecanisme mai, ,', ,. 'r'" ,L ' " U ". ,

p'rofUlide, pe c;are'le.voi preze'nta In continu'are ..~ )~, ': Id!- J i.·~ ,;r~-!~ ");..: ..

41'

Pentru inceput, mention~z care, este esentageloziei .. ,' .. "

ESENTA .GELOZ~I E~T~ FRICA.Ce fel de frica? Frica de a pierde ceea c~ ai

din cauza unui rival. ~i cam ce ai putea pierde?Po,ti pierde:

,1. '0 persoana, 2. 0 imagipeSa Ie luarn-pe rand.Teama de.a pierde 0 persoana este activata

de doua nevoi diferite, care pot aqiona siinultansau separat. Aceste doua nevoi sunt:, .neyqia de control (de a poseda 0 aim

fiinta)nevoia de a fi cu cineva (corelam cutea~a de singuratate).

Mecanismele sunt simple. 'Gelozia pe care 0

resimti tra1uce te,ama ca, in absen,ta partenerului,nu l,1lai:t(pe cine s~ coptro!ezi. Vointa ta de aposeda ~i domina 0 alia pers(ni.na nu mai areasupra cui sa se exercite. Aceasm iituatie este,bineint~l~s, angoasanta ~i este experimentam lanivelul Eului con~tient ca gelozie. ,

. Este foa.rt~ posibi'1, iris~, sa" nu ai' 0asemeneanevoie de control (adica, in limbajpSihanalitic: sa nuai,.o fi?Catieanalii). Cil toateacestea, sa fii gelos.Dyi.c;e ? DeQarecy t~ temide..singuratate, 'nu ~tirsa,~ nu crezi ca ii ~p9tifac~fata. :O~lozia, in aces( caz, este 6 ap~r~fe inraport'" I ~u teama, de' ap~~don. Pl'ecareapartenerului este perceputa dramatic. Dac~el/ea

42

pleadi rete parase~te), tuvei. ramane:singur(a) ~inu' ,erezL 'ea te :~ei desellrea.Suplimentar;, lateama de ,singuratateEse pQate adiiuga teama ,desu:himbare, Ramas;siITgur,. ivaJi,qeeesar sa te,adaptezi noii' situa1i1;,adica' sa sehi'mbi eeva instilul dev.iataeu'ear:e te abi~nuise~i. Daaa,nu aiaceasta disponibilitate,'gelozia va ineorpora;J~iteamade schimbare. , " .j •• ' ,.

',Teama de ..a pierde a imagine se· refera~'desigur,. la imaginea de sine. Gelozia de. acesttip are-,iO calitate .extraordinara ~deoareee, itisemnaleaza faptuI;odi operezi Leu a imagine desine deformata, nerealista.

Iti imaginai ea raspunzi excelent nevoilorpartenerului, mai bine decat oricine altcineva.Acestanu :este, dedtt ,orgoliu,. jar ·realitatea tepune fata in fata cu aceasta minciuna. EsteimposibiLsa te' acordezi perfect la partenerul. tau,astfe.1iridit sa nu mai ,aibiL;nevoie de nimeni:

Intotdeauna \loniexista frustrari, pUL.~i simplupentm' ea "reali;t:atea;i.,este, Tprin 'natura ej,satismcatoare '~i., frustrahta.Nllc poti aveaexoIusiyiti:ltedeciit in;minte~; ta;, Nimicnu;,esteperfect in rea~itate. Peste tot ex;ista~;nepotriviri,;incompatibi lita!i, frictiiIni" ..;disonante, frl:lstrari,'inadecvari, e~ecuri .. Ceea .ce~otl,teazi'i este..intensitatea l.or§i"capacitatea,de a Ie supona-. Apr.etinde ca 11U exista,' 'a, crede.,..ca raspunziintotalitate nevoilorA;;i .dorintelor partenerului nueste dedit 0 afuagire, expresianevoilQI: infantikde omnipotenta: D(fseoperirea limitelor'personale

43

;r.,

este dureroasa: Faptul ea partenerul este atras ~ide aItcineva te doare;deoareee iti reveleaza ea nue~ti cine eredeai ea e~ti. Dar aeeasta durere estebuna! Ea te poate ajuta sa ere~ti din punet devedere psihologie. Intelegi ea poti fi important inviata cuiva, tara ca importanta·ta sa fie absoluta(cum iti place sa erezi). Nu e~ti buriculpamantului, nu e~ti Dumnezeu pentru nimeni.Poate ai aptitudini ~i calitati extraordinare, dar ai~i limite personale. Aceasta intelegere poate fisalvatoare pentru evolutia ta, deoarece itirestituie un sens al modestiei ~i smereniei lara decare nu poti avansa.

3. erne este responsabil pentru gelozia mea?

Cei care, in .. copilarie, au fost tratatineeorespunzator (nedrept) sau au ereseut ell 0pereeptie aeuta a lipsei de loialitate a oamenilorsunt mai inclinati sa. dezvolte, in relatia decuplu, trairi de gelozie tara niei un fundamentin comportamentul ,partenerului. Ca adu1ti, ei se .a~teapta, sa fie tradati, in~elati sau tratatiinechitabil,ea atunci eand erau copii. Aeestea~teptari nu se mai afla sub pragul con~tiintei,adesea fiind adanc ingropate (datoritacaraeterului lor dureros). Totu~i, un flirtnevinovat alpartenerului sau 0 imbrati~areamicala' pot declan~a furie intensa, un torent deacuzatii, ,Culpabilizilri ~i interpretari.

44

Persoanele lipsite de Incredere In resursele~i capacitiitile personale, critice cu ele Insele,avand complexe de inferioritate pe liniamasculinitatii sau feminitatii, In fata unuipresupus rival vor fi mai predispusesa creadaca partenerulll prefera pe acesta.

Gelo~ii incapabili sa se investeasca Inparteneriat uzeaza de trairea lor intr~o manieramanipulativa, nu pentru a elimina amenintarile,ci pentru a se asigura de afectiunea, prezentasau sprijinul partenerului. Rationamentulincon~tient pe care acest tip de comportamentse clade~te este: "Eu nu ma pot,darui ~i nu suntsigur. de daruirea ta. Trebuie sa fac ceva pentrua ma asigura de dragostea ta". Un alt, g~nd, "Eunu ma pot darui ~i cred ca nici tu nu te ,potidarui", cand e urmarit cu persl:!verenta (vezirigiditatea paranoidului) il determil)a pepartener sa cedeze, epuizat"M-am saturat sa Ititot dovedesc dragostea mea". Moment In caregelosul exclama: "Am ~tiut de la Inceput!" ..

Partenerii gelo~i, fie ca actioneaza dinorgoJiu ~iteama de abandon, fie din nevoia de.aposeda ~i controla, sfar~esc prin. a-I fac~pecelalaIt sa se simta prins In capcana; l..lgresat,asaItat, devalorizat sau nerespectat. Atentiaconstanta ~iconstrangerile autoimpuse,' pentru anu genera suspiciuni, ,conduc nu doar lapierderea independentei, ci ~i a. simtuluiintegritiitii personale. Pe de alta parte, acuzatiilerepetate ~i nefondate de i,nfidelitate pot conduce

45

ihtr.iadevar lattadare: saU Ja repolarizareasenti:'mentelar, inlaculnd iubirea'cu ura.

"Un 'partener echilibrat $i stab-il ematianal,capabil de a se arienta $i,'ill alte directii, nu va'taleta mult tinip carhportamentele celui' geldS$i, in cele din uJrria, il v:rrespinge.

;; Cine'este',"natu~i, respansabil pentru gelaziap'e care a rdimti? Tu! Da.ca partenerul tau esteatras':de altcineva, d'aca Ii afeta acelei persaanea! parte' diii' timpul, energia, resursele sale;;gelazia:pe·;care tu· a'experltnenteZii ltiapartine.

Tu ;, e$ti" 'sirigutul i respansabil pentru ea.Par'tenenll tali"d6ar apasa pe un butan pe carescrie~c' "Cand ';'parteiIeiul 'meu este atras ,dealtbnev'a,i eV,ma In$ea:Ia". Insa butanul este altau, Mesaj:ul; de asemenea. Puteai sa nu ai acestbutan sail'sa inscriptianezi pe el un alt mesaj.De pilda: ',',Cand partenerul meu este atras dealtcineva, el este un am deschiscatre lume" ..

Nimimi,"niciadata nu ne pmite face gelo$i.Cauza !ttaitilar degelazie nu se, afla- Incamportamentul 'pattenerilar na$tti, ci' Insttuctura noa~tra de persan'alitate\ In gradul dedezv-61tare elllotianala $i In felul in care nOlinterpretarri compar'tamentullar:.-

,'Cand interpretarea' 'este' carecm (celiilalt aIncalC'af un:angajament explicitlide~ laialitate),trairea'afectiva nueste gelazia ci tristetealfuria:;,Ma simt In$elat $i asta' ma; daare/ma Infurie,

InS'a tll' nu e~ti vinavat ~pentm ceAea'ce sim! eu.Tn;stetealfutia este a mea". In acest caz,

46

partene~ul nu este, re§ponsabil pentm traire~!.•. -'. - {

me,a, ci perttrucomportamentul 'illi. El se poatesimt.i. incapabil sa respecte un angajamentsa~,;daca este unsadic, se poate bucura p'entrusuferinta la a carei aparitie a participat OricareaT 'fi acestea' (regret, devalorizare, placeresadidi), el este responsabil pentru tdirilelui. j

Trairile noastre, oridt de negative sauperturb'atoare;" sunt expresia problemelornoastre. CeilalW sunt doar stimuli, eonditii,fundal. Daca eu' sunt gelbs aceastii este:problema mea! Tu doarcreezi 0 situatie in careeu devin' con~tient de aceastapiobl~ma. Sigurc~ nil-mi place (cui il place sa aibaprobleme?),insa este problema mea ~itrebuie sa a rezolv. '

A-I face pe celalalt responsabil,sau vinovateste ca ~i cum am invinui cerul pentru di ploua.Ploaia vine, intr-adevar, de sus',' dar' 'nu esteresponsabilitatea cerului sa ne ofere a umbrelasau sa ne spuna unde sa ne adapostim.

Cerul aqioneaza in acord cu natura lui. Tota~a actioneaza .~ipartenerul (in acord cu naturalui). Daca niitura lui iti creaza tie dificultati,aeeasta nu e problema lui, ci a ta .. 'NonasUluarea respol~sabilitatiieste u~or de

detectat in constrangerea sau manipulareaceluilalt astfel ineat ellea sa aetioneze ~j nu tu.Pentm ea tu sa nu mai fii gelos, celalalt trebuiesa filea eeva: stt se confornieze, sa puna nevoiletale mai presus de ale lui, sa te asculte, sa nuintarzie, sa nu fie afeetuos sau eald eu alteineva.

47

De~teapta chestie, nu-i a~,??Tu ai oproblema~iIf ,Pui pe eeIalalt sa ti-o rezolve. Age~§ta este 0atitudirie de tip infanti\. Feltil cum itigestionezigelozia arata dit de mul~ ai ereseut. ~tiu ea in.. r " ; ~

aeest moment iti sunt nesuferit ~i imi asum asia;dintr-un motiv eiuda~ ~i pentru mine: imi pas(deevolt.Hia ta .. "., '0' Nonasumarea responsabilimti,i, saboteaza 0r,~latie ee - -s-ar fi putut dovedj roditoare.Persoanele geloase, oricat de rriare ar avea IQ-ul,

par a fi -oarbe. EI~ se compo~ astfel ineat sa-iiq.departeze cJ:l,iarpe cei dupa'.a caror dragostetanjesc. Suntas~mepeaunor copii cares~ances~,pliing, tipa, dau dinpicioare sau, intr-un limbajmai frust, fac ea to\~draeii pentru a avea ceea cei~i doresc. I.ri felul aCie,stadevip 0' povara pentruparteneri, cfuora Ie vine gn:i'u sa-i apreciezepentru aceste condulte egocentrice~i meschine ... ,

4. Situ~tii declan~atoare

'Iatacateva situatii tip, qenatura' a d'e~lan~agelozia. " ' . "

1. .un fQst partener' sa:t.l;.unpartener'pe care'iI dore~,tj este 'in'mod Claririteresat de altcineva.

J • Fosta ta pri~tena ~i-a gasit deja pealtcil1eva.· , ... -

• ,B,arbatul p~ .<;:ariil pl~ci,o'~urteatii pe'''prietenata cea mai buna.' . J.

48

• ;Afli ca fata pecq.!1Y0 dor<:{~timerge lafilm/teatru ~u alt§:ipeva,

'. • Baiatul: de, C£lre,e~ti.. indragostita nu1 are ochi pentru tine, ci pentru sora ta.·

2. Te simtipyg.lijat(a) dejIFlrtenerul, actualdar nu ai nici 0 dovada ,C4-,interesele luierotice/afe,ctive ~unt alte~~.

• Lucreaza foarte mult ~i vjne atatl deobQsitindit nu IJ1aiputeti,ie~i nicaieri.

• Se intalne~te periodic cu,prietenele ei.• Lipse~te totmaimultde acasa datorita

cal~torjilor in interes de serviciu.3. 0 alta persoana ~ste imeresata sau chiar

flirteaza cu pa,rtener'!ll tau, c;are,nu pare la Fel deinteresat.

.• Observi cum toat~ seara a privit-o .. '• Toata ziua e la el in birou, indiferent

daca are treaba sau nu .

• 0 invita saptamanalin ora~.4. Suspectezi sau chiar ~tiidespre partenerul

tau,ca aJost intr-o situatie compromitatoare"caresuger~aza posibilitatea infideliilitii.

". ~tii ca 'cineaza frecv,ent cu cea mai,atragatoare colega de,serviciu.

• Comunica frecvent,pe,!chatcu un altbarbat. '. '1

• Vorbe~teNaproapezilTIic la telefon cuo buna pr-ietenaluhbun prieten .

. 5. Stii 'sau bahhie~'fi despte'partener ca amanifestat un interes vadit pelitrtl altcineva.

49

':Y.• -Au -stat multde yorba la petree ere ~is-au sifutit exeelent.

• Ai auzitea 0 admira foarte mult ~iri' ehiar regreta ea este casatorita.• "Poveste~te eUlnsufletire despre el ~i

realizarile lui.

6. Ai dovezi despre lipsa de loialitate apartenerului.

" .• Tu sau alteineva de Ineredere i-a;" vazut saruHindu-se.

• Lipse~te noptile .• ,Afli ea se trateaza pentru 0 boala eu

transmitere sexuala.

In workshop':"-urile pe care Ie eonduc,eentrate pe relatia de euplu, am introdus ditevaIntrebari puternite,d'e natura· a decIan~a trairi degelozie. RezuItatele au fost, Intotdeauna,surprinzatoare pentru partieipanti (In sensul eaIe-au oferit suporturi promWitoare pentruanalize personate). Intreoarile suna a~a:

Cum erezi ca te-ai simti (~i ee ai face)daea ...

L partenerul tauti-ar spune ea dore~te sapetreaea 2-3 ore eu 0 persoana de sexopus,Ja un eeai/o eafea

2. (dupa ee evenimentul 1 s-a eonsumat).parteneful ti-ar spune ca simte 0anumita,~tra~tie ~i.ar;vr~a sa vorbeascamai .ffiu]teupersoana respeetiva, pentru,a.se cIarifiea ..

50

3. ,part;enerulti-ar spune ca a dat cursatractiei ~i s-au,sanitat (nimicaltceva!)

4. ,'partenerul ti-ar spune ca dore~te sa aibao relatie sexual a cu persoana respectiva.

Dupa cum vezi, am exclus situatiile in caretoate aceste lucruris-ar intampla pe 'ascuns. Ampresupus ca exista suficienta incredere intre ceiEloi parteneri ~i pentru a-~i asuma dorintele ~inevoile. Relatia in careaceste trairi ~i dorintesunt tinute se,crete este deja tensionata ~i meritaodiscutie aparte.

is.; Textura geloziei - idei ~i credinte iraponale

lata ciiteva idei infantile care stau la baza

amalgamului de afecte ~i emotii traite frustrant,din sfera geloziei:

i) Nu reprezint nimic daca nu~ma iubqti.~i de ce fel de iubire are nevoie gelosul? De

iubire 'exclusilva. Din acest motiv este atent :~ireactioneaza la cea mai mica oferta emotionalaa partenerului, oferta orientata spre altcineva.Pentru ca daca altcineva prime~te inseamna cael este privat. ~i de ce i se· refuza .iubirea?Pentru oa nu 0 merita, pentru ca nu arenici 0valoare. Aceasta traire. este atat dedureroasa

lJ;Jcat trebui~ evitataneaparat. Supraveghereaanxi0asa ~i controlul sunt mijloace pl.lse, inslujba acesteievitar.i.

ii) Am drepturi asupra ta1 Irni -apartii.

51

Analizez aceasm idee intr-un capitol separat(vezi "Posesivitatea"). Mentionezinsa ca e unadin cele mai. periculoase credinte irationale.Cand este contril7-isa de un coirtportament maiautonom al partenerului, poate trans form a 0persoana agr.eabila ~i civilizata 'intr-unmonstrupreistoric.

De aceea, merita sa ne amintim cat mai desca 0 relatie de cuplu este un acord LiherIntre doibameni prin care ei se angajeaza .sa-~i satisfacacele mai importante nevoi ~i dorinte, exact atattimp . cat fiecare este disponibil ~i dore~teaceasta. Acest acord nu e valabil 0 perioadanelimitata. Mai degraba, 'intr-o relatie- foarte vie~i creatoare, el este re'innoit zilnic. Astainseamna ca, la un· moment dat,unul dinparteneri poate deveni ip.disponibil sauincapabil sa vina 'in intampinarea nevoilor dedezvoltare ale eelullalt. Nimic (cu exeeptiac6nventiilor sociale) nu-I poate obliga saramana 'in relatie. ~i daca va ramane (.faIa sasimta asta), ace a relatie va fi, din ace I·moment,falsificata ...

iii) Daca te pierd nu VOl mal avea,niciodata, penimeni.

De ce sa. nu gande~ti, Insa, din altaperspectiva? De pilda: daca tu pleci, am ~ansade a 'intalni pe cineva mai potrivitpentru mine.Aceasta perspectiva nu poate apartine deeatcelui care s-a eliberat de teama de abandon. Iarteama de abandol) are radaeini foarte adanci. Nu

52

are aproape nICl 0' leg~tura . cu relatiileanterioare, "ci cu relatia priinara; cu mama:C~terapeut, cred ca vindecarea de aceastil traumase face printr-un contact 1i:tdehingat cu 0 figrlrlj.parentala (0 femeie-terapeut). Abia dup~ ceaceasta rana s-a vindecat gelozia ca traduciitoral fricii de abandon va disparea ..

Separat de aceste idei irationaJe" ~iindiferent de aparitia unui rival, tendinta de a figelos depinde de urmatorii 3 factori:

1. Angajarea emotionaIa tn relatie

Se refera la, gradul In care II investe~ti pecelalalt ~i, 0 data cO el/ea, rehitia.· Dacaplanurile tale sunt mari, daca ti-ai proiectat dejaviitorul ~i speri ca ceea ce Iti dore~ti sa seImplineasca,tendinta de a fi gelos va fi maimare. De ce sa fii gelos dind nu-ti pasa 'preatare de viitor, cand nu te vezi coiistruind' ceva

cu ceJalaIt ~i nu-I valorizezi suficient pen~ru a-Iintegra Iptr-un pro'iect de viat~ com un? I

2. lnsecuritatea personalaSe refera la gradul In care te simti investh

de'~teI~lait. Altfel spus; cat de angajatltipare'ceHila)t In' relatie?' Este stabiJ ~motional Inrapor{cu tine? Te dore~te, te sprijina In nevdiletllle? Daca nu 0 face (sau nil 0 face suflcient);in~ecur'it'ate'a pe" care '0 'resimti ~e face saraspunzi cu 'mai multa g'elozie. ·r,

, ,3. Sensibilitate,a emotjonala, ;S'e r~fer~; pur ~ts'implu, la intensitatea cu

cate resimti elnotiile In general. Cineva cu 0

53

. - -

r~zRpanta afectjva~aj redusa (nu neaparat cll.0yulnerah,litate de tip', '~chizoid sau "schizotipal)~ > 1-) ... ' ...•.. '.I - " __

va I:esimti~geIozia 1J1;:tiputin intel1s decar yp~r~olma cuml,: registni emotionalm_ar: filldiferentiat. l-talimita, Ull ind\f~rent af~ctiv;nu Vaayea nici.q re~~tle, pe .cand' ug. histrionic" vagenera' un 'spectacol la care va {aslsta toata's.trad~.

6. InfidelitateaI' ", I:" :;:~ -' - .~-'<

~ _ • .' .. f:_' t ; ' • ;

Mi-e' foarte 'greu sa definesc inJidelitateaaltfei decat'din perspectiva unui ~ont;act social. , .. ·t,

(3;cela de la ofiteru1 stii.f.iicivile). Nici llu,§tlu;din. puqct de.,vedere psihojogic,' daca' ,acestten;~eri este operational. ".

','be exelUplu,. daca Ii. poveste§ti ~unui al. I .•.

treilea (§i nu partenerului) dte, ceva desp~eangoasele.§i ,secretde tale, se cheama ca e§tiopersoana .infidela? 'naca ar fi' a§a,psi40terapeutii ar trebui cQndamnati in co:r:porepenJru inaintare la' i~fidefltat~:: p~ de ,aIta part;y,cand e~t(,mai infl~el: c;ahd.~tC oferi ,coipuI(intimitate fizica) untii, "al tre1'Iea '(fai~ sa;;idezvalui ceva din lumeata interioara) sau- '-~-'" ' j,.'

atunci cand Jti. ofexi' ::;ufletul '.(intijmj~at~apsihologic~) unul al tr~.ilea:I"I)I~6~,eritao;ic~ruicontact fiZlC? ... , ' )

• ~ ';_ ~~'1 { ,,',- . _ I .. '

,Poti fi infidel (c,i~ci'clllpabilizat))a., nive1ulintentiei? Daca' dp,ar ,lti imagin~zi,:, ~,~ faci54

dragoste cu 0 femeiecare arata trasnet, ti-aiIn~elat' sotia? Dacii visezi sa fii' mangaiata~isarutata p~esan~ de 'un barbat chipe~~ti-ai In~efatpartenerul?

Uncle. se q-age linia? Credinta mea este calinia se trage. arbitraL Altfel spus,' n~ existacriterii imuabile. (solide(r,igide) dupa carecomportamentele ~i atitudinile sa fie netdelimitate. Cum ne Invata vechiul simbolchinezesc yin-yang, In orice mare de yin existaun punct de yang ~i invers. Aceasta este baza depe care sunt Inclinat sa fiu permisiv (deciliberal). Mai mult decat atilt, cred cu p,utere casinguriilndreptatiti ~i apti sa se pronunte asuprasubiectului sunt cei" doi parteneri. Oricinealtcineva, orid.t de apropiat, care intervinepentru a emite 0 judecata de ull tip sau altul("Tu ai gr,e~it!") Imi seamana cu acei oameni depe vremea Noului Testament, foarte doritori s~rid ice piatra ~i sa at"unce cu ea.

Atribuirea responsabilitatii celor doiparteneri nu .~ Il1tamplatoare. Creq ca estedatoria·lor sa-~i Imparta~easca, sa-~i Cl~rific~ ~lsa-~i negocieze. (daca. este cazul),viziuneaasupra fidelitatii In cuplu. Nimeni ~ltcineva nu.are ce c~uta In aceasta relatie qebarece, pe scuEt,nu e treaba,lui! Cu toate acestea, In relatiadintre doi oameni pot D, (adesea sunt) pr~zentjzeci de oamel}i: figuri parentale, autoritatireligioase,puQ:atcWJ ai l1ormelor sociale,. prieteniapropi,ati etc. Dac~ este ~i cazul tau, Iti propun

55

~•..• ~---------------~~-------II

i

I

sa exam'inezi pe rand optiunile ac~stora,-aitfelincat, in celedin. urma, pozitia pe care te situezisa: fie a ta:; in sensu'l de a reflecta gandirea taindividuala, libera.

Partenerii care nu~i-au 'asumat 'viziuneaasupra '. fidelitatii, adica nu au -cori1Unicat~oexplicit, clar, limpede nu'au nici un drept in a 0sanctiona, atunci cand Ii se pare ca celalalt esteinfidel Este ca ~i cum ar intra intr-un joc cureguli $tiute doar de ei, pe care le-ar dezvalui laun moment dat. Aceasta -atitudine (perversa!) nue decat 0' modalitate ingenioasa de a descarcaagresivitatea tara a sesimti culpabili.

Din' punct de vederepsihologic,infidelitatea este mai putin ceva ce i se intarripJacuiva"~i mai mult un proces, adica ceva ce selntampla intre doi oameiii.! Acest proces esteunul de echilibrarea nevoilor sau doriritelor,ajunse la un anumit grad de tensiune. Iar pentmtensiunea existentain relatie nu este responsabilunul sfngur! Altfel, e ca $i cum ai spl~ne ca aitrecut cu ma'~ina pe pOdli.lde la Cernavoda, darpodul are un singur capat!

Intr-un exemplu ce poate parea trivial (~icim~ sper sa fie cu atat mai sugdtfv), ea (sotia)are 0 aventura 'de 0 nbiapte Cll un alt Mrbatpentru ca nu rnai putea suporta 'm011Otoniadinre1atia sexuala cu' partenerul ,tei de cuplu;Pulsiunea ei sexu'ala setensionaselii'un grad decare'sotul ei mi era deloc strain! 'Daca i-ar spune(e 'un exemplu concret, din .practica ,mea

56

profesion'aHi) - se a~teapta sa nu fie Inteleas~(adica . sotul ~a nu-~i • recunoasca propriiicontributie), sa fie blamata ~i pedepsita.

Si acesta nu e decat un ~xe1i1plubanal, Insensul ca opereaia cu 0 sirigurft variabila (sexul).Sa ne gandim numaila milltimea nevoilor ce potfi tensionate (nesatisIacute) Intr-o relatie: deapreciere, confirmare; recunoa~tere~- res'pect,valorizare; acceptare, sprijin, Incilrajare,consolare, H stimulare, .autonomie, " 'apfopiere,comunicare ta:ctil-kinestezica 'etc. ~ila felul Incare acestea pot fi intricate' pentru a' avea '0imagine Inca d~ suprafata a dinamicilor cOrllplexecare stau la baza a ceea ce n~:'~amobi~nuit sanumim, atat de u$or, "mfideli~ate" ..

. ,Sunt con$tient ca, ill special penttu cei"maiconservatori, felul cum' prezint aceastiiptobl~matica pare riscant sau ,intolerabif; InSiinupot 'fi altfe!. Tot ce am intel~:r,'pana In aceast~clipa', despre cC)lnpltixitateasuflettilui 'tim,all;maobliga apt-oape sa fiu permlsiv ~i 'binevciltoEI'Irlterm~nii :filosofi~i budiste, acesta .~ un: feI' deapracfica "bI"lilla", compasiUhia:. icuiri altfeI 'tepoti raporta' la cineva" care'" ltiptii, uneoriinc6n~tient, 'pb1tm rieyoile"lui, care Iti66arcii safaca fata tensiuhii, ,anxiei~tii,&ii~agirii, tri.stetiisau disperarfi cp mijloac(iIe'lim}tate'care Ii stauCladidtiozitie,-rara sa Iil;te'f~aga'Intotdbtina ceea ceface? La ce~i-ar servi ~i'lljudeci, sfdi coil'dainni,sa 11 respihg'i;?!fuplus, 6~tiSigUfca stapane~tn6atevariabilele situatiei, astfel Indit sa realizezi 0

57

••...

ey1j.luare~orecta? Practic~ analitidi m-a invatat canot facem a~a de mult parte unii dinaliii incat, cuadevarat, nimeni nu este 0 insula ~i toti suntemdoar partia1e unui vast continen~. , ' ,, ,Siatur:ci, cine; pe' cine in~eala? \ine Py, cine

judeca? Suferjqta, cui este mai ry1are? Ginemedta mai mult sa fie pedepsit? '

},nteligenta geniala a celuf care a fost nUl~itBuadha ("Cel Trezit") a produs 0 soIutie care ,sepoate 'dovedi salvatoare ~i' pentru spinmisaprobl~ma a infidelitatii in cuplu. Buddl},a spuneca exista doar suferinta, nu insa ~i un agent al

suferintei (generator/receptor). Asta nu inseamnaca nu exista oameni care produc suferinta cum,din pacate, s-a, inteles atat de gre~it Ci caoa~enii care produc suferint~ sunt, in' egalama~ura, oameni care se confrunta cu suferil1ta·

Aplicatii .in ,r~latia de cuplu, aceasta id~e setraduce a~a: ll1fideJitateaca orientare catre un alt- t' . ':: ,

partener, (in plan sexuaV' emotionaV intelectuaVspiri~~i) este,indicele unei relatii aflate ir sllferin¢.Aceasta insea~rina pa amhii parteneri sufera, cudiferenta ca sufYJi~:ra,unui~ poate fi reprimatii,nerna!lifestata, iri.9<:J:l~tie~ta'l;Cel,care actioneaz4este· frecvent cd care nu ,,0 mal ,poate suporta,deoarece este rria.ivulnerqRil. Intr-un ltlod ne~tiut ~i.. ,-,.~ - '

paradox~l, el it ofera~i peluilalt ~ansa de 'a deVe!licon~tient'd~~propria luis~fyrin¢. Pe tenn~n hmg,acesta J;lu'po,atefidecat !l~Iucru bup, chilli'daqi p'etermen scurt'este ceva dureros s~uitulbumtor. . "

• - - > I ." , '. ~

\;.

58

TRANSFIGURA~A' (, ,~I . k" t

l~.. ,'i J~

11.l'I'

DiincQlo de ,experientlit psihologiqa .-; '."-1""

In, esenta,.?- transfigura 0 persoana pe1Fa~e0iybe~ti ins~aU1n,aa te raporta ,la ea ca,)a. unaspect al Principiului,. Arhetipal Masculip sauFemin,in" dupa caz .. Dacaeste ..o femeie,_ Pedurata transfIgurarii "yezi" il).e(;lmFlimult decato feme ie, adica 0; "ve>zi"peeFemeia Arhetipala,polul feminin al Sinelui/DulTmezeu'., Daca es~eun barbat, percepi in el B~rbatLll Arhetipa,l,polul masculin allui Dumnezeu/Sinelui.

In ace,st sens, a·.1J;ansfiguraiJls~al1).naatr~cedincolo defigura (trans = di1wolo,de) s~u"altfelspus,dincolqde ceea ce este mater,ie, for1l).~;aparenta, periferie, lnveli~, ayand ac.ces la ceeace este subt;i1,s)lblim, spiritual. .

j p'el1truaceasta ai nevoie.de 0 persoana caresa yontil!~~,isa manifeste; macar intr~o anumitamasura, resPectivel~ yalitati spiritu~l~;P~,pilda,pentru' a te conecta la a~pe,ctul de."fru!lluseteArhetipala a Sinelui, ai nevoie de 0 pe~soana incarne ~i oase prin ,olire"" aceasta, frumusetetranspare. Pentru a Je:I~ga de aspectul Fort~infinita a lui DumneZY!l, ai nevoie,de un ,barbatprin care,sa s~ man~fe~te!cevl;idin a.c.easta,forta.Un barbat fri9,9s".car~ sesper,ie de propria.l~i4mbra, In, pi:d ul},.caZl),U'Na fi un,'~}lport d~transfigur,are ,~"pentrud:aspe,ctul de Puter~ i al

59

r-

Divinului. 0 feme~le,la eare lungirrtea ~i latimeasunt practic egale nu va evoca nimic dinFrumusetea desavar~ita a Centrului, Spiritual.(Folosesc termenii Sine, Dumnezeu', CentruSpiritual in acela~i sens).

Suportul exterior este necesar, nu insa ~isuficient. Mai este nevoie de eineva. De tine! Tue~ti cel care realizeaza transfigtirarea. Daca itilipse~te (sau nu ai dezvoltat) aceastii capacitate,poti sta mult ~i bine langa 0 femeie de 0frumusete cople~itoare sau langa un barbatincredibil de' curajos. Nu vei avea', acces lasursele transcendente ale frumusetii sau curajuluiacestora. Altfel spus, experienta ta subiectiva vafi una pur psihologica, nu insa ~i spirituala.

In ce consta aceasta putere de transfigurare?Imi vine destul de greu sa 0 analizez. Imi pare afi 0 combinatie de aspiratie spirituala,disponibilitate emotitmaIa,· imaginatie ~iinocenta. Cand spun aspiratie spirituala marefer la' dorinta intensa. de a cunoa~te, princomuniune, 'aspectul ultlin: al realitiitii, izvorulcreatiei, ceea ce este adanc, sublim ~i misterios.Para trezirea ~i con~tientizarea acestei' dorintenu vad cum ai putea pleca in cautarea acesteisurse originare ~i enigmatice.' Cel caruia nu-ieste setenu cauta apa. Tot a~a, eel care inca nuresinite setea spirituala (nu i s:'a activat aceastanevoie) 1m va intreprinde nimic pentru a 0potoli. Insa cel care presimte existent~a cevainaltator ~i abisal in atela~itimp,incare s-a

6b

trezit nevoia de a-I simti pe Durnnezeu "~i,carei~i asum.a responsabi)It'ati1e pentru aceasta

nFoie (precizare deloc intarri'platoar~: unii nu~i-o asuma!) actioneaza. EI devine ceea ce senume~te, indeob~te,' un caut~tor spiritual, adicaun cautator de'aqr, dar pe lilt nive!. '

Cand spundisponibilitate emotional a marefer la un tip special de deschidere a inimii,

anume Ia un fel de spatiu interior suficient devast pentru a contine senzatii, emotii, sentimentetulburatoare, intense, uneori debordante. '

Imaginatia nu este reproductiva, ci creatoare.Ea pleaca de Ia ,ceea ce este concret, sensibil,imperfect ~i, prin procedee combinatorice"ajunge la suprasensibil, la ceea ce este ideal ~idesavaqit. Realul este recreat peun' alt nivel,transcendental, este reconstruit ~i sublima:t,inaltat pana la ceea ce este esential~i arhetipal.Din acest punct ?e vedere, oamenii cu ,0 structuraartistica sunt, desigur, mai avantajati.

In sf§.r~it, inocenta pe care 0 all,l in vedereeste apropiata de mintea Iipsita Cleprejudecati acopilului, minte care este pura in sens,ul cii,~1U'afost contamil~ata sau conditionata cultu~al (dar, " Icare va fi, pentru ca acesta este dE;stinul oricarui

copil). Inocent~de care vorbe,sceste -totuna cumintea incepatorului ("beginner's mind"), cel

care, neavand ~retentia ,de a ~ti deJ~, ,i~i permitesa se lase surprins. Cel care crede in mod rigid(vezi dogl!latlsmul religiilor" orggI)izate) ca

" [;

Dumnezeu este intr-un anumit fel va e~ua in a-Il~_ f; •• ' L

61

r~cunoa~te; atuhci dndDumnezeu(pe care i1intuiesc j udiu~, pus p~'~otiirse va arataialtfel. A

accepta ca,' in ciuda tuluror cuno~tintelor, nue~ti aecat' un mare ignorant, lini pare a fi'" - ·-,.·i

necesat 'penfru a avea acces la pdtenti.alul 'denoutate ~i prospetirhe aj Sineihi. Altfel'spus,p~ritru a (contempla e~taziat (uneori infiorat)ceea ce mintea ta, oricat de dez.voltata, nu ar fiplltutpr6ct't.ice vreodata.· "

Dincolo de aceste cbnsidenlt1i, transfigurareaeste posibila deoar~ce 'bai-batii ~j ferrieile suntpUI1iltoriai Prlncipillor Divine~ Ei/ele, Incan1eaza,manifestil In proportii extrem de' variate aspecteal'ePrincipiil6r Arh'etipaly. Unii 0 fac mai clar,mai' 'iritenS: In cazui lor tn,uisfigurareaestej, 'j .. ;{'

u~bara._'0 'femeie care Incohjoara cu multadragosie' un copil evoca lesne arhetipul matern(Maina' Divina, 'In traditia spirituala). Privind~6cum are grija de copil, observandu~iafectiunea'~i

sensibilitatea empatica, te poti conect~. ~i tu laacest a~pect al Principiului Feminin, chiar dacae~tl b~rbat. . ;

, AI}ii;6 fac mal putin intens, mai timid, niaiputIn jobserV(ib'iLAsta n~ Iliseamna ca nu continPrincipiile f;.fhetipale, ci caacestea sunt prea, ...•. -?-, , . ",:.

putin trezite.' Gradul de difer~ntiere psihologicaaacestor p~rsoane este Indis2azut.' Acesta nu eun ~6tiv pentru a-i dispretJJidCo~tece~i noi, cuceva timp li1 (Jrm~~am}o'st la feY Mai degrabaeste Un'moti" pentma-i asista sa-~'i activezeacestpotei1tial, astfel Ir1C-at sa ajunga' sa62

manifeste, intr-un grad mai irialt, ceea"cedeocamdata este adorrnit sau inert.

In principiu, earn in asta consta evolutia: atrezi ~i a rnanifesta plenar, benefic ~i'creator,potentialuI pe care 11contii, potential cederivadin doua surse· arhetipale numite,(pentruu~urinta, Principiul Masculin ~i Princij:>iulFeminin.

2. Suflete pereche

In relatia cu celalalt semnificativ,transfigurarea poate fi un instrument excelent pusin serviciul evolutiei psihologice ~i spirituale.Principiul Arhetipal pe care il percepi ,in iubifu ta,prin transfigurare, se activeazii in ea, -' 0impulsioneazii sa se afirme ~i sa' traiascihmai,pregnant calitatile ce ii corespund. Transfiguffindu­I pe iubitul tau ii hriine~ti natura superioara, ilstimulezi sa se simta ~i sa ,se cornporte rnaiinacord cu c.eea ce este elevat ~i rninunatin· el.Evolutia dinamizata prin aceste -procedeetransfiguratoare nu mi se pare,a avea limite!

Si pentru a fi rnai tehnic, iata diteva detaliipentru acest "modus operandi":

Prive~te 0 femeie frumoasa. Nu eobligatoriu sa fie iubita'. ta. Poate fi 0necunoscuta. Si acum, gande~te-te: crezi ca eas-a mcut a~a de. fmrnoasa? Armonia formelor,proportii; gratia; crezi casunt opera ei?

63

Nicidecum.j'Ea nu', este capabiJa sa faciisacreasca un singur fir de par;.Frumusetea,pecareo manifesta (~i pe care tu 0 percepi) i-a fostdaruita.·Daruita,de'cine? De PrincipiuJ Feminin,'binelr1teJes'.fJand acest·principiu,.ln aspectuJ Juide fm{l1usete, se va retrage din ea, fenomenulva,fi' imediaf perceput. Nil VqF uri'ai fi atat defrumoasa! ,1 ,;

Aceasta femeie (~i oricare aJta femeiefrumoasa) pe care acum 0 admiri este doar unaspect partial, incompJet, ·al. PrincipiuJuiArhetipaJ Feminin. Ea este pre cum 0 u~a ciitreacest:principiu. Daca vei lrece sau nu prinaceasta:' u~a; asta rdepinde liumai de tine ~i deputerea ta de transfigurare.

Eafjdoar te .ajuta sa treci dincciJo. 'Estepre cum un releu: care transmi:te un- tip deenergi:e. Releul nlJ produce energia respectiva,cirtioiiLO transmite!FioruJ sacraJitiitii, starea deadoratie,' .lncantarea ~i"umirea pe -care lesillltisunt generate nu de ea, ci de PrincipiuJdinsp'atele ei, i Acesta e· PrincipiuL care te atrageirezistibi,l, a .carui,atingere te. Infioara,' . te:uluie~te, telmbata, te :emotioneaza 'profund. ",

Daca nu faci.' 'diferenta intre· ,forma ~icontinut, Intre stnictura mater-iala ~iprincipiuJspiritual care semanifesta-'prin ea,Jri~ti ·s'a teata~ezi de forma.' Acesta' este un .mare per.~col,deoarece' orice ata~amentcoJ1ldllce 'ia: suferinta(intrucat forinele nu sunt ve~nice). Daca fe'mejarespectiva pleaca din viata ta sau forme Ie·eise

64

transforina (fnimusetea pale~te);vei'sufer:i. Fixatpe 0 anumita forma (adica ata~at), a~teptand-osa reapara, sau cautand-o la n,esfar~it 'prin filelememoriei, pierzi sau ramal orbla manifestariJeaceluia~i principiu prin alte fiinte, manifestaripoate chiar mai rafinate, m~i puternice, mai vii ..

, Daca ea a plecat (in cazul unui barbat), dacae] nu mai este (in cazul unei femei), existamotive de intristare, desigur," insa nu pentrumult timp. eel care a plecat nu a luat principiulArhetipal cu el! Tocmai pentru di este infinit,

,principiul este peste tot ~i iT poti vedea, cu\~onditia sa nu tii ochii inchi~i.

, Exista, Jotu~i, un caz incaI:e suferinta cepare a nu se' mai sfiir~i este justifitata. Estecazul in care celalalt (sa presupunem ea e~tifemeie) se apropie extraoditiar ,de mult, aproapepana la suprapunere, de modelul vibrator latentdin tine insati. EI concretizeaza imagineaprimordiala pe care 0 porti tu, 0 intruchipeaza,oface sa,fie perceputa.obiectiv, De~i rare, acesteintalniri (];lumite intaJniri de "suflete pereche")sunt p-osibile ..rnsa chiar ~i ~nacest caz ai motivesa ,fii optimista. El se va intoarce in' modnecesar (nu neaparat in aceasta;viata), pentru caare :nevoie de tine, pentm a.tral experienta unuianumit tip de implinire, toJa~acum tu ainevoiede eL Repet, aceste.intalniri sunt rarisime $i nutrebuie confuudate cuexperienta indragostidi,de~i seamana, in anumite privinte, eu ea" Relatiasufletelor pereche este intotdeauna tulburatQare,

65

oricat de mult timp ar ttece, pe cand trairile dinemotia de· indragostire se estompeaza la unmoment dat, peritr:u a disparea sau <f cristaliza inaltceva. ,,'

Sufletele' pereche; doi oameni care seoglindesc intr-un,grad foarte inalt unul:,pecelalalt" in aspectele Ic5rcomplementare, creaza,atunci dint! sunt, inipreuna '(uneori ~i fadistanta), un dmp vibrator apropiat de campulfundamental, acela in care PrincipiileArhetipalesunt fuzionate. E firesc sa generezemuM energie; 'in acela~i felrin clrre campuloriginar (Sinele) creeaza; la nesfar~it, energie.

Un' criterili' pentru identificarea corecta aacestui'tip de relatie este con~tientizareacaracterului rascolitdr' al ·'intalnirii .. de catreamandoi. Cazurile.in careunul sin,gur perceperelatia ca speciaJa sau ie~ita din comun sunttransferentiale prin exce1enta (partenerul esteidentificat incon~tient cu 0 figura pareniala). ', iDincolo de acestea, barbati, ~i femei care nusunt suflete pereche pot, de asemenea:, pentro 0perioada limitata .de, timp, face experientacuplului arhetipal,. prin iritermediul anumitorpractici spirituale:: In Tantra, de!pi Ida (In formaeiautentica), cei doi parteneri devin, pentru untimp, cosubstantiali cuplului cosmic'. Femeia 'i~idepa~e~te conditi'a, ,devenind . Parashakti(Absolutul Divin :p()larizat feminin),la ..fel ~ibarbatal" care devine, Shiva· (AbsolutulDivinpolariz'atmascuIin).Gei doi,., prin care .curge

66

energia creatoare a Sinelui, au acces la 0 stareintensa de fericire, avand ca suport relatiaainoroasa controlata.

Cum, pe p'laneta noastrii, se pare ca nimic nupoate exista lara a fi pervertit ~i traditia tantrica a"beneficiat" de excese _~i derapaje, generand, -pebuna dreptate, critici ~i neincredere. Transgresarearitualica a convenientelor sociale a degenerat u~orin promiscuitate ~i desfrau, libertatea sexuala afost . confundati'i cu libertinismul, iar evolutiaspirituala a functionat ca scuza perfecta pentru ada curs instinctualitatii.

Din ferie-ire, filonu! tantric a pastrat niae~tri~idiscipoli adevarati, care au adus pana in zilelenoastre aceasta curajoasa metodologiespirituala, capabila sa foloseasca aspectul celmai grosier al iubirii (sexualitatea) intr-un·modelevat, transfigurator.

Capacitatea de a contempla mtr-o femeie sauintr-un barbat Principiul Divin poate fi trezitaprin intelegere. Dad n-a~ crede asta m~a~ridicachiatacum de la birou pentrua merge la culcare:E nevole doar de putina lumina pentru a irHelegeca, daca un om nu este totuna cu hainele lui, tota~a corpu! unui om nu este totuna cu spiritullui.De:ce It-ar fi oamenii,. pentru Principiul Divin,ceeace sunt hainele pentru'un.om? -.

Inte!egand asta, am putea incepe sa sesizamceea ce este ideal, elevat, universal valabil intr-oalta fiint§., fie ~i numai in stadiul de gerrnene. Inorice om existi'i ceva sublim, 0 parte exceptional a

67

J

pe care' 0 - manifesta fragmentar, contextual,insuficient sau deloc. Aceastii parte, pe care Imiplace s-o numesc Sinele, poate fi dinamizatii printransfigurare. Mecanismul e simplu: raportandu­te la aceasta parte din el, Ii transmiti ceva dinenergia ta, adicao treze~ti, -0 fad sa vibreze.EVea se va bucura de acest proces ~i, eventual, 11va duce mai departe. Transfigurarea este undrum In spirala, 0 modalitate a Viului de a seelabora ~i transforma la nesfar~it, impingandcreatia mai departe,mai sus ~i' simultan -maiadanc, pentru ca nici un pol nu vine inmanifestare tara polul complementar.

3. Identificarea Principirilui Arhetipal ­mecanisme ~i efecte

Cand Iti propui ~i reu~e~ti sa-i vezi peceilalti In aspectul lor spiritual, tu e~ti primulcare ca~tiga. Daca sunt receptivi, ca~tiga ~i ei.In ce consta ca~tigul tau? Te bran~ezilaPrincipiul Arhetipal, adica deschizi porti In tinepentru ca acesta sa-ti comunice din calitatile ~itendintele lui. Este 0 forma de a-I atinge peDumnezeu, de cate ori realizezi 0 transfigurare.Este 0 forma de a trai In. doua lumi, In lumeaaceasta ~i in lumea "de dincolo", experienta pecare 0 numesc unificatoare·. ~i 0 vag' ca pe 0sarcina .de evolutie:

68

A percepe in celiilalt" prin .transfigurare,.PrincipiukSpiJ'itualinseamnaa-1 conecta ~ipe ellaSursa, . adica. a-I oferi 0 ~ansa extraordinara dedezvoltare. Acolo unde este posibiL-(de exemplu,mtr-o relatiede cuplu de lunga durata, intr-o relatieparinte - copil sau intr-o relatie maestru-discipol)acest procedeu al transfigurarii poate reprezenta uninstrument incredibil de stimulare, potentare ~iimbogatire spirituala. Transfigurandu-se reciproc,doi parteneri de cuplu energizeaza ~i amplificanudoar iubirea dintre, ei ci ~i caracteristicile-samantacu care s-au nascut, devenind astfel mai apti pentrua-~i implini misiunea personaia cu care au venit inaceasta viata.· y

, Exemp Ij,ficare: Sotul tau ·are Soarele J~iAscendentul . in Taur. Ce iIlseamna' asta?Inseamna ca rar ai mai vazut· pe cineva a~a degreu de clintit. Inseamna cadaca el crede""ca 0

aimmita idee este core eta, poti ~i sa te sinucjzi,ca totnu va renunta Ia ea. Aceasta rigiditate tescoate din,minti. De ce nu 0 transfigurezi? Ce-ipefJJ1ite rigiditatii lui Sa.l existe? Ce fel deenergie.o alimenteazil?- Evident,· energiaathetipaia .a stabilitatii., Rigiditatea oeste, inesenta, stabilitate. lata ,cevace poti admira lasotul tau.! II sa face asta mai flexibil? In nici uncaz. Ceea;:ce poti, printransfigurare, 'este sa-lpI-ovoci . sa-~i uti lizeze. ahfel acest potential.Stabilitatea aplicataill relatiade cuplu InseamnafideIjitate;~i siguranta:,Fiisiguraca acest om nute va In$ela ~i, nu te va parasi! Stabilitatea

69

aplicata la dimin Inseamna ca nu te vei mutadin 2 In 2 ani. Si daca a spus cii va face unlucru, fii',sigura ca II va face. Acest om nu-~ischimba opiniile de pe 0 zi pe alta ~i In modcert I~i tine promisiunile. Acest tip de stabilitateeste mult mai dezirabil, nu-i a~a?

Sa·mergem la polul celalalt.Partenera taeste nestatornica ~i instabila, uneori Jti parefrivolii In relatiile pe care Ie stabile~te. Ceenergie arhetipala I~i face de cap aici? Energiamobilitatii! Admira aceasta energie ~i va Incepesa fieoTientata creator. Instabilitatea mentala

devine viteza de gandire, frivolitatea, prinsublimare, se transforma I In capacitate de. Iadaptare la nurneroase tipologii umane.Nestatornicia apare ca deschidere ciitre nou,curiozitate ~i disponibilitate de a experimenta.

Prietena ta plange foarte u~or, este foarteimpresionabila ~i are mereu nevoie deIncurajari? Este pur ~i simplu energia arhetipalaa sensibilitatii, Inca neintegrata. Transfigureaz-o~i vei Invata multe . despre rafinamentulemotional, despre rezonanta afectiva ~i empatie.Arhetipul manifest in .ea, cu timpul, se vadinamiza ~i-In tine astfel Incat, peste un numarde ani, mi: este exclus sa plangi revazand"Pacientul englez" ~i sa nu-ti arninte~ti primavizionare, cand nu aifiicut deloc economie deironii ~i comentarii sarcastice .

. Transfigurarea,' ca metoda de transformare~i evolutie spirituala;' este infailibila. Cu 0

70

conditie:, sa ,fie '- reanzata' -con~tient $i numecanic. Cu alte cuvinte, daca nu participi cutoata fiinta ta ~i mai ales dacanu' crezi In ea,efectele vorfipractic mile.

Cand 0 prive~ti· pe iubita ta ~Fli spili' (sauspui 'In sinea ta) "E~ti atar. de frumoasa" sau"E~ti a~a de buna cu mine~'",vei-activa In eaFrumusetea sau BunatatearArhetipala daca creziIn ceea ce spuL Daca nucrezi mai bine nu maispune nimic!

Credinta taputemica '0 leaga de PrincipiulArhetipal. Putin cate putin,- pe nesimtite, eadevine tot mai frumoasa (sau mai tandra, maidevotata, mai toleranta etc.) deoarece PrincipiulArhetipal se activeaza In ea ..-' In acela~i fel, iubitul tau devine, Incet-Incet,mai/intelept, mai putemic sau .maiodisCiplinatdatorita transfigurarii tale reu~ite. PrincipiulArhetipal pe care 11, dinamizezi printransfigurare I~i face·simtita prezenta. El setransforma deoarece-tu II ajutj'sa se transforme.

Cumfaci asta? Vazand In avans ceea ceel

urmeaza sa, fie"intuind poteittialul I,ui decre~tere, crezand cu adevarat~i'a~teptandu-te sase inanifeste, anticipand, ill prezent, 0 realitatenoua, . minunata. Forta unei· a~teptari 'pozitive;corelata'cu dorinta arzatoare de a-ti fi revelata 0anumita calitate arhetipala pot depa~i ~iInfrange' rezistenta:incrancenata' a materiei,inertj~obi~nuinte'lor sau teama de schimbare .

." "I'i I

71

o femeie transfiguratii, receptiva la energiilece-i sunt transrnise, poate manifesta, temporar,fascinatia sau magnetismul irezistibil al Principiuluicare 0 locuie~te. Un bilrbat transfigurat, pentru 0perioada de tirnp, poate fi perceput ~ipoate actionaasemenea unui zeu printre oameni. Daca ei nu potpastr~. ill mod con~ient, legatura cu PrincipiileArhetip~le, revin, dupa ce transfigurarea illceteaza,la conqitia de oameni obi~nuiti. Figuri denotorietate la un moment dat (vedete din arm,televiziune sau sport), dupa ce investirea publica le­a fost retrasa, nu mai ies prin nirnic ill evidentiJ.,pierzandu-se anonirni ill mul!ime. Forta principiilorarhetipale a dirninuat, ca ~i cum acestea ar fi plecatill alm parte, la altcineva.

In absenta perceptiei transfiguratoare, relatiilede cuplu, oricat de efervescente la inceput, sedilueaza ~i uneori mor (se destrama sausupravietuiesc nevrotic). Ele seamana cu 0 buteliecu apa, din care consurni ~itot consumi, pana la unmoment dat, cand nu mai ai ce consuma, deoareces-a golit. Pentru a evita aceasm situatie este necesarsa mergi periodic la Sursa, ca sa 0 illcarci.

Si daca ai reu~it transfigurarea cu 0 persoanafoarte apropiata, iti va fi mai u~or sa incerci ~i cualtele, chiar necunoscute. In ceea ce ma prive~te,imi aduc aminte 0 zi in care, dupa ce meditasemasupra principiului. transfigurarii, am ie~it inora~, laplimbare. Inziuaaceea am viizut a~a demulte femei frumoase incat nu rni-a venit sa

credo Si ~tii ceva? Inca Ie mai vad.

72

iN CiTE FELURI.IUBESC OAMENII?-.. '.' .. ; ..•. ,. ~ '

:,..:..

, . '" .i: ' ~

Raspunsu:1 cel mai sjmplu ar fi 'C:~ Qm)1eniiillbesc.inmuJt@ feluri. tvfa;iyx.-a<;;t,fiyc,(j.re.infelullui. Dar acesta este, !In;.f3csput).scare nu aducenici un fel de cunoa~tere. In ignor~nta in care,personal, ma zbat (poate ~i tu) am nevoie demai mult de cat un raspuqs poetic. ~i,ill nici uncaz de unul sceptic ("Felurile de a iubi sunt inmod esemi<.;jneclasificabile')

,Gande~te-te la nori. De cate feluri sunt norii?Da~a te uiti pe cer, in' fiec~r~ zi: vei gasi fQnpeextrem de variate. Cu toate. acestea, meteorologiiau distins patru categorii de nori: .cUl,1lulus,nimbus, cirus ~istratus.Acestea se .pot qOl}1bina,generand forme mixte,· precum cumulo-nimbus.Cuajutorul acestor categorii poti descriecerulunei zil~, indiferent de anotimp. Eviden!, doinimbus,nu sunt identici. Sunt,ins&, syficient deaselT\anatori.pentru a fi inclu~i in aceea~i clasa;In acela$i fel ojJereaza acea parte a psihologieinumita "psjh04iagp.ostic", c~recauta profile-tipde personalitate. De$i oamenii sun,tunici,ei potfi a$ezatisub mai multe "umbrele", .gratiea,~emanarilor dintre ei. '~i;

Contururile pe care psiqodiagnosticul clinic$.imeteoyologi'11e tra,se~za, in domeniile lor, Iecaut $i eu, de Ce\;a,.vreme, in dOt).1~niuliubirii.lata Ceo am g~siJ:

T3

Mi: se pare ca o~~enii":i~besc In doua marifeluri. Am numit aceste feluri IUBIRE­

RASPUNS, respectiv IUBIRE-DARUIRE ~i Ievoi analiza pe rand. lncep cu iubirea-raspuns,care e de aeparte ceamai rasp and ita modalitatede a iubi, pe ;aceasta planeta:

1. Iubirea-raspuDs

lubirea-raspuns este un amestec de iubire,a~tepfari ~i dorinte personale. Intr-un limbaj maimistic, este 0 combinatie de Sine (in senstranspersonal, nu freudian) ~i Eu.

Aceasta iubire in cepe cu mine ~i apoiajunge la tine. lata cum: Mie imi place foartemult ciocolata. Tu imi cumperi ciocolata, iar eu,ca raspuns, te iubese. Observa tiparul (exempluleu eioeolata se poate multiplica la nesfar~it): euam nevoie/imi dorese ceva, tu imi oferi acelceva. Abia dupa ee nevoia sau dorinta mea afost satis:facuta incep sa te iubese. Eu te iubescpentru di tu faei ceva pentru mine. Dadi nufaei, nu te iubesc.

Prin urmare, nu este 0 iubire libera, cieonditionata. Eu nu te iubese indiferent daca tufaei sau nu eeva pentru mine. Nu, nu. Te iubese,dupa ee primese ceva de la tine, dupa ee ai venitin intampinarea unei nevoi personale.

Atentie, nu spun ea aeesta e un luem bunsan rau. Deoeamdata constat. De~i, fie vorba

74

intre noi,fiinct' yorba de iubire, sunt inClinai sacred di oricum eceva nlinunat. !' ,

"Iubitea-r.aspuns contine, in 'subtext,urmatonii rrtesaj: "Fa-ma sa ma simt bine,fencit!" Are 0 dominant~ receptiva (mai intaiprimesi:;' ceva de hi tine) motiv pentru care,ra.cand legatura cu Principiile Arhetipale, dconsider un aspect al PrinCipiului Feminin.

Eu am nevoie sa calatoresc iri strainatate, savad ~i sa ma bucur de locuri frumoase. Dilr tunu calatore~ti cu mine. Ei bine, pe tine nu teiubesc. Dar pe tine (un altul), care ai 0 nevoiesimilara ~i care ma insote~ti, pe tine te iubesc.

Am nevoie, dnd maintorc seara, de ia slujba,sa gasesc mancare gatita. Vreau ca tu sa-mi facide 'mancare, tu Inri fad de mancare, iar eu teiubesc. Daca nu ~tii sa gate~ti, daca nu-tiplace saute-ai saturat sa-mifaci de 'mancare; avemprobleme. Nu te mai iubesc.

Am nevoie sa ma admiri, sa-mi spui ca suntfrumoasa, speciala, deosebita. Tu ma apreciezi ~ieu te iubesc. Cand imi- 'ara!i imperfec!iunile,defectele, Vlciile, iubirea mea'pentru tine dispare.

Eu doresc sa facem dragoste ~i tu e~tidisponibila erotic. Ca raspuns, te iubesc. Insa nute mai iubesc daca e~ti 9bosim, daca nu ai chef saudaca, Doamne fere~te, e~ti attasa de altcineva.

Dupa ce am e~_uat, ma a~tept sa maincurajezi, sa-rni spui ca ai iucredete in mine ~ica dataviltoare sigur voi reu~i. Tu faci asta, iareu te iubesc. Daca tu nu te pricepi sau, din

75

j

mativele talt't, alegisa,nu,fii alaturi de mine, suntfrustrata l?idezamagita. Astiizi nu te m,ai iubesc!

Sa mai dau 200 de exempl~,s£!.ub<1,t~aua casii pric~apa, iapa'? I~~iubirea-raspuns suntfacalizat pe nevoile mele. Ele sunt pe pri~ullac. Ca recampensa pentru faptul ca Ie satisfaci,eu te iubesc ...

Iubirea mea nu pleaca de la mine spre tinepur ~i, simplu. Ai' vrea tu .... Exista canditii,eXlgente, standarde. Daca resp.ecti canditiile, tiicorit de exigente, te ridici la 1naltimeaa~teptarilar, ei da, ,meriti, sac. Insa nu-ti vai oferiene~gia rpea iuqitaare pur ~i simplu pentru ca tuexil?ti,ci numai daca tu faci ceva pentru mine.

$i uite-al?a un copil, pentn1 a beneficiamacar de iubirea-raspuns (iubirea-daruire nicinu intra in disc~tie), yulege premii dupa premii("Te iubesc dad ai perfarmante ~calare"),merge la meditatii de limba gennana sau depian pe care, in sinea lui, Ie ura~te, mananca tatdin farfurfe, cu riscul de a-l?i da metabolismulpeste 'cap, nu mai spune nimic, pentru a nu ficansiderat abraznic' C/re iubesc daca nu-miraspunzi ~i te confarmezi") sau plange peascuns, in camera lui ("Baietii nu plang!").

Un adult, in relatia de cuplu, impills' deacelea~i mative, accepffi a partida de sex inciuda a ceea ce simte: eviffi subiecteledelicate,care iI pot "cteranjape celalalt (ca ~i cun'}·acesteprobleme nu ar exista - tehnica ~trutului), -il?iminimalizeaza sau ignora nevoile personale,

76

simuleaza b.ucuria de ai'~i, vedea soacra, .,sepreface ca-i p'tac prietenii partenerului etc."

, Fara tine, eu nu sunt fericit. Ac~asta esteiubirea reactiva. Para parin!i", coptlu!. esteneputincios, via!aIui este in primejdie. Insaparin!ii sunt acoio, ii satisf~c 1~~,vo;le;(mac~rcele prim are) ~i copilul il iube~te.

Fara prietenul tau, sirn!i ca te cople~e~tesinguratatea. Oar el esteaici, lflngatin~ ~i tu iliube~ti ...

. Fara so!ia ta care te consoleaza atunci cande~ti trist ~i te,impulsioneaza cand e~ti pe pUllctulde ate resemna, via!a ta ar fi mult ll1ai grea. Oarea este acoI,o ~i tu 0 iube~ti.

Toiu~i) tabloul nu este a~a ideal cum ilzugri:ivesc. Ai anumite a~teptari ~a care,surpriza, partenerul nu raspunde. Ce se intamplaatunci? Suferi. Suferi pentru ca nu-~i aranjeazafrumos hainele)n ~ifonier, pentru ca nu are unjqb mai bine platit, suferi pentru ca vorbe~te latelefon c,u fostul ei iubit sau cu fosta. luirrietena,.sUferi pentru c~ uita, s?-!i, aduca f1o~r,~~feripentru ca nu-i plac dn",~e!iile' lungi,suferi" pentru ca munce~te pana.',t~rziu, suferipentru ca nu are op!iuni poliJice. ferme, suferipentru aten!ia pe care ;0 ofera fratelui sausurorii, suferi pentru ca, n'u-:!ispune, cu lux deamanunte, cum se simtt:;,

Ace,asta esty ;iubirea~raspu,l,1s"intoars~ pepariea cealalta (pentru speciaIi~ti, in aspe9t~lyide Umbra). ~i ce faci in acest caz? Oa, asta facio

77

u

J

\\

!,,\

\

IncerCi sa II schimbi. Sa 0 modelezi. 'Sa Ii

modi£Ici·coinportamentele. Sa Ii refaci structurade persohalitate. '.

Stii ce am Invatat eu, pana leiace~ti aproape40 de ani, spre care ma Indrept vertiginos? Caincercarea de a-I schimba pe celalalt este nudoar inutila ci ~i, pentru cei care au simtulumorului, comica. Este ca ~i cum pe tine tedoare·stomacul ~i te duci la doctor, rugandu-l saprescrie 0 reteta pentru vecinul tau. Draga mea,boala este a tal Ca sa te simti bine, nu altcinevattebuie' sa se schimbe. Schimba-te tu, daca simtinevoie unei schimbari.

ft c

In cuplu, ciocnirea dintre a~teptarile tale ~irealitatea celuilalt este fataJa. Este imposibil sanu £Ii frustnit. Insa ceJalalt, a~a cum este el, nu eresponsabil pentru frustrarea ta. Tu e~ti frustratpentru ca nu-ti sunt Implinite a~teptarile.A~teptarile sunt ale tale, pana la ultimulmilil11etru. Tu ai 0 anumita imagine, imagine ceexista exclusiv ill capul tau. Realitatea este o.k.Numai In raport cu imaginea pe care 0 porti Intine realitatea pare necorespunzMoare,insuficienta, fnistranta, dureroasa. Tu nu iube~tipe cineva real. E~ti Indragostit'de 0 imagine; deun set de idei. E £Iresc sa suferi, deoaiecerealitatea (din afata ta) nu se potrive~te cuimaginea (dinauntrul tau).Dar cine este cel carecreaza imaginea? Cine are tot felul de a~teptari,dorinte, nevoi? Tu! .

78

. Iubirea-dispuns, atun~i ,ca~d 0 po!imi~i)ntptalitate (adica, simbolic vorbind, pe qmbetefete) contine ~i suf~~i·nt~. Cand celalal~ treb~j'esa fie Iptr-un anumit fel. pentru ca tu. sa. fiisatis;fficut, vei suferi In rpop nec~~ar dintr-:Ut;lmotiv foarte simplu: .natura umana nu ,este fixa.Mai larg, realitatea este, prin natura sa, vie,

flexibiUi, curgatoare. Iti aminte~ti ce spune~Heraclit? Nu te poti scalda de dou~ ori In.apeJeaceluia~i rau. Cel care qstiizi t~ mangaie cuduio~ie maine va fi un pic diferit. Poateatingerea lui va fi un pic mai rece sau, maiaspra. Poate va,.fi sufocanta sau dominatoare.Poate va fi mecanica, lipsita de"vlaga. Cea care• ¥" •

astazi te asculta cu atentie maine nll va mai fi)..interesati:i ·de aceea~i poveste. Poate va dori.· catu sa 0 asculti sau va fi Pllr ~isimplu ocupatii cualtceva .. ~

Si Buddha ~i psihanaliza aveau dreptate: .1

dorinta este. suferinta! Cand Implinirea sau ~fericirea ~a depind de altcineva, intr-q anum ita J

masura, suferinta este inevi!abila.";,, F

Cand frustrarea .atinge unanuplit prag, pecare Eul nu-l " poate tol~ra, iubirea.,raspunsinceteaza. Nu ..te mai iupesc deoar~ce nu 3;macces la 0 sursa interioa~a de energje, pe?are sati-o ofer indiferent de actiunile tale .

.. Intr-un anumit sen~, atunc'i;cand 'teint,aln~sc, nu .pe tine te. vad. Ma intalnesc cuimagine a pe care 0 ~m de~pre .t~ne,cu amintirilernele, cu feluf;itele mele interpretiiri in ceea ce te

79

:J

· ..prive$te. tu~ airiumi asta b perceptie clara? Eua~ nUTH-i-o'a~a daca a~ fi beat (~i nu suntin clipa'

q~ fata). 'Este'b perceptiedistorsionata.' desperante ~i dorinte 'nemarturisite,de 'visuri ~inevoi'tensionate. Asia ma face sa ma gandesc,uneori; ca daca"am putea percepe realitatea a~acum este, nu ne-am plictisi niciodata. In timpceimaginile ~i 6oncepte1e: sunt ve~nic acelea~i,realitatea concreta, vie, nonconceptuala esteuluitoare $i misterioasa.

Cuvintele "opresc<" realitatea, 0 decupeaza,fac trirnitere la ea, incearca sa 0 atinga. Ele teajutasa te apropii de re'alitateinsa nU,te pun incohtactcu'ea.' E"ste Cll ~i cum 'ai caHitoTi de laBuHtire$ti la: Pari's cu un Boeing :de [ultimageneratie. Avionul,te trat1sporta pana lit' Paris,insa nu intra' 'lh' simpa'fic'ul tau apartament dinLa Defense.

eei care fiti au dCprins nobila arm aC'oinunicariiptin intermediul cuvintelor (~i carese'numesc; popular, copii) 'inca mai pot fi uimitide realitate, cu neasemuita ei bogatie de tonuri,mirosuri, ciilorisau vibratii: Ai vazut recent unadult· stand'!"!15 min4te in' fata . unui copac,extaziat "sa'll' doar 'foarte "iriteresat .de aceastaenigmatica fiinta? Oricine:faceaceasta (cuexceptia hortic~ltor'ului) riscasa' fie etichetatclud~t,' sarit'de' pe fix,dus aJrj:>luta. (Ce 'ziti deexpresia "sarif de pe fix"? Reievantii:, nu.cHl$a?)

ReaJitatea .i:estefltevain rlii$care: 'rea 'seihtampla $i, ceeai"ce mi' se pare 'abilitatea80

suprema' a ; lui'Dlminezeu, "nu se intamplaniciodata la feJ:. Pentru naturile contemplative,aceasta caracteristica este fermecatoare. Pentru

cei angajati in relatii semnificative, estemoderat sau intens exasperanta.

Cum sa-I iube~ti in continuare pe cel carerefuza sau nu mai poate sa fie a~a cum dore~ti,care s-a schimbat intr~un sens care nu-ticonvine, care se comporta altfel decat te a~tepti,care nu se potrive~te cuvisurile sau fanteziiletale? Nu e firesc sa cauti un altul? Imi aducaminte de un client, care venise la terapie lainsistentele, sotiei lui. EI a inceput sa seschimbe, insa intr-un sens dezavantajos pentrusotia lui. Ca atare, terapiaa devenit cevap'ericulos pentru ea.

Iubirea-raspuns este riaturala, face parte dinviata. Ea ne arata, sistematic ~i dureros, ca' nuam realizat unitatea. Eu nu suntintreg dacadepindde tine. Daca fericirea mea e in mainiletale,' libertatea pe care o· simt nu e deciit 0amagire. Sunt inca legat de tine, am nevoie detine pe diferite planuri, suffir daca lipse~ti dinviata m'ea sal} riu te armonizezi, eu dorintelemele. Acesta e nivelul meu de evolutie. Panaaici s-a dezvoltat viata in cazul men ...

O.k., acestea sunt faptele. Ce urmeaza?Merg mai departe? Ma invart in cerc?Mergimai departe? Avanseii? De ce crezi ca cite~tiaceasta carte?'Oare pentru a intelege ceva? Sau

81

pe1)tru a,te asigura c~ mai sil11tec,ineva ca tine?Pentru a afla daca existii un "mai,deplarte"?

. Am ve~ti bune pentru tine: hi, povestesc Incontinuare despre mai departele iubirii,· foartelegat de aproapeJe nostru,

2. Iubirea-daruire

In ogJinda GU iubirea-raspuns,. iubirea­daruire este 0 iubire pura, necontaminata de,a~teptare ~i nevoi egocef!trice.· In acela~i limbajmistic, este Sinele sau, mai ~bine ·zis, 0modalitate de manifestare a Sinelui. (0 ahamodaJitateeste InteJepciunea).

Iubirea-raspuns Incepea ,cu mine. ,IutJirea­daruire, Incepe cu tine. In iubireac:raspuns suntfocalizat pe. nevoile mele, In iubirea-daruiresunt fo.calizatpe mevoile tale. Este 0 iuhirematura In cel mai Inalt grad, deoarece se ofera±ad a pune conditii, ,fa,ra a se negocia, mra acere ceva 'in schimb, __Prin comparatie, iubirea­reactiva.are 0 nota infan.tiJa,.

Ihbirea-dat:uire contine mesajul "M~bucursa-ti ofer asta. Nu a~tept nimic 'in schimh",Dominanta ei este,emisiva (ea pleacadin.mine,direct, ±ara ca tu sa fi ±acut ceva)"de aceea 0consider un aspect aI· Principi\llui Masculin,Asta nu Inseamna ca este practicata domin~ntde barbati! Fac aceasta precizare pe.ntru cei caren-au citit capitolul des pre principiile arhetipale82

saul-au "citit ~i n-auinteles nimic (variantaputin probabila ~ am oparere JfoaPte ,bunades pre inteligenta cititorilor mei)." ; 1,

Iubirea-daruire seam aria cu actul 'de' a ,avea

grija de 0 floare. Ma bucur sa't'e ingrijesc peetine, floare, dar nu-ti cer sa inflore~tLpentrumine. Nici nu ma retnag din 'viata ta daca nuinflore~ti sau :daca \.nflore~tidirra sunt eu pleccitin vacanta ~i de ,tine are' grija;' temporar,altcineva. Indiferent de ritmul cre~terii ,tale, eucontinui sa am 'grija, de tine. Ma retrag atuncicand ~i tu te retragi,Daca al vorbi~i mi-ai ceresa plec, pentru ,ca dore~ti sa fii ingrijita' dealtcineva, de asemenea m-a~ retrage, intrudit nuvreau sa am gi'ija de tine impotriva v.ointei-tale., Cum ~tiu ca te iubesc cu adevarat, c,um imidau seama daca iubirea mea este hranitoare8

Foarte simplu.

OBSERV DACA IUBIREAMEA IEAJUTA. SA.TEDEZVOLTI!;' .' ,,"

In opirtia mea, evolutiaeste criteriul iubivij:Cadd, te iubesc, tuevoluezi. Hranita ,Cll iubireamea, tu cre~ti, te dezvolti,p'ediferitele niveluriale fiintei tale. Aceste niveluri pot fi ierarhizate;de la inferior la superior:",

Tu ainevoie -de hranaJfizica, de.pilda lapte(dacae~ti bebelu~}. Eu iti ofer ,!cest lapte(suntmama ta). Tu sngi la sanul meu~ircr~~ti. Elllnu-ticer nimic in schimb, nici acum, nici peste 30 de

83

r'

ani,cand vei fi 0 namila de om, cu ,un portofelticsit cu lei noi. Aceasta este iubirea':daruire ..

Si pentru ca veni yorba de bani: tu ai intratla faculta:te,'pe locurile cu.taxa,iar'eu, parintele,lti ofer cei 400 €,·necesari. Nu pun nici 0conditie, lmi face placere sa te ajut. Nu-ti eel' saiei note bune, uu te qhLig sa vii sa ma vezisapffimanal. Ma buCl,u:sa te" vad. mergand lafacultatea pe,care ti-ai dorit-o a~a de mult ~iasta e tot:

. Sunt sotul tau. Imi spl!i ca ai Intalnit unbarbat care-ti Imparta~e~te .pasiunea pentruteatru, em care (poti··· discuta despre autod,scenarii, actori. Eu;sunt 0 natura mai activa '~inu pot sta'2~3 ore tintuit In fotoliu. A~a,camabueur, pentru ,·tine, nu.te parasesc pentru camergi, .eu ella teatru,nici nu caut 0 aWl:femeie,In secret, ca sa te pedepsesc. Contimii sa faccelelalte lucruri lmpreuna cu tine, mai ales caacum;e~ti mai relaxata.

Iubirea-daruire ate ca efect evolutia celei pecare 0 iube~ti. In sensul eel mai lnalt, spiritual, 0ajuti; 0 stimulezi, o'sprijini sa devina 0 fiinta mailuminoasa, mai iubitoare, mai pura. Te gande~ti~i actionezi pentru·binele ,ei superiqr. Te bucurisa ,or:vezi d~venind! mai.; sanatoasa, - mailncrezatoare, mai frum6asa; mai i lnteleapta. Iioferi ceeace 0 face In!illod real fericita., :, Intr~un ',registriu mai ezoteric,;.o,.,ajuti sa

inanifeste -prirrcipiul pe. care'll contine ~Lsaii'

84

in!egreze principiulpolar,opus; adica 0, AJUTISASE APROPIEDE DUMNEZEU.

Acesta este eel mai minunat dar pe .care i-Ipoti face. Este iubirea-daruire in aspectul eielevat, spirituaL Sa raspunzi celor maiprofundenevoi (de tip spiritual), sa-i facilitezi accesullaspiritualitate, s-oajutisa-~i ridice nivelul decon~tiinta, sa 0 imptilsionezi sa vibreze' pefrecvente mai inalte.

Ac;easta iubire este mult mai mult dedit

atraqia pentru 0 anum ita persoana, mai multdedit sentimentele pozitive pe care ti Ie inspiracineva in compania caruia te simti bine. Estepreocupare activa ~i efort pentru a-i sprijinicre~terea spirituala, este intentie tradusa in fapt,este dorintade a vedea 0 alta fiinta devenindlibera (sau mai libera).

Intr-un fel, iubirea-daruire este ~i "eaintricata cu 0 nevoie personala (ca ~i iubirea­raspuns), cu, diferenta ca aceasta nevoie estefoarte pura. Eu, eel care iubesc, in-evolutia mea,am nevoie sa fac experienta daruirii. Am nevoiasa traiesc experienta de a -oferi cuiva ceva .dinenergia mea, din timpul meu, din cunoa~tereamea, ra.ra sa cerceva, in schimb. Amexperimentat iubirea-raspuns, care este un felde iubire-deficit, 0 iubire activata de !ipsa, degol,de frustrare. Stiu c,um este sa fiu iubit ~i saiubesc la schimb. Inca.nu ~tiu cum e sa iubescra.ra sa a~tept nimie ,i,n schimb. Prin urmare,atunc.i,cand te iubesc gratuit,.imi ofer ~i mie

85

.J

~ansa de a trai 0 experienta cu totul nOlla,anume daruirea tara conditii. Acest "raraconditii" ma face sa echivalez iubirea-daruirecu iubirea· spirituala, deoarece acesta este felulIn care Imi imaginez ca Spiritul (Dumnezeu,Sinele) iube~te tot ceea ce este viu.

Iubirea spirituala este un fel de a spune"Vreau sa fii fericita", dar nu In Intelesulobi~nuit, psihologic, ci In cel spiritual: "Vreausa cuno~ti fericirea suprema, vreau sa-l

cuno~ti ~e Dumnezeu, vreau sa-ti reveleziSinele". lmi doresc asta pentru tine ~i te ajutdadi ~i tu Iti dore~ti asta. Daca ai alte dorinte,care nu au In vedere fericirea spirituaIa, nu Iesprijin, Insa Ie respect. Nu ma opun dad pleci,nu te controlez, nu te manipulez. Te primesc cubucurie dad te Intorci (vezi parabola fiuluirisipitor).

Ceea ce ma determina sa ma comport a~aeste valoarea pe care 0 atribui spirirtului tau,atentia pentru nevoile tale cele mai lnalte,preocuparea pentru dorinta ta ultima, aceea carete elibereaza de iluzia acestei lumi. Ceea ce eu

sunt gata sa-ti ofer se adreseaza Spiritului dintine. Nu se adreseaza corpului ~i nki mintii.

In cazul iubirii-raspuns, oamenii care-~ispun "Te iubesc" ajug sa-~i spuna "Nu-mi maipasa de tine" sau chiar "Te urasc", atunci candintra din nou pe deficit, a.dica nu maL primescceea ceprimeau. De la "E~ti cel mai iJIlportantpentrll JIline" se trece la "Altcineva este mai

86

important" sau "Nu m;1icon,tezi". pe ce? C~ stala b<\za.(icestei tranzitii?, Frustrare~! Ell a~teptceva' d,e·l~· tine, iar tu~nu~mi dai. Acea,sta est~tubirea-raspuns, ames!ecul su~t,il deafectiupe ~ia~teptari. , , ~.

Iubin:a-daruire este lapolul opus. Este 0iubire ~t:aa~ieptari, euforici, ,pura, mincunata.Este ca ~i cum ai fi Soarele, cal,"ete iube~te chiardac~ tu nu~lplaci, ca~i.cymaifi Pamantul, carete sustipe de~i ti se pare ca e rigid sau ca ~i cumai fi un porn fructifer,. care 'iti da fructe chiar.daca tuil g~se~ti b,atran' sau ins4ficient defrumos .

• Te 'intrebi, probabil,paca a. iubi 'in acestmod n,u e i;;umva ceva nerealist, bolmojelileunui tip care nu mai face fata caniculei ~i a'inceput sa vorbeasca 'in dodii. Doar -ai: ~i tupulsiuni, ai tot felul de dorinte ~i nevoi, prin cemiracol sa Ie §uporti~.i, mai mult decat atat, saparticipi li1-'implinirea nevoilor altuia?

Daca nu ai trait expe;ienta unei astfel de iubiri(~i nu <\.itrait, altfel nu ai pune aceastii ~ntrebare, ' ...•'.

legitima), lqs~-m~, ,s~H:i. explic mecani~mul. Esimplu de tot. Pentr.u a iubi 'in acest fel trebuie s?­descoperi, 'inlauntrul. tau" SllrS,a,inep4izabilad~energie iubitoare. Dup~C(e; ai localizat-o,. nu~ti~iiv1apedecat sa te bran~ezi lfl,ea.T •

,; Ce spuneam? SimIilude tOt; 'inrteorie. Ceft

este. ca,. d,ac~ aj idel}.tific,a\aceasta, sursa infil)i~a,fel1PITlenaJa,,ll1auntrvl tau;qi; Ia.cut un pas Unq~'in directia libertatii tale. Imagine3;za-ti: cum ai

87

putea 'depiride de':citieva, c~m ai mai· ~uteaa~tepta sa te itibeasca ·cineva din af<lra ta' (0persoana);)candLte 'simti deja iuhit 'cl.e'citievadinaluitrul taU? (de~i "din&1intru" e un fel foarteaproximativ de a vorbi).

"Te :iubesc pehth1ceea ce 'primesc' de Iatine" diniubirea conditionata se'transf6rma In

"Te iubesc' pentru ca' sunt:, plin cu iubire".Iubirea curge Inauntrul meu, fma umple ~i seieva:r~a, motiv pentn[ care Imi face bine sa teiubesc ~i chiar Iti sunt recunoscator daca te la~iiubita, pentru ca ma scapi de ceea ce ar puteadeveni 0 pacoste (inllndatii ~nterioare). ' !

. AItfeI spus, iuhindu-te (sau iubindu-va) Imifac ~i mie un serviciu, am 'grija de mine. E ca ~icum, Incasa mea, un robinet ar curge tottimpul: Lainceput a"fost birie; pentru ca erarri Incriza de apa, Insa dupa ce am umplut toatestic1eIe $i bidoanele ri1i-ahl dafseama ca am 0problema. Trebuie sa Ie dau ~i vecinilor de pestrada ~i ma bueur daea aecepta, ee sa Ie eer Insehimb? -

Evident, sunt'mai 1'lnuItevariabile aiei:debituI; ealitatea apei~ 'nevoia eelor din jur deaeest tip de apa (poate prefera aItul), eventualabloeare a robinetuhN ~i! prins; Insa, ideea.Iubirea pe care tti o-sifuti '~i a martife~ti nu esteereata de tine. Ea vi~e d'ihtr-un'loe misterios din

interiorul tau, iar tu Ii permiti satreaea prin tine.Asta e' toata eoritributi!a~ta, te informez, 111eazulIn care te"lncearca du1cea ispiti'i a orgoliuhIi.

88

Ideea narcisica ~istupida ca ai fi un individexceptional, un ales sau alta bazaconie de genulacesta. "

In termeni mai religio~i, iubirea aceastavine de> la Dumnezeu,. trece prin oameni'~iaj unge la altefiinte (oameni sau alte vietati),ajutandu-Ie astfel, sa creasca. Prin urmare,Universul se dezvolta gratie iubirii 'IuiDumnezeu care curge In eL' Se pare caUniversul . se dezvoltii. inclusiv 'In plan fizic(vezi deplasarea spre ro~u); Cat va dura aceastiicurgere (~i expansiunea corelata cu ea} urmeazasa vedem (sunt optimist, cred In continuit,ilteacon~tiintei). J

Iubirea pentru 0 fiintaparticulara (un cop iI,un parinte" un bunic, un partener de' cuplu)poate fi sublimata'in iubire-daruire, atunci cand'intelegi caea este 0 manifestare a Sinelui (vezitransfigurarea)~ Pe'aceasta baza aproape,o'ricinepoate fi iubit neconditionat, de~i nu oricine estesuficient de transparent ~i pur pentm a lasa sa sevada stralucireadivina dinauntrullui.

p'e deaIta parte, iubirea pentruo persoanate ajuta sa percepi ceea ce este sublim 'in ea 'inacela~i fei In care, la cineva pe care Il dete~ti,vezi 'in primul rand 'aspectele ; 'intunecate,defectele ~i vulrrerabilitatile. Din acest punct devedere, iubirea este precum 0 lumina careteveJeazaceea :ceera ascuns, latent, potential 'illcelalalt., Fara acest tip de iubire este ca ~i cumaifi orb. Poti sastai sau sa treci 'in fiecare zi, ani

89

la rand, pe langa 6 comoara. Pentru ca e~ti 'orhnu 0 vei vedea.

In acest punct 'imi aduc aminte de unprieten, care m-a pus in dificultate' acummaibine de 10 ani, 'intrebandu-ma daca. il varecunoa~te pe Iisus, in cazul in care l-ar 'intalni'in metrou. Prietene, daca nu e~ti orb, il veivedea! ; ,

Cred ca a evolua din punct de vederespiritual inseamna a deveni mai disponibil ~imai apt in a sesiza n~cleul spiritual din celalalt,a respecta ~i a asista aceasta samanta divinain procesul de cre~tere. Deoarece puterilenoastre sunt limitate, putem iubi un numarlimitat de oameni. Ma refer aici, la sentimente

profunde ~istabile sau, ca sa revin la exempluleu floarea, la rabdarea· pe care trebuie sa' 0dovede~ti pana cand ea va 'inflori, in sfar~it.

Cineva care trece pe la tine ~i 'ii pune putinaapa practica iubirea-daruire, 'intr-adevar, pentruca nu-i cere nimie in schimb, insa nu 0 practicapana la capat. Experienta lui nu este completa!Astazi. ofera apa unei flori, maine alteia.Gratuit, desigur. E frumos, dar pu e suficient: Elnuse: intreabasau poate nu-i pasa ce se'intampla azi eu floarea pe care a,ud'at-o ieri. Amexplicat 'in alta carte ca iubirea; presupuneangajament. Fara angajament iubirea nu 'estedeeM investitie (In' sens psihanalitic). Candiube~ti pe cineva cu adevarat, II iube~ti pentrutotdeauna, chiar ~i atunei cand el/ea lipse~te sau

90

pleadi pentru '0: v:Feme' din viata ta. Spun"pentru 0 vreme" pentru di sunt>convins oiiiubirea dintre doi oameni ii, facesii se apropie,chiar daca stau in colturi opuse ale lumih Prine{<!celenta,iuhiiea pune in contact' ~iunrfioa. Nute, poti opune dedittemporar fortei ei $i nici nu'este 0 chestie prea.de~teaptii sa incerci.;

; .,0 Este~i!.u~or sa iube~ti pe cineva pentrutotdeauna, din:clipa in care ai sesiiat in el sau inea Sinele: Sinele este ceva de 0 frumuseteirezistibiHi, de care este imposibil'sa nu fii atras~i pe care sa 0 uiti. In elsau in ea este ceva: ce~tiamintqte ,de Dumnezeu, adica te leaga de 0realitate sublima. ;"

Relatiile de cuplu in care nuexistii aceastiiperceptie,mai devreme sau Irrai tarziu, seincheie (de pot continua in plan exterior,social): Este ca ~i cum cei doi ~i-arepuiza,Incet-incet, Tezervoarele, pana cand nu mairamane, nimio. De ce? Pentru' ca' nu au fostconectati la Sursa, de unde ~i-ar fi putut reinnoiTezervoaielei deapa: Goliti definitiv, VOl' plecain dlutarea"altor persoane, de lacaresii sealimenteze' .. Aceasta noua' relatie, va~. avea,inevitabjl,acela~i final, daca nu desC"operaizvorul divin din ei In~i~i. Invartirea :;in,~acestcerc . v~ciospoate 'f1 ,ilidehingata: Cand 'spun,;Indelungatii" am in'vedere nucateva zecj, de'ani, ci cateva zeci ;de vieti (cazul meu, conformarhivelor COsInice ).

{I.r' ,'1.:'; j

91

Conectarea la Sursa face lucrurile simple.Nu mai exista pericol. Poti sa iube~ti taraIntrerupere, inclusiv mai multi oameni. Este ca~i cum te-ai fi conectat la 0 centrala electrica.Nu mai ai nevoie de lumanari. Ai energieelectricii din bel~ug ~i poti tine lumina aprinsa ~iziua, daca ai chef. Aceasta "central a electrica"este ceea; ce eu numesc Sursa, Sinele,Dumnezeu, Centrol Spiritual, Absolutul Divin.Nu mi se pare ca ar fi ceva mai important Inaceasta .·viata decM a 0 cauta ~i a te bran~acocn~tient la ea, astfellncat sa vibrezi la unison.Ba nu, arfi ceva ~i mai important. Sa permiti sase exprime prin tine, sa fii un canal demanifestare pentru Ea.

Adica, daca e~ti muzician, sa 0 la~i·sa cante. prin tine. Dacii e~ti scriitor, sa 0 la~i sa scrieprih tine. Daca e~ti brutar, sa 0 la~i sa facii paineprin tine. Daca e~ti medic, sa 0 la~i sa vindeceprin tine. ~i dadi e~ti 0 persoana care iube~te,sa 0 la~i sa iubeasca prin tine.

Iubirea care nu vine de sus (de dineolo deSahasrara Chakra, pentru :initiati) nu poate dura.Ea Inceteaza la un moment dat tot a~a cum unautomobil care a consumat behzina Ineeteaza a

se ml~ca.Banii"sueeesul social, prestigiul profesional,

faima, putereade ihfluenta (inelusjy puterileparanonnale) - nimic djn toate astea nu adueeferieirea. Am vazut de cateva ori pe unul din. eeimai bogati oatneni din Europa de Est. Nu mi s-a

92

parut deloc un 011). fericit (nu e, excIus, sa ma fi'in~elat, din cauza invidiei). Tot ce am enumerat,la care adaug senzatiile placute de orice tip, nureprezinta decat versiuni ale lui Dumnezeu.

Dorintele tale se pot extinde atat de mult'incat, la un·moment dat, sa nu mai fii multumitcu versiuni ~i sa vrei "tabloul original", adica savrei sa-l 'intiilne~ti chiar pe Dumnezeu.

Aceasta 'intalnire a fost experimentatii, intoate timpurile, ca 0 stare de iubire ~i fericirecople~jtoare. Din solidaritate de breasla, voi citadin experienta unui terapeut:

"M-am simtit inconjurat din toate partile, lapropriu, de fericire. Nu 0 pot descrie. In cuvinteomene~ti, eel mai aproape este starea de inaltarepe care o. ai uneori cand, asculti muzica decalitate sau 'incantarea pe care 0 resimti candprive~ti muntii, marea sau alte frumuseti alenaturii. Pune alaturi aceste stari, amplifica-le deo mie de ori ~i vei 'avea 0 imagine extrem de'indepartata a ceea ce am simtit."

Aceasta iubire este peste tot ~i, 'in primulriind,- 'inauntr:ul tau. Ea este mereu proaspata,clara, blanda, creatoare, frumoasa. Dupa ce 0simti 'iti vine sa 0 imparta~e~ti cu cineva. Peacest cineva nici macar nu trebuie sa-l cautio Vaveni singur catre tine (mai biny, zis, singuri,'intrucat, eel mai adesea, sunt mai multi). Nicimacar nu tre.buie sa ie~i din casa. Vine ~i hate lau~a ta. Poate e~ti 0 fire mai nastru~nica ~i nu-iraspunzi imediat. 0 sa insiste. De ce face asta?

93

-'

Pentru caaproape moare de sete. Vrea sa bea dela aceea~i Sursa. Nu ,mai rezista mult, arenevoie de ajutor, utgent.

Aceasta este aspiratia spirituala intensa.Cine spune "Mai intai sa ca~tig 1000 € pe luna,sa am '0 ma~ina buna ~i 0 casa frumoasa, dupaaceea ma voi ocupa ~i de Dumnezeu" nu ~tienimic despre ·Dumnezeu. In plus, ciind vaintelege care-i treaba cu Dumnezeu s-ar puteasa fie prea tarziu ..

Cat de mari crelii ca sunt ~ansele de-a-l gasipe Dumnezeu atunci cand e~ti battan, bolnav,neputincios ~i continui sa crezi ca Ion Iliescueste pre~edintele Romaniei? Dumnezeu trebuiecautat atunci cand e~t1 tanar, viguros, candsimturile iti sunt treze ~i mintea limpede. Si numa refer la Dumnezeul ideologiilor religioase,lip sit de flexibilitate (nu suporta relatiilesexuale premarital e) ~i de umor (ii pedepse~tepe cei care nu-l iau in serios ~imai ales daca aualta orientare religioasa).

Ma refer la Dumne.zeu care este ca unparfumincantator, raspandit peste tot. Pentru a-Isimti nu at nevoie decat de un nas desfundat,deci de un organ de perceptie curat, pur, ca alunui·' copil. "Cine nu va fi asemenea unuicopil..." - iti a:minte~ti? ' ,

Ma, refer, la Dumnezeu" care este. ca uncopac din caretu e~ti 0 frunza. "Eu sunt vita,voi sunteti mHiditele", de asta iti aminte~ti?

94

Ma refer,la Oumneze.u careeste in mainiletale atunci cand Ie intinzi pentru a darui, amangaia".a aj,uta. Ma refer la Oumnezeu carefayei'1Jiecare zi Som:ele sa sttaluceasca, aerul.~i'i;:.circule..~j pamantul sa fie stabil;' astfel inciltsa -poti merge pe eLSi peste toate- acestea, tetrez~~teJn fiecare dimineata,oferindu~ti 0 noua~ansa-de a-I descoperi.

'. Acestae OumnezeuL la ·care ma refer~ides pre care multa vreme nu am avut nici.o idee,ocupat fiind cu. reprezentarile social' autorizate.Acest Ournnezeu este in modllatural

,Frumusete, Iubire, Armonie, Con~tienta ~i, cusiguranta, mult mai mult, doar ca mintea, meaproasta nu-~i poate reprezenta.

EUm p0ate fi cunoscut in sensul bbi~nuit altenneN.ului, adica nupoate sta ca obiect pentruun, subiect ganditor. Oar poate fi cunoscut ,princeva ce numesc fuziune' sau ;identificare,acestea-fiind singurele sensuri in careAuziunea~j identificarea mi se par, procese:sanatoase ..Orice aIt tip de fuziune este insuficienta ~i, petermen lung, periculoasa, deoarece 0 fiinta,oricat de elevata, nu poate raspunde nevoiiprofunde de unitate existenta in noi toti.

Cand te identifici nu cu 0 fiinta individuala,ci chiar cu Sinele (adica, in calitate de Eu, e~ticonectat la Sine), este simplu ~i natural saiube~ti mra sa ceri nimic in schimb. Nici macarnu se poate spune ca tu iube~ti, mai degraba ca

95

-'

iubirea trece prin -tine, iar tu te miri de ceea cese poate intampla.

Sinele este iubire ~i a manifesta Sine Ie

inseamna a exprima iubirea de care e~ti capabil inacest moment. Spectrul ilibirii este' imens.Avansezi experimentand gradat diferite fomie deitibire. Iube~ti ciocolata, papu~iIe, ursuletul;parintii, matematica, literatura,' un _.barbat; 0femeie, 0 colectivitate. Aitii' iubesc ardentalcoolul, drogurile, jocurile de naroc, sexualitateanecontrolam, buzunarele aItar oameni. tot iubireeste; doar ca orientata anapoda.

eu timpul avansezi in experienta iubirii.Trebuie sa fii de acord cu mine, 0 singura viataeste cu totul insuficienm. E nevoie de muite vieti,deoarece formele de iubire sunt muIte. De Ia un

moment dat incepi sa fii pe aceea~i Iungime deunda cuSineIe, adica experimentezi iubirea ca peo radiatie a inimii in toate directiiIe. Aceasta.esteiubirea .despre care m-am trudit sa scriu inaceasta carte; Iubirea nonposesiva ~i exuberanta.

;."

96